CONCEDIILE DE STUDII ALE POLIȚIŞTILOR

ALINA ELENA ILIESCU

DENISE MARTALOG1

Abstract:
Study vacation is derived from the right of the employee to meet his own
needs in terms of developing and perfecting his professional career. This is a
human right that includes both personal and professional needs. Professional
training of the employee has two aspects, an objective one, regarding advanced
knowledge and modern procedure, necessary for daily professional tasks and
obtaining professional qualifications, and an subjective one, regarding the career
development, to satisfy own needs and to enhance continuously.

Keywords: study vacation, police officer.

Formarea profesională reprezintă activitatea de calificare profesională -

pregătirea unei persoane în vederea exercitării unei profesii sau ocupaţii2 - şi
perfecţionarea acestei pregătiri prin dobândirea de cunoştinţe noi3.
În unele situații, dreptul la formare profesională, parte a dreptului la educație
– recunoscut la nivel european şi internaţional4 -, implică şi consacrarea legală şi
exercitarea dreptului la concedii de studii. Astfel, potrivit art. 28 alin. (1) lit. e) din
Legea 360/2002 privind Statutul polițistului5, polițiştii au dreptul de a beneficia de
concedii de studii, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, respectiv
Hotărârea Guvernului nr. 1578/2002 privind condițiile în baza cărora polițistul are
dreptul la concedii de odihnă, concedii de studii şi învoiri plătite, bilete de odihnă,
tratament şi recuperare6, care ridică unele întrebări.
Art. 17 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1578/2002 prevede că poliţiştii
beneficiază de concedii de studii numai pentru frecventarea primei instituții de
învățământ superior de la dobândirea statutului de personal al Ministerului de
Interne. Din această reglementare, înțelegem că, în cazul în care un polițist urmează

1
Email: alissia_iliescu@yahoocom; denisemartalog@yahoo.com.
2
S. Ghimpu, I.T. Ştefănescu, Ş. Beligrădeanu, G. Mohanu, Dreptul muncii. Tratat, vol. III, Ed.
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982, p. 389.
3
S. Ghimpu, Al. Ţiclea, Dreptul muncii, ediţia a II-a, Ed. All Beck, Bucureşti, 2001, p. 107 şi
următ.; Al. Ţiclea, Tratat de dreptul muncii, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 277.
4
Human Rights Watch, Viaţa nu aşteaptă, Human Rights Watch Volume 18 nr. 6 (D), p. 102.
5
Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, completată și modificată.
6
Publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 28 din 20 ianuarie 2003, completată și modificată.

