1.

2.
Economii versus investitii
Care ar fi diferenta dintre economisire si investitie?
Economisirea presupune "pastrarea" in siguranta a sumelor detinute, in timp
ce prin investirea acelorasi sume se asteapta o "multiplicare" a acestora.
Multiplicarea economiilor trebuie nu numai sa asigure acestora oprotectie la
inflatie, ci si sa aduca un castig real, in conditiile unui riscacceptabil
INVESTITIE = VALOARE + TIMP RECUPERARE + RISC
Investitiile se pot clasifica si dupa modul de implicare a investitorului
inluarea deciziei investitionale:
• investitii directe, in care investitorul hotaraste in mod direct si liber in ce
active isi investeste disponibilitatile (ce tipuri de actiuni si obligatiuni cumpara, la
ce banci constituie depozite, etc);
• Investitii administrate, prin care se atrag sume de bani de la mai multi
investitori, iar strategia de plasare a acestor sume este elaborate de specialisti ai
pietelor financiare (ca in cazul fondurilor de investitii).

Care ar fi diferenta dintre economisire si investitie?

Profitul net = (pret de vanzare – pret dec umparare) x nr detitluri – comisioane

+dividende/dobanzi.
Randamentul unui plasament =raportul dintre profitul net obtinut si capitalul investit.
 II. Piata de capital – Continut si functii
Concepte de baza ale pietei financiare
Activul este un bun aparţinând unei persoane şi care poate fi valorificat în
activitatea economică. În raport cu natura procesului de valorificare, activele sunt
de două feluri: reale şi financiare.
Activele reale sunt constituite din bunuri corporale (tangibile)sau
incorporale (intangibile) care, integrate în circuitul economic, generează venituri în
viitor sub formă de profituri, rente, chirii etc.(engl. tangible sau real assets).
Activele financiare sunt materializate în înscrisuri (hârtii ori înregistrări în
cont) care consacră drepturile băneşti ale deţinătorilor lor, precum şi drepturile
acestuia asupra unor venituri viitoare rezultate din valorificarea activelor respective
(dobânzi, dividende,etc.).

PIATA FINANCIARA = PIATA BANCARA + PIATAMONETARA + PIATA DE CAPITAL

• Piaţa bancară se caracterizează prin tranzacţii cu active bancare non

negociabile, a căror lichiditate este maximă. Piaţa bancară se caracterizează prin
risc redus, siguranţă (posibilitatea retragerii activelor în orice moment).
• Piaţa monetară este caracterizată prin tranzacţii cu activefinanciare pe termen
scurt de către societăţile financiare. Activele monetare au grad ridicat de lichiditate
şi sunt negociabile (depozite bancare, bilete la ordin, cecuri, certificate de depozit).
• Piaţa de capital este specializată în tranzacţii cu active financiare pe termen
nediu şi lung. Aceste active au un grad de risc mai mare şi sunt negociabile.
Tipuri de finantare
A. FINANTARE INDIRECTA
- prin concentrarea fondurilor disponibile în bănci şi utilizarea acestor resurse
pentru creditarea utilizatorilor de fonduri
B. FINANTARE DIRECTA
- prin emisiuni de titluri financiare de către utilizatorii de fonduri. Şi finanţarea
directă poate avea forme în care se apelează la intermediari

Cererea de capital este exprimată de către societăţile publice şi private, instituţii

financiar-bancare naţionale şi internaţionale, societăţi de asigurări, etc
Oferta de capital provine din economisire. Persoanele fizice şi juridice care
dispun de astfel de economii le pot depune la bănci sau lepot investi, fie în
investiţii reale, fie în plasamente.

Tipuri de transferuri de capital

1. Transferuri directe de bani şi titluri de valoare, atunci când o firmă vinde
acţuni sau obligaţiuni, direct către investitori, fără să apeleze la intermediari.
2. Transferuri prin intermediul unui dealer (o casă de investiţii). Dealer-ul
serveşte drept intermediar şi facilitează emisiunea de titluri financiare.
3. Transferuri printr-un intermediar financiar (bancă, fond mutual).
Intermediarul obţine fonduri emiţând propriile titluri de valoare şiapoi utilizează
banii pentru a cumpăra titlurile emise de unele firme.

Investitorii pot fi:

- individuali (persoane fizice sau juridice care realizează tranzacţii de dimensiuni
modeste)
- instituţionali (societăţi sau instituţii care fac tranzacţii de dimensiuni mari: bănci,
societăţi de asigurare, societăţi de investiţii, fonduri mutuale, fonduri de pensii)
Tipologia pietelor de capital
1. în funcţie participanţii la tranzacţie, scopul tranzacţiei şi momentul în care se face tranzacţia:
- Piata primara
- Piata secundara
2. în funcţie de tipul titlurilor care fac obiectul tranzacţiilor, distingem categoriile:
- Piata obligatiunilor
- Piata actiunilor
- Piata optiunilor
3. în funcţie de modalităţile de negociere distingem între:
- Piata de licitatie
- Piata de negocieri
4. în funcţie de nivelul de organizare a pieţei:
• Piaţa OTC (engl. over the counter) sau la ghişeu este o piaţă prin telefon, telex sau
computer localizată la sediile brokerilor sau dealerilor. Este o piaţă de negociere şi, îngeneral,
este pentru obligaţiuni.
• Piaţa organizată este o piaţă cu reguli de tranzacţionare fixate. Are o localizare fizică
centrală. Este o piaţă delicitaţie. Pe aceste pieţe sunt tranzacţionate în principala cţiunile.
5. în funcţie de momentul în care se execută contractele încheiate:
• Piaţa la vedere (piaţă spot, cash)
• Piaţa la termen (piaţă futures)

