CULTURA NEAMULUI MEU ÎN PATRIMONIUL UNESCO

Aș dori să încep, prin faptul, că Republica Moldova a devenit membru UNESCO cu

drepturi depline pe data de 27 mai 1992. Republica Moldova a ratificat prin Legea nr.1113 din
6 iunie 2002 Convenția UNESCO privind protejarea patrimoniului mondial natural și cultural
ce a fost adoptată la Paris de Adunarea Generală UNESCO în anul 1972, iar prin Legea nr.12
din 10 februarie 2006 - Convenţia privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial ce a
fost adoptată la Paris la 17 octombrie 2003.
Elemente ale Republicii Moldova incluse în lista reprezentativă a patrimoniului cultural
imaterial UNESCO sunt: colindatul de ceată bărbătească ce a fost adoptat în 2013, tehnici
tradiționale de realizare a scoarțelor în România și Republica Moldova ce a fost adoptată în
2016 și practici culturale asociate zilei de 1 martie a fost adoptată în 2017.
Colindatul de ceată bărbătească este un obicei tradițional de iarnă foarte vechi în
cultura românească, fiind întâlnit în spațiul Republicii Moldova, în România, dar și în teritoriile
aferente spațiului românesc. A fost inclus în lista patrimoniului mondial imaterial UNESCO la
sesiunea Comitetului pentru Salvgardarea Patrimoniului Imaterial al UNESCO care a avut loc
la Baku, Azerbaidjan.
În trecut, covoarele de perete produse de țesători în comunitățile din România și
Republica Moldova erau folosite nu numai ca elemente decorative și surse de izolație, ci și ca
parte a zestrei unei mirese. Au fost necesare o varietate de tehnici pentru a produce piesele cu
motive impresionante. Anumite tipare indicau și de unde era țesătorul. Tehnicile s-au schimbat
de la războaiele verticale sau orizontale practicate în unele părți,la culesul strâns (fir cu fir) și
alte forme cu țesători acum capabili să lucreze de acasă. În sate, fetele învață forma de artă de
la mama sau bunica lor, în timp ce în orașe sunt centre de meșteșuguri, asociații și colegii,
precum și muzeele oferă cursuri. Văzută ca o expresie a creativității și a marcajului de
identitate, măiestria covorului de perete este, de asemenea, considerată ca un instrument de
unire a grupurilor în societate de diferite vârste și medii socioeconomic.
Practicile culturale asociate cu 1 martie cuprind tradiții transmise din cele mai vechi
timpuri pentru a sărbători începutul primăverii. Principala practică constă în realizarea,
oferirea și purtarea unui fir roșu și alb, care este apoi dezlegat atunci când se vede primul
copac înflorit, rândunică sau barză. Câteva alte practici locale fac, de asemenea, parte dintr-o
sărbătoare mai largă de primăvară, cum ar fi acțiunile de purificare în Moldova. Artefactul este
considerat a oferi protecție simbolică împotriva pericolelor, cum ar fi vremea capricioasă,
practica asigurând o trecere sigură de la iarnă la primăvară pentru indivizi, grupuri și
comunități. Toți membrii comunităților implicate participă, indiferent de vârsta lor, iar practica
contribuie la coeziunea socială, schimbul intergenerațional și interacțiunea cu natura,
încurajând diversitatea și creativitatea.
În concluzie, avantajele ajungerii în lista UNESCO sunt evidente, de la păstrarea
patrimoniului cultural, natural şi până la atragerea turiştilor. Însă crește şi responsabilitatea
statului faţă de aceste bunuri.