1. Definitia si continutul dr.

de proprietate

Dr. de proprietate este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune

de un bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege.

Continut: - dreptul de a poseda=confera titularului sau posibilitatea de a

stapani faptic bunul (act de stapanire materiala)
- dreptul de folosinta=dreptul de a folosi bunul si a culege fructele acestui
- dreptul de dispozitie juridica =dreptul de a dispune cu privire la fiinta
juridica sau materiala a bunului

2. Definitia si caracterele dr. de poprietate publica -

Dreptul de proprietate publica = este acel drept de proprietate ce aparţine statului

sau unităţilor administrativ-teritoriale. Caractere :
– inalienabilitatea = nu poate fi transmis, dezmembrat si nu poate face obiectul
drepturilor reale accesorii.
– imprescriptibilitatea = nu se stinge prin neuz, acţiunea în revendicarea unui bun
proprietate publică poate fi exercitată oricând în timp, fiind imprescriptibilă; nu
poate fi dobandit prin uzucapiune.
– insesizabilitatea = nu poate face obiectul sesizarii ( bunurile din domeniul
public nu pot fi urmărite de către creditorii statului sau ai unitatilor adm.)

3. Regimul juridic al coproprietatii obisnuite

Coproprietatea obişnuită este acea formă de proprietate comună pe cote-părţi
care poate înceta prin partaj judiciar.Titularii coproprietăţii obişnuite pot fi
persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv statul şi unităţile administrativ-
teritoriale.
Actele materiale - fiecare titular poate efectua singur, fără a fi necesar acordul
celorlalţi coproprietari, acte materiale privitoare la întregul bun, însă cu respectarea
a două cerinţe:
– să nu schimbe destinaţia bunului ori modul de folosinţă a acestuia;
– să nu stânjenească folosinţa bunului de către ceilalţi coproprietari.
Dacă un coproprietar exercită în mod exclusiv folosinţa bunului comun,
împotriva voinţei celorlalţi coproprietari, atunci, la cererea acestora, va fi obligat la
despăgubiri .
Actele juridice - analiza regimului actelor juridice face necesară distincţia între
actele de conservare, actele de administrare şi actele de dispoziţie.
Astfel : - actele de conservare - fiecare coproprietar poate să facă acte de
conservare cu privire la bunul comun fără acordul celorlalţi coproprietari.
- actele de administrare - actele de administrare, precum încheierea sau
denunţarea unor contracte de locaţiune, cesiunile de venituri imobiliare şi altele
asemenea, cu privire la bunul comun pot fi făcute numai cu acordul
coproprietarilor ce deţin majoritatea cotelor-părţi; Actele de administrare care
limitează în mod substanţial posibilitatea unui coproprietar de a folosi bunul
comun în raport cu cota sa parte ori care impun acestuia o sarcină excesivă prin
raportare la cota sa parte sau la cheltuielile suportate de către ceilalţi coproprietari
nu vor putea fi efectuate decât cu acordul acestuia.
- actele de dispoziţie sunt supuse regulii unanimităţii. Orice acte juridice
de dispoziţie cu privire la bunul comun, actele de folosinţă cu titlu gratuit, cesiunile
de venituri imobiliare şi locaţiunile încheiate pe termen mai mare de 3 ani, precum
şi actele care urmăresc exclusiv înfrumuseţarea bunului nu se pot încheia decât cu
acordul tuturor coproprietarilor. Orice act juridic cu titlu gratuit va fi considerat act
de dispoziţie.

4. Partajul - (împărţeala) este operaţiunea juridică prin care se pune capăt

stării de proprietate comună, în sensul că bunul sau bunurile stăpânite în
comun se împart între titulari.
Este de doua feluri : - voluntar - este posibil, ca regulă, în toate cazurile de
proprietate comună, deci atât în cazul coproprietăţii obişnuite, cât şi al
coproprietăţii forţate, precum şi al devălmăşiei.
- judiciar - este posibil, ca regulă, numai în cazul coproprietăţii
obişnuite şi al devălmăşiei
Modalitatile de partaj sunt urmatoarele:
- in natura, proportional cu cota-parte a fiecarui coproprietar;
- atribuirea intregului bun, in schimbul unei sulte, in favoarea unuia ori a mai
multor coproprietari
- vanzarea bunului si distribuirea pretului.

