Controlul și Managementul

Proiectelor și Proceselor – Curs 1

Proiecte și Procese, CDI,

Maturitate Tehnologică

Proiect
În literatura de specialitate se pot regăsi mai multe
definiții pentru un proiect. Majoritatea acestor definiții au
ca element comun faptul ca un proiect se caracterizează
prin unicitate, prin obiective specifice care trebuie
atinse conform unui plan, în limita timpului alocat, a
resurselor și a unui buget disponibil.
Pe baza acestor elemente, putem defini proiectul ca
fiind un ansamblu de activități organizate,
desfășurate în vederea atingerii unor obiective
predefinite, care necesită resurse și efort și care
reprezintă o întreprindere unică – și, prin urmare,
riscantă -, pe baza unui buget și a unui program.

1
 Proiect – alte definiții

O definiţie simplă a proiectului este următoarea:

„proiectul reprezintă un efort temporar depus
pentru a crea, cu resurse limitate, un produs unic
sau un serviciu unic”.
Altă definiţie, apropiată de aceasta, subliniază
anumite caracteristici ale unui proiect:
„o serie de activităţi interdependente, care se
derulează potrivit unui plan, pentru a atinge un
anumit scop sau pentru a obţine anumite rezultate,
într-o perioadă de timp bine delimitată”.

Caracteristici ale proiectelor

Caracteristicile principale ale unui proiect sunt:
- este o întreprindere unică, cu obiective stabilite;
- necesită resurse;
- presupune un program de execuţie;
- necesită efortul unor oameni;
- are o durată de timp limitată;
- folosește metode de măsurare a calităţii;
- este o întreprindere riscantă;
- introduce schimbări;
- este un instrument al progresului.

2
 Proces
Un proces este un ansamblu de activități bine precizate
ce sunt derulate în vederea atingerii unui anumit rezultat.
Spre deosebire de proiect, care implică un grad ridicat de
necunoscut, procesele sunt seturi de activități cu grad
mare de predictibilitate.
Noțiunile de proiect și proces se susțin și se implică
reciproc. Astfel, demararea, derularea și finalizarea unui
proiect presupune desfășurarea anumitor faze, ce pot fi
considerate procese distincte.
Pe de altă parte, diferite procese sunt structurate și
optimizate în urma unor demersuri riscante, ce au făcut
parte din proiecte sau pot fi considerate proiecte de sine
stătătoare.

Procese implicate într-un proiect

Cele cinci faze/procese de bază ale unui

proiect sunt:
Iniţierea/definirea;
planificarea/proiectarea/organizarea;
execuţia/construcţia;
controlul/revizuirea;
terminarea/punerea în funcţiune.

3
Procese implicate într-un proiect

Proces tehnologic

Un proces tehnologic reprezintă o

succesiune precisă de operații tehnice
ce sunt realizate pentru obținerea în
serie a unui produs.
Un astfel de proces este structurat în
urma experienței rezultate din
derularea unui proiect specific.

Exemplu: fabricarea unui tranzistor

4
 Fabricarea unui tranzistor

Etape preliminare:
• Realizarea materialului semiconductor
(siliciu, germaniu, compuși etc.) sub forma de
lingou, crescut din topitură.
• Lingoul este taiat transversal, obtinandu-se
plachetele de material semiconductor.
Fabricarea propriu-zisa:
• a) Fabricarea structurii («chip», «die»),
• b) Montarea structurii.

Fabricarea unui tranzistor

Fabricarea structurii:
In fiecare placheta se construiesc foarte
multe asa numite „structuri” (engl. chip, die)
identice. Construirea dispozitivului din fiecare
structură se face printr-o tehnologie de grup.
Se parcurg mai multe etape, ce presupun
dopări diferite, de suprafață sau de volum, a
unor regiuni ale semiconductorului ce sunt
delimitate prin fotogravură.

5
 Fabricarea unui tranzistor

Etapele fabricării structurii unui tranzistor:

Fabricarea unui tranzistor

Etapele fabricării structurii unui tranzistor:

1 - acoperirea semiconductorului (de tip n, in figura)
cu un material dielectric, de cele mai multe ori, oxid
(bioxid de siliciu, de ex.), mascarea (procedeu foto),
corodarea ;
2 - doparea cu impuritati (prin difuzie sau
implantare ionica), care pot duce la formarea de
zone n (fosfor, arseniu) sau p (bor), urmata de o
noua oxidare ; in figura este realizata prin dopare
baza viitorului tranzistor (de tip p, in figura);

6
 Fabricarea unui tranzistor

Etapele fabricării structurii unui tranzistor:

3,4 - repetarea procesului pentru realizarea prin
dopare a emitorului (de tip n, in figura) ;
5 - corodarea oxidului de suprafata pentru figurarea
zonelor de metalizat ;
6 - metalizarea, pentru construirea traseelor
metalice care sa lege intre ele zonele de la
suprafata cu diferite tipuri (n sau p) sau concentratii
de impuritati, precum si cu zonele destinate lipirii
firelor de conexiune.

