PSIHOLOGIE

Studiu de specialitate - Evaluarea profilului cognitiv, afectiv,

comportamental şi de personalitate ale preşcolarilor şi ale
membrilor familiilor acestora

Autor: prof. înv. preșc. Dimitriu Maria-Aura

Școala Gimnazială ”George Enescu” Nr. 1 Năvodari
Grădinița cu PN Peninsula

În demersul întreprins de către psihologul educaţional, acela de evaluare şi psihodiagnoză

a dezvoltării cognitive, afectiv-motivaţionale şi comportamentale a personalităţii copiilor, se
urmăresc următoarele obiective:
• creionarea unui profil realist al copiilor/adolescenţilor (atunci când aceștia își
exprimă dorința de a se cunoaşte, sau punerea datelor la dispoziţia părinţilor, atunci când aceştia
îşi exprimă doriţa de a cunoaşte potenţialul și vulnerabilitățile propriului copil);
• orientarea activităţii cadrului didactic, atunci când acesta doreşte să cunoască mai
bine anumit copil, în vederea individualizării activităţii de învăţare;
• elaborarea şi implementarea unui plan de consiliere şcolară/intevenţie psihologică,
atunci când copilul solicită sprijin pentru soluţionaea unor probleme care influenţeză activitatea
şcolară;
• orientarea acivităţii şcolare a copilului şi alegerea drumului profesional pentru
adolescent.
Evaluarea profilului cognitiv, afectiv, comportamental şi de personalitate ale preşcolarilor
şi ale membrilor familiilor acestora se pot realiza cu ajutorul instrumentelor psihodiagnostice,
adecvate scopurilor urmărite şi pentru care psihologul educaţional are licenţă de utilizare, conform
normativelor colegiului Psihologilor din România.
În astfel de evaluări, poate fi utilizat, cu succes, şi diagnosticul experienţial, care presupune
participarea activă, conştientă şi personalizată a clienţilor. Ei au acces la conştientizarea şi validarea
propriilor resurse au mecanisme de apărare, dorinţe, frustrări sau blocaje. În acest demers, se
utilizează tehnicile experienţiale expresiv-creative: desen, pictură, modelaj, colaj, dramatizare, joc
de rol. Asfel, se utilizează, cu succes, utilizarea clasică a testelor proiective: Persoană, Arbore,
Familie, respectând următorul algoritm (Elena ANGHEL – 2011, „Psihologia educaţiei pe tot
parcursul vieţii”, Editura For You):
1. Desenează o persoană / Desenează o persoană de sex opus
2. Desenează un arbore care să nu fie brad
3. Desenează o familie
4. Priveşte cu atenţie prima persoană desenată de tine şi alcătuieşte o poveste, pe
baza imaginii. Pentru explorarea, mai în profunzime, a universului interior al clientului, se pot
adresa întrebări ajutătoare: „Ce fel de persoană este?”, „Ce-ţi place la ea?”, „Ce-ţi displace?”, „Ce-o
mulţumeşte, în viaţa sa?”, „Ce/cine îi umbreşte fericirea?” etc.
5. Priveşte cu atenţie a doua persoană desenată de tine şi alcătuieşte o poveste pe baza
imaginii; se pot adresa cam aceleaşi tipuri de întrebări, ca şi la punctul 4, şi se notează ceea ce
spune clientul
6. Priveşte cu atenţie arborele desenat de tine, încearcă să-l reprezinţi corporal, ca şi când ai
fi una cu el, pentru câteva momente şi spune-mi povestea ta: „Sunt un arbore care...” Clientului i se
pot adresa întrebări, precum: „De unde vii?”, „Unde te afli?”, „Care este starea ta de acum?”, „Cu
cine te înţelegi cel mai bine?”, „Ce te face fericit, sau ce te întristează?”
7. Priveşte familia desenetă de tine şi spune-mi povestea ei! „Cine este cel mai fericit
membru al familiei?”, „Ce îl face pe el/ea fericit/fericită?”, „Cine este cel mai nefericit membru al
familie şi pentru care motiv?” etc.
8. Având acest suport, clientul face corelaţii între poveştile personajelor desenate, povestea
arborelui şi cea a familiei şi viaţa sa, identificând, în felul acesta, atât resurse personale, cât şi
vulnerabilităţi, teme de lucru pentru un demers de consiliere educaţională/psihologică.