Tendinte pe piata de capital

Bursele de valori sunt pieţe în care guvernele şi companiile pot obţine capitaluri pe
termen lung, iar investitorii pot cumpăra şi vinde titluri de valoare.
Peste 90 de ţări au burse de valori oficial recunoscute şi multe dintre aceste ţări au mai
mult de o bursă
Colapsul comunismului şi adoptarea politicilor de piaţă au dus ladezvoltarea burselor de
valori.
Valoarea de piaţă a acţiunilor emise de companiile listate depăşeşte PNB al ţării
respective. Acest fapt este evident în ţări cum ar fi Canada,
Franţa, Japonia, Suedia, Marea Britanie, SUA.
În unele ţări ca Finlanda, Olanda, Elveţia, Hong Kong, capitalizarea pieţei este mai mult
decât dublul PNB.
“triunghiul de aur” = SUA + Londra + Tokyo
America este cea mai importantă sursă de capital propriu, furnizând peste o treime din
totalul mondial şi este împărţită în trei centre
financiare:
• 1.New York Stock Exchange – (NYSE)
• 2.NASDAQ (National Association of Securities Dealers Automated Quotations)
• 3.American Stock Exchange (AMEX)
Statele Unite ale Americii, Anglia, Japonia si Hong Kong prezinta cele mai ridicate
capitalizari din lume, cu ponderi de27,41%, 6,05%, 4,26% si 6,38% din capitalizarea totala a
burselor din lume, de 51.240.987 milioane USD (pe baza datelor furnizatede sistemul
Bloomberg).
140 de tari dintr-un total de 203 de state prezinta cel putin o piata bursiera.

Bursele europene
În Europa, trendul este spre fuziunea burselor de valori şi al formării alianţelor. Acest trend
este încurajat de către principalele instituţii
financiare care doresc tranzacţionarea acţiunilor în afara graniţelor proprii la costuri cât mai mici.
1. London Stock Exchange
2. EURONEXT = Bruxelles, Amsterdam şi Paris
• capitalizare a pieţei de 1500 miliarde lire sterline, cu puţin mai mică decât cea a bursei
de la Londra
• burse internaţionale cu lichiditate sporită şi costuri mai mici pentru investitori.
• Luxemburg, Milano, Zurich
3. Bursa Germană (Deutsche Börse) este a treia bursă ca însemnătate în Europa - A încercat fără
succes să realizeze fuziuni şi alianţe pentru a crea o bursă pan-europeană dominantă. (1997Neuer
Market)
4. NOREX = Stockholm, Copenhaga, + ulterior Islanda şi Norvegia. Bursele individuale au
rămas independente, continuând să listeze companii şi să supravegheze tranzacţiile. Totuşi,
regulile şi reglementările generale au fost armonizate pentru a face tranzacţiile internaţionale mai
simple şi mai ieftine.
Helsinki a decis să rămână în afara alianţei, în schimb deţine controlul asupraTallinn Stock
Exchange şi are legături foarte bune cu Bursa Germană.
 Produsele bursiere
Produsele bursiere reprezintă totalitatea titlurilor financiare ce se
tranzacţionează pe piaţa de capital.
După modul în care sunt create, produsele bursiere pot fi: primare, derivate,
sintetice.
Valori mobiliare
1. Titlurile primare sunt emise de utilizatorii de fonduri:
a) pentru mobilizarea capitalului propriu – acţiunile
b) pentru atragerea capitalului împrumutat – obligaţiunile
2. Produsele sintetice rezultă din combinarea de către societatea financiară a unor
active financiare diferite şi crearea unui instrument de plasament nou.
3. Titlurile derivate sunt produse bursiere rezultate din contracte încheiate între
emitent (vânzător) şi beneficiar (cumpărător) şi care dau celui din urmă drepturi
asupra unor active ale emitentului, la o scadenţă viitoare, în condiţiile stabilite prin
contract.
• Ex. contracte futures şi opţiuni.

Actiunile
• Acţiunile (engl.shares) sunt titluri financiare emise de o companie pentru
constituirea, mărirea sau restructurarea capitalului propriu. Sunt valori mobiliare
care reprezintă o cotă parte din capitalul social al unei societăţi şi care încorporează
drepturi sociale şi patrimoniale.
Tipuri de acţiuni:
- acţiuni comune şi acţiuni preferenţiale
- acţiuni nominative si acţiuni la purtător
 Drepturile Actiunilor- care cele mai importante sunt:
• dreptul de a primi in fiecare an o cota parte din profitul societatii (sub forma de
dividende)
• dreptul la informare cu privire la evolutia economico financiara a companiei
• dreptul de a participa la hotararile importante cu privire la activitatea societatii
• drept de proprietate asupra unei parti a activelor societatii, in cazul lichidarii
(incetarii functionarii) acesteia, etc.

Obligaţiunile
Obligaţiunile (engl. bonds) sunt titluri reprezentative ale unei creanţe a
deţinătorului asupra emitentului, care poate fi statul, un organism public sau o
societate comercială
Ele dau dreptul la încasarea unei dobânzi şi vor fi răscumpărate de către
emitent la scadenţă. Pentru emitent, obligaţiunile reprezintă un instrument de
mobilizare a capitalului de împrumut.
Ele au valoare nominală şi dau drept de încasare a unui cupon (dobânda).
Emisiunea se poate face, fie ad pari (la valoarea nominală), fie sub pari (sub
valoarea nominală).
Rambursarea se poate face, fie ad pari, fie supra pari (peste valoarea
nominală)
Obligatiune retractabila, ipotecara, convertibila, asigurata.
 Deosebiri între acţiuni şi obligaţiuni:
1. Actiunile reprezinta parte din capitalul unei societati pe actiuni, in timp ce
obligatiunile sunt o fractiune dintr-un imprumut.
2. Din punct de vedere al rolului oferit detinatorului in gestiunea companiei,
spre deosebire de obligatiuni care nu confera niciun rol, actiunile dau drept de vot
in AGA
3. Veniturile actionarilor sunt variabile (in functie de profituri si de politica de
dividende a companiei); veniturile obligatarilor sunt fixe, stabilite sub forma de
cupoane
4. Riscurile asumate de actionari sunt mai mari decat cele ale obligatarilor;
actionarii asuma riscuri legate de evolutia nefavorabila a afacerii mergand pana la
faliment, in timp ce obligatarii isi asuma riscul eventualei nerambursari
5. In timp ce obligatiunile au scadenta (moment in care este rambursata
valoarea nominala), actiunile sunt emise pe perioada nedeterminata