5. Proprietatea periodica - se caracterizează prin aceea că mai multe persoane

exercită succesiv şi repetitiv atributul folosinţei specific dreptului de proprietate
asupra unui bun mobil sau imobil, în intervale de timp determinate, egale sau
inegale. La încetarea intervalului, coproprietarul este dator să predea bunul
coproprietarului îndreptăţit să îl folosească în următorul interval. Proprietatea
periodică se naşte în temeiul unui act juridic, dispoziţiile în materie de carte
funciară aplicându-se în mod corespunzător.
Proprietatea periodică încetează prin radierea din cartea funciară în temeiul
dobândirii de către o singură persoană a tuturor cotelor-părţi din dreptul de
proprietate periodică, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege .
Caracteristicile proprietatii periodice
- obiectul dreptului de proprietate periodica nu se imparte pe cote - parti, ci
pe transe de timp in care fiecare titular isi exercita prerogativele dreptului
sau;
- fiecare coproprietar poate incheia, in conditiile legii, acte precum
inchirierea, vanzarea, ipotecarea si alte asemenea;
- in raporturile cu tertii cocontractanti de buna-credinta, actele de
administrare sau de dispozitie mentionate sunt lovite de nulitate relativa;
- fiecare coproprietar are obligatia de a face acte de conservare, in asa fel
incat sa nu impiedice sau sa ingreuneze exercitarea drepturilor celorlalti
coproprietari;
- in functie de reparatiile facute, fiecare coproprietar este obligat sa
contribuie la cheltuieli;
- in ceea ce priveste actele prin care se consuma in tot sau in parte substanta
bunului, toti coproprietarii trebuie sa-si exprime acordul

6. Dobandirea dreptului de proprietate prin ocupatiune = mod de dobandire a

dreptului de proprietate ce consta in ocuparea ( preluarea) unui bun mobil sub
conditia ca acesta sa nu apartina nimanui.
Sunt lucruri fara stapan bunurile mobile abandonate, precum si bunurile care,
prin natura lor, nu au un proprietar, cum sunt animalele salbatice, fructele de
padure. Bunul mobil pierdut continua sa apartina proprietarului sau. Gasitorul
bunului este obligat ca, in termen de 10 zile, sa il restituie proprietarului ori, daca
acesta nu poate fi cunoscut, sa il predea organului de politie din localitatea in care
a fost gasit. Organul de poliţie va afişa la sediul său şi pe pagina de internet un
anunţ privitor la pierderea bunului, cu menţionarea tuturor elementelor de descriere
a acestuia.
  Daca bunul a fost gasit intr-un loc public, el va fi predat, pe baza de proces-
verbal.
Daca, datorita imprejurarilor sau naturii bunului, pastrarea sa tinde sa ii
diminueze valoarea ori devine prea costisitoare, el va fi vandut prin licitatie
publica, conform legii.

7. Accesiunea imobiliara artificiala. Cazul constructorului de buna credinta

Accesiunea reprezinta incorporarea a doua terenuri care apartin unor
proprietari diferiti .Este de doua feluri : mobiliara si imobiliara. Accesiunea
imobiliara este la randul ei de doua feluri : im. naturala( aluviuni, teren lasat de
ape curgatoare) si im. artificiala( interventia omului) .
In cazul în care autorul lucrării autonome cu caracter durabil asupra imobilului
altuia este de bună-credinţă, proprietarul imobilului are dreptul:
a) să ceară instanţei să dispună înscrierea sa în cartea funciară ca proprietar al
lucrării, plătind, la alegerea sa, autorului lucrării fie valoarea materialelor şi a
manoperei, fie sporul de valoare adus imobilului prin efectuarea lucrării; sau
b) să ceară obligarea autorului lucrării să cumpere imobilul la valoarea de
circulaţie pe care acesta ar fi avut-o dacă lucrarea nu s-ar fi efectuat
Autorul lucrării este de bună-credinţă dacă se întemeiază fie pe cuprinsul cărţii
funciare în care, la data realizării lucrării, era înscris ca proprietar al imobilului, fie
pe un mod de dobândire nesupus înscrierii în cartea funciară, dacă, în ambele
cazuri, nu rezulta din cartea funciară şi nu a cunoscut pe nicio altă cale viciul
titlului său.