ORIZONT DIDACTIC - NR. 59

137
 Aplicație - Testul Arborelui

1. Date de identificare ale clientului:

Numele şi prenumele: L.P.
Sexul: masculin
Vârsta: 6 ani
Ocupaţia: preşcolar
Data testării: decembrie 2015
2. Motivul testării: testarea a fost solicitată de către mama
copilului, pentru a afla care sunt relaţiile actuale ale copilului cu membrii
noii sale familii.
3. Materialele folosite: hârtie xerox format A4, creioane colorate
4. Instructajul: „Te rog să desenezi un arbore, care să nu fie brad!”
5. Caracteristicile principale ale desenului:
• „Echilibrul”, impresia de ansamblu: privind desenul, în
ansamblu, putem spune că este o compoziţie plastică dezechilibrată, dat fiind faptul că a utilizat
doar colţul din stânga-jos a paginii;
• Dimensiunea desenului, comparativ cu cea a paginii, a spaţiului de lucru, sugerează
concepţia clientului despre sine şi al raportului cu lumea exterioară:
- arbore relativ mic, plasat în colţul din stânga paginii, sugerează o structură modestă,
rezervată, cu tendinţe de izolare;
- dimensiunile relativ mici ale arborelui sugerează o imagine de sine în dezvoltare, dacă
luăm în considerare şi faptul că arborele are un trunchi destul de puternic, comparativ cu
dimensiunile coroanei;
- desenul este bine conturat, iar arborele este plasat la baza foii, ceea ce ne duce cu gândul
la nevoia de suport pe care o are copilul.
• Plasare: desen plasat în cadranul din stânga, jos a paginii, partea sinelui, ceea ce
sugerează că L. este dependent/legat de mama, că problemele lui ţin de „începuturi”: regresie,
stare explicabilă, dată fiind situaţia în care se află (tatăl a abandonat familia pe când copilul avea 2
ani, iar ulterior, mama a divorţat).
• Orientarea arborelui pe verticală sugerează obiectivitate, stăpânire de sine, raţionalism
• Ritmul de execuţie a fost destul de lent, cu mişcări controlate, dar un pic nehotărât în
ceea ce priveşte orientarea ceea ce semnifică scrupulozitate, dar şi un pic de lipsă de orientare, este
derutat, uneori.
• Conturul arborelui a fost realizat prin linii sigure, în duct continuu, energice, ceea ce
indică vivacitate
• Părţile componente ale arborelui:
- Rădăcina, simbolul sursei vieţii, lipseşte din desen – doreşte să se rupă de trecut!(?).
- Trunchiul este haşurat, ceea ce înseamnă că subiectul a avut un traumatism pentru
care a suferit mult (divorţul părinţilor).
- Trunchiul prezintă o umflătură pe partea stângă, lucru care se interpretează în
felul următor: timiditate, refulare, constrângeri, blocaj afectiv, inhibiţie, crispare, sugrumare.
- Conturul coroanei sub formă de arcade ne sugerează că avem de a face cu un subiect
amabil, cu un sentiment al formei.
- Masa coroanei uşor spre stânga semnifică introversie, contemplare, reverie caracter
calm, profund, reţinut, prudent, subtil.
- Cele câteva fructe desenate în coroana arborelui sugerează că subiectul are
acţiuni determinate de rezultatul imediat.
Interpretare
L.P. este un băieţel de 6 ani, ai cărui părinţi au divorţat de trei ani. El a fost încredinţat, spre
îngrijire mamei. Aşa se explică faptul că este dependent de mama, că problemele lui ţin de
„începuturi”, uneori fiind vizibil derutat. Este un copil modest, rezervat, cu tendinţe de izolare.
Are o imagine de sine în dezvoltare, cu o conturată nevoie de suport, de încurajare, de susţinere.
Este un copil obiectiv, raţional, care dă dovadă de stăpânire de sine şi nu intră niciodată în conflict
cu colegii lui, ba, dimpotrivă, este o fire împăciuitoare, căruia îi place să aplaneze micile conflicte
care apar între copii. A suferit mult din cauza rupturii din familie şi, uneori se manifestă ca un
copil timid, inhibându-se în anumite situaţii. Sunt momente când nu are suficientă încredere în
forţele proprii, manifestând nesiguranţă sau dorinţa, vîdită, de a nu supăra, de a nu deranja, de a
nu înela aşteptările celor din jur.

