Facultatea Științe Economice

Examen la disciplina: Sociologia generală

Student: Vataman Valentina

Test nr. 6

1.1

Chestionarul este una din cele mai des întâlnite metode de folosire a anchetelor sociologice. Cu
ajutorul chestionarului se formează atât întrebările dar și răspunsurile.

Interviul sociologic este o metoda de obținere a informației datorită unei conversații directe.
Cercetătorul din timp efectuează un ghid de interviu care conține întrebări la tema propusă spre
cunoaștere , unde întrebările trebuie adresate astfel ca să obținem un răspuns detaliat evitând
răspunsurile scurte da sau nu.

Observație sociologică este o metodă de cunoaștere a realității sociale care presupune constatarea și
înregistrarea de către observator a lucrurilor așa cum ele au loc în mod normal. Prin observația
sociologică putem cunoaște o multitudine de aspecte ca: comportamentul, opiniile, relațiile sociale,
repetare, intensitatea lucrurilor sau evenimentelor sociale.

Focus-grup este un interviu de grup care este condus de un moderator și este bazat pe o temă
anume. Subiectul intervievat nu e doar o persoană dar un grup, numărul grupului poate fi de min 3-4
persoane și maxim 10-15 persoane, unde fiecare participant să reușească să se exprime și fiecare
interviu să fie înregistrat.

1.2

Interviul sociologic are ca avantaje rata mai mare a participării se referă la faptul că pot fi intervievate
și persoane care nu cunosc să citească și să scrie, este observată comportarea nonverbală ceea ce ne
oferă o informație mai veridică și concretă, putem asigura ordinea adresării întrebărilor având ca
rezultat o formulare a răspunsurilor mai benefică.

Răspunsurile sunt spontane iar părerile sunt expuse direct, prin interviu putem adresa și întrebări
adăugătoare apărute pe parcurs, care ne ajuta sa avem o informație mai concretă. Interviurile
individuale durează mai mult în comparație cu interviurile în grup(focus-grup) dar aspectele care
asigura caracterul calitativ sunt comune cu interviul individual. Interviurile în grup sunt divizate în:

-interviuri în grupuri reale unde grupul este deja format

-interviuri în grupuri formate de cercetător unde sunt alese persoane după un criteriu propus pentru
cercetare, persoanele sunt invitate într-un spațiu informal unde cercetătorul anunță tema iar în
timpul discuției îl stimulează pe fiecare sa participe la conversație.
1.3

1)cunoașteți produsele de patiserie ale S.A. „Franzeluța” ?

*Da

*Nu

2)cât de frecvent folosiți produsele de la S.A. „Franzeluța”?

*În fiecare zi

*Câteva ori pe săptămână

*Câteva ori pe luna

3)care sunt produsele preferate a S.A. „Franzeluța”

*Produse panificație

*Produse cofetărie

*Produse patiserie

4)de unde procurați produsele mărcii date?

*supermarket

*magazin alimentar

*piață

5)ce părere aveți despre produsele de panificație?

*Bune

*satisfăcătoare

*lasă de dorit

6)sunteți mulțumiți de varietatea produselor de cofetărie?

*Da

*Nu

7)folosiți serviciul de produse la comandă?

*Da

*Nu

*uneori

8)la care sărbători procurați produsele S.A. „Franzeluța „?

*de Crăciun

*de Paște
2.1

Sociologia economică studiază fenomenele sociale ce aparțin domeniului economic sau altfel spus
studiază activitatea economic-socială a oamenilor. La nivelul economiei unei țări se pot înregistra
două mari zone de desfășurare a activității economice:

-macroeconomia care reprezintă evidențierea la dimensiunea întregii țări a tuturor activităților

economice desfășurate

-microeconomia totalitatea activităților economice înregistrate la nivelul unei întreprinderi sau a unei
unități economice.

2.2

Consumul reprezintă ultima treaptă a activității economice, care consta în folosirea bunurilor
economice de către persoane sau stat pentru satisfacerea nevoilor individuale sau colective.
Consumul nu este un proces individual de alegere a oricărui bun care aduce beneficii individului, dar
un proces structurat și instituțional de alegere și utilizare într-o anumită societate. Aceasta înseamnă
că persona respectivă ca și consumator nu este liberă nici în alegerile sale nici în preferințe. Gustul
este și social și individual.

Principiile consumului modern:

*calcularea timpului, banilor

*controlul consumatorilor și a angajaților

*previziunea așteptărilor consumatorului

*eficacitatea vânzărilor și cumpărăturilor: micșorarea timpului, efortului

2.3

Omului îi este dat să trăiască în comunitate, in apropierea de semeni fiind o necesitate resimțită în
mod stringent încă de la naștere, când nou-născutul caută instinctiv corpul mamei sale. Odată născut,
fiecare individ începe călătoria spre desăvârșire, învățând de la ceilalți, fie familie, fie instituții ale
comunității, pentru ca, de la un anumit moment al dezvoltării să poată să se desăvârșească .Prima
legătură a individului cu ceilalți o constituie limba, care reprezintă modalitate concretă prin care
acesta poate fi socializat, poate comunica cu semenii săi, se poate construi. Libertatea pe
care o dă fiecăruia dintre noi, de a gândi și de a se exprima așa cum dorește presupune că toți se
supun limitelor care dau sens cuvintelor pe care limba le conține.

Fiecare societate se definește într-un mod propriu, având la bază raporturile între natură și
cultură. De asemenea, societatea mai are la bază și nevoile și dorințele indivizilor care o compun, fără
de care nu ar putea exista lumea umană, colectivitate sau cultură. În interiorul societății, indivizii dau
naștere la relații între ei, fără ca individualitatea fiecăruia să fie eliminată. Membri unei societăți,
luați ca atare sau ca persoane sociale, instaurează prin interacțiunile dintre ei lumea semnificațiilor,
prin care se recunosc ca atare, regulile de funcționare a sistemului, delimitează sferele colectivității și
ale individualului. Indivizii dau naștere între ei la relații interindividuale, exterioare, care îi leagă, dar
nu penetrează și interiorul individual. Pe cale de consecință, societatea trebuie văzută ca un sistem
format din interacțiuni.

Prin societate noi înțelegem un ansamblu de indivizi și de grupuri care interacționează în baza
unor reguli și valori comune de acțiune și gândire și care se consideră ca aparținând unui același tot
pe care îl reproduc sau trebuie să îl reproducă de fiecare dată când acționează urmărind propriile
interese. Societatea este compusă din sisteme individuale, care, la rândul lor, se constituie prin
agregare, în alte sisteme (familie, întreprindere ș.a.), ce reprezintă, la rândul lor, componente ale
societății, fiecare din ele având un rol regulator: economia, sistemul juridic, sistemul de învățământ
etc.

Bunăstarea nu este ușor de definit sau de măsurat. Mulți dintre noi am menționa ca factori care
contribuie la bunăstarea noastră starea bună de sănătate, familia și prietenii, securitatea personală,
traiul într-un mediu plăcut și sănătos, satisfacția la locul de muncă, un venit care să asigure un nivel
de trai decent. Deși pot varia de la o persoană la alta, preocupările de ordin economic – un loc de
muncă, un venit decent, condiții bune de muncă – au un rol important în bunăstarea noastră.
Considerente precum siguranța locului de muncă sau șomajul devin deosebit de importante în
perioade de criză economică și pot afecta moralul și bunăstarea societății în ansamblu. Este evident
că avem nevoie de o economie funcțională care să ne ofere nu doar produsele și serviciile de care
avem nevoie, ci și locuri de muncă și venituri care să ne asigure un anumit nivel de trai.