Facultatea de Management si Turism rural

Ingineria si managementul afacerilor agricole

Referat
la disciplina

Chimie

Coordonator

Prof. Dr.Pirvulescu Luminita

Filip Maria Roxana

IMAA anul 1

1
1
Titlul referatului
Vitamina K si mineralul Zinc,
surse alimentare si importanta

1
 Cuprins

Introducere 5
1.Surse alimentare si importanta pentru
sanatate a vitaminei K 6
2.Surse alimentare si importanta pentru
sanatate a zincului 9
Bibliografie 13

1
 Introducere
Vitamina K si mineralul Zinc
Vitaminele sunt substante chimice complexe care indeplinesc un rol
esential in functionarea normala a organismului omenesc si care, cu
cateva exceptii, nu pot fi sintetizate de catre acesta. Ele se gasesc in
majoritatea alimentelor de provenienta naturala si sunt absolut
necesare pentru cresterea, mentinerea vitalitatii si buna starea
generala a organismului nostru.

Vitaminele pot fi:

 Liposolubile (solubile in grasimi): vitamina A (si provitamina A -

carotenul- care in organismul omului se transforma in vitamina A),
D, E, K
 Hidrosolubile (solubile in apa): vitaminele C, B1, B2, PP, B12

Mineralele sunt elemente nutritive necesare organismului pentru a

functiona corespunzator si pentru a se mentine puternic. Un numar
mare de persoane considera ca vitaminele si mineralele sunt unul si
acelasi lucru; insa nu este asa. Mineralele, ca si vitaminele, sunt
nutrienti importanti care se gasesc in produsele alimentare; principala
diferenta consta in faptul ca vitaminele sunt substante organice (contin
elementul carbon) si mineralele sunt substante anorganice.
De obicei, mineralele necesare organismului sunt furnizate dintr-un
regim alimentar variat format din fructe, legume si oleaginoase.

1
 1.Surse alimentare si importanta pentru sanatate a

vitaminei K

Vitamina K se refera la un grup de vitamine liposolubile (cele care

pot fi dizolvate in grasimi sau uleiuri) care joaca un rol important
in coagularea sangelui, in metabolismul oaselor si in reglarea
nivelului de calciu in sange.

Pentru inceput, trebuie sa retinem ca exista mai multe tipuri de

vitamina K. Aceasta vitamina este un nutrient necesar pentru
organismul nostru. Vitamina K ajuta la construirea si la mentinerea
oaselor sanatoase. Cel mai important aspect este rolul acestei
vitamine in coagularea sangelui. Fara ea, am avea riscul de a
sangera pana la moarte.

Vitamina K este, de fapt, un grup de compusi liposolubili, impartiti

in mai multe grupuri principale. Doua dintre acestea sunt vitamina
K1 si vitamina K2. In plus, trebuie sa retinem ca exista cel putin
trei forme sintetice de vitamina K. Acestea sunt cunoscute drept:
vitamina K3 (menadiona), vitamina K4 (menadiol diacetat) si
vitamina K5.

1
 Vitamina K1
Vitamina K1 (numita si filochinona) se gaseste in alimentele de origine
vegetala. Filochinona este principala forma de vitamina K in dieta
noastra a tuturor.

Vitamina K2
Vitamina K2, numita si menachinona. Aceasta varianta de vitamina K se
gaseste in alimentele de origine animala si in produsele fermentate din
soia. Vitamina K2 este, de asemenea, produsa de bacteriile intestinale,
in colon.

Vitamina K3
Vitamina K 3 se mai numeste si menadiona. Spre deosebire de formele
naturale (vitaminele K1 si K2) care sunt sigure, o forma sintetica a
vitaminei K, adica vitamina K3 este demonstrata a fi toxica in
concentratii mari. S-a demonstrat ca dozele mari din vitamina K3
cauzeaza reactii alergice, anemie hemolitica si citotoxicitate in celulele
hepatice.

1
Proprietatile vitaminei K

Asa cum stii deja, vitamina K joaca un rol esential in coagularea

sangelui, insa ea are si alte proprietati si functii, inclusiv faptul ca
sustine sanatatea oaselor noastre si ajuta la prevenirea calcifierii
vaselor de sange, avand potentialul de a reduce riscul de boli
cardiovasculare.

Factori care diminueaza nivelul de vitamina K

Nivelurile scazute de vitamina K din organism pot creste riscul de a
avea sangerari sau hemoragii necontrolate. Desi carentele de vitamina K
sunt rare la adulti, acestea sunt foarte des intalnite in cazul nou-
nascutilor. O singura injectie de vitamina K pentru nou-nascuti este
standardul. De asemenea, exista si alti factori care diminueaza nivelul
de vitamina K in organism.

Chiar daca deficientele de vitamina K sunt rare, ar putea avea un risc

mai mare de carenta persoanele care:

• au o boala care afecteaza absorbtia vitaminei K in tractul digestiv,

cum ar fi boala Crohn sau boala celiaca activa;

• iau medicamente care interactioneaza cu absorbtia vitaminei K;

• sufera de o forma severa de malnutritie;

• consuma mari cantitati de alcool.

1
 2.Surse alimentare si importanta pentru sanatate a
Zincului
Zincul este un element esenţial tuturor formelor de viata.
Semnificaţia zincului în alimentaţia umană şi sănătatea publică a fost
recunoscută relativ de curând. Deficienţa clinica de zinc în cazul
oamenilor a fost descrisă pentru prima dată în 1961, când alimentaţia cu
conţinut scăzut de zinc (datorită unui conţinut ridicat de acid fitic) a
fost asociată cu „nanismul nutriţional al adolescenţilor” în Orientul
Mijlociu. De atunci, insuficienţa de zinc a fost recunoscută de un număr
de experţi ca fiind o problemă importantă de sănătate publică, mai ales
în ţările în curs de dezvoltare.

