1

Referat Protectia muncii

Filip Maria Roxana IMMA anul.1
Prof.Cornelia Petroman
Accidente in munca ,boala profesionala

În funcție de o serie de parametri, accidentele de muncă se

pot clasifica astfel:

a) După numărul persoanelor afectate, accidentele pot fi:

- individuale, când este afectată o singură persoană;
- colective, când sunt afectate cel puţin trei persoane;

b) După urmările (efectele) asupra victimei, accidentele pot

fi:
- accidente care produc incapacitate temporară de muncă;
- accidente care produc invaliditate;
- accidente mortale.

c) După natura cauzelor directe care provoacă vătămarea

existentă:
- accidente mecanice;
- accidente electrice;
- accidente chimice;
- accidente termice;
- accidente prin iradiere;
- accidente complexe (datorate unor cauze directe
combinate).

d) După natura leziunilor provocate asupra organismului,

accidentele de muncă se împart în:
- contuzii, plăgi;

1
 1

- înţepături;
- tăieturi;
- striviri;
- arsuri;
- entorse;
- fracturi;
- amputări;
- leziuni ale organelor interne;
- intoxicaţii acute;
- asfixii;
- electrocutări;
- insolaţii;
- leziuni multiple.

e) După locul leziunii, există accidente:

- la cap;
- la trunchi;
- la membrele superioare;
- la membrele interioare;
- cu localizări multiple;
- cu alte localizări (ca urmare a intoxicaţiei,
electrocutării, asfixiei etc.).

f) După momentul în care se resimt efectele, accidentele de

muncă se împart în:
- accidente cu efect imediat;
- accidente cu efect ulterior.

2
 1

Noţiunea de boală profesională implică existenţa unui raport

de cauzalitate între factorii de risc existenţi în procesul
de muncă și efectul acestora, materializat în apariţia
bolii.
Numărul şi natura factorilor de risc, luaţi în considerare
ca generatori de boli profesionale, diferă de la o ţară la
alta şi, implicit, şi încadrarea juridică a maladiilor.

Clasificarea bolilor profesionale

a) În funcţie de natura factorului de risc care le-a

generat, bolile profesionale se pot clasifica în următoarele
grupe:
- Intoxicaţii, provocate de inhalare, ingerare sau
contactul epidermei cu substanţe toxice;
- Pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor
netoxice;
- Boli prin expunere la energie radiantă;
- Boli prin expunere la temperaturi înalte sau scăzute;
- Boli prin expunere la zgomot şi vibraţii;
- Boli prin expunere la presiune atmosferică ridicată sau
scăzută;
- Alergii profesionale;
- Dermatoze profesionale;
- Cancerul profesional;
- Boli infecţioase şi parazitare;
- Boli prin suprasolicitare;
- Alte boli (care nu intră în categoriile anterioare).

b) După modul de acţiune a factorului de risc asupra

organismului există:
- boli cu acţiune generală, care afectează întregul
organism;
- boli cu acţiune locală, care afectează o parte a
organismului, un aparat sau un organ.

3
 1

c) După timpul de expunere la acţiunea factorului de risc,

există:
- Intoxicaţii acute (se cercetează atât ca boală
profesională cât şi ca accident de muncă), generate de o
expunere de scurtă durată la acţiunea factorului de risc,
dar la doze mari.
Exemple de intoxicaţii acute cercetate ca şi accidente:
arsuri, afecţiuni respiratorii, digestive, oculare etc.
- Intoxicaţii cronice (se cercetează ca boli profesionale),
provocate de regulă, de doze relativ mici, dar care
acţionează timp îndelungat asupra organismului.
De regulă efectele, adesea nespecifice toxicului, apar la
mai multe zile, luni, chiar ani după expunere. Expunerea
trece de cele mai multe ori neobservată, mai ales daca
produsul nu are miros sau efect iritant.
Prin urmare efectul toxic pe termen lung: se manifestă după
expuneri prelungite, repetate timp de mai multe săptămâni;
chiar ani, prin apariţia cancerului, a efectelor toxice
asupra funcţiei de reproducere, a afecţiunilor sistemului
nervos, a reacţiilor de hipersensibilitate întârziată.

Efectele care nu depind de doză sunt : alergiile şi

cancerul.
- Alergii respiratorii sau cutanate: apar ca urmare a unei
sensibilizări individuale care pune sub semnul întrebării
apărarea imunitară. Riscul ca o persoană să devină alergică
la o substanţă care apare în mediul de muncă creşte în cazul
unei expuneri ridicate sau a unor expuneri repetate.

- Cancerul: constă în producerea de celule anormale care se

pot multiplica (tumori maligne).
Perioada lungă de latenţă a bolii face, pe de o parte, ca
persoanele în cauză să nu conştientizeze imediat pericolul,
iar, pe de altă parte, declararea bolii se petrece după

4
 1

pensionare, neputându-se, astfel, analizate antecedentele

profesionale ale acestora, în lipsa unei evidențe clare .

Accidentul de munca urmat de incapacitate temporara de munca

ori, dupa caz, urmat de invaliditate sau deces, precum si
accidentul de munca colectiv vor fi comunicate de indata de
catre conducerea persoanei juridice sau, dupa caz, de
persoana fizica, in calitate de angajator,inspectoratului
teritorial de munca si, dupa caz, organelor de urmarire
penala competente. Datele necesare comunicarii sunt
prevazute in articolul 109, din HG 1425/2006.
Cercetarea accidentelor de munca se efectueaza astfel:
de catre persoana juridica in cazul accidentului care a
produs incapacitate temporara de munca;
de catre inspectoratele teritoriale de munca in cazul
accidentelor care au produs invaliditate, deces, al
accidentelor colective, precum si in cazul accidentelor de
munca ce au produs incapacitate temporara de munca
salariatilor angajati la persoane fizice;
de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in cazul
accidentelor de munca colective, generate de unele
evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile.( art.
29 din Legea 319/2006 )