8. Accesiunea imobiliara artificiala. Cazul constructorului de rea credinta

In cazul în care autorul lucrării autonome cu caracter durabil asupra imobilului
altuia este de rea-credinţă, proprietarul imobilului are dreptul:
a) să ceară instanţei să dispună înscrierea sa în cartea funciară ca proprietar al
lucrării, cu plata, la alegerea sa, către autorul lucrării, a jumătate din valoarea
materialelor şi a manoperei ori din sporul de valoare adus imobilului; sau
b) să ceară obligarea autorului lucrării la desfiinţarea acesteia; sau
c) să ceară obligarea autorului lucrării să cumpere imobilul la valoarea de circulaţie
pe care acesta ar fi avut-o dacă lucrarea nu s-ar fi efectuat.
Desfiinţarea lucrării se face, cu respectarea dispoziţiilor legale în materie, pe
cheltuiala autorului acesteia, care este ţinut totodată să repare orice prejudicii
cauzate, inclusiv pentru lipsa de folosinţă.

9. Uzucapiunea extratabulara
Uzucapiunea=este acel mod originar de dobandire a dreptului de proprietate ce
consta in exercitarea unei posesii neintrerupte asupra unui bun mobil corporal.
Este de doua feluri: mobiliara si imobiliara; Uzucapiunea imobiliara este la
randul ei de doua feluri : u. im. tabulara si u.im. extratabulara.

Dreptul de proprietate asupra unui imobil şi dezmembrămintele sale pot fi

înscrise în cartea funciară, în temeiul uzucapiunii, în folosul celui care l-a posedat
timp de 10 ani, dacă sunt indeplinite urm. conditii:
a) proprietarul înscris în cartea funciară a decedat ori, după caz, şi-a încetat
existenţa;
b) a fost înscrisă în cartea funciară declaraţia de renunţare la proprietate;
c) imobilul nu era înscris în nicio carte funciară.
În toate cazurile, uzucapantul poate dobândi dreptul numai dacă şi-a
înregistrat cererea de înscriere în cartea funciară înainte ca o terţă persoană să îşi fi
înregistrat propria cerere de înscriere a dreptului în folosul său, pe baza unei cauze
legitime, în cursul sau chiar după împlinirea termenului de uzucapiune.

10. Uzucapiunea tabulara

Conditii : a) înscrierea dreptului de proprietate sau a unui alt drept real
imobiliar în cartea funciară, fără o cauză legitimă;
b) buna credinta a posesorului
c) posesia a fost exercitată timp de 5 ani după momentul înregistrării cererii de
înscriere

11. Dobandirea dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile prin posesie

de buna credinta
Persoana care, cu bună-credinţă, încheie cu un neproprietar un act translativ de
proprietate cu titlu oneros având ca obiect un bun mobil devine proprietarul acelui
bun din momentul luării sale în posesie efectivă.
Cu toate acestea, bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de
buna-credinta, daca actiunea este intentata, sub sanctiunea decaderii, in termen de
3 ani de la data la care proprietarul a pierdut stapanirea materiala a bunului.
Conditii: proprietarul a cedat bunul unui detentor precar printr-un act juridic iar
detentorul precar sa se fi instrainat de bun printr-un act translativ de proprietate.

12.Posesia. Definitie.Elementele posesiei.Distinctia fata de detentia precara.

Posesia = exercitarea în fapt a prerogativelor dreptului de proprietate asupra
unui bun de către persoana care îl stăpâneşte şi care se comportă ca un proprietar.
Elementele posesiei : - – elementul material (corpus) = exercitarea in fapt a
dreptului de proprietate
– elementul psihologic (animus) = vointa posesorului de a se
comporta ca proprietar al bunului asupra caruia se exercita elementul corpus.
Diferenta dintre posesie si detentie precara consta in aceea ca detentorul precar
nu are elementul animus ci doar elementul corpus. Detentorul precar este cel care
stăpâneşte lucrul nu pentru sine, ci pentru altul.

13. Intervertirea (transformarea) detentiei precare in posesie - se poate face

decât în următoarele cazuri:
a)- dacă detentorul precar încheie cu bună-credinţă un act translativ de proprietate
cu titlu particular cu altă persoană decât cu proprietarul bunului (de exemplu,
locatarul cumpără bunul pe care îl deţinea în locaţiune de la o persoană pe care o
crede moşte nitorul proprietarului locator, deşi aceasta nu avea o asemenea calitate,
fiind doar un moştenitor aparent);
b)- dacă detentorul precar săvârşeşte împotriva posesorului acte de rezistenţă
neechivoce în privinţa intenţiei sale de a începe să se comporte ca un proprietar; în
acest caz, intervertirea nu se va produce însă mai înainte de împlinirea termenului
prevăzut pentru restituirea bunului
c)- dacă detentorul precar înstrăinează bunul, printr-un act translativ de proprietate
cu titlu particular, cu condiţia ca dobânditorul să fie de bună-credinţă.

