Determinati clasele

A
D

B
C
E
Clasa Gastropoda
 Clasa Gastropoda
(gr. gastros - stomac, gr. podos - picior)

• Trăsături specifice.
1. Este cea mai numeroasă clasă din
înc. Mollusca, peste 75 mii specii
actuale, 15 mii fosile.
2. Majoritatea trăiesc în oceane, mări
unele în apele dulci, terestre. R. M –
117 specii de gastropode.
3. De regulă generală, gastropodele au
Melcul viței de vie
cochilia constituită dintr-o singură
bucată, îndoită în spirală În anumite
condiții, regresează sau chiar dispare.
(limacşi).

Melc cu cochilia redusă (limacs)

Fig. Diferite forme de cochilii
întâlnite la Gastropode (după
Licharev)
1. discoidală; 2. ascuţit-ovală; 3.
bombat cilindrică; 4.-5. oval-turtită; 6.
cilindric-ovală; 7.-8. scurt
oval-cilindrică; 9. globulos discoidală;
10. globulos conoidală; 11.-12.
cilindric turiculată; 13.-14.
oval-cilindrică; 15. globuloasă; 16.
globuloasă conică; 17.-18.
fusiform-cilindrică; 19. ovoidă; 20.
ascuţit-ovală; 21. oval-conoidală
22.-23. fusiformă; 24.-25. pateliformă;
26. conic turiculată; 27. cilindric
conoidală; 28. cilindrică; 29.
limacela

Secţiune transversală prin cochilie
5. Cochilia este formată din 3 straturi:
periostracum, ostracum, hipostracum.
periostracum – pătura externă, superficială subțire,
formată dintr-o substanță organică, numită
conchiolină, înrudită cu chitina. Ea este pigmentată,
dând o culoare diversă cochiliei. Rolul
periostracumului este de a proteja straturile interne
de acţiunile acide.
ostracum – pătura mijlocie, este format din
conchiolină și carbonat de calciu.
hipostracum – pătura internă, constituită din lamele
calcaroase, dispuse paralel cu suprafața cochiliei,
alternând cu lamelele de conchiolină. Această
alternanță de lamele foarte subțiri produce
fenomenul fizic al difracției luminii și fața internă a
cochiliei apare sub frumosul joc de culori bine
cunoscut al sidefului.
Formarea cochilei. Cochilia este secretată de
mantie.
 Pentru majoritatea
gastropodelor este tipică cochilia
care re forma unui tub, învârtit în
spirală. În structura cochiliei
deosebim: apexul (vârful cochiliei
(1)), apertură (7) – locul pe unde
iese şi întră animalul, anfract – o
învârtitură (3).

La unele specii (Viviparus viviparus)

apertura cochiliei poate fi acoperită cu
căpăcel.

Melcul Viviparus
viviparus cu
apertura cochiliei
acoperită cu
căpăcel
 7. Cochilia se poate
deschide pe partea dreaptă
şi atunci de numeşte
cochilie dextră, sau pe
partea stângă, cochilie
senestră.
Caracteristica cea mai importantă a gastropodelor este asimetria, care se manifestă atât în morfologia
externă cât și în organizația lor internă. Această asimetrie este de fapt o alterare a simetriei bilaterale
primare și este datorită, în primul rând, unei răsuciri de 180 ⃘ a masei viscerale față de restul corpului.
Sensul răsucirii este de la dreapta la stânga, deci invers sensului mișcării acelor de ceasornic. În urma
acestei răsuciri, numită torsiune, cavitatea paleală și complexul paleal, adică branhiile, inima, rinichii,
orificiul excretor și orificiul anal, și-au schimbat poziția primitivă și s-au deplasat în partea anterioară a
masei viscerale.
Tot din cauza torsiunii, unele organe intră în regresiune, în primul rând branhia dreaptă – primitiv stângă –
și ca urmare, regresează atriul și rinichiul respectiv, ceea ce sporește asimetria organizației interne a
gastropodelor. În interiorul masei viscerale, tubul digestiv, ca urmare a torsiunii, este îndoit în formă
de U. Părțile posterioare ale sistemului nervos își schimbă și ele poziția. Cele 2 conective
nervoase – se încrucișează între ele în formă de X.