I. Contracte futures
Contractul futures este o înţelegere între un vanzator si un cumparator de a
vinde / cumpara o cantitate standard de active cu livrarea in viitor la o dată numită
“scadenţă” şi la un pret negociat în momentul încheierii tranzacţiei, totul în baza
unor clauze standardizate.
1. Simbolul contractului – acesta identifică contractul futures DERRC,
DEBRD. DESIBGOLD, DEEUR/RON
2. Activul suport - este marfa sau produsul care face obiectul contractului si
care este tranzacţionată pe piaţa spot. (Ex. cursul valutar, actiuni, indici, rata
dobanzii)
3. Cotatia - cotaţia activului suport pe piata spot.
4. Pasul de tranzacţionare - reprezintă fluctuaţia minimă a preţului pe piaţa
futures.
Pentru contractele futures valutare si cele pe actiuni, pasul este de 0.0001
RON.
 5. Marimea obiectului contractului sau multiplicator – este standardizată
pentru fiecare contract şi reprezintă cantitate de activ suport tranzacţionată în
cadrul unui contract futures.
• 1 ctr futures pe cursul USD/RON = 1.000 dolari (EUR/RON =1.000 euro).
• 1 ctr futures pe actiuni = 1.000 actiuni
• Atentie! NU se pot tranzactiona fractiuni de contract
6. Data scadentei - este ziua în care expiră contractul futures (3,6,9,12 luni)
7. Pretul de executare la scadenţă: este pretul la care se lichidează
contractele futures respectiv obligaţiile asumate de către vânzători şi cumpărători.
• Pozitia deschisa pe piata futures este un contract futures cumparat sau
vandut si nelichidat printr-o operaţiune inversă.
• Orice contract futures tranzactionat presupune deschiderea a 2 pozitii: una
de vanzare (sau “short”) in contul vanzatorului si una de cumparare (sau “long”)
pentru cumparator.
• Diferenţele dintre pretul la care a fost deschisa o pozitie pe piata futures si
pretul la care aceasta este inchisa generează investitorului un profit sau o pierdere
De exemplu, dacă investitorul cumpără un contract futures DESIF2 (având
mărimea de 1.000 acţiuni) sau, cu alte cuvinte deschide 1 pozitie long la pretul de
1.9500 lei / actiune si apoi il vinde (inchide pozitia) la pretul de 1.9800 lei/actiune,
in urma acestor operatiuni el realizeaza un profit de (1.9800 – 1.9500) *1.000 * 1 =
30 lei.
Daca el ar inchide pozitia la pretul de 1.9300lei/actiune, ar marca o pierdere
de (1.9300 – 1.9500) * 1.000 * 1= - 20

II. Contracte options

Optiunea defineste un contract standardizat care da cumparatorului dreptul dar
nu si obligatia de a cumpara sau vinde activul suport de la baza contractului
(marfuri, valute, valori mobiliare, contracte futures sau alte instrumente financiare)
la un pret prestabilit, numit pret de exercitare, contra unei sume platite vânzatorului
la încheierea contractului, numita prima, în cadrul unei perioade de timp
predeterminate.
 • volumele de tranzactionare pe segmentul options este semnificativ mai mic
decât cel înregistrat pe contractele futures
• fiecare opţiune acoperă 1 contract futures suport
• Preţul pe care cumpărătorul unei opţiuni îl plăteşte vânzătorului opţiunii este
cunoscut sub numele de primă
1. Optiuni PUT ce dau cumparatorului dreptul dar nu si obligatia de a
vinde activul suport pana la scadenta, la pretul de exercitare in schimbul
primei put platite vanzatorului la incheierea tranzactiei. Vanzatorul optiunii
put are obligatia de a cumpara activul suport daca cumparatorul optiunii
decide exercitarea acesteia.
Optiuni CALL ce dau cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a
cumpara, activul suport la pretul de exercitare, la o anumita data sau pe o
anumita perioada pana la acea data. Vanzatorul optiunii call are obligatia de
a vinde activul suport daca cumparatorul optiunii decide exercitarea acesteia.
2. Optiuni europene ce pot fi exercitate numai la scadenta optiunii
Optiuni americane ce pot fi exercitate oricand pana la scadenta optiunii

