Facultatea de Drept ‘’ Simion Barnutiu’’

ULBS
Drept Financiar

Analiza veniturilor şi cheltuielilor bugetului de

stat pe anii 2019, 2020, 2021.

Student: Tudoran Marian Corneliu

I. Introducere
Bugetul statului este un element al finanţelor, de o importanţă aparte, având semnificaţii
multiple: un element component al finanţelor publice; ca o multitudine de operaţii şi fluxuri
financiare specifice; ca cea mai importantă lege dezbătută anual de către forul legislativ; ca o
sinteză a diferitelor opţiuni economico sociale şi politice; ca mijloc de manifestare al
constrângerii financiare bugetare; instrument de negociere cu diversele organisme financiare
Termenul de buget a apăru pentru prima dată intr-un act normativ, pe teritoriul Ţărilor Române,
în Capitolul III din Regulamentul Organic al Moldovei care se ocupa cu finanţele publice. În
anul 1860 în Principatele Române a apărut „Regulamentul de finanţe” promulgat de domnitorul
Al. Ioan Cuza, în care se preciza că recentele şi cheltuielile publice ce au a se efectua pentru
serviciul fiecărui exerciţiu vor fi autorizate prin legile de finanţe şi vor forma bugetul general al
statului. Prima Constituţie română adoptată în anul 1866 sub domnia regelui Carol I cuprindea
reglementări cu privire la „Bugetul cheltuielilor si recentelor”, care trebuia pregătit în fiecare
an prin îngrijirea puteri executive şi supus aprobării Adunării elective
Rolul fundamental al bugetului de stat în cadrul finanţelor publice şi al economiei naţionale14
este susţinut şi de următoarele considerente: ♦ bugetul participă in mod direct la îndeplinirea
funcţiilor şi a sarcinilor statului; ♦ bugetul asigură autonomia reală a colectivităţilor locale
constituite în cadrul unităţilor administrativteritoriale; ♦ bugetul garantează realizarea efectivă
a protecţiei sociale a unor categorii importante în rândul populaţiei; ♦ bugetul asigură echilibrul
financiar, monetar şi valutar la statului; ♦ bugetul are un însemnat rol stabilizator al economiei
naţionale general al bugetului. Sub aspect politic, un buget unitar oferă puterii legislative
posibilitatea examinării politicii financiare promovate de puterea executivă, mai exact de către
Guvern si a amendării acesteia dacă este cazul. Dacă in perioada liberală acest principiu a
fost aplicat destul de riguros, pe măsura amplificării intervenţiei statului in economie s-au
înregistrat mai multe abateri de la acest principiu. Astăzi, în condiţiile actuale, tot mai multe
state întocmesc pe lângă bugetul ordinar (general) si alte bugete publice cum sunt: bugete
autonome, bugete extraordinare, bugete anexe si conturile speciale de trezorerie

II. Venituri
Bugetul pe anul 2019 a avut ca punct de plecare Prognoza macroeconomică de iarnă 2019
și s-a bazat pe datele statistice disponibile cu privire la evoluția economiei românești în anul
2018, precum și pe măsurile prevăzute în Programul de guvernare.
Principalii indicatori macroeconomici ai cadrului bugetar au fost:

Buget 2019 Realizări

PIB - miliarde lei 1022,5 1059,8

Creștere economică - % 5,5 4,1

Deflator PIB - % 2,1 6,9

Inflația - medie anuală - % 2,8 3,83

2,8 4,04
- sfârșitul anului - %
Curs mediu - lei/euro 4,62 4,7452

Număr mediu de salariați – % 3,4 1,7

Șomeri înregistrați la sf. anului - mii persoane 287,0 257,9

3,2 3,0
- rata șomajului - %

Câștigul salarial mediu net - lei lunar 5163 4923

Creșterea economică pentru anul 2019 a fost prognozată la 5,5% cu contribuția

următorilor factori:
 Cererea internă a fost văzută ca motor al creșterii economice (+5,9%), consumul
final total fiind prevăzut a se majora cu o dinamică similară
 Ritmul de creștere a formării brute de capital fix a fost prognozat la 6,9%
 Cheltuielile cu consumul final al populației au fost prognozate ca având o dinamică
anuală reală de 6,5%.
Realizările statistice au relevat o menținere a creșterii economice în anul 2019 la un ritm
ridicat, respectiv 4,1%, după ce în 2018 PIB s-a majorat în termeni reali cu 4,4%. Față de
creșterea economică avută în vedere la construcția bugetului pentru 2019, realizările anului
respectiv au consemnat dinamici mai mici în industrie, agricultură și într-o măsură mai mică
în servicii, în timp ce rezultatele din construcții au fost superioare. Totuși, creșterea PIB a
rămas una robustă, printre cele mai ridicate din UE, România înregistrând al nouălea an
consecutiv de creștere economică.

