SECOLUL al XX lea INTRE DEMOCRAȚIE ȘI TOTALITARISM

Ideologii și practici politice democratice și totalitare în Europa și România

Pentru Europa, secolul al XX-lea a reprezentat perioada unor mutații/

schimbări/transformari politice, sociale si economice fara precedent. Apreciat ,,secolul
cel scurt”, pentru ca este cuprins între Revolutia din Imperiul Rus si prabusirea regimului
comunist, sau ”cel mai violent secol”/”secolul extremelor”/”secolul contrastelor”,
aceasta perioada intercalează o lume a totalitarismului, razboaielor mondiale și
genocidului, cu o epocă a progresului stiintific, a emanciparii femeilor si a consolidarii
vechilor democratii.
În lucrarea „Ideologii politice și și idealul democratic”, Terence Ball și Richard
Dagger definesc ideologia ca fiind un ”set coerent de idei care explică și evaluează
condițiile sociale, ajută oamenii să își înțeleagă locul în societate și oferă un program
pentru acțiune politică și socială”. Ideologiile au permis apariția doctrinelor partidelor
politice. În secolul al XX-lea au existat atât ideologii democratice, precum liberalismul,
conservatorismul, socialismul, cât și totalitare: marxism-leninismul, fascismul și național-
socialismul.

A. Democratia
a) Evoluție
In secolul al XX lea, democratia a avut o evolutie oscilanta/sinuoasă, deoarece au alternat
perioadele in care regimurile democratice s-au consolidat, cu perioade in care au aparut si
s au dezvoltat regimurile autoritare, dar mai ales cele totalitare.
In perioada interbelica (1918-1939) regimurile politice democratice s-au mentinut in
statele in care democratia era suficient consolidata pentru a face fata problemelor
economice ,tensiunilor sociale si ascensiunii fenomenului totalitar . Statele unde s a
consolidat democratia sunt: S.U.A. , Franta, Marea Britanie, Belgia ,Olanda si
Luxemburg.
In perioada postbelica, regimurile democratice s-au consolidat in Europa Occidentală ,
fiind separate de zona Sud Estica printr o ,,cortina de fier”, după cum afirma Winston
Churchill. Astfel, in statele precum Romania, Bulgaria, Ungaria, Iugoslavia,
Cehoslovacia, Polonia si Germania de E, s a renuntat la regimul democratic si s a trecut la
totalitarism/comunism.
In anul 1989 , comunismul s a prabusit in tot lagarul comunism , de aceea fostele state
comuniste au revenit la democratie. In 1991, Uniunea Sovietica s a dizolvat, ceea ce
inseamna o victorie definitiva a democratiei din Europa.

b) Ideologii
 Liberalismul este o ideologie tradițională din secolul al XIX-lea care are la
bază:
- promovarea libertății individuale
-egalitatea
-interesul individual promovează binele public
-stat minimal
 Conservatorismul este o altă ideologie democratică din secolul anterior, care

1
 promovează:
-păstrarea tradițiilor și valorilor tradiționale
-păstrarea ordinii sociale
-stat puternic care veghează la păstrarea valorilor naționale

c) Caracteristicile democratiei sunt :

- Principiul separarii puterilor in stat
-principiul suveranității poporului
- Pluripartidismul
- Votul universal
-apariția și consolidarea societății civile
-egalitatea cetățenilor în fața legii

O caracteristică importanta a democratiei este respectarea principiului separarii

puterilor in stat, inscris in constitutii. Principiul presupune impartirea puterii in stat in
mai multe compartimente, de regula trei: executiva,legislativa si judecatoreasca. Rolul
acestui principiu este de a se evita concentrarea abuzivă a puterii in mainile unei singure
persoane sau ale unui grup restrans .De exemplu, in Constitutia din 1991 se respecta acest
principiu, prin care puterea executiva apartinea presedintelui si guvernului , puterea
legislativa era exercitata de Parlament, bicameral , alcatuit din Camera Deputatilor si
Senat iar puterea judecatoreasca era exercitata de tribunale si Curtea Suprema de Justitie.

Într-o democratie exista mai multe partide politice, pluripartidismul, care sunt in
competitie pentru preluarea puterii. De exemplu, in S.U.A. , alternanta la putere era
asigurata de Partidul Republican si Partidul Democrat . In Marea Britanie cele mai
importante forte politice sunt Partidul Conservator si Partidul Laburist. In Romania, in
perioada interbelica, cele mai importante partide politice au fost P.N.L. si P.N.T. . De
asemenea, au fost si partide ale minoritatilor si extremiste : Miscarea legionara de
extrema dreapta si Partidul Comunist din Romania de extrema stanga.