V. Bursa – Continut si functii

Bursele de valori reprezintă pieţe de capital oficiale unde se vând şi se cumpără
valori mobiliare în scopul mobilizării de capitaluri financiare pe termen mediu şi
lung, solicitate pentru realizarea unor importante acţiuni economice şi sociale pe
plan national si international.
• Bursa de valori se defineşte prin existenţa unei instituţii care dispune de spaţii
pentru tranzacţii unde se concentrează cererea şi oferta de titluri financiare şi se
realizează negocierea, contractarea şi executarea contractelor în mod deschis, în
conformitate cu un regulament cunoscut.
Carateristicile bursei
1. Piata de marfuri si valori
Bursele de mărfuri sunt centre ale vieţii comerciale, pieţe unde se
tranzacţionează bunuri care au anumite caracteristici sunt bunuri generice, care se
individualizează prin măsurare, numărare sau cantărire;
- produse agroalimentare (grâu, porumb, metale (cupru, aluminiu.), produse
tropicale (cafea, cacao), produse de origine minerala (petrol); sunt însă mărfuri de
bursă şi unele produse cu un grad mai mare de perisabilitate (ouă, carne).
Pe de altă parte, există şi burse organizate pentru servicii, respectiv pentru
închirieri de nave (navlosire) sau asigurări.
Bursele de valori sunt centre ale vieţii financiare unde se fac
vanzări/cumpărări de hartii de valoare (acţiuni, bonuri de tezaur etc.); totodată, la
bursele de valori se pot realiza şi operaţiuni cu valute, metale preţioase sau efecte
de comerţ.
2. Piata ’’simbolica’’ - la bursele de mărfuri nu se negociază asupra unor
bunuri fizice, individualizate şi prezente ca atare la locul contractării, ci pe baza
unor documente reprezentative ("hartii’’), care consacră dreptul de proprietate
asupra mărfii şi constituie imaginea comercială a acesteia (o anumită cantitate de
marfă de o anumită calitate).
Bursa este, prin urmare, o piaţă dematerializată unde se încheie contractul
dintre părţi, identificarea şi circulaţia mărfurilor realizandu-se în afara acestei
pieţe.
3. Piata libera. Bursele sunt pieţe libere, în sensul că asigură confruntarea
directă şi deschisă a cererii şi ofertei care se manifestă în mod real în economie.
4. Piata organizata - Bursa este o piaţă organizată, în sensul că tranzacţiile
se realizează conform unor principii, norme şi reguli cunoscute şi acceptate de
participanţi.
5. Piata reprezentativa – funcţia centrală a bursei este tocmai de a stabili
zilnic nivelul preţului, adică punctul de echilibru al pieţei, acel preţ care asigură –
în condiţiile date - volumul maxim de tranzacţii. Prin această funcţie a sa, bursa
devine un reper al întregii activităţi economice, sursă a informaţiei de bază pentru
agenţii economici – nivelul preţului.
 FUNCTII- Bursa de valori indeplineste mai multe functii:
1. Bursa are un rol central în procesul finanţării activităţii economice. Odată
titlurile emise de către firmă pentru a se finanţa, acestea pot fi tranzacţionate prin
intermediul bursei.
2. Bursa este nucleul pieţei capitalurilor. La bursă cotează cele mai
importante firme din fiecare ţară, iar cursul acţiunilor se stabileşte zilnic prin
mecanismul tranzacţiilor în funcţie de cererea şi oferta de acţiuni. Bursa este
importantă din cel puţin două puncte de vedere:
- în plan microeconomic – la bursă se stabileşte valoarea pe piaţă a unei
firme (valoarea capitalizată).
- în plan macroeconomic - bursa reprezintă un indicator al situaţiei
economico-financiare a ţării, reflectat prin indicele bursier
3. Bursa este o piaţă de plasament pentru deţinătorii de capital. Cei ce deţin
fonduri disponibile investesc în titluri de valoare ori de câte ori randamentul
previzionat este mai mare decât rata medie a rentabilităţii în investiţii similare şi
când se obţin câştiguri din operaţiunile cu titlurile financiare.
4. Bursa este o piaţă de tranzacţii între corporaţii – Prin cumpărarea de
acţiuni se concentrează practic puterea de decizie asupra unei firme până la
controlul complet asupra acesteia.
 Paralela intre bursa si piata OTC

BURSE PIETE OTC

1. Localizarea tranzacţiilor, adică existenţa 1. Lipsa unei localizări, a unei clădiri; tranzacţiile
unui spaţiu delimitat, a unei clădiri cu sunt executate în oficiile societăţilor financiare,
salăde negocieri, unde se desfăşoară (în care acţionează ca dealeri ("la ghişeul" acestora,
exclusivitate) tranzacţiile cu titluri deci" over-the-counter"
financiare
2. Accesul direct la piaţă este, în principiu, limtat
2. Accesul este mai larg, atat pentru clienţi, cat şi
la membrii bursei si la titlurile accepptate in
pentru titluri; există numeroşi creatori de piaţă
bursa ("market makers")
3. Negocierea şi executarea contractelor se 3. Tranzacţiile se realizează prin negocieri directe
realizează de un personal specializat - prin între vanzător şi cumpărător, rolul de contraparte
diferite sisteme de tranzacţie bazate pe în tranzacţie fiind jucat de dealer
licitaţie publică
4. Realizarea tranzacţiilor este supusă unor 4. Reglementarea tranzacţiilor este mai puţin
reguli ferme instituite prin lege şi fermă şi cuprinzătoare; de regulă ea este făcută
regulamentul bursei; agenţii de bursă sunt de asociaţiile dealerilor
ţinuţi să respecte anumite obligaţii
5. Datorită concentrării ordinelor şi a 5. Deoarece preţurile sunt stabilite prin negocieri
mecanismului tranzacţional se formează un curs izolate, acestea pot sa varieze de la o firma
unic pentru titlurile negociate (dealer) la alta

Cerintele pietei secundare de capital

LICHIDITATEA, ceea ce înseamnă că pe piaţa respectivă trebuie să fie o abundenţă de
fonduri disponibile şi de active financiare;
O piaţă lichidă este una în care există posibilitatea de a vinde şi cumpăra, operativ şi fără
întreruperi, active financiare. Lichiditatea garantează funcţionarea continuă a pieţei.
EFICIENŢA are în vedere existenţa unor mecanisme de realizare operativă la costuri cât
mai reduse a tranzacţiilor. Cu cât costurile sunt mai mici, atractivitatea pentru investitori este mai
mare.
TRANSPARENŢA prevede accesul direct şi rapid la informaţiile relevante pentru
deţinătorul de active financiare. Este o condiţie a eficienţei.
CORECTITUDINEA este legată de transparenţă. Crearea unui cadru riguros pentru a
reglementa tranzacţiile este sarcina organizării pieţei.
 ADAPTABILITATEA presupune răspunsul prompt al pieţei la noile condiţii economice
şi extraeconomice.