14. Viciile posesiei : - sunt deficiente ale posesiei care impiedica producerea
efectelor acesteia. Acestea sunt :
- discontinuitatea = posesia este discontinuă atât timp cât posesorul o exercită
cu intermitenţe anormale în raport cu natura bunului . Discontinuitatea poate fi
opusă posesorului de către orice persoană interesată.
Viciul discontinuităţii prezintă trei caractere juridice:
– este un viciu temporar, în sensul că încetează dacă actele de exercitare a posesiei
devin regulate în raport de natura bunului;
– are caracter absolut, în sensul că poate fi invocat de orice persoană interesată ;
– se aplică într-o măsură mai mare bunurilor imobile.
- violenta = posesia este tulburată atât timp cât este dobândită sau conservată
prin acte de violenţă, fizică sau morală, care nu au fost provocate de o altă
persoană.
Viciul violenţei posesiei prezintă trei caractere juridice:
– este un viciu temporar, întrucât posesia redevine utilă, sub acest aspect, de îndată
ce actele de violenţă ale persoanei care exercită posesia au încetat;
– este un viciu relativ, deoarece poate fi invocat numai de cel împotriva căruia s-a
exercitat violenţa;
– este aplicabil, în aceeaşi măsură, atât bunurilor mobile, cât şi bunurilor imobile.
- clandestinitatea = posesia este clandestină, dacă se exercită astfel încât nu
poate fi cunoscută. Numai persoana faţă de care posesia este tulburată sau
clandestină poate invoca aceste vicii.
Clandestinitatea prezintă trei caractere juridice:
– este un viciu relativ, deoarece poate fi invocat numai de către persoana faţă de
care posesia este exercitată pe ascuns;
– este un viciu temporar, deoarece încetează de îndată ce posesia devine publică;
– vizează îndeosebi bunurile mobile.

15.Actiunea posesorie generala ( in complangere)

Acţiunea posesorie este acea acţiune în justiţie prin care se apără posesia ca
stare de fapt împotriva oricărei tulburări, pentru a menţine această stare ori
pentru a redobândi posesia atunci când aceasta a fost pierdută.
Conditii: a) Să nu fi trecut mai mult de un an de la tulburare sau de la
deposedarea paşnică; In cazul în care acţiunea a fost introdusă ulterior împlinirii
termenului de un an calculat de la momentul tulburării sau, după caz, al
deposedării reclamantului de bunul asupra căruia a exercitat posesia, acţiunea va
putea fi respinsă ca prescrisă, în condiţiile legii.
b) Reclamantul să fi exercitat posesia asupra bunului cel puţin un an anterior
tulburării sau deposedării ;
c) Posesia reclamantului să fi fost o posesie utilă

16. Actiunea posesorie speciala ( in reintegrare) - poate fi introdusă atunci când

tulburarea sau deposedarea a avut loc prin violenţă.
Acţiunea posesorie specială presupune îndeplinirea unei singure cerinţe,
anume să nu fi trecut mai mult de un an de la tulburare sau de la deposedare.
Calitatea procesuală activă = cine poate introduce actiunea = reclamant într-
o acţiune posesorie poate fi atât posesorul şi, pe cale de consecinţă, titularul
dreptului de proprietate ori al altui drept real principal, cât şi detentorul precar.
Excepţie =acţiunea posesorie nu poate fi însă introdusă împotriva persoanei faţă
de care există obligaţia de restituire a bunului.
Calitatea procesuală pasivă = cine poate sa fie parat intr-un proces =
aparţine acelei persoane care a tulburat sau este pe cale să tulbure posesia ori,
după caz, a deposedat posesorul de bunul asupra căruia acesta din urmă exercita
posesia.

