Orbis Praehistoriae

Mircea Petrescu-Dîmboviţa – in memoriam

Honoraria, 11
Redigit: Victor SPINEI

Lucrare tipărită cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Iaşi

Redactor: Dana LUNGU

Coperta: Manuela OBOROCEANU

Ilustrația de pe copertă: Ansamblu de cult dintr-o locuință din așezarea cucuteniană

de la Trușești

ISBN: 978-606-714-131-3

© Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2015

700109 – Iaşi, str. Pinului, nr. 1A, tel. /fax: (0232) 314947
http://www. editura. uaic.ro e-mail: editura@uaic. ro
Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Institutul de Arheologie al Academiei Române, Filiala Iaşi

Orbis Praehistoriae
Mircea Petrescu-Dîmboviţa – in memoriam

Ediderunt
Victor Spinei ● Nicolae Ursulescu ● Vasile Cotiugă

EDITURA UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI

2015
Victor Spinei (n. 1943, Lozova), profesor emeritus la Facultatea de Istorie a Universității
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași, director onorific și cercetător principal la Institutul de Arheologie
din Iași al Academiei Române, din rândurile căreia face parte ca membru corespondent (2001);
membru corespondent la Deutsches Archäologisches Institut (2005); Doctor Honoris Causa al
Universității de Stat din Moldova, Chișinău (2012); doctor în Istorie din 1977 cu lucrarea Moldova
în secolele XI-XIV, susținută la Institutul de Istorie „N. Iorga”, Bucureşti. Are preocupări ce
privesc evul mediu timpuriu din zona est-carpatică, problema migraţiilor populațiilor nomade în
estul şi sud-estul Europei la începutul mileniului al II-lea, raporturile politice, economice şi
confesionale ale românilor cu Imperiul bizantin, cnezatele ruseşti, Regatul ungar şi cu triburile
turcice şi mongole, istoriografie. A întreprins mai multe campanii de săpături arheologice și este
autor a numeroase cărți și articole publicate în țară sau la edituri de prestigiu din străinătate (vezi:
The Great Migrations in the East and South East of Europe from the Ninth to the Thirteenth
Century, I–II, Amsterdam, 2006; The Romanians and the Turkic Nomads North of the Danube
Delta from the Tenth to the Mid-Thirteenth Century, Leiden– Boston, 2009; Les princes martyrs
Boris et Gleb. Iconographie et canonisation, Oxford, 2011). Premiul „N. Iorga” al Academiei
Române (1982).
Nicolae Ursulescu (n. 1943, Iași), profesor emeritus la Facultatea de Istorie a Universității
„Alexandru Ioan Cuza” din Iași; doctor în Istorie din 1983 la aceeași universitate, cu lucrarea
Primele culturi neolitice pe teritoriul Moldovei, sub coordonarea prof. Mircea Petrescu-
Dîmbovița; Doctor Honoris Causa al Universității „Ștefan cel Mare din Suceava” (2009); membru
corespondent la Deutsches Archäologisches Institut (2012); preocupări de Preistorie și Istoria
veche a României, muzeologie, istoriografie; director al Centrului Interdisciplinar de Studii
Arheoistorice (2001); conducător de doctorat; a publicat mai multe cărți, volume de studii și
articole la edituri din țară și din străinătate (vezi: Evoluția culturii Starčevo-Criş pe teritoriul
Moldovei, Suceava, 1984; Începuturile istoriei pe teritoriul României, Iași, 2002; Contribuții
privind neoliticul și eneoliticul din regiunile est-carpatice ale României, Iași, 2000).
Vasile Cotiugă (n. 1969, Iași), lector universitar la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru
Ioan Cuza” din Iași; doctor în Istorie, din 2009, la aceeași universitate, cu lucrarea Locuințele din
eneoliticul României, sub coordonarea acad. Mircea Petrescu-Dîmbovița; preocupări privind
preistoria României și a Europei de Sud-Est; muzeologie, arheologie preistorică, investigații
interdisciplinare în arheologie; coautor al volumului Conservarea ştiinţifică a artefactelor din
ceramică, Iaşi, 2010; editor, alături de Ștefan Caliniuc, al volumului Interdisciplinarity Research
in Archaeology. Proceedings of the First Arheoinvest Congress, 10-11 June 2011, Iaşi, Romania,
BAR–International Series 2433, Oxford, 2012, și autor a numeroase articole publicate în reviste de
specialitate și volume de studii din domeniul preistoriei și arheologiei.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