Fabricarea unui tranzistor

Montarea structurii:
Pe zonele
metalizate ale
structurii sunt lipite
fire de conexiune
care permit
conectarea la
capsulă a
dispozitivului creat.

7
 Fabricarea unui tranzistor
Montarea structurii:
Structura este
montată pe
capsulă, iar firele
de conexiune
sunt lipite la
terminalele
capsulei.

Fabricarea unui tranzistor

Montarea structurii:
Se finalizează
incapsularea în capsulă
metalică sau ceramică
(cu cavitate in interior),
obținându-se un
dispozitiv cu aspectul
din figura alăturată.
Observație: încapsularea se poate face
și prin mulare într-un material plastic.

8
 Proces tehnologic

Exemplu: fabricarea unui tranzistor

Pentru a se ajunge la un astfel de
proces tehnologic, de regulă se parcurg
mai multe etape de Cercetare,
Dezvoltare și Inovare (CDI), în cadrul
unuia sau a mai multor proiecte.
Aceste stadii sunt prezentate în
continuare, sub o formă particularizată
pentru procesul tehnologic de fabricare
a unui tranzistor bipolar.

Etapele de CDI
(cercetare – dezvoltare – inovare)
• Cercetare fundamentală – se elaborează teorii și se
pun in evidență fenomene fizice noi
• Cercetare aplicativă – se imaginează posibile aplicații
ale fenomenelor descoperite și se verifică prin
simulare sau experimental viabilitatea lor
• Demonstrare preliminară – o aplicație este testată în
condiții de laborator
• Proiectare – se elaboreaza structura componentei, se
deseneaza măștile, se aleg parametrii de proces, se
elaboreaza foaia de catalog a viitorului produs;

9
 Etapele de CDI
(cercetare – dezvoltare – inovare)
• Model experimental – se realizeaza cel putin 10
exemplare functionale, caracterizate atent in ceea ce
priveste parametrii fundamentali; eventual, se fac
cateva incercari pentru a se vedea cum se comporta
dispozitivul in timp ;
• Prototip – se realizeaza cel putin 100 de exemplare
functionale, caracterizate la parametrii principali si
secundari; se fac incercari de casa, obtainandu-se
primele date cantitative privind fiabilitatea; se introduc
in procesul tehnologic o serie de monitori de
fiaibilitate, pentru a se putea controla fiabilitatea pe
parcursul fabricatiei;

Etapele de CDI
(cercetare – dezvoltare – inovare)
• Certificare – se efectueaza toate incercarile de
certificare (omologare), conform standardului de
produs, intr-un laborator independent care emite
buletine de certificare (omologare);
• Serie pilot – dispozitivul incepe sa fie fabricat in
serie mica (1000 – 10.000 bucati), cu un control
atent (masurari suplimentare) al parametrilor de
proces; se pregateste punerea in fabricatie
(instructiuni de fabricatie etc.).

10
 Maturitate tehnologică
Pentru ca un produs să fie fiabil și să respecte
standardele de calitate, este necesar ca procesul
tehnologic să fie matur. Aceasta presupune
predictibilitatea și reproductibilitatea acestuia în
condiții normale de lucru și exploatare.
Nivelul de maturitate tehnologică este definit cel
mai adesea prin acronimul TRL (Technology
Readyness Level).
Nivelele TRL au fost concepute pentru prima dată
de NASA în anul 1974 și definite formal în 1989.

Nivelele de maturitate tehnologică - TRL

TRL 1
• Definiție: Principii de bază descoperite și
formulate.
• Descriere: Acesta este primul nivel de maturitate
tehnologică. Cercetarea științifică
teoretică/fundamentală începe să migreze spre
cercetare-dezvoltare. Rezultatele se regăsesc în
publicații care prezintă principiile de bază ale
tehnologiei, sau observații ale realității fizice
(inclusiv “discovery experiments”).