17. Actiunea in revendicare - este actiunea civila prin care reclamantul solicita
instantei de judecata sa constate ca este proprieterul unui bun si, pe cale de
consecinta, sa il oblige pe parat sa-i predea bunul. Parat intr-o actiune in
revendicare poate fi oricine.
Caractere juridice : - este reala adica poate fi exercitată împotriva oricărei
persoane care aduce atingere bunului
- este petitorie - pune in discutie insasi existenta dreptului de
proprietate.
- este imprescriptibila extinctiv - nu se stinge prin prescriptie
extinctiva.

18. Efectele actiunii in revendicare = Pârâtul va fi obligat la restituirea bunului

sau la despăgubiri dacă bunul a pierit din culpa sa ori a fost înstrăinat. În aceleaşi
condiţii, pârâtul va fi obligat la restituirea productelor sau a contravalorii acestora.
În toate cazurile, despăgubirile vor fi evaluate în raport cu momentul restituirii.

19. Actiunea negatorie - este acea actiune civila prin care reclamantul solicita
Instantei de judecata sa constate ca paratul nu detine un drept real asupra bunului
proprietate a reclamantului. Actiunea in revendicare este una in realizare in timp ce
actiunea negatorie este una in constatare. In cazul AR reclamantul nu se afla in
stapanirea bunului, in timp ce in cazul AN reclamantul se afla in stapanirea
bunului.
Caractere juridice : - este reala adica poate fi promovata asupra oricui
pretinde un drept real asupra bunului reclamantului.
- petitorie adica pune in discutie existenta dreptului de proprietate al
reclamantului si inexistenta unui drept real al paratului.
- in constatare adica prin intermediul ei nu se doreste predarea bunului ci doar
constatarea inexistentei unui drept real asupra bunului reclamantului.
- imprescriptibila adica nu se stinge prin prescriptie

20. Actiunea confesorie - este actiunea civila prin care reclamantul solicita
Instantei de judecata sa constate sa este titularul unui drept real si, pe cale de
consecinta, sa il olige pe parat, care poate fi proprietarul sau un tert, sa-i predea
stapanirea bunului.
Caractere juridice: - este reala adica poate fi promovata impotriva oricui
aduce atingere dreptului real, altul decat dreptul de proprietate.
- petitorie adica pune in discutie existenta dr. real, altul decat dr. de
proprietate.
- in realizare pt ca tinde la predarea stapanirii bunului
- de regula prescriptibila in 10 ani, fiind imprescriptibila doar in cazul dr. de
superficie

21. Inscrierea provizorie in cartea funciara - inscrierea nedefinita (provizorie)

ce are ca obiect drepturile tabulare. Caracterul provizoriu decurge din aceea ca
definitivarea ei depinde de justificarea ulterioara a inscrierii. Interesul recurgerii la
o inscriere provizorie decurge din aceea ca data producerii efectelor inscrierii este
aceea a cererii de incriere in CF. Asadar, acesta data nu este aceea a justificarii
ultarioare.

22. Principiul publicitatii integrale = acea regula in temeiul careia toate

operatiunile juridice privitoare la drepturile reale imobiliare se insriu in CF. De la
aceasta regula exista mai multe exceptii: -art. 887 alin 1 din C.Civil respectiv ca
drepturile reale se dobândesc fără înscriere în cartea funciară când provin din
moştenire, accesiune naturală, vânzare silită, expropriere pentru cauză de utilitate
publică, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege. Pentru a da eficienta pr.
publ integrale, art.887 alin 3 prevede ca titularul drepturilor dobândite fara
inscriere in CF nu va putea însă dispune de ele prin cartea funciară decât după ce s-
a făcut înscrierea.
23. Principiul relativitatii inscrierilor in cartea funciara= acea regula in temeiul
careia drepturile reale se pot inscrie numai:
-impotriva aceluia care la data inregistrarii cererii este inscris ca titular al dreptului
asupra caruia inscrierea urmeaza fie efectuata
-impotriva aceluia care inainte de a fi fost inscris in Cartea Funciara si-a grevat dr.
daca amandoua inscrierile se cer deodata. In cazul unor cesiuni succesive ale
aceluiasi drept, fara ca inscrierile sa fi fost efectuate, cel din urma indreptatit nu va
putea cere inscrierea dr. in folosul sau decat daca solicita odata cu inscrierea
acestuia si inscrierea dobandirilor succesive anterioare.