Valoarea nominală a produsului intern brut realizată în 2019 a fost de 1059,8 mld. lei
față de 1022,5 mld. lei cât se estima la elaborarea legii bugetului de stat. Diferența se explică
prin creșterea nominală în 2019 mai mare a produsului intern brut, respectiv 11,3% față de
7,7% cât s-a prognozat inițial și, într-o măsură mai mică, prin plusul de 2,8 mld. lei în valoarea
produsului intern brut pentru anul 2018 publicată de Institutul Național de Statistică față de
valoarea estimată la elaborarea bugetului.

Cererea internă a crescut cu 5,6% în anul 2019, iar în cadrul acesteia consumul final
s-a majorat cu 6,0%, în timp ce consumul populației și-a temperat creșterea de la 7,2% în
2018 la 6,0%. În anul 2019 s-a remarcat creșterea formării brute de capital fix cu 18,2%, ceea
ce a condus la o îmbunătățire semnificativă a relației consum-investiții. Contribuția FBCF la
creșterea reală a PIB a ajuns la 3,8 puncte procentuale, egală cu aceea a consumului privat
(după anul 2011 contribuția consumului privat s-a situat sistematic peste cea a FBCF).

Bugetul pe anul 2020 a avut ca punct de plecare Prognoza macroeconomică de

toamnă 2019 și s-a bazat pe datele statistice disponibile cu privire la evoluţia economiei
românești în anul 2019.

Principalii indicatori macroeconomici ai cadrului bugetar au fost:

Buget inițial
Realizări
2020

PIB - miliarde lei 1129,2 1055,5

Creștere economică - % 4,1 -3,9

Deflator PIB - % 4,2 3,8

Inflația - medie anuală - % 3,1 2,63

3,0 2,06
- sfârșitul anului - %
Număr mediu de salariați – % 3,4 1,9

Șomeri înregistrați la sf. anului - mii persoane 287,0 257,9

3,2 3,0
- rata șomajului - %
Câștigul salarial mediu brut - lei lunar 5429 5396*

Creșterea economică pentru anul 2020 a fost prognozată la 4,1% cu contribuția

următorilor factori:

 Cererea internă cu o dinamică de 4,7% s-a estimat că va reprezenta motorul

creșterii economice;
 Ritmul de creștere a formării brute de capital fix a fost prognozat la 6,8%;
Cheltuielile cu consumul final al populației au fost prognozate ca având o dinamică
anuală reală de 4,9%.
 Evoluția economiei a fost afectată de declanșarea crizei sanitare începând cu a doua
jumătate a lunii martie. Datele statistice au relevat o diminuare a produsului intern brut cu
3,9% in anul 2020 comparativ cu 2019 pe fondul restrângerii volumului de activitate în
majoritatea sectoarelor, consecință a măsurilor administrative adoptate de Guvern pentru a
limita efectele pandemiei Sars-Cov 2.
Față de creșterea economică estimată la construcția bugetului pentru exercițiul
financiar 2020, s-au înregistrat scăderi ale valorii adăugate brute în industrie, servicii și
agricultură și o evoluție pozitivă în construcții. Totuși, contracția economiei românești la nivelul
anului 2020 s-a situat atât sub media UE 27 (-6,1%), cât și cea a zonei Euro (6%), ca urmare
a unui mix de politici guvernamentale de stimulare a investițiilor publice și de diminuare a
impactului negativ în consumul privat.
Valoarea nominală a produsului intern brut realizată în 2020 a fost de 1055,5 mld. lei față de
1129,2 mld. lei cât s-a estimat inițial la elaborarea legii bugetului de stat, o diferență în minus
de 73,7 mld. Lei

Pentru anul 2021, Guvernul și-a propus o serie de obiective majore privind politicile fiscale
și bugetare:  să mobilizeze resursele financiare de care statul are nevoie pentru finanțare și
să le direcționeze țintit și eficient în funcție de priorități;  să susțină un mediu de afaceri
favorabil și predictibil, pentru redresare economică și o creștere economică sustenabilă;  să
contribuie la realizarea recuperării contracției economice din anul 2020 și să asigure
stabilitatea economiei românești, prin atenuarea impactului nefavorabil care poate apărea în
evoluția ciclurilor economice. Măsuri de înlăturare a efectelor crizei pandemice generate de
Covid-19 care țintesc populația și agenții economici, în vederea recuperării contracției
economice înregistrate în anul 2020, crearea premiselor pentru susținerea unei creșteri
economice inteligente, sustenabile și incluzive pe orizontul de referință, finanțarea schemelor
de ajutor de stat în vederea sprijinirii mediului de afaceri; Măsurile adoptate de Guverne,
printre care și Guvernul României, considerate de magnitudini istorice au reprezentat un
răspuns coordonat, rapid, ambițios și direcționat, astfel încât să răspundă nevoilor celor mai
acute, implementate în timp record au jucat un rol important. Alocarea și mobilizarea de
resurse întreprinse nu țintește maximizarea profitului, ci susține factorul uman, sprijinirea celor
care își pierd locul de muncă, precum și susținerea companiilor afectate.