OMAGIU. Petrescu-Dîmboviţa, Mircea
Orbis Praehistoriae.: Mircea Petrescu-Dîmboviţa – in memoriam;
ed.: Victor Spinei, Nicolae Ursulescu, Vasile Cotiugă. - Iaşi:
Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, 2015
Bibliogr.
ISBN 978-606-714-131-3
I. Spinei, Victor (ed.)
II. Ursulescu, Nicolae (ed.)
III. Cotiugă, Vasile (ed.)
94(498) Petrescu-Dîmboviţa, M.
929 Petrescu-Dîmboviţa, M.
 (1915 – 2013)

Arheologul este un căutător de adevăruri în trecut

 CUPRINS * SOMMAIRE * CONTENTS * INHALT

Mircea Petrescu-Dîmboviţa – o sută de ani de la naştere //

Mircea Petrescu-Dîmbovița – the centennial anniversary of his birth
(Victor SPINEI) .................................................................................................... 5

Viaţa şi activitatea Academicianului Mircea Petrescu-Dîmboviţa.

Date esenţiale // The life and work of Mircea Petrescu-Dîmbovița.
Essential dates (Nicolae URSULESCU, Vasile COTIUGĂ) ............................... 17

LITHICUM

Vasile CHIRICA, Valentin-Codrin CHIRICA, Comunităţile umane

ale Paleoliticului superior european: utilizarea resurselor //
Human communities of the European Upper Paleolithic: use of resources ......... 61

Mădălin-Cornel VĂLEANU, Despre descoperirea staţiunii eponime

a civilizaţiei Cucuteni // On the discovery of the eponymous settlement
of the Cucuteni civilization ................................................................................... 89

Attila LÁSZLÓ, Momente din istoria cercetării culturii Cucuteni–Ariuşd.

Corespondenţa lui Hubert Schmidt cu Ferenc László din perioada săpăturilor
de la Cucuteni (1909–1910) // Aus der Forschungsgeschichte der
Cucuteni–Ariuşd Kultur. Die Korrespondenz von Hubert Schmidt mit
Ferenc László in der Zeit der Ausgrabungen in Cucuteni (1909–1910) ............ 131

Nicolae URSULESCU, Noi date despre cercetările arheologice din 1928

în aşezarea cucuteniană de la Fedeleşeni, jud. Iaşi // Nouvelles données
sur les recherches archéologiques de 1928 dans l′habitat cucutenien de
Fedeleșeni, dép. de Iași ..................................................................................... 157

Senica ŢURCANU, Luminiţa BEJENARU, Data regarding the usage

of animal traction within the Cucuteni–Tripolye Cultural Complex // Date
privind utilizarea tracţiunii animale în complexul cultural Cucuteni–Tripolie .. 197

Vasile COTIUGĂ, Tipologia locuințelor eneolitice de pe teritoriul României //

The typology of Eneolithic dwellings from Romanian territory ......................... 243
Victor SPINEI, Piese de silex volhynian în complexele eneolitice din
Moldova de la vest de Prut // Pièces en silex volhynien dans les complexes
énéolithiques en Moldavie à l’ouest du Prut ...................................................... 283

Zoia MAXIM, Despre o categorie ceramică din așezarea cucuteniană

de la Truşeşti–Ţuguieta // About a pottery category from the Cucuteni
settlement of Truşeşti–Ţuguieta .......................................................................... 355

Octavian BOUNEGRU, Un sondaj arheologic în aşezarea cucuteniană

de la Băiceni–Dâmbul Morii (com. Cucuteni, jud. Iaşi) // An archaeological
investigation at Cucutenian settlement from Băiceni–Dâmbul Morii
(Cucuteni commune, Iaşi County) ...................................................................... 373

