PARTICULARITĂŢI ALE ABORDĂRII

 TEXTULUI DRAMATIC

OPERA DRAMATICĂ este opera literară destinată reprezentării scenice, care

prezintă o acţiune bazată pe conflicte dramatice, la care participă personaje-tip, ilustrate
preponderant prin intermediul dialogului.
O operă dramatică se caracterizează prin următoarele particularităţi.
 este destinată reprezentării scenice;
 este alcătuită din acte, acestea din scene care cuprind replici ale personajelor şi
indicaţii scenice (de regie);
 trecerea de la o scenă la alta este marcată, de obicei, prin intrarea sau ieşirea din scenă
a unuia sau a mai multor personaje, prin schimbarea decorului etc;
 indicaţiile scenice trimit către elemente de decor, vestimentaţie, mimică, gestică, stare
de spirit a personajelor etc;
 timpul şi spaţial scenic, limitate, reflectă timpul şi spaţial acţiunii;
 acţiunea are la bază un conflict dramatic;
 acţiunea este alcătuită dintr-o succesiune de episoade care se constituie în momentele
subiectului;
 la acţiune participă personaje reprezentând diferite tipuri umane;
 modul de expunere dominant este dialogul, care devine mijloc de caracterizare a
personajelor; alături de dialog, se remarcă şi monologul dramatic (exterior) şi - în
cadrul indicaţiilor scenice sau al replicilor personajelor – pasaje descriptive şi narative;
 stilul scenic (dramatic) este reflectat în utilizarea unor procedee de constructie ca:
quiproquo-ul (substituirea de personaje), travestitul, imbroglio-ul (încurcătura generate
de situaţii excepţionale, forţe supranaturale etc.), repetiţia (simetrie a unor situaţii
repetate, personaje similare), acumularea (succesiune de evenimente care derivă unele
din altele), anticlimax-ul (schimbare neaşteptată de registru - o situaţie iniţial gravă
capǎtă valenţe comice sau invers) etc.
Deoarece textul dramatic nu face parte din programa pentru clasele I-IV,
acesta poate fi abordat în activităţi complementare, extracuriculare, se poate realiza, de
exemplu “punerea în scenă” a unor fragmente din comediile “Chiriţă în Iaşi”,
“Chiriţă în provincie”, de Vasile Alecsandri, din feeriile “Sânziana şi Pepelea”, de
Vasile Alecsandri, “Înşiră-te mărgărite”, de Victor Eftimiu, după discutarea în
prealabil a diferenţelor care există între aceste tipuri de creaţii literare şi cele abordate
de către elevi (text epic/text liric).
Comedia este operă dramatică în proză sau în versuri, care prezintă o acţiune
complexă, având la bază un conflict comic, ce provoacă râsul prin satirizarea unor
situaţii, moravuri sau tipuri umane.
 Exemple: “O scrisoare pierdută”, de I.L. Caragiale
                            “Chiriţă în Iaşi”, de Vasile Alecsandri
Trăsăturile comediei:
 opera dramatică, destinata reprezentării scenice, alcătuită din acte, scene, replici ale
personajelor şi indicaţii de regie;
 acţiunea este complexă, având la bază un conflict comic;

 acţiunea este alcătuită dintr-o succesiune de episoade, care se constituie în momentele

subiectului;
 la acţiune participă un număr mare de personaje, reprezentând diferite tipuri umane;
 modul de expunere dominant este dialogul, alături de care pot fi folosite şi monologul
dramatic şi-n cadrul indicaţiilor scenice sau al replicilor personajelor, descrierea şi
naraţiunea;
 se caracterizează prin prezenţa diferitelor tipuri de comic: comicul de limbaj, comicul
de caracter, comicul de atitudine, comicul de moravuri, comicul de situaţie, comicul
de nume;
 ilustrează contrastul dintre aparenţă şi esenţa;
 satirizează anumite situaţii, moravuri, tipuri umane.
Feeria este specia genului dramatic inspirată din basme, construită pe teme şi motive
specific acestora, cu personaje şi situaţii puse sub semnul fantasticului, al miraculosului, al
supranaturalului.
Exemple: “Sânziana şi Pepelea”, de Vasile Alecsandri
                            “Înşiră-te mărgărite”, de Victor Eftimiu
Particularităţile feeriei:
 opera dramatică, destinată reprezentării scenice, concretizată, în principiu, într-un
spectacol fastuos realizat într-o atmosferă magică, create prin efecte speciale, fond
muzical etc.
 indicaţiile scenice conţin un minimum de cerinţe referitoare la vestimentaţia
personajelor, la starea lor de spirit, precum şi la puţinele elemente de decor;
 conţine sugestii satirice privitoare la diferite aspect ale vieţii cotidiene;
 desfăşurarea naraţiunii are un ritm alert;
 la acţiune participă un număr mare de personaje;
 deznodământul prezintă victoria element