Mecanica statistică, numită uneori și 

termodinamică statistică, utilizează metode statistice pentru a

deduce proprietățile și comportarea sistemelor fizice macroscopice, la echilibru termodinamic, pe
baza structurii lor microscopice. Metodele statistice au fost introduse în acest context
de Maxwell într-o serie de trei articole (1860–1879) și de Boltzmann într-o serie de patru articole
(1870–1884), care au pus bazele teoriei cinetice a gazelor. Mecanica statistică clasică a fost
fundamentată de Gibbs (1902); ulterior, descrierea stărilor microscopice pe baza mecanicii clasice a
fost corectată și completată conform mecanicii cuantice. Termodinamica, teoria cinetică și mecanica
statistică sunt discipline înrudite prin obiectul de studiu, dar care diferă prin metodele utilizate;
adeseori, ele sunt prezentate împreună, sub denumirea de fizică statistică.
Principiile termodinamicii, rezultate din generalizarea și abstractizarea unor date empirice, exprimă
proprietățile aproximative și comportarea probabilă a unor sisteme macroscopice, alcătuite dintr-un
număr foarte mare de componente microscopice: molecule și atomi. Legile mecanicii permit în
principiu determinarea completă a stării unui sistem alcătuit din mai multe componente, la orice
moment, dacă sunt cunoscute interacțiunile (forțele), precum și starea sistemului (coordonatele și
impulsurile componentelor) la un moment anterior. În practică însă, condițiile inițiale nu sunt
cunoscute, iar integrarea ecuațiilor de mișcare, pentru un număr foarte mare de componente, se
lovește de dificultăți de calcul. Tipic, numărul de molecule dintr-o masă macroscopică de gaz,
în condiții standard, este de ordinul de mărime al numărului lui Avogadro, adică 1023, ceea ce face
ca determinarea stării sale mecanice (microscopice) să fie imposibilă. Pe de altă parte, experiența
arată că proprietățile termodinamice (macroscopice) ale aceleiași mase de gaz sunt complet
determinate de doar doi parametri (de exemplu, este suficientă cunoașterea energiei libere ca
funcție de volum și temperatură), iar unul dintre aceștia (în acest caz temperatura) nu este de natură
mecanică. Legătura dintre aceste două puncte de vedere aparent contradictorii o realizează
metodele statistice.