O caracteristica a democratiei specifica secolului 20 este votul universal , cu

toate caracteristicile, universal ,egal,direct,secret si unic exprimat. Votul a devenit
universal in Marea Britanie din anul 1918,inclusiv pentru femei . In S.U.A. a devenit a
devenit universal din 1920 ,inclusiv pentru femei. In Romania , In Constitutia din 1923,
votul era universal , de la 21 de ani, cu exceptia femeilor,magistratilor si militarilor. In
1938, votul s a modificat, pentru ca s a ridicat varsta la 30 de ani ,inclusiv pentru femei,
dar s a conditionat pentru stiutorii de carte . Din 1948, votul este universal de la 18 ani.

d) Practici politice democratice

 Competitia electorala
 Organizarea periodică de alegeri libere
 Existența regimurilor constituționale democratice fondate pe regimuri
reprezentative și pe separația puterilor în stat
 Respectarea si garantarea drepturilor fundamentale ale omului
 Garantarea libertății de exprimare a opiniei publice

2
  Combarea criticilor la adresa puterii prin argumente și nu prin apelul la forță

1. O practica politica democratică comuna democratiilor europene este competitia

electorala. In secolul al XX-lea, prin introducerea votului universal, un rol important in
lupta pentru putere l-au avut campaniile electorale. Pentru a castiga votul cetatenilor , s-a
ajuns la rafinarea si perfectionarea strategiilor politice.

2.O alta practica democratica este organizarea periodica de alegeri libere. Prin acestea
cetatenii au posibilitatea sa decida directia de dezvoltare a statului in concordanta cu
interesele fiecaruia.

3.O practica esentiala in democratie este garantarea si respectarea drepturilor

fundamentale ale omului. Acestea sunt inscrise si garantate de catre constitutie:
libertatea individuala a constiintei, de exprimare, a presei,egalitate in fata legii, dreptul la
proprietate privata, dreptul la asociere, dreptul de vot, dreptul la greva si dreptul la
invatatura.

B.Totalitarism
Este un fenomen specific secolului al XX lea, care a aparut dupa Primul Razboi
Mondial , ,,un fel de razboi pe timp de pace”, un regim politic in care se incalca constant
și flagrant drepturile omului.
Caracteristicile/ practicile politice totalitare:
- partid unic
- conducator unic dictatorial = cultul personalității
- politie politica
- propaganda
- economie dirijata de stat
- politica externa agresiva

Regimurile totalitare sunt de doua tipuri:

1. de extrema stanga – Comunism
2. de extrema dreapta – Fascism/ Nazism

1. Regimul comunist a aparut in Imperiul Rus in anul 1917, cand in februarie, tarul
Nicolae al ll lea Romanov a fost obligat sa abdice. Puterea a fost preluata de o alianță,
in care cele mai puternice grupari erau bolsevicii si mensevicii. Mensevicii sustineau
preluarea puterii in stat in mod gradual , pe cale pasnica, pe cand bolsevicii, voiau
preluarea puterii pe cale violenta. In final, in octombrie 1917 , la conducere au ramas
bolsevicii condusi de Vladimir Ilici Ulianov Lenin (1917-1924).

3
 Ideologia marxist-leninista a fost fundamentata de filosofii germani Karl Marx și
Fr. Engels, in lucrarea ,,Manifestul Partidului Comunist” (1848). Ideile celor doi au
fost preluate de Lenin , iar caracteristicile acesteia au fost:
- dictatura proletariatului
- lupta de clasa
- desfiintarea proprietatii private
Prima caracteristica se refera la lupta de clasa , prin care K. Marx considera ca
proletariatul( clasa muncitoare si taranimea muncitoare) trebuie sa lupte impotriva
burgheziei , pe care sa o combata si sa o distruga . Astfel, in societate, puterea era
preluata de proletariat .
O a doua caracteristica esentiala este desfiintarea proprietatii private , deoarece
Marx considera cauza tuturor nemultumirilor existente generate de proprietatea
privată. Astfel, comunistii considerau legala desfiintarea proprietatii private și
inlocuirea ei cu proprietatea comuna.