Avantajele cotatiei la bursa

 Asigurarea mobilităţii capitalului. Acţionarii pot în orice moment să vândă toate sau
o parte din acţiunile pe care le deţin într-o companie cotată şi să găsească cumpărător la un preţ
de piaţă stabilit în funcţie de cerere şi ofertă.
 Diversificarea posibilităţilor de finanţare. Pentru a evita atingerea unor limite în
finanţare, recurgând doar la finanţarea prin intermediul băncilor sau altor instituţii specializate,
dar şi pentru a câştiga în flexibilitate, independenţă, companiile trebuie să-şi diversifice
posibilităţile de finanţare, lucru oferit de bursă.
 Creşterea reputaţiei. Intrarea la bursă contribuie la întărirea prestigiului unei
companii în măsura în care acest lucru o face mai bine cunoscută pe piaţă, îi sporeşte renumele
său şi al produselor sale, dar şi ca urmare a standardelor pe care a trebuit să le îndeplinească
pentru a putea fi cotată la bursă

VI. Indicii bursieri

Indicele bursier este indicatorul statistic care reflecta evolutia in timp a pietelor de valori
mobiliare si a cursului valorilor mobiliare de pe pietele respective.
Acesta se calculeaza zilnic (sau chiar in timp real) pe baza cursurilor unor actiuni
reprezentative pentru evolutia pietei respective.
Indicii sunt, în esenţă, o măsură a dinamicii valorice a unui grup reprezentativ de acţiuni
sau a tuturor acţiunilor ce cotează la bursă.
• I. Selectarea eşantionului , format dintr-un număr restrans de titluri, astfel încat acesta să
fie reprezentativ pentru situaţia generală a bursei sau a unui sector al acesteia. (Paris, indicele
CAC (Cotation Assistée enContinu) reflect evoluţia bursei în funcţie de cursul a 40 de acţiuni.
• II.Determinarea ponderii diferitelor elemente ale eşantionului Înacest sens, există trei
variante: pondere egală , ponderarea cucapitalizarea bursieră ,fără nici o pondere (simpla
adiţionare a preţurilor diferitelor acţiuni şi măsurarea evoluţiei sumei obţinute).
• III. Alegerea datei de referinţă şi a indexării (de exemplu, la indiceleCAC40, data de
referinţă este 31.12.87; mărimea obţinută la acea dată a fost echivalată cu 1000 de puncte)
 Indicii Burseri- Tipuri de indici burseri
• I. După valorile mobiliare care îi compun:
Indici bursieri pentru acţiuni BET, CAC-40, DAX, ATX, AEX, PSI20
Indici bursieri pentru obligaţiuni J.P. Morgan Government Bond Index, Barclays Capital
Aggregate Bond Index
Indici bursieri pentru titlurile emise de fondurile mutuale şi alte instrumente de
economisire
• II. După modul de calcul
Indici bursieri din generaţia I (medie aritmetică simplă)
Indici bursieri din generaţia a II-a ( număr mare de valori mobiliare, domenii diferite de
activitate, pondere cu capitalizare bursieră)
• III. În funcţie de gradul de cuprindere
Indici bursieri generali ai pieţei BET, BET-C, NYSE-C
Indici bursieri sectoriali (industria automobilelor, extractivă, farmaceutică) BET-FI, BET-
NG, NYSE ENERGY
• IV. În funcţie de intervalul la care sunt calculaţi
Indici bursieri în timp real
Indici bursieri la sfârşitul zilei (pe baza preţurilor de închidere)
• V. După apartenenţa geografică a valorilor mobiliare
Indici bursieri cuprinzând valori mobiliare cotate pe o singură piaţă
Indici bursieri zonali (Europa, Asia-Pacific, America de Nord)
Indici bursieri mondiali (MSCI, Frank-Russell)
• VI. După tipul pieţei
Indici ai pietei bursiere BET-C, NYSE-C, TOPIX
Indici ai pieţei extrabursiere RASDAQ-C, NASDAQ-C, JASDAQ-C
• VII. În raport cu instituţia care îi calculează
Indici bursieri oficiali BET-C, NYSE-C
 Indici bursieri neoficiali (publicaţii economico-financiare, intermediari) NIKKEI,
FTSE100

Indicii Burseri din Romania- exemple indici bursieri RO

• NUME INDICE: BET® (BUCHAREST EXCHANGE TRADING)
• DATA LANSARE: 19 Septembrie 1997
• NUMAR DE SOCIETATI: 10 (Azomures, Banca Transilvania, BRD, Biofarm, SSIF
Broker, Impact Developer & Contractor, Rompetrol Rafinare, Petrom, SNTGN Transgaz,
CNTEE Transelectrica)
• SCOP: BET, primul indice dezvoltat de BVB, reprezinta indicele de referinta al pietei
de capital. BET este un indice de pret ponderat cu capitalizarea free floatului celor mai lichide 10
companii listate pe piata reglementata BVB. Metodologia sa permite acestuia sa constituie drept
activ suport pentru instrumente financiare derivate si produse structurate

• NUME INDICE: BET-C® (BUCHAREST EXCHANGE TRADIING – INDICE

COMPOZIT)
• DATA LANSARE: 16 aprilie 1998
• NUMAR DE SOCIETATI: variabil
• REVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)
• SCOP: BET-C este indicele compozit al pietei BVB. El reflecta evolutia preturilor
tuturor companiilor listate pe piata reglemetata BVB, Categoria I si II, cu exceptia SIF-urilor.
BET-C este un indice de pret ponderat cu capitalizarea de piata a companiilor din componenta
sa.

