Sursa: http://www.alcohelp.ro/forum/viewtopic.php?

t=1599
Psiholog Andrei Zamfir

Sindromul beției uscate

Acest termen a luat naștere pe vremea când alcoolismul era problema în sine (programele de
tratament erau concentrate pe acesta). Însă acest termen nu trebuie luat ad literam, ci estevalabil
pentru oricine are o dependență și încearcă să stea abstinent. Abstinența va aveaurcușuri și coborâșuri,
perioade bune și perioade rele și asta doar pentru că trăim într-o lumede care suntem legați negreșit. În
abstinență există fluctuații, șocuri care dacă nu sunt abordateîn grupul de tratament sau AA pot pune
în pericol abstinen]a.
Sindromul Beției Uscate nu trebuie folosit ca un termen atotcuprinzător când cineva
seconfruntă cu o zi proastă sau primește câte un bobârnac din când în când. Beția uscatăeste o condiție
mult mai serioasă decât urcușurile și coborâșurile din viața de zi cu zi.
Fraza „beția uscată” cuprinde două cuvinte care sunt foarte semnificative pentrualcoolic:
uscată care înseamnă faptul că acea persoană se abține de la consumul de alcool,în timp ce beție se
referă la condiția patologică rezultată din consumul de alcool din trecut.
Luate împreună, acest termen înseamnă intoxicație fără alcool. “Intoxicație” vine din
limbagreac` și înseamnă otravă; beția uscată implică o stare mentală și comportamentală care
esteotrăvitoare pentru bunăstarea alcoolicului.

Caracteristici evidente
Cineva care trece prin beția uscată este pentru un moment în afara lumii abstinenței;

 refuză pentru un motiv sau altul condițiile necesare unei vieți abstinente;
 starea mentală și emoțională devine haotică,
 are o perspectivă irealistă asupra vieții de zi cu zi și comportamentulverbal și non-verbal
devine inacceptabil.
Lipsa realismului se manifestă în diferite moduri:
1. Grandiozitate, care la modul simplu înseamnă exagerarea importanței de sine.
Asta poate fi demonstrată prin autocăutarea sau autoservirea, te afli în centrul atenției, de la„cine sunt
eu”, care are răspunsul la toate până la „bietul de mine” a cărui cană de autocompătimire dă peste , și
va dori întreaga atenție.
2. Judecarea greșită este legată de grandiozitate. Alcoolicul este predispus să facă judecăți de
valoare, de obicei în termeni de „bine” și „rău”. Îți vor judeca foarte aspru perioada băutului, de aceea
vom observa că ei vor avea profunde sentimente de lipsa valoriide sine. Aceste judecăți se vor reflecta
și asupra familiei, prietenilor, rudeniilor, colegilor demuncă. Cu toate astea în schimb consideră că
alcoolicii nu trebuie criticați. Asta dă dovadăde irealismul atitudinilor sale, indiferent dacă au un
anumit grad de adevăr.
3. Intoleranța care împinge la satisfacerea dorințelor personale. Este acompaniată de o confuzie a
priorităților, acordându-se importanță unei fantezii trecătoare în schimbul unei nevoi autentic umană.
4. Impulsivitatea este rezultatul intoleranței sau neamânarea îndeplinirii dorințelor personale, descrie
un comportament care nu ia în considerare consecințele pentru sine și pentru alții. Puțină grandiozitate
este asociată de impulsivitate, cum ar fi să ai o mașină foarte scumpă când alții de abia își permit să
aibă. Nu numai alcoolicii pot să fie prinși într-un astfel de comportament iresponsabil.
5. Indecizia este legată de impulsivitate, iar dacă impulsivitatea nu ține cont deconsecințe, aceasta
exclude orice fel de acțiune. Sunt exagerate posibilitățile negative într-oacțiune, și ori de câte ori
trebuie să se decidă asupra unui curs de acțiune, nu se face nimic.

