Dimensiunea Dreptului

Dreptul este un produs social si fenomenul juridic in anasmablul sau se regaseste in activitaea
noastra fizica din orice domeniu.

Fara drept si fara institutiile sale nu exista un stat de drept .

La baza statului de drept regasim intotdeauna fenomenul juridic.

Sistemul de drept , normele de drept nu pot fi disociate de realitatea sociala a omului, realitatea
juridica fiind o componenta a realitatii sociale si se ascociaza cu realitatea economica si cea politica.

Componentele realitatii juridice:

1. Constiinta juridica: Este un fenomen de evaluare facut die de catre legiuitori fie de catre populatie.

Elementele constiintei juridice sunt : - Elementul obiectiv care consta in opinia pe care o au
subiectele de drept in privinta fenomenului juridic

-Elementul psihologic care este reprezentat de un ansamblu

de opinii ale colectivitatii si din care rezulta necesitatea aparitiei unei norme sau institutii de drept

2.Dreptul : El actioneaza in cadrul realitatii juridice ca un pendul (din stanga in dreapta).

3.Relatiile Juridice : Probeaza aplicarea dreptului cu precizarea ca ordinea de drept este asigurata
prin valorificare drepturilor si intereselor juridice dar prin respectarea normelor aflate in viguare .

TIPOLOGIA DREPTULUI SI SISTEMUL DE DREPT

Dreptul este diferit de la un stat la altul iar diferenta o face valorile sociale in care crede fiecare stat.

la randul lui dreptul se afla intr o evolutie permanenta si el este influentat de alti factori din societate
cum ar fi factorul economic sau politic.

Istoria ne arata niste lucruri cu privire la Drept : Dreptul nu e static, nu exista instituii politice si de
Drept Permanente, Istoia Dreptului ne demonstreaza diverse tipuri de drept in diverse areale
geografice si cu diverse influente socio-politice.

Metoda tipologica de studiere a dreptului ne ajuta sa studiem diverse diferente dintre sistemele de
drept precum si elemenetele comune.

Exista mai multe familii de drept iar cele mai importante sunt:

1. Sistemul de Drept Romano-Germanic

2. Sistemul de Drept Anglo-Saxon

3.Sistemele Juridice si Religioase Traditionale

Sistemul de drept Romano-Gemrnaic cuprinde la randul sau sistemul francez, germanic si scandinav .

Marele sistem juridic francez are ca reper de referinta anul 1804 atunci cand a aparut codul civil
Francez elaborat sub conducerea marelui imparat Napoleon Bon Aparte .
El spunea ca acest cod al lui va fi unul etern iar acest cod dainuie si azi datorita institutiilor descrise
acolo , normelor incluse acolo , principiiloe existente acolo (Codul civil roman din 1864 are ca
inspiratie codul civil francez).

Superioritatea acestui cod este evidenta :

In primul rand codul atesta victoria capitalismului asupra relatiilor de tip feudale .

Acest cod consacra in forma juridica principiile de libertate eglaitate si fraternitate iar in ceea ce
priveste proprietatea acest cod a stabilit principile liberei circulatii a marfurilor.

Sistemul de Drept Francez se aplica in tari precum Romania Italia Franta .

Cu privire la sistemul de drept gemran la fel ca sistemul de drept francez isi are radacinile in Dreptul
Roman (pana in anul 1900- intre cele doua sisteme de drept exista o mare asemanare) (acest sisem
de drept se aplica in Germania Olanda Austria , S.A.)

Sistemul Scandinav care se aplica in Tarile Scandinave dar si in tarile Nordice .

Toate tarile enumerate au o lunga istorie comuna .

In secolul 20 a inceput un proces de modernizare al acestui drept , iar in prezent acesta a inceput sa
adopte o serie de institutii si de norme specifice dreptului continental.