• NUME INDICE: BET-FI® (BUCHAREST EXCHANGE TRADING INVESTMENT

FUNDS)
• DATA LANSARE: 31 octombrie 2000
• NUMAR DE SOCIETATI: variabil
• REVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)
 • SCOP: BET-FI este primul indice sectorial al BVB si reflecta tendinta de ansamblu a
preturilor fondurilor de investitii financiare (SIF-urilor) tranzactionate pe piata reglementata
BVB. Ponderarea companiilor in indice se face cu capitalizarea free floatului acestora.
Metodologia BET-FI permite folosirea acestuia ca activ suport pentru derivate si produse
structurate.

• NUME INDICE: BET-XT® (BUCHAREST EXCHANGE TRADING EXTENDED

INDEX)
• DATA LANSARE: 1 iulie 2008
• NUMAR DE SOCIETATI: 25 (Dafora, Banca Comerciala Carpatica, Compa, SIF-
urile,Zentiva, Antibiotice, Oltchim etc.)
• REVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)
• SCOP: BET-XT este un indice blue-chip si reflecta evolutia preturilor celor mai lichide
25 de companii tranzactionate în segmentul de piata reglementata, inclusiv SIF-urile, ponderea
maxima a unui simbol in indice fiind de 15%. Metodologia sa permite acestuia sa constituie
drept activ suport pentru instrumente financiare derivate si produse structurate

• NUME INDICE: BET-NG® (BUCHAREST EXCHANGE TRADING ENERGY&

RELATED UTILITIES INDEX)
• DATA LANSARE: 1 iulie 2008
• NUMAR DE SOCIETATI: variabil
• REVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)
• SCOP: BET-NG este un indice sectorial ce urmareste miscarea preturilor actiunilor
companiilor tranzactionate pe piata reglementata BVB, al caror domeniu de activitate principal
este asociat cu sectorul economic energie si utilitatile aferente acestuia. Ponderea maxima a unui
simbol in indice este de30%. Metodologia sa permite acestuia sa constituie drept activ suport
pentru instrumente financiare derivate si produse structurate.

• NUME INDICE: ROTX® (ROMANIAN TRADED INDEX)

• DATA LANSARE: 15 martie 2005
• NUMAR DE SOCIETATI: variabil (valorile indicelui au fost calculate retroactiv
incepandcu 1 ianuarie 2002, data pentru care s-a stabilit valoarea de1000 puncte )
• REVIZUIRE: trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie)
 • SCOP: Este un indice de pret ponderat cu capitalizarea free floatului si reflecta intimp
real miscarea actiunilor„blue chip‟ tranzactionate la Bursa de ValoriBucuresti (BVB). Calculat
in RON, EUR si USD, si diseminat in timp real deBursa de Valori din Viena (Wiener Borse
AG), ROTX este proiectat ca un indice tranzactionabil si poate fi folosit ca activ suport pentru
produse derivate si structurate.

• NUME INDICE: BET-BK® (BUCHAREST EXCHANGE TRADINGBENCHMARK

INDEX
• DATA LANSARE: 3 iulie 2012
• NUMAR DE SOCIETATI: 25 (1000 puncte la 18 septembrie 2009)
• SCOP: Indicele BET-BK este un indice de preturi ponderat cu capitalizarea free-float-
ului celor mai lichide societati listate pe piata reglementata a BVB, ce poate fi folosit ca
benchmark de catre administratorii de fonduri, dar si de alti investitori institutionali, metodologia
de calcul reflectand cerintele legale si limitele de investitii ale fondurilor

VII. Finantarea firmelor pe pietele de capital

a) Faza de start sau lansarea.
- finanţarea firmelor noi se face în principal din economiile personale ale
întreprinzătorului.
- Se apelează şi la capitalul unor persoane apropiate, din familie, sau generic spus «care
ne iubesc» (engl.»love money»).
- se poate apela la un credit bancar.
b) Faza de creştere.
- Faza de creştere se caracterizează prin oportunităţi sporite de investiţie
• Etapa I - capitalul de risc informal, respectiv la capitalul unor indivizi bogaţi din
comunitatea de afaceri (numiţi “îngeri”,engl. “business angels”).
- capital de risc formal (engl. “venture capital”) – fonduri de investiţie
 Procesul Ofertei Publice Iniţiale
I. Trezorierul are întâlniri preliminare cu banca de investiţii selecţionată. Banca de
investiţii va sfătui compania asupra titlurilor care trebuie emise, precum şi a modului în care
acestea trebuie concepute.
II. Trezorierul împreună cu banca de investiţii trebuie să redacteze prospectul
preliminar ce urmează să fie înaintat Comisiei de Valori Mobiliare
III. În aşteptarea analizei prospectulu şi obţinerea aprobării, compania emitentă
împreună cu banca de investiţii demarează activităţi de pre-vânzare: prezentări la investitorii
profesionişti, telefoane la investitori private.
Aceste activităţi se desfăşoară, pe de o parte, pentru apromova titlurile, iar pe de altă
parte, pentru a estima cererea în vederea stabilirii preţului titlurilor.
IV. După câteva săptămâni de la depunerea prospectului, în urma analizei, Comisia de
Valori Mobiliare poate să solicite completarea informaţiilor înainte de a da aprobarea. După
definitivarea corecţiilor prospectului, Comisia de Valori Mobiliare aproba emisiunea de titluri.
V. Urmează semnarea acordului final între emitent şi banca de investiţii şi stabilirea
preţului la care se emit titlurile. Preţul depinde de caracteristicile firmei, ale proiectului şi de
condiţiile pieţei. Banca de investiţii va încerca apoi să vândă cele N titluri la un preţ P în piaţă.
VI. Pentru o perioadă de 1-2 săptămâni titlurile sunt oferite către public, urmând apoi
închiderea emisiunii, respectiv transferal fondurilor către emitent de la banca de investiţii.