Lăcrămioara-Elena ISTINA, Cercetări în situl cucutenian de la Fulgeriş,

jud. Bacău (2003-2013) // Archaeological research at the Cucuteni site
from Fulgeriş, Bacău County (2003-2013) ........................................................ 379

Constantin-Emil URSU, Anthropomorphic representations from

Precucuteni Culture uncovered at Suceava–Şipot // Reprezentări
antropomorfe Precucuteni, descoperite la Suceava–Şipot ................................. 421

Constantin ICONOMU, O categorie de idoli antropomorfi din cultura

Cucuteni // A category of antropomorphic idols from Cucuteni culture ............ 429

Dumitru BOGHIAN, Ion SANDU, Viorica VASILACHE,

Sergiu-Constantin ENEA, Studiul unor probe de pigmenţi minerali din
situl cucutenian de la Buznea (com. Ion Neculce, jud. Iaşi) // The study
of some mineral pigments samples from Cucutenian site at Buznea
(Ion Neculce commune, Iaşi County) ................................................................. 435

George BODI, Viorica VASILACHE, Radu PÎRNĂU, On the craft and art
of Cucuteni potters. A case study // Despre meşteşugul şi arta olarilor
cucutenieni. Un studiu de caz ............................................................................. 451

Dumitru BOGHIAN, Sorin IGNĂTESCU, Daniela MURARIU,

Cezar TOMESCU, Determinări arheobotanice pe un lot de materiale
arheologice din situl cucutenian de la Feteşti–La Schit
(com. Adâncata, jud. Suceava) // Archaeobotanical research on a batch
of archaeological materials from the Cucutenian settlement
of Feteşti–La Schit (Adâncata commune, Suceava County) ................................ 465
 METALLICUM

Cristian SCHUSTER, Ion TUŢULESCU, Mircea Petrescu-Dîmboviţa und

die frühbronzezeitliche Glina–Kultur // Mircea Petrescu-Dîmboviţa şi
cultura Glina din Bronzul timpuriu .................................................................... 485

Alexandru VULPE, Transformări culturale în nord-vestul României

la sfârşitul epocii bronzului // Kulturelle Umwandlungen in
Nordwestrumänien in der Spätbronzezeit …………………………………………. 509

Tiberiu BADER, Von Lanzenspitzen in Form Sejma–Turbino zum

Typ Odăile-Podari // De la vârfurile de lance de tip Sejma–Turbino
la tipul Odăile-Podari ........................................................................................ 525

Carol KACSÓ, Topoarele cu disc şi spin de la Oarţa de Sus şi Odeşti

(jud. Maramureş) // Die Nackenscheibenäxte von Oarţa de Sus und Odeşti
(Bezirk Maramureş) ............................................................................................ 543

Bogdan Petru NICULICĂ, Dumitru BOGHIAN, Descoperiri de bronzuri

din Podişul Sucevei: probleme generale, evidenţe, perspective //
Discoveries of bronzes from the Suceava Plateau: general questions,
evidences, expectations ....................................................................................... 559

Oleg LEVIŢKI, Maia KAŞUBA, Două culturi hallstattiene timpurii

cu ceramică canelată din regiunea est-carpatică: trăsături generale şi locale //
Two Early Hallstatt cultures with channeled (fluted) ceramics
of the Eastern Carpathian region: the general and local features ..................... 579

Ion MAREŞ, Piese de aramă şi bronz din aşezarea hallstattiană timpurie

de la Siret–Dealul Ruina (jud. Suceava) // Copper and bronze objects from
Early Hallstatt settlement at Siret–Ruina Hill (Suceava County) ...................... 615

MISCELLANEA

Vasile CHIRICA, Mircea Petrescu-Dîmboviţa – Profesorul şi Omul //

Mircea Petrescu-Dîmboviţa – the Professor and the Man ................................. 639

Costin CROITORU, Călătorie de cercetare arheologică în judeţul

Covurlui // Archaeological research field trip in Covurlui County .................... 645

Mircea IGNAT, Bogdan Petru NICULICĂ, Situl arheologic de la

Şcheia–Siliştea (jud. Suceava) – mărturii din Preistorie până în Evul Mediu //
L’habitat pluristratifié de Şcheia–Siliştea (dép. de Suceava) –
des témoignages à partir de Préhistoire jusqu’au Moyen Âge ........................... 657
Gheorghe LAZAROVICI, Cornelia-Magda LAZAROVICI, Noi date
şi observaţii privind exploatarea şi transportul sării în preistorie //
New data and observations regarding the exploitation and transport
of salt in Prehistory ............................................................................................ 671

Marius ALEXIANU, Poziţia indoeuropenei comune faţă de alte limbi-bază.

