Austeritatea bugetara

Ce modele au ales tarile europene pentru a reduce cheltuielile publice

Sub presiunea pietelor financiare, statele europene trec, unul dupa altul, la
austeritatea bugetara. Cel mai adesea, este vorba de scaderea cheltuielilor bugetare
si cresterea impozitelor: toate guvernele, indiferent de culoare politica, impun
sacrificii grele, in speranta ca vor recastiga increderea investitorilor. O serie de
economisti avertizeaza asupra riscului de sufocare a fragilei cresterii economice.
Daca in Romania Guvernul Emil Boc a optat pentru reducerea salariilor si a pensiilor,
sa vedem ce solutii adopta alte state europene, intr-un material realizat de francezii
de la Le Point.

Germania
Considerata una dintre cele mai ortodoxe tari din Zona Euro, Germania nu a ezitat sa stranga
cureaua, in concordanta cu exigentele mecanismului de reducere a datoriei, inscris in
Constitutie in 2009. Berlinul a adoptat un plan de reduceri bugetare de 81 de miliarde de euro
pentru urmatorii patru ani. Efortul aferent anului 2011 este relativ moderat, de 0,4% din PIB,
dar urmeaza sa cresca rapid pana in 2014. Noile venituri vor fi mai degraba modeste, cu o taxa
asupra operatorilor de reactoare nucleare si asupra biletelor de avion la plecarile din Germania.
Deutsche Bahn va plati dividente pentru actionarii publici. In ceea ce priveste cheltuielile, se
vor face economii in armata si in plan social: somerii de lunga durata vor primi indemnizatii
mai mici iar efectivele militare vor fi reduse. In sfarsit, marile proiecte vor fi abandonate, asa
cum este cazul castelului Hohenzollern din Berlin.

Spania
Dupa izbucnirea crizei subprime, Madridul a fost afectat din plin, prin prabusirea sectorului
imobiliar. Sub presiunea pietelor si din cauza perspectivelor slabe de crestere economica,
Spania a adoptat, in ianuarie, un prim plan de economii, in valoare de 50 de miliarde de euro,
pana in 2013, si ulterior, in mai, l-a suplimentat cu 15 miliarde de euro pentru doi ani.
Obiectivul este reducerea deficitului de la 11,2% din PIB la 6% anul viitor si la 3% in 2013.
Tratamentul de soc include o reducere a investitiilor publice, o reducere a salariilor
functionarilor cu 5% in 2010 si inghetarea lor in 2011. Cea mai mare parte a pensionarilor vor
avea pensiile inghetate anul viitor. Prima de nastere de 2.500 de euro este suprimata. Riscul
este antipatia sindicatelor, de rau augur in perspectiva reformei pietei muncii, considerata
indispensabila de FMI pentru reluarea cresterii economice.

Grecia
Incapabila sa-si refinanteze datoria la un pret rezonabil pe pietele financiare, Atena a cerut in
aprilie activarea planului de salvare pus la punct de UE si de FMI. In schimb, guvernul socialist
a fost obligat sa adopte in mai un nou plan de austeritate, care vizeaza reducerea cu 30 de
miliarde a deficitului public, dupa cele 4,8 miliarde anuntate in martie. Scopul este reducerea
deficitului sub pragul de 3% stabilit de UE pana in 2014, de la 14% in 2009. Masurile de
austeritate fara precedent sunt compuse din cresterea impozitelor indirecte, in special a TVA
(de la 21 la 23%) si reduceri salariale in sectorul public (suspendarea salariului 13 si 14 pentru
persoanele care castiga sub 3.000 de euro pe luna, inghetarea tuturor salariilor). Reforma
pensiilor (suspendarea celei de-a 13-a si 14-a pensie) si a pietei muncii, alaturi de lupta
impotriva evaziunii fiscale endemice, completeaza acest program.