Aceste condiții grandiozitatea, judecata greșită, intoleranța, impulsivitatea și indecizia împreună

sau separat pot să ducă la următoarele:
a) Stări de dispoziție schimbătoare care nu sunt legate de circumstanțele la care am încerca să le
asociem. Alcoolicii vor să arate că lucrurile nu stau așa cum ar crede alții. Uneori este ceva mult mai
adânc decât motivul dat. Un prieten spunea odată: “zahărul este prea dulce și gogoașa e prea rotundă”.
Sursa: http://www.alcohelp.ro/forum/viewtopic.php?t=1599
Psiholog Andrei Zamfir

Poate să fie orice scuză.

b) Inabilitatea de a-ți exprima liber emoțiile, în mod natural și fără constrângere.
c) Introspecția. Orice lucru sănătos este prea dificil sau imposibil pentru cel care este în beția uscată.
Se referă la analiza fiecărui gând sau dorință, care în schimb sunt legate de atitudinea pe care o arați.
d) Detașarea. Ei devin indiferenți, nu le pasă de nimic, nu au preferințe sau neplăceri, se retrag.
e) Auto-absorbția - a te cufunda în tine însuți, cu o tendință de a atrage atenția indiferent de ce ai făcut
sau nu. Sugerează narcisism, care este dragostea de sine.
f) Inabilitatea de a aprecia și de te bucura de activități care sunt final în ele însele, cum ar fi muzica,
cititul, conversația, atletism, artă etc. Nimic nu aduce satisfacție.
g) Beția uscată evidențiază lipsa de organizare, te face ss ți se distragă ușor atenția, te plângi de
plictiseală, nimic nu intră în voie.
h) Apare nostalgia, care este uneori o tânjire a ceva din trecut, cum ar fi libertatea de griji asociată
(falsă bineîn]eles) cu băutul, petreceri,și prieteni; muzica lentă, luminițe slabe și sunetul cuburilor de
gheață în pahar într-un club de cartier.
i) Un romantism, care include valorizări nerealiste a unui stil de viață periculos pentru abstinență.
j) Fuga de realitate. Fantezism, visarea cu ochii deschiși și dorirea anumitor lucruri, atunci când se
îndepărtează foarte mult de realitate sunt semne ale beției uscate.
Anormalitatea atitudinilor și comportamentului alcoolicului în perioada de băut este
recunoscută, persistența acestor caracteristici de personalitate, după ce se lasă de băut (sau reapariția
lor în perioada de abstinență) este la fel de anormal.
Termenul de “beție uscată” denotă astfel absența unei schimbări favorabile în atitudinea și
comportamentul alcoolicului care nu bea, sau inversarea acestor atitudini și comportamente pentru
alcoolicul care are o perioadă de abstinență. Asta dă dovadă că alcoolicul are un disconfort în viața
lui.
Comportamentul irealist nu are limite pentru alcoolic. Un om de afaceri care este prins în
trafic, claxonează fiind foarte iritat. Sau o casnică pentru care ziua de luni e mizerabilă fiind nevoită
să spele hainele familiei, învinovățeste familia pentru că își murdărește hainele. Ambele exemple arată
comportamente care, fie că nu sunt realiste, fie că nu sunt adecvate. Atitudinile și comportamentele
auto-destructive ale alcoolicului în beția uscată sunt diferite în grad dar nu în conținut. Alcoolicul s-a
obișnuit în perioada consumului să rezolve problemele într-un mod radical imatur, și neadecvat. și
exact același lucru se întâmplă și în beția uscată.

Analiza comportamentului în beția uscată

Alcoolicii se simt în mod evident inconfortabil, dar nu știu de ce. Imediat le lipsește
introspecția. Uneori trecutul îi copleșește și le determină sentimentele din prezent. Se opun total cu
ceea ce societatea susține că reprezintă baza, că este de necontrolat, egoist și dezgustător. Dar ei nu
vor descoperi la ei înșiși impulsurile care guvernează acest comportament. Preferă să prezerve stima
de sine decât să accepte realitatea. Ei își spun, “Asta nu a fost și nici nu poate fi valabil pentru mine”.
Dar totuși nu reușesc să se autodecepț ioneze pentru că își regăsesc sentimentele, impulsuri, dorințe și
amintiri care sunt de neacceptat. Apare deci un conflict între ceea ce cred că este adevărat în legătură
cu sentimentele, impulsurile și dorințele, și ceea ce le dă voie stima de sine să accepte ca fiind
adevărat. Această contradicție, imposibilă în mintea conștientă, este îndepărtată și se recurge la
manevre care împiedică ieșirea ei la suprafață. Dacă manevrele reușesc să ascundă ceea ce este
inacceptabil pentru stima de sine a alcoolicului, nu îți dai seama ceea ce i se întâmplă.
Vor nega cu totul adevărul despre propria persoană.