Implicaţii asupra problemei localizării patriei primare indoeuropene //
The position of Common Indo-European with respect to other base-languages.
Implications for locating the Indo-European homeland .................................... 695

Adrian PORUCIUC, Observaţii privitoare la răspândirea neoliticului şi la

perpetuarea unor aspecte ale sale în Africa de Nord // Observations concerning
the spread of the Neolithic and the survival of some of its aspects
in Northern Africa .............................................................................................. 707

ABREVIERI ....................................................................................................... 719

LISTA CONTRIBUTORILOR .......................................................................... 725

Orbis Praehistoriae. Mircea Petrescu-Dîmboviţa – in memoriam
V. Spinei, N. Ursulescu, V. Cotiugă (eds.), Honoraria 11,
Iaşi, 2015, p. 435–450

STUDIUL UNOR PROBE DE PIGMENŢI MINERALI

DIN SITUL CUCUTENIAN DE LA BUZNEA
(COM. ION NECULCE, JUD. IAŞI)
Dumitru BOGHIAN, Ion SANDU,
Viorica VASILACHE, Sergiu-Constantin ENEA

Cuvinte cheie: Calcolitic, cultura Cucuteni, pigment mineral, MO, SEM-EDX, oxizi de fier.
Keywords: Chalcolithic, Cucuteni culture, mineral pigment, OM, SEM-EDX, iron oxides.

Rezumat. Situl cucutenian de la Buznea–Silişte/După Grădini, com. Ion Necuce, jud. Iaşi a oferit o
serie de descoperiri deosebit de interesante, între care pot fi amintite locuința și complexul de cult,
cunoscute deja în literatura de specialitate. În această lucrare autorii prezintă analizele și datele
comparative privind compoziţia chimică a două lentile de pigment mineral, cu cea a pigmentului de
pe un fragment de ceramică pictată, toate descoperite în locuinţa de cult de la Buznea, în nivelul
Cucuteni B1. În studiu s-au utilizat tehnicile de microscopie optică (OM) şi microscopia electronică
de scanare, cuplată cu spectrometria de raze X (SEM-EDX), prin care s-au evidenţiat: natura chimică
a pigmenților (complex de compuși de fier pe bază de limonit, goethit, lepidocrocit și jarosit),
provenienţa (carpatică și cvasi-locală) şi modul de utilizare al acestora (strat de preparare, angobă,
pictarea ceramicii, pictarea „crudă”, după ardere, a unor statuete, picturi corporale, ornamentarea
locuințelor etc.).
Abstract. The Cucutenian site from Buznea–Silişte/După Grădini provided a number of very
interesting discoveries, among which may be mentioned the dwelling and the cultic complex, already
known in the archaeological literature. In this paper the authors present the analysis and the
comparative data on the chemical composition of two pigment lentils and a fragment of painted
pottery discovered in the cultic dwelling from Buznea–Silişte/După Grădini (Cucuteni B1 phase).
The study employed optical microscopy (OM) and scanning electron microscopy coupled with energy
dispersive X-ray spectroscopy (SEM-EDX) techniques, in order to reveal the chemical nature of
pigments (complex of iron compounds – based on limonite, goethite, lepidocrocite and jarosite),
provenance (Carpathian and quasi-autochthonous), and use of these materials (preparation layer,
engobe, pottery painting, „raw” painting of statuettes after firing, bodily paintings, dwellings
ornamentation, etc.).