24. Principiul disponibilitatilor inscrierilor in cartea funciara= acea regula

potrivit careia inscrierile in CF se realizeaza la cerere si nu din oficiu, prin exceptie
se realizeaza si din oficiu exemplu : plangerea impotriva incheierii de CF.

25. Principiul prioritatii inscrierilor in cartea funciara= acea regula in temeiul

careia efectul inscrierii in CF se produce de la data inregistrarii cererii de inscriere
tinandu-se cont de data, ora si minutul inregistrarii. Ordinea inregistrarii determina,
in cazul dreptului de ipoteca, si rangul acesteia. In cazul dr. reale, a caror inscriere
concurenta nu este posibila( ele fiind incompatibile), ordinea inregistrarii cererii
este criteriul in functie de care se stabileste dreptul care se inscrie in CF. Exemplu :
daca 2 pers dobandesc dr. de proprietate asupra aceluiasi bun va fin inscris in CF
dr. de pr. al acelui dobanditor care a formulat primul cererea de inscriere in CF.

26. Principiul publicitatii materiale - P.P.M = acea regula potrivit careia cel care
a dobandit cu buna credinta un drept real inscris in CF in temeiul unui act juridic
cu titlu oneros, va fi socotit titularul dreptului inscris in folosul sau chiar daca la
cererea adevaratului proprietar, dreptul autorului sau este radiat din CF. PPM
constituie in realitate o veritabila modalitate de dobandire a dr.de proprietate in
folosul celui care se increde in cuprinsul CF. Aceasta regula ce isi gaseste izvorul
in art. 901 din CCiv. trebuie insa inteleasa si prin raportare la art. 909 CCiv. ce
reglementeaza actiunea in revendicare de CF. Din cuprinsul art.909 alin 3 se
intelege ca efectul achizitiv de proprietate se produce doar dupa trecerea unui
termen de 3 ani calculati de la data inregistrarii cererii de inscriere formulata de
catre dobanditorul nemijlocit al dreptului, cu exceptia cazului cand incheierea prin
care s-a ordonat inscrierea , care face obiectul actiunii in rectificare, a fost
comunicata celui indreptatit, situatie in care termenul in care se produce efectul
achizitiv este de 1 an de la comunicarea incheierii.
27. Principiul efectului constitutiv al inscrierilor in cartea funciara (sau al
opozabilitatii fata de terti) = acea regula in temeiul careia dr.reale se dobandesc
numai prin inscrierea in CF a actelor sau faptelor juridice care constituie izvorul
dreptului real. Tot astfel, dr.reale se pierd prin radierea lor din CF cu
consimtamantul titularului dat prin inscris autentic notarial. Aceasta regula a
efectului constitutiv se aplica doar odata cu finalizarea lucrarilor cadastrale de la
nivelul unei unitati adm. teritoriale. Pana la acest moment efectul inscrierii in CF
consta doar in asigurarea opozailitatii fata de terti a drepturilor inscrise in CF.

28. Actiunea in rectificare de carte funciara AR

Acţiunile de carte funciară sunt acele acţiuni în justiţie care au ca obiect
înscrierile de carte funciară.
AR = radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în
cartea funciară. Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale
amiabilă, prin declaraţia autentică notarială a titularului dreptului ce urmează a fi
radiat sau modificat, fie, în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă.
Acţiunea în rectificare poate fi introdusă concomitent cu acţiunea de fond sau
separat, după ce a fost admisă acţiunea de fond. Acţiunea în rectificare poate fi
formulată atât împotriva dobânditorului nemijlocit, cât şi, în anumite condiţii,
împotriva terţilor subdobânditori, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.

29. Actiunea in prestatie tabulara - AP- este acea acţiune în justiţie prin care se
solicită instanţei judecătoreşti să dispună înscrierea în cazul în care cel obligat să
transmită, să constituie ori să modifice în folosul altuia un drept real asupra unui
imobil nu îşi execută obligaţiile necesare pentru înscrierea în cartea funciară. Dacă
acţiunea în prestaţie tabulară a fost notată în cartea funciară, hotărârea
judecătorească se va înscrie, din oficiu, şi împotriva acelora care au dobândit vreun
drept tabular după notare.

30. Notarea in cartea funciara - inscrierea cu caracter defintiv care are ca obiect
drepturi de creanta, fapte sau alte raporturi juridice. Scopul ei este informarea sau
opozabilitatea drepturilor, faptelor sau raporturilor juridice ce fac obiectul
inscrierii.