Tehnici prin care bancile de investitii controleaza riscul

• Tipul de contract
• Activitatile prevanzare
• Impartirea riscului
• Maximizarea expunerii titlurilor in piata
• Acoperirea riscului de piata prin folosirea produselor derivate
• Clauze de forta majora
 • Rolul bancii de investitii
- Functia de consultanta
- Functia de marketing
- Functia de subscriere

Costurile emisiunii de titluri:

RETRIBUIREA BĂNCII DE INVESTIŢIE.
În situaţia în care banca de investiţii subscrie emisiunea, banca de investiţii câştigă
spread-ul (diferenţa dintre preţul la care vinde titlurile în piaţă şi preţul pe care l-a garantat
emitentului). Acest spread este pentru compania emitentă un cost.
COSTURI ADMINISTRATIVE: costurile implicate de pregătirea prospectului (plata
consilierilor, juriştilor, contabililor, auditorilor, evaluatorilor, experţilor care contribuie la
elaborarea întregii documentaţii solicitate de organul de reglementare), taxa solicitată de
organul dereglementare (Comisia de Valori Mobiliare) pentru analiza şi aprobarea prospectului
şi costuri legate de înregistrarea, tipărirea şi distribuireaefectivă a titlurilor, la care se adaugă
cheltuieli de promovare a emisiunii.
COSTUL SUBEVALUĂRII: Banca de investiţii tinde să subevalueze emisiunea din cel puţin
două motive: să vândă mai repede şi să reducă riscul emisiunii. Prin subevaluare se încearcă
convingerea rapidă a investitorilor să cumpere titlurile, ceea ce se poate traduce printr-o
reducere a cheltuielilor de marketing a emisiunii.

VII. Contractul de bursa

Caracterele juridice si elemente specifice ale contractului futures
• Definirea contractului de bursa
Operatiunea juridica prin care se infaptuie activitatea bursiera este vanzarea –
cumpararea, care datorita modalitatilor iesite din tiparele obisnuite ce o afecteaza, imbraca o
forma sui generis – aceea a contractului de bursa. Aceasta este o varianta a vanzarii comerciale
pentru livrare viitoare predeterminata in cea mai stricta conformitate cu regulamentul si uzurile
unei burse.

Elemente specifice ale contractului de bursa

• 1. Termenul viitor sau futures

• 2. Incheierea de catre persoane abilitate

 • 3. Inregistrarea la casa de cliring a contractului de bursa
• 4. Depunerea de garantii de buna executare
• 5. Respectarea regulamentului si a uzantelor bursiere

Caractere juridice
 Contractul de bursa este reglementat
 Contractul de bursa este uniform
 Contractul de bursa este impersonal
 Contractul de bursa este lichidabil sau executabil plin plata unei simple diferente
 Contractul de bursa este garantat

Pretul futures
Pe o piata la termen, preturile reflecta nivelul cererii si al ofertei pentru marfa
respectiva, atat in prezent cat si in viitor, fiecare contract futures avand propriul pret
Pietele futures, cu alte cuvinte, identifica preturile de echilibru curente (cash) cat si cele
ce vor exista la anumite momente in viitor, ele fiind de fapt preturile spot anticipate
Deoarece, in functie de factorii specifici, care influenteaza pietele la vedere si la termen,
ele au preturi diferite, intre pretul cash si pretul futures exista diferente, de cele mai multe ori
Aceste diferente sunt cunoscute sub denumirea de baza (engl. basis)

Marimea bazei poate fi influentata de:

- stocurile ramase din anul anterior
- Cererea si oferta de produse substituibile
- Perspectivele privind productia anului curent
- Productia mondiala
- Cererea externa
- Costurile stocarii
- Facilitatile de stocare
- Costurile de transport
- Problemele de transport
- Costurile asigurarii
- Politicile Agricole
- Fluctuatiile sezoniere de pret
- Termenul de expirare a contractului futures
Determinarea bazei pentru pretul futures:
 Daca pretul futures este superior celui spot, se vorbeste despre o situatie de contango
(report), pretul futures face o prima fata de cel cash
 Daca ii este inferior, avem de-a face cu o situatie de backwardation (deport), marfa la
termen, tranzactionandu-se cu un discount
 => diferenta dintre cele doua preturi (cash si futures) poate fi negativa in primul caz si
pozitiva in cel de-al doilea caz
 Pe piata futures de marfuri Agricole, pretul futures este, de regula, mai mare decat cel spot
(deci o baza negativa), datorita asa-numitului cost de stocare (engl. cost of carry, carrying
charges)

IX. Acoperirea riscurilor

Riscul si incertitudinea
 Riscul – Fara a avea o definitie clara in literature de specialitate, riscul este vazut cel mai
adesea ca o posibila pierddere de capital
Are doua componente interconectate: Incertitudinea < - > Expunerea

Elementele incertitudinii in agribusiness pot fi influentate de factori:

Categorii principale de risc in agribusiness:

- Riscul de pret
- Riscul bazei
- Riscul valutar
- Riscul politic
Factori de contribuie la nivelul riscului:
- Variabilele financiare
 - Cadrul economico – politic
- Riscul de lichiditate
- Riscul de credit

X. DIVIDENTE
Dividendul reprezintă partea din profitul net repartizată actionarilor în virtutea
dreptului de coproprietate.
Detinătorii actiunilor ordinare încasează un dividend anual, a cărui mărime depinde de
nivelul profitului net si de politica de dividend adoptată de emitent.
Detinătorii actiunilor preferentiale au dreptul la obtinerea unui dividend prioritar (fix),
indiferent de nivelul rezultatului financiar al emitentului.

