Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Promovarea sănătăţii reprezintă procesul prin care indivizii sau colectivităţile pot să-şi
sporească controlul asupra determinanţilor sănătăţii, îmbunătăţind starea de sănătate.
Prevenirea bolii reprezintă strategia de reducere a factorilor de risc specifici unei maladii, sau de
întărire a factorilor care reduc susceptibilitatea la boală, precum şi activitățile destinate unor boli deja
instalate.
Strategia stomatologiei preventive este complexă şi cuprinde: profilaxia primară, secundară şi
terţiară.
Profilaxia primară are drept scop evitarea apariţiei maladiilor şi vizează pe de o parte creştera
rezistenţei ţesuturilor cavităţii bucale la acţiunea factorilor nocivi şi pe de altă parte – eliminarea factorilor
cu rol determinant sau favorizant în declanşarea afecţiunilor stomatologice.
În cadrul profilaxiei primare trebuie să evităm apariţia bolilor prin:
- educaţie sanitară;
- alimentaţie corectă;
- raţionalizarea consumului de zahăr;
- igienă buco-dentară corectă;
- control periodic;
- profilaxia cu fluor;
- utilizarea agenţilor chimici de inhibare a plăcii bacteriene ş.a.
Toate aceste mijloace se adresează tuturor membrilor colectivitătii.
Profîlaxia secundară urmăreşte: depistarea şi diagnosticul cât mai precoce al afecţiunilor buco-
maxilo-faciale, vindecarea acestora cu un consum minim de medicamente, materiale, cu un volum de
muncă redus, cu un timp minim necesar din partea pacientului, permiţând aplicarea unor metode curative
cât mai conservatoare pentru toate structurile teritoriului OMF.: dinţi, parodonţiu, rebord alveolar,
maxilare şi părți moi.
Profilaxia terţiară se referă la concepţia preventivă în cadrul tratamentului curativ, deci când
afecţiunile stomatologice sunt deja instalate şi sunt în fază avansată în cadrul evoluţiei lor. Aceasta
include în esenţă:
- ansamblul tehnicilor profilactice, studiul şi analiza mijloacelor, a locurilor de aplicare şi a personalului;
- educaţia sanitară, depistarea, supravegherea şi controlul aplicării mijloacelor de profilaxie;
- analiza educaţiei sanitare;
- corelaţia între receptarea informaţiei şi aplicarea ei.
O altă parte integrantă a stomatologiei preventive este dispensarizarea stomatologică activă şi pasivă a
gravidelor, preşcolarilor, şcolarilor, muncitorilor din mediile cu noxe şi bolnavilor cronici.
Pentru aprecierea gradului de afectare al dintilor prin carie Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS)
recomanda urmatorii indici: indicele de frecventa; indicele de intensitate si indicele de sporire a
intensitatii (rata cariei). Acesti indici necesita apreciere pentru fiecare grupa de varsta separat, iar in
unele cazuri in functie de sex, nationalitate, conditiile geografice si de viata, starea generala a sanatatii,
caracterul alimentatiei etc. OMS recomanda ca aprecierea in functie de varsta a acestor indici sa fie
realizata la copiii de 6, 12 si 15 ani. Mai informative sunt datele examinarilor epidemiologice ale
copiilor la varsta de 12 si 15 ani. Afectarea dintilor prin carie la copiii de 12 ani si starea tesuturilor
parodontiului marginal la varsta de 15 ani permit de a aprecia eficacitatea realizarii programelor de
profilaxie.
Indicele de frecventa (LF.) reprezinta procentul persoanelor afectate prin carie din cadrul unui grup de
populatie.
OMS recomanda urmatoarele niveluri ale frecventei cariei dentare la copiii de 11 ani:
1. joasa (0-30%).
2. medie (31-80%).
3. inalta (81-100%).
Indicele de intensitate (LL) este alcatuit din numarul mediu de dinti cariati ©, obturati (O) si extrasi
(E) ce revin la o persoana. Valoarea indicelui COE exprima gravitatea (activitatea) procesului. Exista
diferite adnotari ale acestui indice: CER (C - carie, E - extractie, R - reconstituire prin obturatii); DMF
(D - decay (carie); M - missing (extractie); F - filling (obturatie)).
