CARACTERISTICILE DR; METODE DE CERCETARE; FUNCTIILE DR

4.11.2021

Stiintele juridice au fost, sunt si vor fi niste stiinte dinamice adaptate la nevoia fiecarei societati astfel
incat fenomenul juridic in ansamblul sau va evolua in permanenta si va diferi de la o epoca si de la o
generatie la alta. Ca stiinta propriu zisa, dreptul a aparut in sec XV, dar s-a cristalizat in sec XIX.

CARACTERISTICILE DREPTULUI sunt in nr de 3:

- Dreptul are o istorie proprie in stransa legatura cu statul cu precizarea ca cele doua nu se pot
repara ci ele se gasesc intr- o stransa interpendenta influentandu-se reciproc

- Stiinta dreptului are un puternic caracter normativ

- Stiinta dreptului are un aparat conceptual propriu ce opereaza cu notiuni si definitii specifice de
ex subiect de drept” sau “fapt ilicit”

Mai consemnam ca dreptul foloseste expresia “lege” intr-o maniera specifica; celelalte stiinte cand se
refera la lege se refera la baza unui fenomen (legea fizicii, legea selectiei naturale etc). Prin stiinta
dreptului intelegem legea ca fiind norma de drept;

METODELE CERCETARII STIINTIFICE A DREPTULUI:

Denumirea “metoda” isi regaseste originea in limba greaca, de la cuvantul “metodos”. Acest cuvant
desemneaza ideea de sens, de drum;

Metodele de cercetare constituie proceduri sau operatiuni prin care specialistii urmaresc si dobandesc
cunoasterea sau cunostiinte despre un anumit domeniu.

Principalele metode de studiu ale dr sunt:

1. Metoda generalizarii si abstractizarii fenomenului juridic: aceasta metoda e o metoda specifica

teoriei generale a dreptului si prin care folosind-o, termenii, notiunile, institutile care se regasesc
in launtrul fen juridic, sunt tratate la modul general si abstract.
2. Metoda logica: e o metoda specifica stiintei dreptului si se pliaza foarte bine pe drept pt ca
dreptul este o stiinta deductiva, logica si denumita “matematica stiintelor sociale”.

Prin intermediul acestei metode, cercetatorul dreptului obtine concluzii si rationamente corecte care
ajuta atat practicienii, cat si teoreticienii dreptului.

3. Metoda istorica: o metoda care are legatura cu aparitia, evolutia si dezvoltarea dreptului Ceea
ce obtine cercetatorul prin ea e ca observa actiunea prin care a aparut o anumita norma sau
institutie si poate reprezenta pt el o sursa de inspiratie
 4. Metoda comparativa: are ca obiect realizarea unei comparatii intre ramuri, norme si institutii si
prin care se pot trage niste concluzii Ceea ce este important e faptul ca trebuie studiat ceea ce e
cu adevarat comparabil, de ex e un nonsens sa se compare elemente din sistemul de dr diferite
dintr-o perspectiva istorica.
5. Metoda sociologica: cercetarea sociologica functioneaza intr-o directie dubla, atat inspre drept
cat si inspre societate, iar prin aceasta metoda se urmaresc efectele pe care le au institutiile,
normele de dr asupra societatii.

! In vreme ce juristii analizeaza dreptul din interior, sociologii analizeaza fen juridic din exterior.

FUNCTIILE DREPTULUI

Scopul social al dreptului il reprezinta ordonarea raporturilor sociale, sens in care dreptul se manifesta
prin intermediul unor functii. Dr are ca obiect asigurarea echilibrului social.

Functii:

- Functia de formalizare juridica a organizarii de stat= desemneaza capacitatea fenomenului

juridic de a asigura cadrul functionarii statale. Dreptul realizeaza institutiile de stat, stabileste
procedurile pt acestea si regulile juridice, dar potrivit vointei genrale a cetatenilor si in stransa
legatura cu nevoia sociala
- Functia de conservare si de garantare a valorilor sociale= rolul dreptului e acela de a ocroti
toate valorile sociale in care cred membrii unei comunitati => gradul foarte ridicat de implicare
a dreptului in societate

! In sensul acesta, revine dreptului obligatia de a asigura un cadru normativ optim cu caracter
obligatoriu, incat sa se asigure garantia si conservarea valorilor sociale ale societatii

- Functie de conducere a societatii (cata vreme societatea se conduce prin norme si reguli
juridice, prin institutii)= importanta dreptului se poate observa prin ricoseu, adica printr-o
raportare la puterea legislativa acolo unde juristii fauresc cadrul normativ
- Functia normativa= Considerata o functie sintetica si care implica si celelalte 3 functii anterioare;
scopul primordial al dr e acela de a organiza societatea si prin intermediul functiei normative,
prin aparitia de legi noi, prin modificarea si imbunatatirea legilor existente; un rol primordial
revine statului in priviinta acoperirii oricarui vid legislativ prin asigurarea unui cadru normativ
potrivit.

LEGATURA DINTRE DREPT SI STAT

Notiunea de stat; aspecte istorice si evolutive

La ora actuala cea mai importanta institutie a umanitatii o reprezinta statul. Primele formatiuni statale,
spun istoricii, au aparut acum cca 6 mii de ani, in Babilon, in Egipt, in India, in general in zona Orientului
Antic.