I. Introducere
Investigarea multilaterală și aprofundată, prin studii arheometrice, a artefactelor
realizate de comunitățile neolitice și eneolitice are darul să contribuie la
cunoașterea și înțelegerea mai completă a diferitelor laturi ale vieții acestora. În
acest context, studierea ceramicii, în special a celei pictate, acest însemnat indicator
crono-cultural, artistic, spiritual și tehnologic, contribuie într-o măsură importantă
la reconstituirea acelor chaînes opératoires ale pirotehnologiilor. În acest sens,
studierea pigmenților utilizați de comunitățile protoistorice reprezintă un capitol
important și foarte atractiv, pe de o parte pentru cunoașterea materiilor prime și
surselor acestora, a procedeelor de prelucrare a coloranților şi tehnologiile de
436 D. BOGHIAN, I. SANDU, V. VASILACHE, S.-C. ENEA

punere în operă a picturii ceramicii, care, în cazul culturii Cucuteni-Tripolie, a atins

un nivel tehnologic și semantic deosebit, iar pe de altă parte, pentru identificarea şi
precizarea altor întrebuințări ale coloranților, cum ar fi: decorarea unor obiecte din
lemn, piatră şi ceramică, a caselor şi construcţiilor sacre, dar şi pentru realizarea
unor marcaje/ornamente corporale, permanente şi/sau vremelnice, ca mijloc
complex de reprezentare și comunicare în cadrul lumii neolitice și eneolitice.

II. Obiective
În lucrarea de faţă dorim să prezentăm rezultatele analizelor, realizate prin
microscopie optică şi electronică de baleaj, cuplată cu spectrometria de raze X,
efectuate asupra a două lentile de pigment mineral și a unui fragment ceramic
pictat, contaminat cu urme de pigment roșu „crud”, provenite din staţiunea
Cucuteni B1 de la Buznea–Silişte/După Grădini (com. Ion Neculce, jud. Iaşi).
Vor fi evidenţiate atât natura chimică a pigmenţilor care alcătuiesc cele două
lentile și pictura de pe ceramică, în zona pictată și angobată, precum şi compoziția
urmelor de pigment crud, rezultate din contaminare, în vederea determinării
provenienţei coloranţilor minerali şi a modului de implicare a acestora în realizarea
decorului pictat.

III. Cadru metodologic şi aparatura de analiză

Cele două lentile de pigment, precum și fragmentul ceramic pictat și contaminat cu
colorant au fost analizate prin microscopie optică (OM) şi microscopia electronică
de scanare, cuplată cu spectrometria de raze X (SEM-EDX), în Laboratorul de
Investigare Ştiinţifică şi Conservarea Bunurilor de Patrimoniu Cultural, din cadrul
Platformei ARHEOINVEST a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
Analizele prin microscopie optică au fost realizate prin studierea
microstructurilor de suprafaţă, utilizând microscopul de tip Carl Zeiss Axio Imager
A1m, la ordine de mărire de 100X, cu posibilități de captură imagine cu ajutorul
unei camere foto AXIOCAM, cu software specific pentru înregistrarea și
prelucrarea datelor.
Analizele calitative și cantitative ale probelor, prin microscopia electronică de
scanare, cuplată cu spectrometria de raze X (SEM-EDX), au fost efectuate cu
ajutorul microscopului electronic cu scanare model SEM VEGA II LSH (TESCAN,
Cehia) cuplat cu un detector QUANTAX QX2 EDX (BRUKER/ROENTEC
Germania), de generaţia a treia, cu X-flash, care nu necesită răcire cu azot lichid şi
este de circa 10 ori mai rapid decât detectorii convenţionali Si (Li).
Tehnica și metodologia utilizate: vizualizarea microfotogramelor, redarea
imaginii cu maparea (dispunerea) atomilor pe suprafaţa cercetată și obținerea, în
baza spectrului de raze X, a compoziţiei elementale (exprimate în procente
gravimetrice sau molare, a unei microstructuri sau a unei zone selectate şi
evaluarea variaţiei compoziţiei de-a lungul unui vector dispus în aria sau secţiunea
analizată) au permis evaluarea unor caracteristici arheometrice, cum ar fi modulul
caustic Al/Si, care variază în timp în perioada de zacere (MAGGETTI 1994, 23–35;
 Studiul unor probe de pigmenţi minerali din situl cucutenian de la Buznea 437

