Deficitul de fier și sănătatea

“Fierul, un microelement esenţial pentru sănătatea noastră, intră în alcătuirea hemoglobinei,

este esenţial în procesele de oxidoreducere şi în sinteza acizilor nucleici, ajută la apărarea
organismului de diferiţi factori infecţioşi.”

 Date generale

Fierul este un oligoelement prezent la nivelul fiecărei celule din organismul uman. 85 % din
cantitatea de fier din organism se găsește în hemoglobină, organismul uman conținând 2,3 grame
de fier la femei si 3,5 g la barbați. Organismul uman are nevoie de o cantitate crescuta de fier
pentru a funcționa bine.

Fierul este necesar pentru formarea hemoglobinei, a unor enzime, precum și a mioglobinei.
Acesta mai are și rolul de a vindeca și preveni anemiile, asigura nutriția mucoaselor, secreția
gastrică, respirația celulară, ajută la procesul de creștere, mărește rezistența la îmbolnăviri, mai
ales la infecții, transportă diferite substanțe chimice implicate în metabolismul energetic, are
acțiune antioxidantă, ajută la creșterea armonioasă, asigură funcția reproductivă.

 Surse alimentare de fier

Principalele surse alimentare sunt carnea (în special cea roșie, dar și cea de pasăre și vită),
viscerele (ficat, inima, rinichi), pește și conserve din pește (somon, ton), galbenuș de ou, legume
(în special legumele frunze, fructele uscate, fasolea uscată, lintea), dar și cereale integrale, pâinea
neagră. Fierul este prezent în cantitate mai mică și în carnea de miel și oaie, dar și în diverse
mezeluri.

Fierul din produsele vegetale (fructe, legume, cereale) se absoarbe mai greu, însa organismul
poate avea multiple beneficii ca urmare a consumului acestor produse (aport crescut de vitamine,
antioxidanți, minerale și fibre), cum ar fi: fructe deshidratate: prune, stafide, caise; legume:
fasole uscata, soia, linte, mazare uscată; semințe: alune, nuci, susan; legume verzi: broccoli,
spanac, napi, salată verde, praz; cereale integrale: orez brun, tărâțe, ovăz, grâu.

 Consecințele deficitului de fier asupra sănătății

Principala boala datorată carenței de fier este anemia hipocromică, a celulelor microcitice,
denumită în mod obișnuit anemia carenței de fier. În această formă de anemie, hematiile sunt mai
mici decât normal și palide la culoare, datorită conținutului scăzut de hemoglobină din sânge.
Din cauza conținutului scăzut de hemoglobină din sânge, țesuturile organismului devin avide de
oxigen, lucru care conduce la apariția unor probleme cum ar fi lipsa de atenție, oboseală,
irascibilitatea, dificultăți la înghițire, paloare, palpitații în timpul efortului și o stare generală de
rău.

În orice caz, din cauza că simptomele anemiei apar numai după ce toate depozitele de fier ale
organismului au fost epuizate, analizele obinuite pentru anemie sunt nesatisfăcătoare pentru
depistarea lipsei de fier. Mai mult încă, numeroase studii au arătat că și în cazul lipsei anemiei,

1
carența de fier poate avea un efect dăunator asupra capacității de învățare, rezistenței și a stării
generale de bine.

 Concluzie

Organismul uman are nevoie de un aport consecvent și crescut de fier pentru a-și putea
îndeplini funcțiile. Fierul trebuie să existe în permanență și la un nivel cât mai ridicat deoarece
funcțiile sale sunt multiple și au interesare plurisistemică, de exemplu: transportă oxigenul catre
țesuturi, transportă diverse substanțe chimice implicate în metabolismul energetic, are
acțiune antioxidantă și este implicat în promovarea creșterii și dezvoltării armonioase, în
menținerea imunității la niveluri optime și asigurarea funcției reproductive.
Fierul se găsește în organism în structura hemoglobinei și mioglobinei (proteina din mușchi) și
a diverselor enzime hepatice.

2
Tabelul 1. Speranța de viață la naștere pe sexe, 2014-2020, ani

Ani Ambele sexe Bărbați Femei

2014 69,3 65,2 73,6
2015 69,4 65,2 73,7
2016 69,8 65,7 74,2
2017 70,8 66,7 74,9
2018 70,6 66,3 75,0
2019 70,9 66,8 75,1
2020 69,8 65,9 73,9

Speranța de viață la naștere, 2014-2020, ani

80 75 75.1
73.6 73.7 74.2 74.9 73.9
69.3 69.4 69.8 70.8 70.6 70.9 69.8
70 65.2 65.2 65.7 66.7 66.3 66.8 65.9

60

50

40

30

20

10

0
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Ambele sexe Bărbați Femei

Notă: Conform graficului durata medie a vieții în Republica Moldova în anul 2020 a constituit
69,8 ani, în descreștere cu 1,1 ani în comparație cu anul precedent (după creștere continuă din
anul 2014) și cu 10,4 ani mai puțin față de nivelul mediu al speranței de viață la naștere în cele
27 de țări ale UE în anul 2019 (81,3 ani). Speranța de viaţă la naştere pe sexe în anul 2020 a
constituit 65,9 de ani pentru bărbați și 73,9 de ani pentru femei.