184
două instituții de învățământ superior, are dreptul la concediu de studii doar pentru
prima dintre acestea.
Prevederea o considerăm a fi nelegală, întrucât, prin frecventarea celor două
instituții de învățământ superior, polițistul îşi exercită dreptul de acces la formare
profesională şi, pe cale de consecință, acesta ar trebui sa aibă dreptul să
beneficieze de concediu de studii, pentru ambele instituții de învățământ superior
urmate, dacă ambele îşi aduc aportul la pregătirea si instruirea profesională a
polițistului.
Mai mult, potrivit dreptului comun, concediile pentru formare profesională se
pot acorda cu sau fără plată [art. 154 alin. (2) din Codul muncii], nefăcând distincția
dacă angajatul se află în situația frecventării primei instituții de învățământ sau nu.
Considerăm, astfel, că Hotărârea de Guvern nr. 1578/2002 ar trebui să fie
modificată în concordanță cu prevederile Codului muncii, eliminându-se sintagma
"frecventarea primei instituții de învățământ".
Din acelaşi alineat al art. 17, deducem că, în cazul în care un polițist urmează
două instituții de învățământ superior şi nu îşi exercită dreptul de a cere concediu de
studii pentru prima instituție pe care o urmează, acesta nu poate să-şi exercite
dreptul pentru a doua instituție de învățământ superior urmată, întrucât, prezenta
Hotărâre de Guvern prevede că poliţiştii beneficiază de concedii de studii numai
pentru frecventarea primei instituții de învățământ superior, argument ce justifică,
încă o dată, necesitatea modificării invocate anterior.
Analizând conținutul alin. (4) al art.17 din acelaşi act normativ - concediul
prevăzut la alin. (2) se acordă polițiştilor pentru frecventarea unei singure instituții
de învățământ superior, în situația în care urmează simultan cursurile mai multor
facultăți/colegii -, concluzionăm că există o neconcordanță între prevederile actului
normativ, întrucât în alin. (1) este stipulat că polițistul beneficiază de concedii de
studii numai pentru frecventarea primei instituții de învățământ, situație în care
interpretăm că frecventarea instituțiilor de învățământ superior se face succesiv,
deoarece, existența numeralului prima, implică indubitabil existența si celei de-a
doua instituții de învățământ care ar urma după cea dintâi, ceea ce exclude ideea de
simultaneitate dintre ele.
Totodată alin. (4) al art. 17 acordă polițiştilor posibilitatea ca, în situația în
care urmează simultan cursurile mai multor facultăți, aceştia să beneficieze de
concediu de studii doar pentru frecventarea unei singure instituții de învățământ
superior, nefiind stipulată interdicția de a beneficia de concediu de studii doar
pentru prima instituție frecventată.
Legiuitorul alege să lase la aprecierea polițistului pentru care din facultăţi
doreşte să-şi exercite dreptul la concediu de studii, deşi, putea să impună şi în acest
caz, frecventarea primei instituții de învățământ la care s-a înscris, deoarece, chiar
dacă este vorba despre frecventarea simultană a mai multor facultăți, aceasta poate
include şi o succesivitate în cazul în care un polițist se înscrie într-o anumită dată
(prima dată) la o facultate, iar peste 30 de zile ale aceluiaşi an calendaristic se

185
înscrie la o altă facultate şi, în fapt, începe cursurile celor două facultăți simultan. În
acest caz, deşi polițistul începe frecventarea celor două instituții de învățământ
superior simultan, există însă, o succesivitate în ceea ce priveşte înscrierea la cele
două forme de învățământ.
Însă, în aceste condiții, există posibilitatea alegerii în cazul cărei facultăți,
polițistul îşi poate exercita dreptul de a beneficia de concediu de studii, fără să
menționeze de data înscrierii, putând astfel condiționa din nou dreptul acestuia, ca şi
în alin. (1), unde este impus ca polițistul să beneficieze doar în cazul primei
instituții de învățământ de concediu de studii.
Neconcordanțe găsim şi în alin. (5) al art. 17 din Hotărârea Guvernului nr.
1578/2002, care prevede că polițiştii care în ultimul an de învățământ superior nu şi-
au finalizat studiile prin examen de licență/absolvire şi nu au beneficiat de concediu
de studii îl pot solicita ulterior, o singură dată. Examinând acest paragraf, reținem că
în condițiile amintite mai sus, polițistul are dreptul de a solicita concediul de studii
ulterior, o singură dată, ceea ce impune, în această situație ca fracționarea
concediului de studii să nu fie posibilă.
Interpretăm alin. (2) care face referire la faptul că polițiştii... au dreptul la
studiu de concediu de studiu plătit în 30 de zile calendaristice, acordat la cerere,
integral sau fracționat, în fiecare an universitar, în sensul că dreptul la concediu de
studii este acordat în fiecare an universitar şi nu dreptul de a fi integral sau
fracționat este recunoscut doar în cadrul fiecărui an universitar.
Dreptul de a beneficia de concediu atât integral cât şi fracționat este recu-
noscut şi de Codul muncii [art.156 alin. (1)], fiind statuat că efectuarea concediului
fără plată pentru formare profesională se poate realiza şi fracționat în cursul unui an
calendaristic, pentru susținerea examenelor de absolvire a unor forme de învățământ
sau pentru susținerea examenelor de promovare în anul următor în cadrul
instituțiilor de învățământ superior, cu respectarea condițiilor stabilite de alin. (1)1.
Propunem, astfel pentru a elimina aceste neconcordanțe ale prevederilor
Hotărârii de Guvern 1578/2002, în ceea ce priveşte acordarea sau nu a concediului
de studii integral sau fracționat în condițiile în care polițistul nu şi-a finalizat în
ultimul an de învățământ superior studiile prin examen de licență sau absolvire,
înlocuirea formulării "o singură dată" cu "un singur concediu". În această situație
polițistul are posibilitatea de a-şi satisface dreptul de a cere concediu de studii
potrivit propriei voințe, integral sau fracționat.
Examinând alin. (2) şi (5) ale aceluiaşi articol, vom observa că alin. (5) este
incomplet, lăsând loc de interpretări. Aşadar, alin. (2), stabileşte că polițiştii... au
dreptul la un concediu de studii plătit de 30 de zile calendaristice,..., în fiecare an
universitar. Făcând suma celor trei ani universitari (în cazul în care polițistul
1
"Cererea de concediu fără plată pentru formare profesională trebuie să fie înaintată
angajatorului cu cel puţin o lună înainte de efectuarea acestuia și trebuie să precizeze data de
începere a stagiului de formare profesională, domeniul și durata acestuia, precum și denumirea
instituției de formare profesională".