Parametrii deciziei de dividend sunt:

 rata de distribuire a dividendului, adică raportul dintre dividende si profitul net;

 rata de crestere a dividendului pe actiune
Formele sub care se distribuie dividendul sunt:

 dividend anual
 dividend fix
 dividend provizoriu
 dividendul repartizat sub forma de noi actiuni

Calculul - valorii dreptului de atribuire este similar cu. cel al dreptului de subscriere, dar în acest
caz pretul de emisiune este zero, distribuirea noilor actiuni fiind gratuită

Dividendele în numerar sunt distribuite după un anumit program. Cele mai multe
societăti distribuie dividendele anual, dar pot exista si societăti care le plătesc semestrial sau
chiar trimestrial. Extrem de rar, dividendele sunt plătite mai frecvent decât trimestrial.
Dividendele în actiuni vor fi distribuite ca procent aplicat la numărul actiunilor detinute
de un actionar.
Ele sunt plătite atunci când o societate înregistrează profit, dar doreste să-si conserve
lichiditătile. Actiunile primite conferă aceleasi drepturi ca celelalte actiuni ordinare si vor fi
distribuite actionarilor existenti proportional cu procentul de participare la capitalul social.
Această procedură va duce automat la majorarea capitalului societătii cu valoarea dividendelor
distribuite sub forma de actiuni.

Fondurile deschise de investitii

Un fond deschis de investitii cuprinde totalitatea contributiilor banesti atrase in acest
fond printr-o oferta publica continua de unitati de fond a activelor achizitionate si a beneficiilor
rezultate prin investirea unor astfel de resurse sub forma unui portofoliu diversificat de valori
mobiliare.
Societatile de administrare a investitiilor initiaza deschiderea unui fond deschis de
investitii care se constituie ca urmare a unei oferte publice de vanzare de unitati de fond
autorizate de CNVM, data la care fondul deschis de investitii va fi autorizat provizoriu.
CNVM – Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare
In vederea protejarii investitorilor impotriva riscurilor, sunt interzise fondului investitiile
cu grad ridicat de risc :
- investitiile prin contul de siguranta;
- acordarea de imprumuturi in scopuri de investitii;
- investitiile in metale pretioase, marfuri si optiuni pe marfuri;
- cumpararea de bunuri imobiliare;
- cumpararea de actiuni emise de societati particulare sau inchise.

Societatile de investitii
O societate de investitii se constituie sub forma unei societati pe actiuni, persoana
juridica romana cu minimum 50 de actionari.
Societatile de investitii au ca obiect exclusiv de activitate, plasarea in valori imobiliare a
resurselor financiare obtinute exclusiv prin emitere si vanzare catre public a actiunilor lor.
Actiunile trebuie evidentiate in cont conform reglementarilor CNVM. Ele vor fi
negociabile si liber transferabile.
Societatile de investitii vor solicita in mod obligatoriu inscrierea actiunilor la cota unei
piete reglementate in termen de 30 de zile lucratoare de la data obtinerii autorizarii de
functionare.
 Fiecare actiune da dreptul la un vot. Votul poate fi transmis si prin corespondenta cu
confirmare de primire. In acest caz, convocatorul Adunarii Generale va cuprinde textul integral
al rezolutiei propuse spre vot.
Daca poseda actiuni la momentul inregistrarii in registrul actionarilor, actionarii la
societatile de investitii vor primi dividende daca au fost obtinute beneficii reale, iar daca nu au
fost obtinute beneficii, nu vor primi nimic.
Daca actionarii doresc sa-si vanda actiunile, ei vor primi pretul de piata al acestora,
obtinand un profit daca leau achizitionat la un pret inferior sau neobtinand nici un profit daca
le-au cumparat la un pret superior pretului de vanzare.
Societatile de investitii financiare reprezinta un caz particular al societatilor de investitii
prin faptul ca FPP-urile ( Fondul Proprietatii Private ) au desfasurat o activitate supusa altor
reglementari de cat cele referitoare la piata de capital iar la momentul transformarii, ele au
avut un obiect de activitate mai extins decat specific si in sensul regulamentului numarul
9/1996

Intermediarii (societatile de servicii de investitii financiare - SSIF)

Prevederile in materie ale legii 297/2004, sunt urmatoarele :
- serviciile de investitii financiare pot fi prestate cu titlu profesional numai de intermediarii
definiti conform legii.
- intermediarii care presteaza servicii de investitii financiare in Romania, vor fi inscrisi in
registrul tinut de CNVM, dupa cum urmeaza :
a) societatile de servicii de investitii financiare si intermediarii din statele nemembre, in
baza autorizatiei acordate de CNVM ;
b) institutiile de credit, autorizate de Banca Nationala a Romaniei ( BNR ) ;
c) echivalentul institutiilor de credit si al societatiilor de servicii

Serviciile de investitii financiare - SIF

Acestea pot fi :
1. servicii principale, dupa cum urmeaza
a) prelucrarea si transmiterea ordinelor primite de la investitor in legatura cu unul sau
mai multe instrumente financiare ;
 b) executarea ordinelor in legatura cu unul sau mai multe instrumente financiare, altfel
decat pe cont propriu ;
c) tranzactionarea instrumentelor financiare pe cont propriu ;
d) administrarea portofoliilor de conturi individuale ale investitorilor pe baza
discretionara cu respectarea mandatului dat la acestia atunci cand aceste portofolii includ unul
sau mai multe instrumente financiare ;
e) subscrierea de instrumente financiare in baza unui angajament ferm si / sau
plasamentul de instrumente financiare.
2. Servicii conexe :
a) custodia si administrarea de instrumente financiare ;
b) inchirierea de casete de siguranta ;
c) acordarea de credite sau imprumuturi de instrumente financiare unui investitor in
vederea executarii unor tranzactii cu instrumente fina
d) consultanta acordata societatilor cu privire la orice problema legata de structura de
capital, strategia industriala precum si consultanta si servicii privind fuziunile si achizitiile de
societati ;
e) alte servicii privind subscrierea de instrumente financiare in baza unui angajament
ferm ;
f) consultanta de investitii cu privire la instrumentele financiare ;
g) servicii de schimb valutar in legatura cu activitatile de servicii de investitii financiare
prestate