RICE 1999, 1–54; SANDU, VASILACHE, TENCARIU, COTIUGĂ 2010; SANDU,

COTIUGĂ, SANDU, CIOCAN, OLTEANU, VASILACHE 2010, 75–82).
Verificarea preliminară a lentilelor de pigment mineral, cu ajutorul unui magnet
permanent, a evidenţiat proprietăţile magnetice ale acestora, datorate prezenţei
oxizilor de fier, trăsături naturale și/sau dobândite în urma unor tratamente termice
accidentale (incendiul prin care a trecut locuința, care a generat temperaturi de
peste 800° C).

IV. Cadrul geografic și contextul archeologic

Așezarea de la Buznea–Silişte/După Grădini se găsește în partea de S a localității
Târgu Frumos, pe versantul de SE al Dealului Buznea (În Lungul Vântului), care
coboară spre pârâul Bahna, în dreptul confluenţei acestuia cu pârâul Lunca (fig. 1).

Fig. 1. Buznea–Siliște/După Grădini. 1. Localizare geografică a sitului; 2. Vedere

generală dinspre SE // 1. Geographical location of the site; 2. General view from SE.

Acest sit arheologic este cunoscut în literatura de specialitate prin locuința și

complexul de cult, descoperite de către Constantin Mihai şi Anton Nițu, în anii
1971-1973, din care s-a recuperat o cantitate importantă de ceramică pictată,
printre care o strachină și o amforă cu motive ornitomorfe, alături de alte materiale
ceramice, uzuale și de tip Cucuteni C, piese litice, plastică antropomorfă și
zoomorfă, precum și artefacte medievale târzii (sec. XVII–XVIII) (MIHAI 1973,
12–13; MIHAI, BOGHIAN 1985, 429–452; BOGHIAN, MIHAI 1987, 313–324;
BOGHIAN 1995, 195–2003; BOGHIAN 2004, 208).
Cu acest prilej, din cele relatate de către profesorul Constantin Mihai, în
locuința de cult au fost descoperite două lentile de pigment mineral, inedite
(fig. 2-3), păstrate în vase capac de tip „coif suedez” (fig. 4) și un fragment ceramic
cu urmă de pigment roșu crud, depus prin contaminare (fig. 5), materiale
arheologice care au fost legate, probabil, de activităţile care se desfășurau în
respectiva construcție.
438 D. BOGHIAN, I. SANDU, V. VASILACHE, S.-C. ENEA

V. Descrierea probelor
1. Lentila mică de pigment (inv. Buz. 297/1975, Muzeul Liceului Ion Neculce din
Târgu Frumos) are următoarele dimensiuni: L max = 75 mm; l max = 68 mm;
grosime max = 15 mm; greutate = 66,7979 g. Are formă concav-convexă, dată de
vasul în care a fost descoperită, sub forma unui monolit de pulbere, consolidat în
condiţiile post-depoziţionale. Iniţial, pigmentul se găsea, probabil, sub formă de
pulbere, care a fost dispersată într-un lichid amestecat cu un liant. Lentila este
acoperită cu un „cortex” de săruri alb-cenuşii, pe bază de ioni de calciu şi anion
carbonat şi sulfat (fig. 2).
2. Lentila mare de pigment (inv. Buz. 296/1975, Muzeul Liceului Ion Neculce
Târgu Frumos) are dimensiunile: L max = 175 mm; l max = 155 mm; grosime max
= 75 mm; greutate = 1640 g. Păstrează forma concav-convexă a calotei capacului
în care a fost descoperit (fig. 4). Şi această lentilă conţine pulbere fină de pigment
roşu, care, iniţial, a fost dispersată într-o soluţie apoasă, împreună cu un liant; după
decantare, prin evaporarea solventului, în contextele post-depoziţionle, s-a
monolitizat.
Lentila prezintă o zonă zgurificată, rezultată, probabil, în urma arderii
accidentale, în vechime, până la vitrifierea pigmentului la contactul cu vasul
ceramic în care a fost depus. Şi această lentilă este acoperită cu un „cortex” de
săruri, cu o compoziţie asemănătoare celei de la prima piesă (fig. 3), depuse tot
prin contaminare, în condiţiile de zacere post-depoziționale din sit.