Conţinutul total de zinc al organismului unui adult este de 2-3 g.

Aproximativ 60 % se găseşte în muşchii scheletici, 30 % în oase, 5 % în
ficat și piele. În sânge se găseşte doar 1 % din cantitatea totală de zinc
(85 % în eritrocite). Este un constituent esenţial al complexelor
enzimatice şi metalo-enzimatice, având un rol important în metabolismul
celular.

Zincul participă activ la desfăşurarea în condiţii optime a funcţiilor

celulare. Acesta joacă un rol important în imunitatea mediată de către
celulă, formarea oaselor, creşterea ţesuturilor, creşterea fătului şi a
copilului, ajută funcţiile cerebrale, precum şi influenţează maturarea
spermatozoizilor şi motilitatea acestora. Totodată, acesta regenerează
funcţia hepatică şi are proprietăţi antibacteriene şi antiseptice.

1
Surse alimentare:

Crustaceele, carnea de vacă, şi alte tipuri de carne roşie sunt bogate

de zinc. Nucile şi legumele sunt surse vegetale relativ bune.
Biodisponibilitatea zincului (cantitatea de zinc reţinută şi folosită în
organism) este relativ mare pentru carne, ouă şi produse de provenienţă
marină. Aceasta este datorată absenţei relative a compuşilor care
opresc absorbţia de zinc şi a prezenţei anumitor aminoacizi (cisteină şi
metionină) care îmbunătăţesc absorbţia zincului.

Zincul din produsele pe bază de cereale integrale şi din proteine

vegetale este mai puţin biodisponibil din cauza cantităţii lor mari de
acid fitic, compus care inhibă absorbţia zincului. Acţiunea enzimatică a
drojdiei folosită la fabricarea pâinii reduce nivelul de acid fitic. În
consecinţă, pâinea integrală crescută conţine mai mult zinc biodisponibil
decât pâinea integrală ne-crescută.

Doza medie zilnică de zinc alimentar este 9 mg / zi pentru femeile

adulte şi 13 mg / zi pentru bărbaţii adulţi.

Exemple de alimentele care conțin zinc:

 alimente bogate în proteină de origine animală, precum carnea

roșie (vita, porc, oaie, miel) sau carnea de pui - spre exemplu, 80
de grame de carne de vită conțin 9 miligrame de zinc;
 produse lactate și ouă - 100 de grame de iaurt conțin 3 miligrame
de zinc;

1
  legume: broccoli, sfecla roșie, ciuperci, cartofi, sparanghel, varză,
morcovi, varză de Bruxelles, salată verde, dovleac, spanac, roșii. O
porție de 100 de grame de broccoli fiert conține 4 miligrame de
zinc.
 fructe proaspete: ananas, mango, căpșuni, portocale, banane,
caise. De exemplu, 100 de grame de portocale conțin 2 miligrame
de zinc.
 fructe oleaginoase: caju, arahide, migdale, alune, fistic, nuci. Spre
exemplu, o porție de 100 de grame de migdale conține 3 miligrame
de zinc.
 peste și fructe de mare: somon, sardine, ton, homar, scoici, crab
sau midii. O porție de 100 de grame de ton conține 8 miligrame de
zinc.

Numeroase aspecte ale metabolismului celular sunt dependente de

zinc. Zincul joacă un rol important în: creştere şi dezvoltare,
răspunsul imun, funcţiile neurologice şi reproducere. La nivelul
celular, funcţiile zincului pot fi împărţite în trei categorii:

1. funcţii catalitice
2. funcţii structurale
3. funcţii reglatoare

Rol catalitic: capacitatea de a cataliza reacţii chimicale vitale a

aproximativ 100 de enzime diferite depinde de zinc.
1
 Rol structural: zincul joacă un rol important în structura
proteinelor şi membranelor celulare. Este arhicunoscut motivul proteic
structural numit „degete cu zinc” (zinc finger) caracteristic unui număr
mare de receptori şi de factori de transcripţie. De exemplu, cuprul
este situat în centrul catalitic al enzimei cu rol antioxidant cupru-zinc
superoxid dismutaza (CuZn-SOD), în timp ce tot el are şi un rol
structural critic. Structura şi funcţiile membranelor celulare sunt şi ele
afectate de zinc. S-a observat că scăderea concentraţiei de zinc duce
la creşterea sensibilităţii membranelor la accidente oxidative, care le
afectează funcţiile.

Rol reglator: s-a descoperit că proteinele cu degete de zinc („zinc

finger”), reglează expresia genelor acţionând ca factori de transcripţie
(recunosc secvenţe specifice din structura ADN şi influenţează nivelul
transcripţiei unor gene specifice). Zincul are un rol important şi în
semnalizarea celulară, influenţând eliberarea hormonilor şi
transmiterea impulsului nervos. De curând, s-a descoperit că zincul
joacă un rol în apoptoză (moarte celulară programată), proces de
reglare celulară critic cu implicaţii în creştere şi dezvoltare dar pentru
un număr de boli cronice.

1
Bibliografie

1.Vitaminele si rolul lor in organism | LOTUS-MED

2.Mineralele: functii si beneficii (sfatulmedicului.ro)

3.Totul despre Vitamina K (doc.ro)

4.Importanta zincului in organism. Deficienta de zinc, excesul

de zinc, doza recomandata, surse alimentare si analize
specifice | Bioclinica