III. Cheltuieli
Pentru 2019 cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 369,43 mld lei (35,5% din
PIB), au crescut în termeni nominali cu 14,7% față de anul precedent, gradul de realizare al
acestora fiind de 99,6% față de programul inițial. Cheltuielile au înregistrat o creștere cu 1,7
puncte procentuale de la 33,8% din PIB 2018 la 35,5% din PIB în 2019.

Expansiunea cheltuielilor bugetare este explicată de majorarea ponderii în PIB a cheltuielilor

de personal cu 0,8 puncte procentuale din PIB, a cheltuielilor de asistență socială cu 0,4
puncte procentuale din PIB, a cheltuielilor de investiții cu 0,6 puncte procentuale și a
cheltuielilor de bunuri și servicii cu 0,4 puncte procentuale. cheltuielile de personal au crescut
cu 0,8 puncte procentuale, de la 9% în 2018 la 9,8% în 2019. Avansul față de anul trecut a
fost determinat de majorarea salariilor în sectorul bugetar

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 12,15 mld lei, înregistrând o diminuare de 6,1% comparativ
cu anul 2018, fiind totodată cu 1,26 mld lei sub valoarea prevăzută la construcția bugetului
inițial pe anul 2019.
Cheltuielile cu subvențiile au însumat 7,11 mld lei, menținându-se, ca pondere în PIB, la
nivelul anului 2018 (0,7% din PIB).

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente
programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au însumat 43,61 mld lei
(4,2% din PIB) și prezintă o creștere de 27,4% față cele înregistrate în anul 2018. La această
evoluție au contribuit în principal plata facturilor emise în ultimele două luni ale anului (16,8
mld lei în noiembrie și decembrie, reprezentând 38,5% din investițiile anuale) în contul
lucrărilor deja efectuate de mediul de afaceri pentru ordonatorii de credite din administrația
centrală și locală. De asemenea, aceste plăți au condus la depășirea prevederilor bugetare
inițiale pentru anul 2019 cu 4,95 mld lei la categoria cheltuielilor de capital.

In anul 2020 cheltuielile suplimentare generate de pandemie au însumat 5,86 mld.. lei.

Veniturile la bugetul de stat din impozitul pe salarii au crescut cu peste 10% în prima jumătate
a anului, până la 12,2 mld.. lei. Încasările din impozitul pe profit în S1/2020 au fost de 7,5 mld.
lei, în scădere cu 7,5% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, în timp ce alte
impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital de la persoane juridice au înregistrat scăderi de
8,5% comparativ cu perioada similară a anului trecut, până la 1,6 mld. lei.

Cheltuielile de personal au însumat 53,3 mld. lei, în creştere cu 4,5% comparativ cu aceeaşi
perioadă a anului precedent, în timp ce cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 25,36 mld. lei,
în creştere cu 16% faţă de anul precedent.

La capitolul cheltuieli cu asistenţa socială a fost consemnată o creştere de 23,7% comparativ

cu aceeaşi perioadă a anului precedent, până la 69,22 mld. lei.
Majorarea veniturilor bugetului de stat este influenţată, în principal de evoluţia indicatorilor
macroeconomici pe anul 2021 şi a încasărilor la bugetul de stat (inclusiv veniturile
recuperate parţial din obligaţii fiscale declarate şi amânate la plată în anul 2020, prin efectul
legii)", se menţionează în nota de fundamentare a proiectului.

Influenţele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:

cheltuielile de personal se majorează cu 1,029 miliarde lei (din care 1,122 miliarde lei, drepturi
de natura salarială stabilite prin hotărâri judecătoreşti pentru personalul din sistemul judiciar);
cheltuielile cu bunuri şi servicii se majorează cu 442,1 milioane lei; cheltuielile cu dobânzile
cresc cu 1,263 miliarde lei; cheltuielile cu subvenţiile cresc cu 167 milioane lei; transferurile
între unităţi ale administraţiei publice se majorează cu 2,77 miliarde lei; alte transferuri se
majorează cu 153,7 milioane lei; cheltuielile cu asistenţa socială cresc cu 2,442 miliarde lei;
proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-
2020 se diminuează cu 3,458 miliarde lei; alte cheltuieli cresc cu 503,4 milioane lei; fondurile
de rezervă se majorează cu 727,3 milioane lei; cheltuielile aferente programelor cu finanţare
rambursabilă se diminuează cu 99,2 milioane lei, iar cheltuielile de capital se majorează cu
13,6 milioane lei

IV.Deficit bugetar
Deteriorarea amplă a deficitului bugetului general consolidat în anul 2019 față de ținta
de 2,76% din PIB a fost determinată de majorarea programată a unor categorii de cheltuieli
potrivit prevederilor legilor bugetare anuale aprobate la începutul anului 2019 fără acoperire
în creșterea corespunzătoare a veniturilor bugetare sau economii substanțiale realizate la alte
categorii de cheltuieli.

