Capcanele psihologice ce pot conduce la recădere

şi strategii de combatere a acestora

Cartea Mare a Alcoolicilor Anonimi ne spune că alcoolismul este “viclean, derutant, puternic”.

Parte a bolii sunt şi capcanele psihologice care ne pot conduce la recădere. Astfel, pentru prevenirea recăderii e de
folos să le cunoaştem pentru a le putea evita.

Capcanele psihologice sunt modalităţi de gândire care ne pun în situaţii – aşa-numitele Situaţii cu Risc Crescut (SRC)
- în care trebuie să fim fie foarte curajoşi, fie foarte norocoşi să nu bem.
Aceste capcane pot fi evidente sau subtile.

 Decizii aparent irelevante – se referă la decizii pe care le considerăm a nu avea nici o legătură şi a nu periclita în
nici un fel recuperarea noastră, dar care ne pun într-o SRC.
De exemplu, vrei să mergi în vizită la o mătuşă şi intenţionezi să îi cumperi nişte biscuiţi proaspeţi. La magazin, te
întâlneşti cu un vechi prieten, vecin cu mătuşa ta, despre care ştii că nu are probleme cu băutura şi care ştie că tu eşti
în recuperare din alcoolism. Pentru că nu v-aţi văzut de mult timp, te invită să te opreşti pe la el pentru câteva
minute, înainte de a intra la mătuşa ta. Pentru ţi se pare o situaţie lipsită de risc, accepţi. În timp ce discutaţi, apare
fratele prietenului împreună cu un alt prieten şi o damingeană din vinul tău preferat.

 Efectul violării regulii – unul dintre lucrurile auzite în tratament se referă la a evita – pe cât posibil - acele
evenimente sociale în care există consum de alcool şi care te pot pune într-o situaţie dificilă. E posibil însă ca
cineva să îşi impună cu stricteţe regula de a nu participa la astfel de evenimente, însă nu poate să o urmeze şi se
vede obligat să o încalce.
Eşti invitat la o nuntă la care şti că va exista mult alcool. Iniţial, refuzi să mergi pentru că ţi-ai impus să păstrezi
disctanţa faţă de astfel de situaţii. Însă, soţia insistă şi te trezeşti la nuntă. Te gândeşti că de acum eşti pierdut, că nu
mai ai nici o şansă, eşti mânios că ţi-ai încălcat regula, drept urmare, bei.

 “Acum, sunt bine… aşa că nu mai am nevoie de grupuri / de citit / etc.” – începi să acţionezi conform iluziei de
omnipotenţă şi să neglijezi ceea ce până acum te-a ajutat să te menţii abstinent, uitând că alcoolismul este o boală
cronică şi progresivă care are nevoie de un tratament continuu, pe bază zilnică (de zi cu zi).

 “Trebuie să verific dacă m-am vindecat…” - "dacă tratamentul funcţionează, atunci pot să merg să cumpăr o
sticlă de vin, să o ţin în cămară şi să demonstrez că nu o beau. "

 "Merit o recompensă…"- "am băut timp de 15 ani, iar acum sunt abstinent de 3 luni; am arătat că pot, deci merit
să mai beau o dată, după care nu o să mai beau niciodată. Voi fi abstinent toată viaţa".

 "Trebuie să ţin piept vieţii. Trebuie să recuperez ce-am pierdut…" - "în anii în care am băut am pierdut atât de
multe, acum că sunt în sfârşit abstinent trebuie să mă revanşez faţă de familia mea… trebuie să recuperez ce-am
pierdut… trebuie să îmi trăiesc şi eu viaţa, să mă căsătoresc, să muncesc pe rupte."
Un astfel de "maraton de compensare a trecutului" ne poate conduce la epuizare, iar oboseala e doar una dintre
simptomele care pot contribui la recădere ("Nu aştepta până eşti prea Flămând, prea Mânios, prea Singur şi prea
Obosit pentru a mai fi abstinent".)

 "Trebuie să mă revanşez faţă de / să îi ajut pe prietenii mei care încă beau…" - "Eu am avut şansa de a deveni
abstinent, dar prietenii mei suferă încă. Vreau să îi salvez."
De multe ori, însă, dacă abstinenţa noastră nu e solidă, prietenilor noştri le va fi mai uşor să ne facă pe noi să bem,
decât să îi "salvăm" noi pe ei. AA-ul recomandă ca atunci când vrem să facem un Pas 12 să mergem însoţiţi de o a
treia persoană pentru a fi şi noi în siguranţă.
 Strategii de evitare a capcanelor psihologice:

1. Citeşte materialele primite la programul de tratament, cărţile AA pentru a-ţi putea identifica din timp simptomele
recăderii.
2. Vorbeşte cât poţi de mult cu ceilalţi despre ce urmează să faci, despre planurile tale.
3. Nu lua decizii majore la începutul recuperării (cca. primul an de abstinenţă).
4. Ai mai multă încredere în ceilalţi decât în ceea ce gândeşti tu (în perioada de început a recuperării). Acceptă
sugestiile acelora din jurul tău care sunt pozitivi şi de încredere.
5. Foloseşte instrumentele recuperării (citirea materialelor, rugăciunea, meditaţia, întâlnirile de grup de consiliere şi
AA - pentru începutul recuperării, sunt grupuri care recomandă 90 de întâlniri în 90 de zile - prevenirea recăderii).

AA-ul spune că în primul an de recuperare, şansele de abstinenţă sunt de 41%, în primii 5 ani de 90%, iar peste 5
ani de 98%.

Statisticile arată că această ultimă abordare "AA+" = AA + Consiliere + Prevenirea recăderii dau cele mai bune
rezultate în păstrarea abstinenţei (64%), faţă de doar 28% obţinute doar prin consiliere şi 48% doar prin grupurile
de 12 Paşi.

6. Pentru acele situaţii care comportă un anumit risc pentru abstinenţa noastră, putem utiliza "Construirea de hărţi" a
unui eveniment, a unei deplasări, a unei vizite, astfel încât, prin planificare în detaliu a acestora, să ne fie mai uşor
să le depăşim.

Procesul recăderii

Recăderea este un proces, adică prezintă anumite simptome care ajută la identificare sa înainte ca băutul să aibă loc.
Acest proces înseamnă trecerea treptată din "zona sigură" a abstinenţei, la apariţia poftei de a bea care creşte treptat în
intensitate, putându-se ajunge în final la reluarea consumului de alcool.

Pofta de a bea scade ca intensitate şi frecvenţă în timp, însă nu putem spune că ea dispare vreodată, lucru dovedit de
apariţia recăderilor şi după 10, 15 ani de abstinenţă. În timp, însă, devină mai uşor de luptat împotriva lor, datorită
experienţei de lucrare a Paşilor şi de folosire a instrumentelor de recuperare.

E important să ştim că putem "scurt - circuita" acest proces în orice punct al său. Experienţa multor oameni aflaţi în
recuperare arată că reluarea recuperării e cu cât atât mai uşoară cu cât se intervine mai repede şi cu cât perioada de
consum e mai scurtă. Nu trebuie să ajungem din nou la fundul sacului pentru a redeveni abstinenţi.