Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
„Veni, vidi, vici” sunt cuvintele prin care Caesar îl informează de biruinţă, de iuţeala ei şi de caracterul ei
hotãrîtor pe unul dintre prietenii săi de la Roma, Amantius.“
Aşa relatează Plutarh, care adaugă: „În latină cele trei cuvinte se termină toate în - i, ceea ce face şi mai frapantă
concizia expresiei.“
Suetonius nu vorbeşte despre o asemenea scrisoare — pe care unii au crezut-o adresată Senatului —, ci numai de
ceremonia triumfului pentru victoria din Pont (unul dintre cele cinci cu care a fost onorat Caesar): „În timpul
triumfului el a pus să fie dus în cortegiu şi o tablă pe care, în loc de înşirarea, după obicei, a faptelor de
rãzboi, scria doar: Veni, vidi, vici, vrând să arate astfel promptitudinea executării lor.“
Potrivit istoricului Suetonius, aflat pe malul râului Rubicon, Iulius Caesar s-a întors către comandanţii
Legiunii a XIII-a Gemina şi a rostit tare cuvintele „Alea iacta est”. Locația evenimentului era una foarte
importantă, pentru că marca granița dintre Galia Cisalpină, la nord, și Italia, la sud.
Până la momentul respectiv, traversarea râului era o acțiune interzisă oricărui general de armată,
pentru că era percepută ca un act de război. În momentul în care Caesar a rostit cuvintele, el și-a asumat
faptul că a luat o decizie radicală, fără precedent. A declanșat Războiul Civil. Totodată, campania inițiată la
momentul respectiv de Caesar a fost considerată ca fiind cea mai mare operațiune militară desfășurată în
perioada Republicii Romane.
Războiul la care s-a ancorat Caesar, după ce a spus zarurile au fost aruncate, a durat patru ani, din 10
ianuarie 49 î.Hr. – 17 martie 45 î.Hr. Războiul s-a purtat între forţele partidei popularilor, conduse de Iulius
Caesar, şi aristocraţii Republicii Romane, partida optimaților, conduse de Senatul Roman şi de Pompeius. La
final, Iulius Caesar iese învingător.
Zarurile au fost aruncate este doar una dintre multele expresii românești împrumutate din limba latină.
Ultimele cuvinte ale lui Caesar nu sunt cunoscute cu certitudine. Istoricul roman Suetonius, la un secol și
jumătate după incident, susținea că Caesar nu a spus nimic când murea, dar alții au scris că el a exclamat, în
greacă, „καὶ σὺ, τέκνον;”. Expresia se traduce ca „Și tu, fiule?”. Uneori, fraza este redată în latină ca „Tu
quoque, Brute, mi fili” („Și tu, Brutus, fiul meu”).
Plutarh, la fel, scria că Caesar nu a spus nimic, ci doar și-a tras toga peste cap când l-a văzut pe Brutus
printre conspiratori.
În piesa Iulius Caesar (1599), personajul Caesar rostește: „Et tu, Brute?. Shakespeare a folosit expresia
care era deja în uz.