Primul Război Mondial (1914-1918)

În Primul Război Mondial s-au confruntat 2 alianțe:

1. Puterile Centrale (Austro-Ungaria, Germania, Turcia, Bulgaria)

2. Antanta (Franța, Anglia, Rusia, Italia)

În momentul declanșării războiului, România trebuia să își clarifice poziția față

de conflict.
Potrivit acordului secret încheiat cu Puterile Centrale la final de secol XIX,
România trebuia să între în război de partea Austro-Ungariei și Prusiei.

Ce s-a decis la nivel politic la București?

În urma Consiliului de Coroană convocat de rege Carol la Sinaia, s-au conurat două
opinii opozante:
 antantofili: cei care susțineua intrarea României în Război de partea Antantei
(liberalii + opinia publică)
 germanofili- cei care susțineau intrarea României în război de partea
Puterilor Centrale(Regele și Conservatorii)

Prins în situația de a scinda România în două, regele Carol a decis

neutralitatea României adoptată în Consiliul de Coroană din 3 august 1914.

Era prima dată când Carol I nu își respecta un aganjament politic luat.

Regele nu a supraviețuit acetei decizii, murind în septembrie 1914.
 Intrarea României în Război

Conducerea regatului va fi preluată de Ferdinand și soția sa Maria, care vor

orienta Românie spre o alianță cu Antanta.

 În 1916 s-a decis intrarea României în război împotriva Austro-Ungariei

pentru eliberarea provinciilor românești deținute de aceasta (Transilvania
și Bucovina)
 Basarabia, teritoriul deținut de aliata sa Rusia, nu era prevăzută în
clauzele de negociere
 17 august 1916-Convenția cu Antanta
 Pe plan Politic însemna:recunoașterea de către Antanta a dreptului
României de a se unii cu provinciile românești stăpânite de Austro-Ungaria
 Pe plan Militar: sprijin cu armamanet și muniție

La sfârșitul Războiului, România și-a atins obiectivul național. Cea mai mare

provocare a rămas recunoașterea granițelor la nivel internațional.
Delegația condusă de Ion I.C. Brătianu a fost demisă iar cea care va negocia la
Conferința de Pace de la Paris, va fi o femeie, regina Maria.
De altfel, Regina Maria este cea care se va întâlni personal cu președintele
SUA Wilson, șeful delegației britanice, Churchill și cel francez Clemenceau.

Urmări:

Dintre construcțiile naționale înfăptuite la sfârșitul Primului Război Mondial,

România a obținut cea mai mare întindere prin alipirea a trei provincii, iar spre
deosebire de celalte state europene, aceasta și-a păstrat până astăzi aproape
același contur.
Sistemul de Tratate de Pace de la Paris, încheiate ulterior Primului Război
Mondial, în perioada 1919-1920, vor consfinții noile granițe ale României Mari.
Astfel, o nouă hartă politică a Europei se năștea.
Odată recunoscută Marea Unire pe plan internațional, era timpul ca aceasta să
fie cunoscută și în plan intern.
În anul 1922 va avea loc încoronarea regilor Ferdinand și a reginei Maria la
Alba Iulia, drept suverani ai României Mari, urmată de adoptarea unei noi Constituții
1923...
 Relațiile internaționale și politica externă a României în perioada
interbelică
(1918-1939)

În anul 1919-România a devenit membră a Societății Națiunilor acționând pentru:

1. Menținerea păcii (statele nemulțumite de împărțirea teritoriilor au început

o politică de reviziuire-Ungaria, Italia, Germania)
2. Păstrarea statu-quolui teritorial (a integrității teritoriale)

La nivel de relații internaționale România a încheiat în această

perioadă:

 1926-Tratat de alință cu Franța

 1921- Mica Înțelegere (cu Cehoslovacia și Iugoslavia)
 1934- Înțelegerea Balcanică (cu Iugoslavia, Grecia, Turcia)

Principalul reprezentant al diplomației românești în această perioadă a

fost Nicolae Titulescu, cel care a ajuns președintele Societății
Națiunilor.

Totuși, toate aceste politici diplomatice ale României nu vor putea

împiedica izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial, care a dus la
prăbușirea ordinii mondiale stabile la Paris.