Torsiunea mantalei, cavităţii mantalei şi masei viscerale la

gasteropode.
 Morfologia externă.

ochi

tentacule mari
cochilie

tentacule mici
Trunchi (masă
viscerală) orificiul
genital

cap

orificiul respirator
(pneumostom)
picior
Corpul este format din 3 părți distincte: cap,
trunchi, picior.
Pe cap se află – orificiul bucal, 1-2 perechi de
tentacule retractile, în vârful lor (speciile
terestre) sau la bază (specii acvatice) se află
ochii. La baza tentacului drept se află orificiul
genital hermafrodit.
Piciorul are formă de talpă şi serveşte pentru
târâire sau înot. El este situat ventral, sub masa
viscerală, de unde și numele clasei
Trunchiul deseori este răsucit, acoperit de
mantie. Între mantie şi corp se află cavitatea
mantială în care se află: organul de respiraţie,
rinichii, inima – formând complexul mantial de
organe.
 Mantia acoperă întreaga masă
cochilia viscerală. Marginea ei este indicată
brâul mantiei foarte evident prin brâul mantalei.
tentacule oculare Aceasta este o îngroșare chiar a
marginii mantalei, care formează
marginea deschiderii cochiliei., fiind
prevăzută cu numeroase glande, în
tentacule labiale special glande calcaroase, a căror
orificiul anal secreție contribuie la creșterea
orificiul genital
cochiliei. În partea anterioară mantia nu
orificiul respirator este lipită de masa viscerală, ci este
răsfrântă ca un pliu, delimitînd astfel o
cavitate paleală numită și cavitate
pulmonară. Cavitatea plămânului
„plămân”
comunică cu exteriorul printr-o
deschidere îngustă numită pneumostom,
Alături de pneumostom, pe marginea
Cavitate mantială posterioară a lui, se găsește orificiul
(paleală)
anal.
• Musculatura – este formată din muşchii
diferitelor organe ale corpului: muşchii retractori
ai capului, tentaculelor, piciorului etc. Ei se
unesc şi formează muşchiul columelar care se
fixează de columelă.
Columelă
 Locomoția
Aproape toate gasteropodele au un picior aplatizat,
folosit pentru târâre pe substrat. Contracția mușchilor
acestui picior produce mișcări ondulatorii. Contactând
cu solul, celulele epiteliale produc un mucus care îi
facilitează alunecarea.
 Aparatul digestiv

Majoritatea gastropodelor sunt fitofagese

hrănesc răzuind alge sau alte
microorganisme ataşate de substrat, cu
ajutorul radulei, unele specii sunt parazite,
prădătoare sau saprofage.
La melcul viței de vie aparatul digestiv
este format din: orificiul bucal – cavitatea
bucală, pe partea superioară a ei se află
maxila (o falcă cornoasă puternică, de
forma unei plăci semilunare, cu 5-7 coaste
transversale) – faringe musculos, în care
se află radula –aparat special pentru hepatopancreas
fărâmiţarea hranei. Radula împreună cu
maxila servesc pentru mărunţit hrana.
Urmează apoi esofagul care se lărgeşte
formând guşa. De o parte şi alta a
esofagului se află 2 glande salivare, care
se deschid în faringe.
 Maxila

Helix pomatia Limax maximus

Arion subfuscus Cepaea vindobonensis

Secţiunea longitudinală schematizată prin capul unui
gastropod demonstrează radula şi bursa radulei.
A – Radula se mişcă înapoi şi înainte peste cartilajul
odontofor. Când animalul se hrăneşte, gura se deschide,
odontoforul este împins înainte, radula roade puternic,
împingând hrana posterior în faringe şi gura se închide.
Procesul este repetat ritmic. Aşa cum şirul de dinţi
anteriori ai radulei se uzează, ei sunt înlocuiţi permanent;
B – Radula melcului preparată pentru examinarea
microscopică.
•După faringe urmează stomacul în care se
deschide hepatopancreasul, care
îndeplineşte câteva funcţii:
•1.secretă fermenţi
•2.în el are loc o digestie intracelulară
•3. de depunere a substanţelor de rezervă.
•Intestinul subţire este lung şi formează
câteva curburi trece în intestinul posterior
care se termină cu orificiul anal situat lângă
pneumostom (orificiul respirator).

Schema generalizată a unui gastropod

Anatomia tubului digestiv la limacide
 Respiraţia
Gastropodele marine respiră cu ajutorul
branhiilor 1sau 2 situate în cavitatea
mantială.
-La Gastropodele terestre peretele
superior al cavităţii mantiale este
puternic vascularizat şi îndeplineşte
funcţia de “plămân”, care comunică cu
exteriorul prin pneumostom
- Gastropodele de apă dulce, respiră cu
ajutorul “plămânului”, dar periodic se
ridică la suprafaţa apei.