In notarea indicelui de intensitate pentru dintii permanenti se folosesc litere mari, iar pentru dintii
temporari litere mici (co, cr, dmf). Dintii temporari extrasi din cauza resorbtiei radiculare inaintea
substitutiei lor cu cei permanenti nu se noteaza.
Indicele de sporire a intensitatii (rata cariei, morbiditatea) reprezinta cresterea indicelui COE intr-o
anumita perioada de timp (6 luni, 12 luni, 18 luni etc.).
OMS (1980) a propus urmatoarele niveluri de intensitate a cariei dentare la copiii de 12 ani:
1. foarte joasa (0-1,1);
2. joasa (1,2-2,6);
3. moderata (2,7-4,4);
4. inalta (4,5-6,5);
5. foarte inalta (6,6 si mai mult).
Caria dentara are un nivel de intensitate foarte jos in Etiopia, China, Nigeria de Nord, Tuva, in unele
localitati ale Georgiei si Armeniei.
Un nivel jos s-a depistat in Mozambic, Uganda, Sri-Lanca, Birma, Indonezia, Elvetia, Danemarca,
Belgia, Uzbekistan, Tadjikistan, Rusia: regiunea Altai si Amur, Bureatia, Kolomna, Tambov, Cita.
Intensitate moderata a cariei dentare s-a stabilit in Republica Moldova, Romania, Marea Britanie,
Suedia, Austria, Cehia, Finlanda, Iordania, Argentina, Azerbaidjan.
Un nivel inalt al cariei se observa in Germania, Franta, Norvegia, Iran, Mexic, Cuba, Chili, in Rusia:
regiunea Kamceatka, Murmansk, Mahacikala, Krasnoiarsk, Novosibirsk, Ekaterienburg, Smolensk,
Tveri, Krasnodar, Voronej, Moscova.
Intensitate foarte inalta s-a stabilit in Japonia, Canada, SUA, Italia, Lituania, Letonia, Estonia, in
Rusia: Arhanghelsk, Omsk, Soci, Nikolaevsk-pe-Amur.
Afectarea prin carie a populatiei, si in particular a copiilor, prezinta variatii mari atat in limitele unei tari,
cat si in diferite regiuni si localitati ale tarii.
OMS considera ca in fiecare tara este necesara formularea sarcinilor proprii, in ; functie de
necesitatile, particularitatile si posibilitatile sale, conducandu-se derecomandarile si indicii unici in
aprecierea sanatatii orale si de sarcinile globale in acest domeniu.
Igiena alimentatiei este inclusa de OMS intre cele patru mijloace deprevenire a cariei dentare, alaturi de
fluorizarea generala si locala, sigilarea santurilor si fosetelor si igiena buco-dentala. Educatia privind
igiena alimentatiei are un rol important in mentinerea sanatatii orale.
Prin dieta se intelege totalitatea alimentelor solide si lichide ingerate care includ componentele nutritive.
Acestea vin in contact cu dintii, cu parodontiul si cu placa bacteriana. Dintre constituentii dietei,
intereseaza in mod deosebit hidratii de carbon cu rol deosebit in etiopatogenia cariei dentare. Initial,
cercetarile dadeau o pondere mare actiunii postrezorbtive a hidratilor de carbon in perioada de formare a
dintilor (SOGNAES, citat de OLTEAN si colab., 1996), dar majoritatea cercetarilor ulterioare a
demonstrat punctul de vedere a lui MÜHLEMANN (1969), cum ca hidratii de carbon actioneaza in
primul rand prerezorbtiv. Hidrocarbonatele cele mai frecvent intalnite in alimentatie sunt: polizaharidice
(amidonul, dizaharidele, zaharoza, maltoza) monozaharidice (glucoza, fructoza, lactoza, galactoza).
