Universitatea Tehnică Cluj-Napoca

Facultatea de Inginerie Electrică

Managementul Resurselor Umane

 Normele si normativele de munca

Norma de muncă reprezintă sarcina de muncă ce se stabileşte unui

angajat care are calificarea corespunzătoare şi lucrează în ritm
normal şi cu intensitate normală pentru efectuarea unor operaţii sau
lucrări în condiţii tehnico-organizatorice precizate.

Norma de muncă cuprinde acţiunile utile ale executantului, precum şi

acele întreruperi reglementate, fără de care nu este posibilă realizarea
sarcinii de muncă prescrisă. Munca neproductivă şi întreruperile
nereglementate nu se includ în structura normei.
 Normele si normativele de munca

Normele de muncă se stabilesc pentru toate categoriile de personal şi

ele servesc ca factor de organizare a producţiei şi a muncii, ca
instrument de planificare şi ca element important pentru construirea
unui sistem cît mai corect de salarizare.

Normele de muncă sunt şi un important element pentru sistemele de

salarizare. Astfel, norma de muncă cointeresează pe muncitori la
realizări cantitative cît mai ridicate.
 Normele si normativele de munca

Funcţiile normelor de muncă:

• Stabilesc nivelul productivităţii muncii

• Servesc drept măsură a cheltuielilor de muncă (manopera)
• Servesc pentru remunerarea muncii.
 Normele si normativele de munca

Unei norme i se cere să îndeplinească următoarele condiţii:

• Să respecte condiţiile organizării ergonomice a muncii (principiile
economiei mişcării, organizarea raţională a locurilor de muncă)
• Să ţină cont de condiţiile nou introduse, modificări în tehnologie şi
metode avansate de muncă
• Să fie progresivă, adică să fie proiectată la un nivel superior celui
realizat în perioadele precedente, dar apropiată de nivelul realizat de
fruntaşi
• Să fie accesibilă, adică să ofere perspectiva de a fi realizată de orice
muncitor, care a însuşit calificarea corespunzătoare
• Să aibă un grad de încordare care să permită îndeplinirea ei cu uşoare
depăşiri. Depăşirea masivă a normei este un semn că noile condiţii nu
corespund celor în care a fost elaborată norma.
 Normele si normativele de munca

Clasificarea normelor de muncă:

După sfera de aplicabilitate:

• Locale – specifice unei singure organizaţii
• Unificate – pentru aceleaşi elemente ale proceselor de producţie şi
pentru condiţii de muncă identice din mai multe unităţi

După complexitatea lor:

• Norme pe elemente – se referă la efectuarea unei singure operaţii sau
lucrări
• Norme grupate – rezultă din însumarea normelor pe elemente pentru
efectuarea unui grup de operaţii sau lucrări.
Se exprimă numai sub forma normelor de timp (manopera).
 Normele si normativele de munca

După stadiul de aplicare:

• Definitive – cantitatea de muncă real necesară pentru efectuarea unei
lucrări (operaţii) de către un executant cu calificare corespunzătoare.
Aceste norme au parcurs toate etapele experimentale şi au fost
investite cu putere de aplicare.

• De însuşire – reflectă timpul de muncă necesar pentru efectuarea

unei operaţii sau lucrări la un moment dat al însuşirii lor de către
executant. Aceasta este de 6 luni, putând fi prelungită în cazuri
excepţionale până la 12 luni.

• Provizorii - apar în mod accidental şi pot fi aprobate pe termen de cel

mult 3 luni până la aprobarea unor norme definitive.
 Normele si normativele de munca

După numărul de destinatari:

• Individuală – stabileşte sarcina de muncă pentru o singură persoană şi

poate fi exprimată sub toate formele de norme, cu excepţia normei de
personal

• Colectivă - precizează sarcina de muncă a unei formaţii de lucru. Se

exprimă sub toate formele.
 Normativele de munca

Normativul de muncă este o indicaţie sau o prescripţie obligatorie

stabilită de un organ autorizat în scopul simplificării procesului de
elaborare a normelor de muncă, specificând elementele componente
ale normei la care se referă.

Normativele de timp reduc volumul mare de muncă pe care îl necesită

observările directe, stabilind durate pe mişcări sau elemente
componente a categoriilor de timp.
 Normativele de munca

Normativele de muncă se grupează în:

• Normativele de timp de muncă – reprezintă mărimi în funcţie de factorii
de influenţă şi exprimă cantitatea de muncă necesară pentru efectuarea
elementelor procesului de muncă sau care stă la baza calculului acestei
cantităţi de muncă
• Normativele de servire – elementul calculat folosit la stabilirea normei de
servire, în funcţie de factorii de influenţă, cu specificarea elementului la
care se referă
• Normativul numărului de personal – elementul calculat folosit la
stabilirea, în funcţie de factorii de influenţă, a normelor de personal
• Normative de regim tehnologic sunt mărimile stabilite pentru precizarea
folosirii raţionale a utilajelor, a materiei prime şi materialelor utilizate în
desfăşurarea procesului de producţie.
 Normativele de munca

După sfera de aplicare: normativele de muncă pot fi: locale,

departamentale şi republicane.

Normativele de muncă pot fi prezentate sub formă de tabele sau

nomograme.