Dupa preluarea puterii de către Lenin, a inceput transformarea Rusiei intr un stat
totalitar. Astfel, au fost adoptate o serie de masuri:
- se adopta o constitutie totalitara
- se infiinteaza Armata Rosie
- se infiinteaza politia politica- CEKA
- se impune cenzura
- incepe procesul de nationalizare

In anul 1922, oficial a apărut Uniunea Republicilor Sovieitce Socialiste –

U.R.S.S., iar in anul1924 a fost adoptata o noua constitutie in care se stabileste
rolul conducator al Partidului Comunist.

1. In anul 1924, moartea lui Lenin, a deschis drumul luptei pentru succesiune la
conducerea partidului si statului .În acest context, s-au confruntat LEV
DAVIDOVICI BRONSTEIN TROTKI cu JOSIF VISSARIONOVICI
DJUGASVILI, care si a impus autoritatea și a luat supranumele de Stalin, care
insemna ,,om de otel ‘’. Impotriva lui Trotki , Stalin a declansat practica totalitara
a eliminarii opozantilor/adversarilor politici. Trotki a fost exilat din U.R.S.S. la
ordinul lui Stalin , a fost urmarit de politia secreta – N.K.V.D. si a fost asasinat in
Mexic in 1940 . Ulterior, Stalin a declansat Marea Teroare ( 1936-1939) , prin
care au fost organizate mari procese publice ale fostilor colaboratori ai lui Lenin .
Drept urmare , au fost executati GRIGORI ZINOVIEV in 1936 si NIKOLAI
BUHARIN in 1938. Ulterior, au fost deportati in Serbia sau trimisi in Gulag
( administratie generala a inchisorilor comuniste) .

2.O alta practica totalitara este colectivizarea, transformarea agriculturii după

modelul comunist prin care autoritățile comuniste au impus abuziv țăranilor să
renunțe la pământuri, ulterior i-au determinat sa munceasca in colhozuri si sovhozuri.
Pentru ca taranii instariti s au opus, kulacii, acestia au fost obligați să plece in Siberia,
Muntii Ural si Extremul Orient . Astfel, aproximativ 1800000 de tarani au fost
deportati.

4
 3.Au fost aplicate si alte practici totalitare , mai ales in plan economic :
- planificarile anuale si cincinale
- industrializarea fortata
- propaganda stahanovista

Dupa cel de al Doilea Razboi Mondial(1945) , modelul comunist a fost exportat

si in Europa de Est , astfel incat s a format ,,lagarul comunist” din care faceau parte :
Romania, Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia si Germania de Est .
Astfel, comunismul s a consolidat iar Europa era impartita printr o cortina de fier.
In 1953, la conducerea U.R.S.S. s a instalat Nikita Hrusciov , care a inceput o politica
de destalinizare care parea sa liberalizeze comunismul , dar care in realitate nu a avut
loc .
In anul 1985, Mihai Gorbaciov, ,,omul reformelor” , a lansat doua masuri de
reformare a comunismului:
- PERESTROIKA- reconstructie
- GLASNOST- transparenta
Acestea, in mod neintentionat, au dus la prabusirea comunismului si dizolvarea
U.R.S.S in 1991.

2.Regimul fascist

 Cauzele instalării – multiple ( politice, sociale, ideologice, economice)

Decepționată în privința ambițiilor sale teritoriale la Conferința de Pace de la
Paris, zguduită de ample mișcări sociale, provocate și susținute de stânga socialistă,
care amenința cu instaurarea dictaturii proletariatului, democrația liberală italiană a
devenit incapabilă să rezolve problemele statului. În fața acestor primejdii, fascismul
a apărut ca singurul capabil să apere ordinea în stat.

 Ideologia
Se bazează pe gândirea lui Benito Mussolini și a altor gânditori ai Partidului
Național Fascist, de exemplu filosoful politic Giovanni Gentile. Ideile/caracteristicile sale
sunt naționalismul exacerbat, corporatismul, antidemocratic, antiliberal, antiparlamentar.
Fasciștii au pus accent pe ultranaționalism și pe promisiunea de a restaura
onoarea națională. Ei considerau că statul națiune avea viață proprie, diferită de viețile
ființelor umane care-l compuneau. Pentru națiune, care era un organism viu asemenea
unei ființe, se promova violența și războiul.
Corporatismul este o doctrină social-politică și economică care preconiza o
societate organizată în grupuri profesionale, numite corporații. Pe plan politic,
corporatismul urmărea înlocuirea Parlamentului cu o Adunare a delegațiilor corporațiilor,
noua organizare urmând, în concepția inițiatorilor ei, să asigure prosperitatea tuturor
categoriilor sociale. Corporațiile erau organizații profesionale din care făceau parte atât
muncitorii cât și patronii. Acestea stabileau producția, planificarea și salarizarea
muncitorilor.