186
optează pentru un program de studii de trei ani), observăm că, în total polițistul are
dreptul la 90 de zile de concediu de studii pe durata anilor de studii.
Potrivit prevederilor alin. (5), conform căruia polițiştii care în ultimul an de
învățământ superior nu şi-au finalizat studiile prin examen de licență şi nu au
beneficiat de concediu de studii, îl pot solicita ulterior, o singură dată, înțelegem că
o singură dată ar putea reprezenta suma tuturor concediilor corespunzătoare anilor
universitari (deoarece, dacă se intenționa a face referire doar la situația în care este
posibilă solicitarea concediului doar pe o perioadă de 30 de zile, în cuprinsul
alineatului trebuia să fie făcută precizarea şi care nu au beneficiat în ultimul an de
concediu de studii.)
Chiar dacă la începutul alin. (5) este specificat "polițiştii care în ultimul an de
învățământ superior nu şi-au finalizat studiile prin examen de licență", considerăm
că exprimarea are în vedere finalizarea studiilor care se face în ultimul an de
învățământ şi nu se referă şi la beneficiul concediului de studii, care în acest caz se
poate interpreta fie că nu au beneficiat de concediu de studii în ultimul an
universitar, putând cere 30 de zile de concediu, fie că nu au beneficiat pe parcursul
celor trei ani, putând cere 90 de zile de concediu de studii.
Pentru a întări cele afirmate mai sus, aducem în prim-plan alin. (6), unde este
prevăzută expres situația beneficierii de concediu de studii în ultimul an universitar:
polițiştii aflați în situația prevăzută la alin. (5), dar care au beneficiat parțial de
concediu de studii în ultimul an de învățământ superior li se poate aproba efectuarea
diferenței de concediu de studii pentru susținerea ulterioară a examenului de
licență/absolvire.
Conform alin. (7), dacă polițistul se află în situația în care trebuie să repete
anul de studii, iar repetarea este consecința unor cauze neimputabile acestuia
(probleme familiale grave, probleme de serviciu, sau alte astfel de probleme ce nu
pot fi prevăzute şi nici împiedicate, atestate cu probe), iar în respectivul an
universitar (cel pierdut), nu a beneficiat de concediu de studii, acesta nu poate
beneficia de concediu de studii pentru repetarea acelui an universitar.
Opinăm, astfel, că şi în acest caz hotărârea trebuie modificată, fiind necesar a
se specifica care sunt condițiile în care polițistul nu beneficiază de concediu de
studii, pentru repetarea anului universitar, avându-se în vedere situațiile prezentate
mai sus, în cazul în care ar fi incidente anumite cauze neimputabile, ce îl pun pe
polițist în imposibilitate de a finaliza anul universitar.
Ultimul alin. din acest articol nu face excepție în privința problematicii pe
care o ridică în cazul acordării concediului de studii.
Alin. (8) stabileşte: concediul de studii neefectuat nu se poate efectua în anul
universitar următor, cu excepția situației prevăzute la alin. (6). Prin interpretarea
acestui alineat deducem că, în afara cazului în care polițistul care în ultimul an
universitar nu şi-a finalizat studiile prin examen de licență, dar a beneficiat parțial
de concediu de studii în ultimul an universitar şi care poate să obțină aprobarea
efectuării diferenței de concediu de studii pentru susținerea ulterioară a examenului