Irlanda
Desi cazul acestei tari este mai putin discutat decat Grecia, Portugalia sau Spania, Dublinul
este unul dintre punctele slabe ale Zonei Euro. Economia irlandeza a suferit o contractie record
de 7,1% in 2009, afectata masiv de evolutia pietei imobiliare. Dar Irlanda a scapat pana in
prezent de un atac frontal pe pietele financiare, deoarece datoria sa publica este mult mai mica
decat a restului membrilor grupului "PIIGS" (Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia si Spania).
Potrivit datelor oficiale, ea se situeaza la 64,5% din PIB la finele lui 2009, nivel inferior mediei
europene. Dar guvernul irlandez a inceput si el sa adopte masuri de austeritate. Incepand cu
2009, Dublin a adoptat doua planuri de austeritate de 3 si 4 miliarde de euro, pentru a reduce
deficitul la 11,5% din PIB in 2010, dupa nivelul de 14,3% in 2009. Printre masurile foarte
nepopulare figureaza reducerea alocatiilor sociale si scaderea cu 5 - 15% a salariilor
functionarilor.

Italia
Dupa ce a negat mult timp nevoia adoptarii unui plan de austeritate, si Italia a trecut la
reduceri bugetare. Contrar vecinilor sai din sud, Italia a reusit sa limiteze cresterea deficitului
public la 5,3% din PIB in 2009, dar datoria sa este una dintre cele mai mari din lume (115,8%
din PIB in 2009). Silvio Berlusconi a aprobat un plan de austeritate de 24 de miliarde de euro
pentru perioada 2011-2012, care combina cresteri de impozite si reduceri de cheltuieli.
Salariile functionarilor vor fi inghetate timp de trei ani. Transferurile spre bugetele locale vor fi
diminuate drastic, iar salariile ministrilor si celor mai bine platiti functionari de rang inalt vor fi
diminuate. Din punct de vedere al veniturilor, guvernul mizeaza pe lupta impotriva evaziunii
fiscale. Se are in vedere si cresterea impozitelor asupra functiilor de conducere de rang inalt
din sectorul privat. Prin aceste masuri, Roma spera sa ajunga la un nivel al deficitului public de
2,7% din PIB in 2012.

Franta
Chiar daca guvernul de la Paris refuza sa pronunte cuvantul austeritate, Nicolas Sarkozy a
decis o inghetare a cheltuielilor statului timp de trei ani si pregateste majorarea varstei de
pensionare. Daca datoria Hexagonului nu pare sa ingrijoreze pietele, ea atingea totusi un nivel
de 78,1% din PIB in 2009, in comparatie cu 63,8% in urma cu doi ani .... Pentru a evita orice
eventuala deriva, deficitul public, care a atins nivelul record de 8% din PIB in acest an, ar
trebui sa ajunga la 3% in 2013.

Portugalia
Lisabona se afla in vizorul pietelor financiare din cauza amplorii deficitului public si a
perspectivelor slabe de crestere. Confruntata cu riscul unei contagiuni de la criza greceasca,
Portugalia a decis, dupa ce anuntase in februarie un program axat pe reduceri de cheltuieli, o
crestere generalizata a impozitelor. Noile taxe vor intra in vigoare in luna iulie si vor fi
mentinute pana la sfarsitul anului 2011. Impozitul pe venit va creste cu 1,5%, TVA cu un
procent, pana la 21%. Impozitul asupra profitului marilor intreprinderi si bancilor va creste si el
cu 2,5%. Austeritatea ar trebui sa permita reducerea deficitului de la 9,4% din PIB in 2009 la
7,3% in 2010.

Marea Britanie
Tara a fost dur afectata de criza financiara, prin prabusirea pietei imobiliare si criza bancara.
Noul guvern conservator a prezentat in 24 mai un prim program de austeritate in valoare de
7,2 miliarde euro, care va afecta toate ministerele, cu exceptia Sanatatii, Apararii si Ajutorului
pentru dezvoltare. In 22 iulie, a fost prezentat un plan record, care are ambitia de a reduce
deficitul public de la 10,1% in 2010-2011 la 1,1% in 2015. Printre masurile propuse se numara
o noua taxa asupra bancilor, care va aduce venituri suplimentare de 2 miliarde de lire pe an,
dar si cresterea TVA de la 17,5 la20 % in ianuarie 2011. Cheltuielile ministerelor vor scadea cu
25% in urmatorii patru ani. In schimb, impozitul asupra firmelor va fi redus cu patru puncte in
acelasi interval, de la 28% in prezent la 24%, iar impozitul pe venituri va fi revizuit in favoarea
familiilor cu veniturile cele mai mici.