5
  Practici politice totalitare:

-partidul unic
Este o caracteristică și o practică politică totalitară specifică tuturor regimurilor
totalitare. În orice regim totalitar, monopolul puterii era deținut de un grup restrâns de
persoane, grupate în jurul unui conducător. Acesta acaparează instituțiile statului,
devenind partidul-stat. Partidul unic își justifică preluarea puterii prin ideologia pe care o
răspândește/promovează. El este singurul care poate să funcționeze, deoarece deține
concepția adevărată cu privire la binele societății. Spre deosebire de democrație, în
regimul totalitar nu funcționează pluralismul politic, nici separarea puterilor în stat,
deoarece partidul unic deține întreaga putere.
Partidul Național Fascist s-a înființat în anul 1921, prin unificarea fasciilor
(organizații de combatanți), apărute prima dată începând cu 1919, la Milano, sub
conducerea lui Benito Mussolini. În urma marșului asupra Romei, din 1922, acțiune prin
care partidul a încercat și reușit să intimideze conducerea statului, regele Victor Emanuel
al III-lea i-a oferit lui Musssolini poziția de prim-ministru – 29 octombrie 1922. O lună
mai târziu, Parlamentul i-a acordat puteri depline. La aprilie 1924, Partidul Fascist a
organizat alegerile pe care le-a câștigat, iar prin „Legile fascistissime”(1925-1926),
Musssolini a preluat întreaga putere în stat, devenind conducătorul- Il Duce. Prin
desființarea celorlalte partide politice, s-a instalat regimul totalitar fascist.

-eliminarea adversarilor politici +poliția politică

Adversarii politici ai regimului au avut de înfruntat represiunea poliției politice
OVRA și rigorile Tribunalului special înființat în anul 1925, care stabilea ani grei de
închisoare împotriva adversarilor politici.

-propaganda
Propaganda fascistă susținea că a luat naștere „statul corporatist„ care asigura
prosperitatea tuturor categoriilor sociale. Pentru atragerea maselo, Il Duce a impus
adoptarea unor măsuri și programe care s-au bucurat de susținerea populară: a încercat să
controleze marele capital, să stăvilească abuzurile și corupția, a luat măsuri împotriva
Mafiei. Printr-o propagandă abilă fasciștii au urmărit să redeștepte în sufletul italienilor
mândria de a fi demni urmași ai Romei.

Antrenarea Italiei în agresiuni externe, prin atacarea Etiopiei și Albaniei,

continuând cu aderarea la Axa Roma-Berlin Tokyo, culminând cu implicarea în al
Doilea Război Mondial determină scăderea popularității lui Mussolini și retragerea
sprijinului popular. Regimul a fost înlăturat de la putere în iulie 1943, iar Mussolini
executat în 1945.

6
3.Regimul nazist

 Cauze/Context
La sfârșitul Primului Război Mondial Germania fusese învinsă, iar Conferința de
Pace de la Paris a umilit statul german prin Tratatul de la Versailles, germanii
considerând că li s-a impus un ”diktat”. În acest context, în mod asemănător cu
ideologia fascistă, nazismul a promovat naționalismul și restaurarea onoarei
naționale. Se adaugă recrudescența comunismului care amenința elita industrială și
financiară germană. Ulterior, această criză este potențată de Marea criză economică
(1929-1933) care a favorizat instalarea nazismului.