138 ORIZONT DIDACTIC - NR. 59

 Este empatic, intuitiv, uneori dând dovadă chiar de creativitate, când inventează jocuri,
împreună cu colegii lui.. Este modest şi se manifestă ca atare atunci când este lăudat, păstrând, cu
prudenţă, o anumită rezervă. Are mare nevoie de afecţiune şi este foarte fericit când i se
demonstrează că este important pentru cei din jurul lui.
Ca măsuri ameliorative aş enumera:
- să i se dea mai multă atenţie;
- să i se arate multă afecţiune;
- să i se demonstreze că este foarte important pentru cei din jur si, în mod deosebit,
pentru membrii familiei lui;
- să fie încurajat în tot ceea ce face, spunându-i-se că el „poate”, el „ştie”, el are „curaj”, el
este „foarte bun”;
- să fie susţinut în tot ceea ce-şi doreşte şi încearcă să facă;
- să fie stimulat să comunice deschis cu membrii familiei lui, oferindu-i-se drept model
comunicarea din familie;
- să fie încurajat să spună tot ceea ce „are pe suflet”

Aplicație - Testul „Familia mea

1. Date de identificare ale clientului:

Numele şi prenumele: L.P.
Sexul: masculin
Vârsta: 6 ani
Ocupaţia: preşcolar
Data testării: decembrie 2011
2. Motivul testării: testarea a fost solicitată
de către mama copilului, pentru a afla care sunt
relaţiile actuale ale copilului cu membrii noii sale
familii.
3. Materialele folosite: hârtie xerox format
A4, creioane colorate
4. Instructajul: „Te rog să desenezi familia ta!”
5. Caracteristicile principale ale desenului / interpretare:
• În desen sunt reprezentaţi actualii membri ai familiei, tatăl natural lipseşte, cum lipsesc
şi bunicii, deşi, pe linie maternă, există o legătură reală, puternică, sănătoasă cu aceştia.
• Toţi membrii familiei – inclusiv tatăl adoptiv – sunt desenaţi în afara casei (ce
aparţine tatălui), lucru care se poate interpreta în felul următor:
- tatăl vitreg este reprezentat lângă casă, chiar lipit de ea, ceea ce arată faptul că L.P. este
conştient că acea casă aparţine tatălui;
- faptul că toţi sunt în afara casei, dar în imediata ei apropiere – „legaţi”, chiar, prin
intermediul tatălui, poate fi interpretat ca un „demers” de acomodare, de acceptare a primului pas
în casa celui care a fost ales de către mama lui pentru a-i fi tovarăş de viaţă;
- către aceeaşi nuanţă de interpretare (este, încă, în faza de acceptare, acomodare cu noua
lui locuinţă, cu noua lui viaţă) ne orientează şi faptul ca L.P. are privirea îndreptată către înainte, iar
ceilalţi doi – tata şi mama – privesc către casă.
• L. s-a desenat între cei doi, dar cu braţele oblic, în jos şi, deşi are zâmbetul pe faţă,
ochii sunt larg deschişi, ca şi cum „cineva”, din interiorul lui, îl îndeamnă la prudenţă;
• Nasul, ca simbol al luptei pentru putere, este prezent la toţi membrii familiei, dar, la
L.P. are formă triunghiulară, ceea ce întăreşte convingerea că dorinţa lui de putere este foarte mare,
nasul mamei este reprezentat printr-o linie lungă, ceea ce reprezintă un om activ, întreprinzător
social, în căutarea ascendenţei, iar nasul tatălui este reprezentat prin două nări punctiforme, ceea
ce demască urme de agresiune primitivă – este posibil ca Luca să fi făcut cunoştinţă cu anumite
forme de furie a tatălui.
• Gura este reprezentată, în mod diferit, la cei trei:
- la L.P. se observă o gură cu colţurile orientate în sus, trasată cu siguranţă, dintr-o
singură tuşă, ceea ce poate duce la interpretarea că el a acceptat situaţia, că doreşte să construiască
o relaţie de prietenie cu C. (tatăl vitreg), bazată pe emoţii pozitive;
- la C. (tatăl vitreg) se observă o nesiguranţă a mîinii când a fost trasată gura: deşi cu
colţurile orientate în sus, ceea ce s-ar dori un zambet, gura nu este simetric „aşezată” pe faţă,
această asimetrie conturând un fel de zâmbet ironic, forţat ceea ce ar putea fi interpretat că
demască o nemulţumire a tatălui, că ceva nu prea este în regulă cu noua sa familie, sau că nu se
aştepta să fie dificilă acomodarea: el este lângă casă, lipit de aceasta, cu privirea orientată către casă,