11
Nivelele de maturitate tehnologică - TRL
TRL 2
• Definiție: Formularea conceptului tehnologic și a aplicației.
• Descriere: Odată stabilite principiile de bază, se începe
tranziția spre aplicații practice. Aplicațiile pot fi reale
(identificate independent) sau speculative, prin urmare nu se
așteaptă o analiză/argumentare detaliată a viitoarelor aplicații.
Exemplele pot fi limitate la studii teoretice. Livrabilele includ
publicații sau alte documente care prezintă aplicațiile
considerate și le analizează în vederea argumentării
conceptului. Saltul de la TRL 1 la TRL 2 este transferul ideilor
pur teoretice spre cercetarea aplicată. Demersurile sunt în
mare măsură teoretice, concretizate în publicații, cu scopul de
a înțelege mai bine/complet rezultatele științifice. Se
proiectează experimente pentru a corobora rezultatele
fundamentale de la TRL 1.

Nivelele de maturitate tehnologică - TRL

TRL 3
• Definiție: Demonstrarea funcționalității conceptului, în raport
cu funcționalitățile critice ale sistemului, prin studii analitice și
experimentale.
• Descriere: Se inițiază demersul de cercetare-dezvoltare, prin
studii analitice și experimentale la scară de laborator, pentru a
valida predicțiile teoretice pentru componente separate ale
tehnologiei. Livrabilele includ rezultatele testelor de laborator
pentru determinarea parametrilor de interes și compararea cu
predicțiile teoretice pentru sub-sistemele critice. La nivelul
TRL 3 demersul trece de la faza teoretică (“pe hârtie”) la cea
experimentală, pentru a verifica funcționalitatea conceptului.
Se validează componente individuale ale tehnologiei, dar nu
se urmărește încă integrarea lor într-un sistem complet.
Modelarea și simularea numerică pot fi utilizate pentru a
completa experimentul fizic.

12
Nivelele de maturitate tehnologică - TRL
TRL 4
• Definiție: Validarea în condiții de laborator a componentelor
și/sau ansamblului/sistemului.
• Descriere: Principalele componente ale tehnologiei sunt integrate
pentru a stabili funcționalitatea ansamblului. Acest demers poate
avea un grad relativ scăzut de fidelitate în raport cu sistemul real.
Spre exemplu, se integrează componente separate în laborator și se
efectuează teste într-un domeniu de condiții de operare. Livrabilele
includ rezultatele testelor pentru ansamblul de componente, cu
evidențierea apropierii (sau diferențelor) în raport cu funcționalitatea
și performanțele așteptate. TRL 4-6 reprezintă puntea dintre
cercetarea științifică și aplicația inginerească/practică. TRL 4 este
primul pas în a determina dacă ansamblul componentelor
individuale funcționează corect ca sistem. Sistemul de laborator va
fi, cel mai probabil, un amestec de echipamente existente (de uz
mai general) și componente care necesită manipulare, calibrare,
aliniere, etc. specifică pentru a deveni funcționale.

Nivelele de maturitate tehnologică - TRL

TRL 5
• Definiție: Validarea modelului de laborator, la scară
redusă sau mărită, după caz, cu reproducerea prin
similitudine a condițiilor reale de funcționare.
• Descriere: Toate componentele tehnologiei sunt
asamblate astfel încât configurația sistemului este similară
aplicației finale în aproape toate aspectele. Livrabilele
includ rezultatele testelor de laborator, analiza diferențelor
între condițiile de laborator, analiza semnificației testelor de
laborator pentru funcționarea sistemului real. Diferența
principală între TRL 4 și TRL 5 este creșterea fidelității
testelor de laborator în raport cu sistemul real, respectiv cu
condițiile reale de operare. Sistemul testat este foarte
apropiat de prototip.

13
Nivelele de maturitate tehnologică - TRL
TRL 6
• Definiție: Validarea prototipului (sistemul la scară reală) într-
un mediu relevant (condiții de funcționare similare celor
reale).
• Descriere: Modelul la scară reală (prototipul) este testat într-un mediu
relevant pentru condițiile reale de funcționare. Acesta este un pas important
în demonstrarea maturității tehnologiei. Spre exemplu, acest nivel include
testarea unui prototip într-un domeniu de condiții relevante pentru aplicații,
ce includ proprietăți fizice și chimice corespunzătoare. Livrabilele includ
informații asupra testelor, eventualele efecte de scară, și interpretarea
posibilelor diferențe induse de acestea în raport cu situația aplicației
concrete. TRL 6 marchează dezvoltarea inginerească a tehnologiei spre un
sistem operațional. Diferența principală între TRL 5 și TRL 6 o reprezintă
trecerea de la scara de laborator la cea corespunzătoare aplicației
inginerești, cu determinarea efectelor de scară ce intervin în proiectarea
sistemului operațional. Prototipul trebuie să fie capabil să îndeplinească
toate funcțiile cerute sistemului operațional. Mediul de testare trebuie să
reprezinte cât mai fidel condițiile reale de exploatare.