Nomograma este culegerea de normative în care ele sunt prezentate în

formă de tabele şi conţin normative de timp, servire şi personal, care
cuprind tipul activităţii, caracteristicile utilajelor folosite, valorile
principale ale factorilor de influenţă, unitatea de măsură, coeficientul de
corecţie (ţin seama de factorii care influenţează accidental asupra
duratei de execuţie a lucrării).
 Evaluarea calitatii normelor

Calitatea normelor de muncă poate fi evaluată şi argumentată prin

următorii indicatori:
• Ponderea locurilor de muncă supuse normării în numărul total de
locuri de muncă sau ponderea muncitorilor direct productivi cărora li
s-au stabilit una sau mai multe norme de muncă în numărul total de
muncitori.
• Ponderea normelor fundamentate analitic în numărul total de norme
elaborate.
• Gradul de îndeplinire al normelor de muncă.
• Intensitatea normelor de muncă se calculează ca valoarea inversă a
gradului de îndeplinire a normelor de muncă.
• Indicatorul integral al calităţii normelor de muncă se calculează ca
produsul dintre ponderea muncitorilor ce lucrează în bază de norme
şi intensitatea normelor de muncă.
 Calculul normelor de munca

1. Normarea proceselor manuale

Calculul normei de producţie.

Norma de producţie poate fi stabilită prin metoda analitică.
Nprod =(Top*q)/top, unde
Top – durata timpului operativ pe parcursul schimbului obţinut
din rezultatele fotografierii timpului de muncă;
top – durata unei operaţii sau lucrări obţinută din rezultatele
cronometrării;
q – cantitatea de producţie în expresie naturală obţinută într-o
operaţie sau lucrare.
 Calculul normelor de munca

Dacă conform procesului tehnologic sunt prevăzute pierderi

admisibile, deşeuri recuperabile sau nerecuperabile formula de
calcul este:

Nprod =(Top*q*k1*k2)/top, unde k1=(100-a)/100; k2=(100-b)/100

k1 – coeficientul pierderilor;
k2 – coeficientul deşeurilor;
a – procentul pierderilor admisibile;
b – procentul deşeurilor admisibile.
 Calculul normelor de munca

Altă formulă posibilă de calcul este:

N prod = ((Tsch-Tpi-Ts-Ton)*q*k1*k2)/top, unde

Tsch – durata totală a schimbului de lucru;

Tpi- timpul de pregătire şi încheiere;
Ts – timpul de servire a locului de muncă;
Ton – timpul pentru odihnă şi necesităţi.
 Calculul normelor de munca
Calculul normei de timp
Pentru procese manuale şi manual-mecanizate deosebim 2 cazuri:

• Când toate elementele componente se exprimă în unităţi de timp

Nt=Tpi/n + (tb+ta) + (tst+tso) + (ton+tto), unde
Nt – norma de timp;
Tpi – timpul de pregătire şi încheiere;
n – numărul de operaţii sau produse pentru fabricare într-un schimb
(n=Top/top);
tb – timpul de bază;
ta - timpul ajutător;
tst – timpul de servire tehnică;
tso – timpul de servire organizatorică;
ton – timpul pentru odihnă şi necesităţi;
tto – timpul pentru întreruperi legate de tehnologie şi organizare;
 Calculul normelor de munca

Calculul normei de timp - continuare

• Când unele elemente se exprimă în % din timpul operativ (timpul
pentru servirea locului de muncă, întreruperireglementate, etc.):

Nt= Tpi/n + top (1+Ks+Kir), unde

Ks – ponderea timpului de servire în timpul operativ;

Kir – ponderea timpul de întreruperi reglementate în timpul operativ.
Calculul normei de personal

Normele de personal pentru procesele manuale şi manualmecanizate se vor

stabili în funcţie de manopera lucrărilor planificate, fondul de timp al unui
lucrător conform balanţei timpului de muncă şi nivelului mediu de îndeplinire a
normelor.
 Calculul normelor de munca

2. Normarea proceselor mecanizate şi automatizate

• Calculul normelor de producţie pentru procese cu acţiune continuă

Norma de producţie va depinde de productivitatea utilajului

(caracteristica intensivă) şi durata de funcţionare a utilajului
(caracteristica extensivă).

Productivitatea utilajului poate fi:

• De paşaport (primii 3 ani)
• Tehnico-economică şi organizatorică (după nivelul organizatoric
existent).
Funcţionarea utilajului ca durată va depinde de programul de muncă şi
întreruperile reglementate.
 Calculul normelor de munca

Npr= P * (Tsch-Tir) * C * k1 *k2;

k1=(100-a)/100; k2=(100-b)/100

P – productivitatea utilajului;
Tsch – durata schimbului;
Tir – timpul întreruperilor reglementate;
C - coeficientul de utilizare a capacităţilor de producţie;
k1 – coeficientul pierderilor;
k2 – coeficientul deşeurilor;
a – procentul pierderilor admisibile;
b – procentul deşeurilor admisibile
 Calculul normelor de munca

• Calculul normelor de producţie pentru procese cu acţiune periodică

Cantitatea de producţie normată pe schimb va depinde de tipul utilajului,
capacitatea acestuia şi durata ciclului. Ciclul de producţie poate fi:
• Cinematic – include durata de funcţionare utilă a utilajului în cadrul
unui ciclu de producţie
• Tehnologic – ciclul cinematic + întreruperile motivate de tehnologie
• Total – ciclul tehnologic + întreruperi motivate de organizare.

Npr = ((Tsch-Tir)*q*C*k1*k2)/t ciclu tot, unde

q – cantitatea de producţie;
t ciclu tot – durata ciclului total.