”plămân”

Pneumosom (orif.
respirator)
•Aparatul circulator. – de tip deschis.
•Inima situată în cavitatea mantială, înconjurată de
pericard, este formată din 1 ventricul şi 1-2 atrii, în
dependenţă de numărul branhiilor şi prezenţa asimetriei.
De la ventricul porneşte aorta care se ramifică în aorta
cefalică şi aorta viscerală – artere – capilare – lacune
venoase - organe de respiraţie – atriu.

rinichiul

inima
•Aparatul excretor – la majoritatea un
rinichi numit organul lui Bojanus, situată în
cavitatea mantială şi comunică cu
pericardul prin orificiul renopericardic iar
cu exteriorul prin orificiul excretor situat
lângă orificiul anal.

rinichiul
Sistemul nervos – este de tip ganglionar
împrăştiat, format din 5 perechi de ganglioni.
1. gg. Cereboizi – situaţi deasupra faringelui,
inervează tentaculele, ochii.
2. gg. Pleurali – inervează partea anterioară a
mantiei.
3.gg. Pedioşi – situaţi în picior
4.gg. Parietal situaţi în trunchi, inervează
organele de respiraţie.
5.gg. Visceral, sau unit este numai 1- inervează
organele interne.
 Diferite tipuri de sistem nervos
A. Prosobranchia; B. Opisthobranchia; C. Pulmonata

La Prosobranchiate conectivele pleuro-viscerale se întretaie, gg.parietal se

schimbă (drept-stâng) – S.N. Streptoneural (încricişat)
La Opistobranchiate, Pulmonate – nu, S. N. – Eutineural (neîcrucişat)
1
1 1 – gg. Cereboid
2 – gg. pleural
2 3
3 2 3 – gg. pedios
3 4- gg. Parietal
4 5 - gg. visceral
2 Conectiv
pleuro-visceral
4 C
5

A – Streptoneural sau B – Euthineural sau neîcrucişat

încrucişat (Prosobranchia) (Opisthobranchia, pulmonata)
Torsiunea Gastropodelor
 Organele de simț

Organele de simţ – ochii, variaţi ca structură,

de la fosetă vizuală, până la ochi sub formă
de cupă cu cristalin şi corp sticlos.
Organe tactile – tentaculele labiale.
Osfradiile – simţ chimic.
Organe de echilibru.
Reproducerea şi dezvoltarea.
Prosobranchiata – unisexuate, Opistobranchia, Pulmonata –
hermafrodite.
Aparatul genital la melcul viţei de vie. Există o gonadă unică –
hermafrodită, de la ea pleacă un canal subţire ondulat, numit
canalul hermafrodit, urmează glanda albuminipară. Mai departe
canalul hermafrodit se împarte în 2 canale strâns lipite unul de
altul: oviductul şi spermiductul, care formează împreună
ovispermiductul. Spre partea anterioară a corpului oviductul se
desparte de spermiduct şi trece în vagin.
Vestibul
genital

Flagelul penisului

Glandă multifidă
Penis
Vagin
Oviduct
Punga Dardului
Spermiduct

Receptacol seminal

Canal hermafrodit
Hepatopancreas Glandă albuminipară
Glandă hermafrodită
În vagin se deschid:
1. Receptacolul seminal (se depozitează sperma)
2.Glanda multifidă (coarja)
3. Punga Dardului (secretă un stilet calcaros cu rol
excitant în acuplare)
Spermiductul trece în penis, de la care porneşte un flagel
în care spermatozoizii se grupează în spermatofori. Atriul
genital în care se deschide vaginul şi penisul comunică cu
exteriorul prin orificiul genital hermafrodit.
Dezvoltarea la melcul viței de vie este directă.