6. Nivelurile de stat, de grup si individual de profilaxie a principalelor afectiuni
stomatologice. Profilaxia primara si secundara a afectiunilor stomatologice. Profilaxia
principalelor afectiuni stomatologice in colectivitati organizate de copii(gradinite, scoli)
Pentru instruirea copilului trebue sa le informam si sa le motivam pentru respectarea igienei orale, trebue
sai aratam emesiuni televizate, povesti animate realizate prin calculator si filme cu disene
animate*(viziune, auditie+explicatie)
educatia sanitara cu ajutorul medicului stomatolog in clase si grupuri demonstrind copiilor prin scheme,
tabele sau deapozitive demonstrind metode si tehnici de periaj. Se mai poate demonstra copiilor prin
joaca sau concursuri de periaj cu efectuarea periajului de catre copii in fata oglinzii ceea ce ajuta pentru
memorizarea informatiei cu 95%
De asemenea, periuţele dentare diferă după supleţea firelor, având pe mânere marcajul corespunzător:
extrasoft, soft, medium, hard şi extrahard. Periuţele medium se potrivesc cel mai bine pentru igiena
zilnică. Cele soft şi extrasoft sunt indicate pacienţilor cu afecţiuni parodontale, dinţi mobili, gingii subţiri
care se traumează uşor. Periuţele hard şi extrahard trebuie utilizate cu precauţie, deoarece pot provoca
abraziuni ale ţesuturilor dentare. Ele se recomandă fumătorile, persoanelor cu predispunere spre formarea
tartrului dentar.Este binevenită dotarea periuţelor cu diverse elemente din gumă, proeminenţe de forţă,
suprafeţe pentru curăţarea limbii. Toate acestea măresc eficienţa periajului.
De o popularitate tot mai înaltă se bucură periuţele electrice. Acestea pot avea la bază 2 tehnologii de
punere în mişcare: prin vibraţie şi rotaţie-oscilaţie. Doar cele din urmă sunt considerate a fi mai eficiente,
decât cele manuale, deşi este demonstrat că o igienă corectă este asigurată, în primul rând, de tehnica
periajului şi nu te tipul periuţei utilizate. Totuşi, periuţele electrice pot fi de mare folos celor ce nu dispun
de dexteritatea necesară unui periaj manual.
Arsenalul de obiecte de igienă orală mai poate include aţa dentară, scobitorile, flosete, periuţa
interdentară, stimulatorul gingival ş.a. Aţa dentară sau flosa este un obiect extrem de necesar pentru
igiena dentară, deoarece este unul din puţinele atribute de igienă, ce permite o curaţate optimă a spaţiilor
interdentare. Este foarte important de a curaţa aceste spaţii, deoarece depunerile dentare ce se acumulează
aici, pot demineraliza smalţul , astfel provocând cariile interdentare - o formă des întâlnită a cariei. Aţa
dentară poate fi cerată ce îi permite să alunece mai bine în spaţiile interdentare. De asemenea flosă poate
fi impregnată cu diverse substanţe medicamentoase cu efect antimicrobian sau remineralizant.
Scobitorile tot pot fi utilizate pentru igienizarea spaţiilor interdentare, însă aceasta necesită o atenţie
sporită. Nu se recomandă copiilor utilizarea scobitorilor, deoarece acestea pot trauma papila interdentară -
porţiune de gingie dintre dinţi. Odată ce se optează pentru folosire lor, trebuie de ţinut minte că nu se
admite introducerea forţată a scobitorilor în spaţiile interdentare.
Pentru instruirea copilului trebue sa le informam si sa le motivam pentru respectarea igienei orale, trebue
sai aratam emesiuni televizate, povesti animate realizate prin calculator si filme cu disene
animate*(viziune, auditie+explicatie)toate acestea trebue sa fie memorizate de copii pina la 80% din
totalul de informatie expus.
educatia sanitara cu ajutorul medicului stomatolog in clase si grupuri demonstrind copiilor prin scheme,
tabele sau deapozitive demonstrind metode si tehnici de periaj. Se mai poate demonstra copiilor prin
joaca sau concursuri de periaj cu efectuarea periajului de catre copii in fata oglinzii ceea ce ajuta pentru
memorizarea informatiei cu 95%
factori de risc in aparitia cariei dentare.
11. Factorii de risc în apariţia cariei dentare. Metodele de apreciere a rezistenţei smalţului
la acţiunea acizilor. Interactiunea a 4 factori cu actiune majora poate sa duca la aparitia cariei
dentare: succeptibilitatea dintelui si mediul bucal; placa bacteriana, substratul(alimentar) si
timpul. Metoda se bazeaza pe colorarea smaltului demineralizant si determinarea intensitatii
colorarii. SE inlatura placa bacteriana si se izoleaza de actiunea salivei dintilor frontali isuperiori,
apoi pe suprafata vestibulara uscata a unui incisiv superior central se aplica cu ajutorul unei pipete
o picatura de diametrul 1,5 – 2, 0 mm a solutiei de indigocarmin (30 g;l) in sol. 0,2 M de acid
sulfuric timp de 5 sec., imbinind astfel etapa de gravaj acid si coloratie a smaltului. Dupa aceasta
colorantul se inlatura cu un tampon de vata. Portiunea de smalt tratata cu acid se coloreaza in
rosu, intensitatea culorii se compara cu cheia de 10 culori(fiecare nuanta se noteaza cu 10 puncte).