ORIZONT DIDACTIC - NR. 59

139
 iar braţul drept – dinspre Luca – nu este prins de trunchi, este scurt, abia schiţat, îi lipsesc
degetele, ca şi când s-ar da bătut în faţa problemelor care-l încearcă şi nu face niciun efort de a şi-i
apropia pe cei din jurul lui (deşi, în viaţa reală, pare a fi interesat de educaţia lui Luca);
- la Elena (mama) se poate observa, reprezentat, un zâmbet larg pe faţă, privirea fiind
orientată către Luca, Cosmin, casă; putem interpreta acest zâmbet ca o mulţumire sufletească ce
decurge din situaţia nou-creată: un loc sigur pentru Luca, un bărbat care încearcă să-i sprijine, să-i
ajute, să le ofere protecţie şi afecţiune. Gura largă, cu colţurile orientate în sus reprezintă afinitate
forţată, tendinţa de a se prezenta zâmbind, de a prezenta o faţă acceptabilă, care să mascheze alte
tipuri de trăiri. Această interpretare este întărită şi de faptul că linia superioară a conturului gurii,
deşi nu uneşte perfect colţurile ei, este fermă, dreaptă, orizontală, ceea ce face ca zâmbetul
„construit” să semene, mai degrabă, cu un rictus;
• Ceea ce este interesant, la cele trei persoane, este faptul ca toţi au, câte un buzunar,
acel pătrat desenat în partea dreaptă a fiecărei persoane – este prezent la toţi trei, ceea ce poate fi
interpretat ca un prim punct comun al celor trei, ca „liant” care-i leagă, ca o punte de legătură între
nevoile celor trei: afective, emoţionale, de apartenenţă, sociale, materiale etc., deşi prezenţa
buzunarului în desen este un indicator al unor trăiri de inadecvare.
• În ceea ce priveşte proporţiile, L.P. le-a respectat, întocmai ca în realitate, tatăl său fiind
un bărbat înalt, dar, totodată, putem interpreta acest lucru şi altfel: L.P. recunoaşte „cine este şeful”,
conştientizând rolul şi puterea pe care le are C. (tatăl vitreg).
• Elemente desenate în plus faţă de ceea ce i s-a cerut copilului:
- casa lui C. (tatăl vitreg): dată fiind situaţia copilului şi a mamei, aceea că stăteau
cu chirie şi nevoile materiale erau mari, casa are o importanţă şi o simbolistică deosebită pentru
L.P.; Pe lângă faptul că este impresionant de mare (pentru el), frumoasă, confortabilă, îi dă
siguranţa lui „acasă”
- copac, iarbă: sunt elemente care există, în realitate, lângă casa lui C. (tatăl vitreg)
• Elemente omise din desen: sunt aceleaşi ca şi în celelalte desene (urecile, părul,
degetele, labele picioarelor, contopirea, într-un singur dreptungi, a umerilor, pieptului, toracelui si
braţelor).
Ca trăsături generale ale desenelor realizate de către L.P., putem să remarcăm:
- linia este sigură, în duct contnuu;
- elementele care prezintă o importanţă mai mare sau au o simbolistică specială pentru
copil sunt trasate prin linii mai accentuate (ex.: casa lui C. (tatăl vitreg)
- toate desenele au fost realizate cu plăcere, acceptând propunerea mea din prima clipă;
- sarcinile de lucru i-au fost clare de la început şi a lucrat continuu, fără să pună întrebări
suplimentare sau să fie distras, de la ceea ce făcea, de anumiţi factori perturbatori din jur
(ex.:zgomote care veneau din stradă);
- timpul de lucru a fost adecvat temei şi vârstei copilului.
În concluzie, consider că o cunoaştere profesionistă a copilului, încă din primii ani de
frecventare a grădiniţei, poate avea consecinţe constructive asupra demersului educaţional, ce-i va
asigura copilului o evoluţie pozitivă în planul conturării unei personalităţi dezvoltate armonios,
asupra formării unui caracter demn de a fi un model pentru semenii lui.
Bibliografie:
1. Allport ,G.W - ,,Structura şi dezvoltarea personalităţii”, Editura Didactică Și Pedagogică, 1991;
2. Anghel, Elena - ,,Psihologia educaţiei pe tot parcursul vieţii”, Editura For You, 2011
3. Augusto Cury : “Parinti straluciti, profesori fascinanti”, Editura For You, 2011
4. Chircev, A. ,,Probleme ale educaţiei copilului de vârstă preşcolară”;
5. Dumitraşcu, N. - ,,Tehnicile proiective în evaluarea personalităţii”,Editura Trei, Bucureşti, 2005;
6. Ivey, Allen, ş.a., - ,, Abilităţile consilierului. Abordare din perspectiva microconsilierii”,
(trad. Popa Simona), Ed. RisoPrint, Cluj, 1999;
7. Koch, K. - ,,Testul Arborelui. Diagnosticul psihologic cu ajutorul testului arborelui” .,2002, Ed. Profex,
Timişoara;
8. Milton, C., (2006) - ,,Arta de a-l asculta pe celălalt. Secretele unei comunicări reuşite, Editura Polirom, Iaşi,
2006;
9. Pânişoara I. O. - ,, Comunicarea eficientă”, Editura Polirom, Iaşi, 2004;
10. Şoitu, Laurentiu ,,Pedagogia comunicării”, Institutul European, Iaşi, 2001

140 ORIZONT DIDACTIC - NR. 59