https://www.youtube.com/watch?v=VTV23B5gBsQ&feature=
emb_logo
(gastropoda, melcul viței de vie)
Formarea mai multor epifragme
succesive
 Clasificarea
• Clasa Gastropoda
• 1. Sub/Clasa Prosobranchia
• I ord. Diotocardia
• II ord. Monotocardia
• 2. Sub/Clasa Opisthobranchia
• 3. Sub/Clasa Pulmonata.
• I ord. Basommatophora
• II ord. Stylommatophora
• 1. sub/clasa Prosobranchia - branhiile 1 mai rar 2
sunt situate înaintea inimii.
• Specii marine, mai rar în apele dulci sau pe uscat
• Sistemul nervos încrucişat
• Au o pereche de tentacule, sexe separate, de obicei
cochilia este prevăzută cu opercul.
• I ordinul Diotocardia – Prezintă 2 branhii, 2 atrii, 2
rinichi.
• Haliotis tuberculata – ureche de mare, Marea
Mediterană, Oceanul Indian, Oceanul Pacific.
Strombus gigas. Această specie este
una dintre cele mai mari moluște
originare din Marea Caraibelor și
tropicale din nord-vestul Atlanticului,
cochilia ajungând până la 35,2
centimetri în lungime.
Cochilia sa este vândută ca suvenir și
folosită ca obiect decorativ.
Fissurella maxima – Marea Mediterană

Genul Trochus

Theodoxus fluviatilis - Fluviul Nistru

II Ordinul Monotocardia – complexul mantial este format
din organe numai din partea stângă, cele din dreapta
sau redus – 1 rinichi, 1 atriu, 1 ctenidie.
Rapana thomasiana - este un melc originar din Marea
Japoniei şi a ajuns în Marea Neagră prins de nave cu
apa din balast. Este considerat dăunător deoarece se
hrăneşte cu stridii.
Este folosit în alimentaţie.

Cyprea tigris – ghiocul, Oceanul Indian, coasta de est a

Africii, nordul Australiei.
Cândva obișnuit, acum este mult mai puțin abundent datorită
colectării cochiliilor și distrugerii habitatului
 Speciile din genul Murex trăiesc în Marea Japoniei şi
Oceanul Pacific, dar şi în apele marine din regiunile cu climă
caldă;
• are cochilia prevăzută cu spini care îl protejează de
prădători, se hrăneşte cu scoici şi raci;
• în cavitatea mantalei prezintă o glandă care secretă o
substanţă roşie, cunoscută sub numele de purpură.
Această substanţă a fost folosită de fenicieni şi romani la
vopsitul stofelor.
Pentru obţinerea unui gram de purpură este nevoie de
8000 de melci.

Murex troscheli

Murex ramosus
Genul Conus
Viviparus viviparus specie comună
în Republica Moldova, preferă
lacurile, râurile cu o viteză lentă a

apei. Este o specie vivipară.

• 2. sub/clasa Opisthobranchia
• Prezintă 1 branhie situată posterior inimii
• Sunt forme exclusiv marine
• Cochilia deseori redusă
• Masa viscerală a suferit un proces de detorsiune de
la stînga la dreapta, ajugând la poziţia iniţială
• Clione limacina – îngerul de mare
• 3. Sub/clasa Pulmonata
• Cuprinde gastropode terestre sau care au trecut în mod secundar la
modul acvatic. Branhia a dispărut, respiraţia se realizează cu
ajutorul mantiei bine vascularizate.
• Hermafrodite, dezvoltarea directă
• I ord. Basommatophora
• Acvatice, posedă o pereche de tentacule
• cu ochii la baza lor.

Lymnea stagnalis – R. M

Planorbius planorbius – R. M
 II ord. Stylommatophora – gasteropode terestre, 2
perechi de tentacule, ochii în vârful lor

Helix pomatia - melcul

viţei de vie

Cepaea vindobonensis – melcul de Limax maximus – limacs de

 Helicella obvia - melc moldovenesc
Deroceras agreste - limacs de gazdă intermediară pentru
câmp, dăunător viermele mic de gălbează.
Specii de gastropode terestre din fauna Republicii Moldova
 Arion vulgaris – limax spaniol

Este o specie extrem de invazivă și s-a raspîndit foarte rapid aproape în toată
Europa, în ultimii 30 de ani, prin intermediul comerțului de plante, sub formă de
ouă, ingropate în pământul din ghivecele acestora.
 Importanţa melcilor

1.În alimentaţie (Franţa, Italia şi

Spania);
2.În industria farmaceutică pentru
obţinerea unor creme;
3. Unele specii sunt dăunători a
culturilor agricole.

Melcul viței de vie

4.Industria sidefului (nasturi, bijuterii)
 Galba (Lymnaea) truncatula-
Gazdă intermediară pentru Fasciola
hepatica