Familia de Drept Anglo-Sacon isi are originea in Anglia si se aplica in Aglia SUA Noua Zeelanda sau
Australia. Acesta se compune din COME AND LAW (reguli care se stabilesc prin hotarari judecatoresti
iar hotararile devin obligatorii pt instantele inferioare). In al doilea rand equiti (ansamblu de norme )
revizuiesc COME AND LAW. Provin din acte ce emana din parlament si sunt legi care prin aplicare
ramane prin instantele de judecata.

Sistemele juridice sunt incomplete si cuprind reglementari care vizeaza aspecte si interese de ordin
religios persoane familii etc.

Unele din aceste sisteme cum este cazul celor din Iran sunt completate de o legislatie moderna care
sunt diferite si in contradictie de multe ori cu dreptul traditional.

TIPOLOGIA DREPTULUI UNIUNII EUROPENE

Ideea unei uniuni de state europene a existat din cele mai vechi timpuri chiar din evul mediu iar un
mare European Winstin Churchill a pledat pt infintarea statelor Unite ale Europei.

Embrionii Uniunii Europene a aparut in 1950 cand mai multe state precum Franta , Germania etc au
semnat 3 tratate prin care au infiintat 3 comunitati ce contineau norme si institutii comune pentru
diferite domenii ale vietii sociale si economice .

Prin aceste tratate s a infiintat Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului Comunitatea

economica Europeana si EURATOM .

Specific Dreptului European este ca acesta este superior Dreptului National.

Un alt specific al dreptului European este ca el are si Jurisprudenta Curtii Europene al Drepturilor
Omului S.A.

DREPT PUBLIC DREPT PRIVAT

Acest concept reprezinta cea mai veche chestiune a dreptului , interesul cuprins in urma juridica
respectiv daca aceasta se refera la un folos privat sau etatic sau daca scopul regulii de drept vizeaza
satisfacerea unei nevoi apartinand particularilor sai dimpotriva statului.

In functii de acestea norma juridica va fi de drept privat sau public.

Acestea au fost cuprinse in codexurile de drept roman si denumite DIGESTIA.

Digestele erau opere legilative ale imparatului roman Ulpinian.

In opinia lui Ulpinian dreptul public este dreptul care priveste organizarea statului Roman iar dreptul
privat urmareeste interesele particularilor.

Dihotomia dintre drept public si drept privat este si in prezent cea mai importanta diviziune a
dreptului desi exista multe dispute despre delimitarea acestora vorbind de dreptul intern si
intenational.

De a lungul timpului referitor la aceasta optiune s au formulat in cursurile de specialitate diferite

opinii .

In prezent au aparut mai multe ramuri de drept (dreptul spatial sau al afacerilor etc) care contine
ambele norme de drepturi .

De asemenea apar si multe domenii care trebuie reglementate.

Se constata ca exista multe norme care vizeaza relatiile patrimoniale si nepatrimoniale .

Dreptul public influenteaza dreptul privat si viceversa.

Inafara regulilor de drept indesciplinare relatiile au creat un cadru institutional care au imbinat si
imbina interesul institutional cu cel mondial.

In concluzie granita dreptului in vigoare nu a fost niciodata clara cu atat mai mult azi cand asistam la
o apropriere la dreptul public si dreptul privat determninata de o anumita publicare a dreptului
privat prin inteventia statului in raportul dintre persoanele private.

Juristul observa o interdependenta intre cele doua drepturi.

Dreptul public reprezinta totalitatea normelor de drept ce poarta amprenta statului, cu alte cuvinte
este un drept al cetatii cu precizarea ca in Dreptul Public intra normele de Drept constitutional,
financiar , etc.

In dreptul privat regasim ramurile de drept ce reglementeaza relatiile sociale patrimoniale si personal
nepatrimoniale prin care particularii pot in conditii de legalitate sa si valorifice si sa si apere prorpiile
interese .

Inafara normelor elaborate de catre stat regasim si norme de drept autonom care previn de la
subiectele de drept socio economic .

Normele elaborate de aceste formatiuni sunt norme de drept autonom , se pot exprima prin statute
sau regulamente dar normele de drept autonom sunt inferioare normelor autonome elaborate de
catre stat .