 Ideologia
Ideologia nazistă se bazează pe gândirea lui Adolf Hitler exprimată în lucrarea
„Mein Kampf” (Lupta mea), publicată în anul 1925. Se inspiră în mare parte din
fascism, fiind considerat o variantă radicală a acestuia. Nazismul are ca idee centrală
naționalismul extremist, la care se adaugă rasismul ca aspect specific.
Rasismul este ideea centrală a doctrinei, care își are originile în teoriile
coloniale(engleze și franceze) din secolul al XIX lea și în darwinismul social.
Conform teoriei rasiale, poporul german reprezenta rasa superioară sau ariană, care
avea dreptul și obligația să domine rasele inferioare, slavii și asiaticii și să extermine
rasele impure, evreii.
Antisemitismul se referă la ostilitatea/aversiune/ura față de evrei. A devenit
politică de stat în statul nazist începând cu anul 1935, prin Legile rasiale de la
Nurenberg. Acestea defineau calitatea de cetățean german, evreilor fiindu-le retrasă
cetățenia germană. Se interzicea practicarea unor profesii, ca medic sau avocat, erau
obligați să poarte pe haine semnul distinctiv, Steaua lui David(stea galbenă, în șase
colțuri), erau interzise căsătoriile mixte. De asemenea, evreii au fost evacuați din
propriile locuințe și forțați să se mute în locații special construite , in afara orașelor,în
ghetouri. În anul 1938, a avut loc „Noaptea de cristal„, prin care s-au vandalizat pe
scară largă locuințele, magazinele evreiești. În timpul celui de-al Doilea Război
Mondial, începând cu ianuarie 1942, Hitler și acoliții săi au pus in aplicare „soluția
finală„: exterminarea programată a întregii populații evreiești în lagăre de exterminare
în masă. Asfel, a început Holocaustul/ Șoah ul, prin care în lagărele de la Auschwitz,
Majdanek, Belzec, Treblinka, Sobibor au fost uciși prin gazare cu acid cianhidric și
eperimente inumane aprox. 6 milioane de evrei.
O altă idee specifică este teoria spațiulul vital (Lebensraum), crearea Germaniei
mari, un stat care să-i cuprindă pe toți germanii, care justifica agresiunea împotriva
statelor și încălcarea tratatelor internaționale.

 Practici politice totalitare

-partidul unic

7
 Partidul Național Socialist al Muncitorilor din Germania(NSDAP) s-a înființat în
anul 1919, sub numele de Partidul Muncitorilor din Germania (DAP), un partid socialist.
Atunci când Adolf Hitler, a a ajuns la conducerea lui, 1920-1921, a adăugat la nume
formula Național-Socialist(prescurtat nazist). În urma alegerilor din toamna anului 1932,
în care Partidul Nazist a câștigat cele mai multe voturi, președintele von Hindemburg i-a
oferit lui Hitler poziția de canceral, în ianuarie 1933. În anul 1934, președintele a murit,
iar Hitler a cumulat cele două funcții, de președinte și de cancelar, devenind Fuhrer
(conducător), fiind învestit cu puteri speciale și devenind șeful forțelor armate.

-teroarea+poliția politică
Practică și caracteristică a regimurilor totalitare, teroarea are drept scop
menținerea la putere a partidului unic prin instaurarea unui climat de nesiguranță și frică
în rândul populației și prin idenficarea și eliminarea oricăror adversari potențiali ai
regimului. Se realizează prin intermediul poliției politice. Acesta este instituția de
represiune care supraveghea orice activitate și se numea în sistemul nazist GESTAPO.

-eliminarea adversarilor politici

În Germania nazistă elimnarea opozanților s-a manifestat în 2 direcții. În primul
rând, liderul nazist a urmărit eliminarea potențialilor adversari politici. Drept urmare, în
30 iunie 1934 a avut loc ”Noaptea cuțitelor lungi”, prin care Hitler a ordonat asasinarea
de către trupele S.S, formațiune paramilitară a partidului și garda lui personală, a grupării
paramilitare rivale, trupele S.A. și a principalului său rival, Ernst Rohm.

-cultul personalității
Prin intermediul propagandei se realizează o altă caracteristică/practică totalitară
- cultul personalității. Liderul absolut al regimului era considerat ca un personaj
suprauman, mesianic. Acesta concentra toate pârghiile puterii în stat și se exprima prin
mari manifestații publice, opere literare sau artistice care preamăreau conducătorul,
omniprezent în spațiul public.

-poliția politică
Instituția de represiune care care supraveghea orice activitate se numea în
sistemul nazist GESTAPO.

-propaganda
Mobilizarea ideologică se opera prin intermediul unei propagande omniprezente
și diversificată, încredințată lui J. Goebbles. Pentru a împiedica orice opoziție națională,
presa, radioul, cinematografia și tipăriturile erau strict supravegheate.

În planul relațiilor internaționale, Germania nazistă a adoptat o politică agresivă

deoarece a anexat Austria, a invadat Cehoslovacia, iar la 1 septembrie 1939 a atacat
Polonia, ceea ce a declanșat al Doilea Război Mondial.

8
Regimul nazist s-a prabușit în anul 1945.