Aprecierea rezult. se efec. prin evaluarea intensitatii coloratiei: 10-30 puncte: cariorezistenta inalta;
40-50 – moderata; 60-70 – joasa; peste 80 – foarte joasa.
13. Metodele de profilaxie a cariei dentare, aprecierea eficacităţii lor. Principalele remedii
pentru profilaxia cariei dentare şi mecanismele acţiunii lor.
Igiena bucala este cea mai importanta metoda de profilaxie, Are ca si scop indepartarea placii
dentare. Periajul profisional. Se efectueaza la cabinetul stomatologic. Este, practic, un periaj
dentar realizat cu ajutorul instrumentelor mecanice care are rolul de a indeparta placa dentara.
Este foarte eficient dar are un mare dezavantaj : se poate efectua doar la cabinetul stomatologic.
Placa dentara se depune dupa fiecare masa de aceea, periajul mecanic trebuie sa fie insotit de
o igiena bucala corecta. Detartrajul reprezinta manopera de indepartare a tartrului dentar.
Datorita faptului ca, tartrul se formeaza prin calcifierea placii dentare acesta contine o cantitate
foarte mare de microbi. Detartrajul se efectueaza la cabinetul stomatologic, este nedureros, si se
face cu ajutorul unor instrumente speciale bazate pe ultrasunete. In mod ideal trebuie sa va faceti
detartrajul de 2 ori pe an. Sigilarea santurilor si fosetelor Aceasta este o metoda foarte eficienta
prin care se preintampina stagnarea microbilor in santurile si fosetele molarilor si premolarilor
prevenind astfel aparitia cariilor la acest nivel. Practic se realizeaza niste obturatii speciale cu
materiale fluide care vor "inchide" santurile si fosetele dentare facandu-le mult mai greu accesibile
pentru bacterii sau microbi. Depistarea si tratarea cariilor incipiente: Este o metoda eficienta de
profilaxie deoarece previne evolutia cariilor si aparitia complicatiilor. Cariile mici sunt usor si
relativ ieftin de tratat. Odata ce apar complicatiile datorita evolutiei cariilor, tratamentul este atat
mai complicat cat si mult mai scump. Metode de profilaxie pentru factorul alimentar: Sunt mult
mai greu de aplicat deoarece e foarte greu sa-i indici cuiva ( cu atat mai putin unui copil ) sa nu mai
consume dulciuri. De aceea, in cel mai bun caz, se poate indica o reducere a consumului de
zaharuri, desi, si acest lucru este de cele mai multe ori greu de dus la indeplinire. Metode de
profilaxie pentru teren: Aceste metode se refera, in principal, la cresterea rezistentei smaltului
dentar. Cea mai importanta metoda este fluorizarea. Cea mai importanta fluorizare este cea care se
efectueaza incepand de la nastere pana la varsta de 12 ani adica in perioada de formare a dintilor
definitivi. Administrat pe o perioada mai lunga de timp, florul va intra in componenta smaltului
dentar facandu-l mai dur si mai rezistent.
14. Metodele şi remediile profilaxiei endogene a cariei dentare la copii în perioada de formare a
ţesuturilor dentare. Fluorarea apei potabile, indicaţiile, dozarea, eficacitatea. Fluorarea sării de
bucătărie, indicaţiile, dozarea, eficacitatea. Fluorarea laptelui, pâinii şi apelor minerale pentru
profilaxia cariei dentare.
15. Preparatele pentru profilaxia exogenă a cariei dentare, indicaţiile, dozarea, metodica aplicării,
eficacitatea. Fluorlacurile, indicaţiile, dozarea, metodica aplicării, eficacitatea. Fluorgelurile,
indicaţiile, dozarea, metoda de aplicare şi eficacitatea.