Diagnosticul gutei se realizeaza pe baza anamnezei si a examenului clinic, iar investigatiile potential utile

sunt: - -Artrocenteza (confirma diagnosticul): analiza lichidului inflamator care evidentiaza cristale de
urat aciculare birefringente, libere sau in macrofage sau neutrofile. - Hiperuricemia, care ajuta dar este
nespecifica, deoarece in aproximativ 30% din cazuri, este normala - Uricozuria/24h, - Examenul sumar
de urina: poate evidentia leziunea tubulara renala - Radiografia releva în: – Acut : tumefactia partilor
moi – Cronic : eroziuni EXTRAARTICULARE cu margini suspendate, considerate patognomonice pentru
guta (artrita cronica tofacee) sau modificarile degenerative secundare (osteoscleroza cu ingustare de
spatiu articulr, in special la nivelul articulatiilor MTF1, IFP4) - - Ecografia articulara: deşi nu poate fi
recomandată în prezent drept alternativă la aspiratul din lichidul sinovial, a adunat multe dovezi privind
capacitatea de a detecta depozite de cristale de urat, precum şi alte caracteristici specifice artropatiei
gutoase; probabil ca va reprezenta tehnica de diagnostic a gutei in viitor. - Tomografia computerizată (o
altă metodă de viitor în diagnosticul gutei). Un studiu publicat în mai 2009 de Spitalul General din
Vancouver, Canada, sugerează faptul că tomografia computerizată care utilizează energie duală (DECT)
ar putea schimba radical diagnosticul acestei boli. Investigaţiile au confirmat gradul înalt de fidelitate
oferit de acestă metodă în detectarea depozitelor de acid uric.
Tratamentul medicamentos

Tratamentul debutează cu administrarea de medicamente care atenuează durerea.

Acestea pot include:

 Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene – doctorul poate recomanda

medicamente precum ibuprofen sau naproxen, care pot fi luate fără rețetă, sau
medicamente mai puternice, precum indometacină sau celecoxib, care necesită
prescripție medicală;
 Colchicină – este un analgezic ce reduce din durerea asociată gutei. Este
recomandat doar pe termen scurt, deoarece are efecte adverse precum diaree,
vărsături, slăbiciuni musculare și poate cauza complicații pentru persoanele care
au probleme renale. După trecerea atacului de gută, medicul poate recomanda o
doză zilnică mai mică, pentru a preveni apariția unui nou episod;
 Corticosteroizi – sub formă de pilule sau injectabili. Din această clasă, prednisonul
este cel mai cunoscut și ajută la reducerea inflamației și a durerii.

Este, totuși, indicat să eviți administrarea de aspirină pentru reducerea durerii, deoarece
aceasta poate crește nivelul acidului uric din sânge.

Pentru a preveni apariția unui nou atac de gută, doctorul poate recomanda
medicamente care scad nivelul acidului uric din sânge. Printre acestea, se află
medicamentele care grăbesc eliminarea acidului uric prin urină (de exemplu, alopurinol),
care trebuie luate sub stricta supraveghere a doctorului, deoarece, administrate alături
de diuretice tiazidice sau anticoagulante, pot cauza complicații. De asemenea, tot pentru
a preveni recurența, este recomandată și colchicina, mai ales în primele 30 de zile de
tratament.

În lipsa tratamentului medicamentos, boala se poate croniciza și poate duce la

distrugerea articulațiilor sau chiar la probleme grave de rinichi. Foarte rar și doar dacă
tofii gutoși cauzează deformări, sunt recomandate intervențiile chirurgicale. În acest caz,
operațiile de corectare constau în excizia chirurgicală a tofilor.

Pentru a se evita apariția complicațiilor asociate gutei, pot fi recomandate următoarele

tipuri de medicamente:

 Medicamente care blochează producția de acid uric – numite medical și inhibitori

ai xantinoxidazei, aceștia limitează capacitatea organismului de a produce acid
uric. Prin reducerea nivelul de acid uric din sânge, se diminuează și riscul de
complicații asociate gutei;
 Medicamente care grăbesc eliminarea acidului uric – aceste medicamente
uricozurice includ probenecid și lesinurad și îmbunătățesc funcțiile rinichilor,
pentru a înlesni eliminarea acidului uric.