187
de licență, polițistul care nu a efectuat concediul de studii într-un anumit an
universitar (cu excepția ultimului), nu îl poate efectua în anul următor.
În acest sens, prevederea alin. (8), este nelegală, întrucât, dacă efectuarea în
anul următor a concediului de studii neefectuat nu împiedică buna desfăşurare a
activităților de serviciu şi eficiența acestora, ar trebui ca aceasta să fie permisă şi
stipulată în prezenta hotărâre.
În sprijinul acestei idei, invocăm prevederile art. 155 alin. (2) din Codul
muncii, unde este menționat că angajatorul poate respinge solicitarea salariatului
numai dacă absența salariatului ar prejudicia grav desfăşurarea activității.
Considerăm că acest text de lege este aplicabil şi în situația prevazută de alin.
(8), de unde rezultă că şi în cazul în care polițistul nu şi-a efectuat concediul de
studii într-un anumit an universitar, îl poate efectua în anul universitar următor,
dacă nu ar prejudicia grav desfăşurarea activității.
Analizând în continuare, dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 1578/2002, art.
18 spune că de prevederile art. 17, alin. (2) şi (3) beneficiază şi polițistul înscris la
doctorat. Ne punem întrebarea de ce nu beneficiază şi polițistul înscris la masterat?
Pentru a fi în concordanță cu prevederile Legii educației naționale, suntem de
părere că alin. (1) al art. 18 ar trebui să fie modificat astfel: de prevederile art. 17
alin. (2) şi (3) beneficiază şi polițiştii înscrişi la alte programe de studii, incluzând
aici şi programele de masterat şi cele de doctorat.
O ultimă observație în ceea ce priveşte Hotărârea Guvernului nr. 1578/2002
priveşte art. 19 alin. (2), unde se face referire la faptul că aprobarea pentru frecven-
tarea formelor de pregătire prevăzute la alin. (1), se acordă numai dacă acestea
asigură specializarea/pregătirea potrivit nevoilor unității. Aşadar, în situația în care,
polițistul urmează în cadrul unei facultăți secția de cibernetică, dar în acel moment
unitatea (exclusiv, fără altă structură a ministerului) nu are nevoie de un specialist
informatician pentru gestionarea problemelor în domeniul IT şi are nevoie de un
arhivist, polițistul nu beneficiază de aprobare pentru a beneficia de concediu de
studii.
Apreciem că prin prisma acestei situații este încălcat dreptul la pregătire
profesională ale cărui obiective principale sunt reglementate de art. 192 din Codul
muncii: a) adaptarea salariatului la cerințele postului sau ale locului de muncă, b)
obţinerea unei calificări profesionale, c) actualizarea cunoştințelor şi deprinderilor
specifice postului şi locului de muncă şi perfecționarea pregătirii profesionale
pentru ocupația de bază, d) reconversia profesională determinată de restructurări
socio-economice, e) dobândirea unor cunoştințe avansate, a unor metode şi proce-
dee moderne, necesare pentru realizarea activităților profesionale, f) prevenirea
riscului şomajului, g) promovarea în muncă şi dezvoltarea carierei profesionale.
Având în vedere lit. f) şi g) ale art. 192 din Codul muncii, considerăm că şi în cazul
în care nu asigură specializarea potrivit nevoilor unității, concediul de studii ar
trebui aprobat, întrucât, se ține seama de nevoile proprii ale individului, de
pregătirea şi dezvoltarea carierei acestuia.

188
Bibliografie:

1. Ghimpu S., Ştefănescu I.T., Şerban Beligrădeanu, Mohanu Gh., Dreptul muncii.
Tratat, vol. III, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982;
2. Ghimpu S., Ţiclea Al., Dreptul muncii, ediţia a II-a, Editura All Beck, Bucureşti,
2001;
3. Ţiclea Al., Tratat de dreptul muncii, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2012;
4. Human Rights Watch, Viaţa nu aşteaptă, Human Rights Watch Volume 18 nr. 6 (D).

189
Reproduced with permission of the copyright owner. Further reproduction prohibited without
permission.