În raport cu prevederile inițiale ale legilor bugetare anuale pentru anul 2019, se constată că
avansul semnificativ al cheltuielilor bugetare programate de 2,5 puncte procentuale din PIB
(de la 33,8% în 2018 la 36,3% din PIB anul trecut) îndreptat cu precădere către majorarea
cheltuielilor de investiții (1,29 puncte procentuale conducând la 4,89% din PIB în anul 2019)
și majorarea cheltuielilor de personal (1,0 puncte procentuale la 10% din PIB în anul 2019) a
fost proiectat să fie acoperit de creșterea amplă a veniturilor bugetare (2,5 puncte procentuale
din PIB, de la 31,0% în 2018 la 33,5% din PIB anul trecut) din surse cu un grad ridicat de
incertitudine

Pentru anul 2020, deficitul administrației publice generale s-a calculat pe baza datelor
transmise de instituțiile publice și a celor provizorii ale companiilor de stat clasificate în
administrația publică, deficitul rezultat (date semifinale) conform metodologiei ESA 2010 fiind
de 9,2% din PIB. Comparativ cu anul 2019 deficitul calculat conform metodologiei ESA 2010
în anul 2020 a crescut cu 4,8 puncte procentuale de la 4,4% din PIB în 2019 la 9,2% din PIB
în 2020. Deficitul bugetar calculat conform metodologiei europene s-a situat peste limita
nivelului de referință a Pactului de Stabilitate și Creștere, înregistrând un nivelul de 9,2% din
PIB în anul 2020. Deficitul bugetar aferent anului 2020 s-a situat peste media deficitului
bugetar pentru zona euro de 7,2% din PIB și pentru UE27 de 6,9% din PIB.

România a încheiat 2021 cu un deficit bugetar de 55,98 miliarde lei (4,70% din PIB), în
scădere faţă de deficitul de 84 miliarde lei (7,94% din PIB) înregistrat la aceeaşi perioadă a
anului 2020, în condiţiile în care veniturile bugetare s-au majorat cu 17,5%, iar cheltuielile cu
6,1%. Această evoluţie a fost determinată de: (i) creşterea veniturilor bugetare cu 1,25 puncte
procentuale din PIB (an/an), influenţată preponderent de dinamica încasărilor din TVA; (ii)
reducerea cheltuielilor bugetare cu 2,0 puncte procentuale din PIB (an/an), în principal ca
urmare a diminuării ponderii în PIB a cheltuielilor cu salariile şi cu asistenţa socială, se arată
în raportul publicat de Ministerul de Finanţe. Totodată, în perioada ianuarie-noiembrie 2021
cheltuielile de investiţii au fost cu 2,98 mld lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului
precedent, iar plăţile cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 au fost de 13,04
mld lei.

V. Concluzii

În ultimii 20 de ani, creșterea medie anuală a PIB-ului real a fost de +3,7%, ultimii cinci ani
anteriori pandemiei înregistrând creșteri de 4,7%, cu mult peste media statelor membre UE
din Europa Centrală și de Est. Criza Covid-19 a afectat semnificativ economia României, care
în 2020 a înregistrat o contracție de minus 3,9% prin diferite canale - întreruperi ale lanțului
de aprovizionare din industrie, în special sectorul auto; scăderea cererii externe; închiderea
frontierelor și restricțiile interne. Însă, deși perioadele de supraîncălzire economică au cauzat
anumite îngrijorări, Romania este o economie emergentă performantă. În viitor, analiștii se
așteaptă la o redresare puternică, pe scară largă, cu o creștere anuală de peste +7% în 2021
și peste +4% în 2022, cheltuielile de consum și investițiile fixe fiind factorii cheie ai revenirii.
Potrivit studiului realizat de COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor,pentru 2022
cercetătorii apreciază că faza incipientă și dinamică a procesului de recuperare s-a încheiat
și se așteaptă la încetinirea considerabilă a creșterii economice. Astfel, după o recuperare
spectaculoasă în anul 2021, ritmul creșterii economice ar putea încetini semnificativ,
estimările arătând o creștere de „doar” 3,7% a PIB-ului în anul 2022.