Este evident ca statul, ca si dreptul, nu a aparut in mod intamplator. Statul a aparut pe fondul trecerii
oamenilor de la viata nomada la asezarile fixe, diviziunii sociale a muncii, aparitiei unor institutii cum ar
fi familia sau proprietatea, pe fondul aparitiei mestesugurilor etc.

Statul a aparut ca raspuns la nevoile sociala pe care o exprimau oamenii de ex nevoie de ordine,
protectie, lege etc.

Incercand sa isi explice aparitia statului, filosofii Greciei Antice, considerau ca statul este o forta de
ordine divina. Platon vedea statul ca pe o organizatie aristocratica impartita pe caste si din care facea
parte intreaga populatie cu exceptia sclavilor care nu se ridicau la rangul de oameni in viziunea anticilor.

Montesquieu aprecia ca statul e acea institutie centrala bazata pe legi si pe separatia puterilor in stat. In
viziunea clasica a statului de drept, statul reprezinta institutia unde individul se poate misca in mod
autonom, in baza libertatii de actiune si cu stabilirea unor auto-limitari ale statului in favoarea omului.

Sensurile termenului de “stat”:

- sensul istoric si geografic= in viziunea acestei acceptiuni statul reprezinta populatia care exista si
care se organizeaza si traieste organizat intr-un anumit teritoriu. Aceste limite sunt frontierele
de stat/ granitele, iar inauntrul lor gasim elementele statului (populatia, organizarea de stat si
teritoriul)
- Sensul politico-juridic= in virtutea acestei acceptiuni, statul e o organizatie cu caracter politic si
social, astfel in acest sens numai unul din cele 3 elemente ale statului se regaseste, anume
organizarea socio-politica.

In concluzie, in virtutea acestor acceptiuni, statul se defineste ca acea organizatie politica formata din
reprezentanti ai populatiei, mandatati cu puteri legale si prin care sa poata lua decizii obligatorii in
numele intregii populatii. In ipoteza in care se constata incalcari ale normelor de drept intervine forta de
constrangere a statului

ELEMNTELE STATULUI:

1. Teritoriul: este spatiul terestru, acvatic si aerian asupra caruia statul isi exercita suveranitatea
deplina si exclusiva; notiunea de teritoriu se poate analiza din mai multe puncte de vedere, de ex
din perspectiva constitutionala, teritoriu=structura puterii de stat, pt economisti teritoriu=surse
de hrana si existenta ale populatiei
2. Populatia: se raporteaza la stat prin legatura de cetatenie ( o leg juridica ce stabileste pt cetateni
drepturi si obligatii); populatia poate fi analizata din mai mulgte puncte de vedere precum
societate (desemnand populatia sub aspectul relational si intitutional pe un anumit teritoriu),
popor ( acea comunitate umana cu trasaturi comune care tin de etnie, de limba, cultura),
 natiune (populatia unui stat este bazata pe constiinta nationala, pe democratie si economie de
piata)

Forta publica e baza organizatiilor politice, vizand o anumita populatie ce traieste inauntrul
frontierelor de stat. Respectarea legii e obligatorie pt toti cetatenii, iar daca legea nu e respectata,
intervine forta coercitiva prin intermediul politiei, jandarmeriei, instantelor, penitenciarelor, dar intr-
un stat de drept, aceste organe nu reprezinta factori de opresiune, ci de restabilire a ordinii de stat.

PUTEREA DE STAT
Exercitarea puterii de stat se realizeaza prin intermediul institutiilor specifice din cadrul
pueterilor exercutiva, legislativa,judecatoresti.
Cel care a pus bazele acestei teorii ale speparatiei puterilor in stat a fost Montesquieu. Aceasta
teorie s-a bazat pe o expresie a regelui Ludovic al XIV- lea, anume “statul sunt eu”. Atunci, lui
Montesquieu i s a [parut ca nu e normal ca o institutie singura sa detina toate puterile de stat. In
viziunea filosofului, intr-o societate este necesar sa se asigure de catre drept un echilibru prin
care sa se regleze, pe de-o parte raporturile sociale dintre cetateni, dar pe de alta parte si
raporturile firesti de cooperare dintre cele 3 puteri.

TRASATURILE PUTERII DE STAT:

-exprima vointa poporului, generala si obligatorie
-se exercita prin organele si institutiile puterii
-obiectul puterii de stat=guvernarea societatii

Consideratii priviind statul de drept:

- Reprezinta una dintre cele mai mari realizari ale societatii deoarece acest tip de stat elimina
opresiunile, artbitrariul, iar scopul statului de drept este ca aceasta institutie sa reprezinte un
simplu instrument in slujba omului, sub domnia legii. Toata constructia statului de drept e
gandita pt individ.
- Un moment de cotitura in directi aparitiei statului de drept il reprezinta Magna Carta
Libertatum, document aparut in 1251 in Anglia, si care reda in forma embrionara trasaturi
specifice statului de drept, anume interzicerea arestarii arbitrare, principiul procesului judiciar si
echitabil si principiul legalitatii.
- Trasaturile statului de rept sunt autonomia dreptului, in sensul ca se elimina posibilitate
transformarii dreptului intr-un instrument prin care forte asupritoare sa poagta sa isi valorifice
propriile interse si previzibilitate si predictibilitatea legilor in sensul in care este un deziderat ce
trebuie atins obligatoriu ca legea sa fie cunoscuta de fiecare subiet de drept, sa nu existe
schimbari legislative bruste fara fundament, se cere ca, comandamentele legale sa fie simple,
rezonabile, neretroactive.