Nivelele de maturitate tehnologică - TRL

TRL 7
• Definiție: Demonstrarea funcționalității prototipului
(sistemul la scara reală) în condiții reale/relevante
de funcționare.
• Descriere: Acesta este un pas major în raport cu
TRL 6, necesitând demonstrarea funcționării
prototipului într-un mediu relevant pentru aplicațiile
reale. Documentația include rezultatele testelor la
scară reală, analiza diferențelor dintre mediul de
testare și mediul real, interpretarea rezultatelor
experimentale și extrapolarea lor pentru
funcționarea în mediul real.

14
Nivelele de maturitate tehnologică - TRL

TRL 8
• Definiție: Sistemul real este complet realizat și
certificat prin teste și demonstrații.
• Descriere: Funcționalitatea tehnologiei, în forma ei
finală, este demonstrată în condițiile de operare
intenționate. În majoritatea cazurilor acest nivel de
maturitate corespunde finalizării dezvoltării
sistemului real. Procedurile de operare/utilizare
sunt complete. De regulă, Certificarea
Operațională (Operational Readiness Review) a
fost trecută cu succes înainte de prima pornire.

Nivelele de maturitate tehnologică - TRL

TRL 9
• Definiție: Sistemul real este funcțional în mediul
operațional, pe tot domeniul de regimuri anticipate.
• Descriere: Tehnologia a atins forma finală și este
utilizată pe tot domeniul de regimuri și în toate
condițiile pentru care a fost creată.

Trecerea de la un nivel TRL la altul (superior) se

face în cadrul unor proiecte.

15
 Șansele de succes ale proiectelor

Motto: “Nu este nimic mai dificil de făcut,

mai îndoielnic de succes sau mai periculos
decât de a iniţia un proiect. Inovatorul îşi
face duşmani printre cei care profitau de
vechiul regim şi are numai ajutorul a
jumătate de inimă al celor ce beneficiază de
noua ordine”
Niccolo Machiavelli, Prinţul, 1533

Șansele de succes ale proiectelor

Datele statistice spun că, în lume, rata de succes pentru

proiecte (indiferent de domeniu) este destul de scăzută:
pentru fiecare 4 proiecte reuşite unul eşuează.
Ceea ce înseamnă o rată de 20% eşec... O cifră care
poate pune pe gânduri orice executiv care se gândeşte
să înceapă un proiect.
Aflăm din diverse surse media despre proiecte care
eşuează în a-şi atinge unul dintre cele trei criterii: cost,
timp, performanţe.
Cauzele de eșec pot fi multiple, dar din datele statistice
se pot extrage informații privind cele mai probabile dintre
acestea.

16
 Șansele de succes ale proiectelor
Dacă ar fi să facem o listă cu cele mai frecvente cauze
ale eşecului proiectelor, pe primele 10 locuri am avea:
• Planificare deficitară
• Resurse inadecvate
• Lipsa susţinerii managementului superior
• Comunicare deficitară
• Conflicte între departamente sau indivizi
• Definire deficitară a rolurilor şi responsabilităţilor
• Obiective neclare
• Schimbări în sfera de cuprindere a proiectelor
• Ignorarea semnalelor de atenţionare
• Aşteptări nerealiste

Șansele de succes ale proiectelor

Interesant este că majoritatea acestor motive de

eşec implică mai degrabă aptitudini interpresonale
decât cunoştinţe tehnice. De fapt, proiectele rareori
eşuează din motive tehnice: întotdeauna poate fi
găsit expertul care să rezolve problema tehnică ivită;
ceea ce lipseşte, însă, în majoritatea cazurilor este
lipsa de coordonare, comunicare, abilitatea de a
monitoriza şi de a ţine sub control acele aspecte (de
cele mai multe ori legate de managementul
resurselor umane) care pot genera – dacă nu sunt
tratate din timp – eşecul unui proiect.

17