Fig. 2. Buznea–Siliște/După Grădini. Lentila mică de pigment //

The small lens of pigment.
 Studiul unor probe de pigmenţi minerali din situl cucutenian de la Buznea 439

Fig. 3. Buznea–Siliște/După Grădini. Lentila mare de pigment // The big lens of pigment.

3. Fragment ceramic cu urme de pigment (fără număr de inventar).

Dimensiuni: H = 120 mm; l = 95 mm; grosime = 4–5 mm; greutate = 66,3049 g.
Fragmentul este o parte dintr-un pahar bitronconic, lucrat din pastă fină, compactă,
bine epurată și arsă, de culoare cărămizie deschisă. Este pictat cu motive spiralice

Fig. 4. Buznea–Siliște/După Grădini. Capacele „coif suedez” în care erau depuse lentilele
de pigment // The lids shaped like „Swedish helmet” in which they were deposited
the lenses of pigment.
440 D. BOGHIAN, I. SANDU, V. VASILACHE, S.-C. ENEA

Fig. 5. Buznea–Siliște/După Grădini. Fragment ceramic cu urme

de pigment // Pottery fragment with traces of pigment.

și geometrice, realizate cu linii negre pe fond alb, în stilul ε1, specific fazei
Cucuteni B1. La partea inferioară, fragmentul prezintă urme de pigment mineral
roşu (fig. 5), rezultate prin contaminare, în urma atingerii/zacerii în apropierea
uneia dintre lentile.

VI. Rezultate şi discuţii

Analizele microscopice s-au efectuat pe o serie de probe prelevate din diferite zone
de interes atât pentru lentilele de pigment, cât şi pentru fragmentul ceramic (fig. 6).
Astfel, pentru lentila mare, s-au prelevat probe din patru zone de culori diferite
(fig. 7): roşu deschis (notată S1), roşu închis (S2), zona arsă, cu două probe, una de
la suprafaţă (S3) şi alta de la interfaţa cu pigmentul nears (S4), precum şi din zona
alb-cenuşie (S5). Pentru lentila mică, probele s-au prelevat din două zone (fig. 8),
una de culoare roşie (S6) şi cealaltă alb-cenuşie (S7). Fragmentul ceramic a fost
analizat în secţiune (S8) şi pe o probă prelevată de pe modelul decorativ pictat - S9
(fig. 9).
Aceleaşi probe au fost analizate şi prin microscopie electronică, cuplată cu
spectrometria de raze X (fig. 10–12), pentru determinarea compoziţiei chimice şi
distribuţiei componenţilor structurali.
 Studiul unor probe de pigmenţi minerali din situl cucutenian de la Buznea 441

Fig. 6. Zone selectate pentru analize: lentila mare (S1–zona roşu deschis; S2–zona roşu
închis; S3–exteriorul zonei arse; S4–interfaţa zonei arse cu pigmentul neafectat; S5–zona
alb-cenuşiu); lentila mică (S6–zona roşie; S7–zona alb-cenuşie); fragmentul ceramic
(S8–secţiune prin ceramică; S9–pigmentul negru din decorul pictat) // Areas selected
for analysis: big lens (S1–light red area; S2–the dark red area; S3–outside of
the burned area; S4–interface of the burned area with the unaffected pigment;
S5–white-gray area); small lens (S6–red zone, S7–the white-gray); the ceramic
fragment (S8–section through ceramics; S9–pigment black of the painted decoration).

Fig. 7. Imagini MO ale probelor prelevate din lentila mare de pigment (100×): a–zona
roşu deschis (S1); b–zona roşu închis (S2); c–exteriorul zonei arse (S3); d–interfaţa zonei
arse cu pigmentul neafectat (S4); e–zona alb-cenuşiu (S5) // OM images of the samples
of big pigment lens (100×): a–red light area (S1); b–dark red area (S2); c–the outside of
burned area (S3); d–interface of the burned area with the unaffected pigment (S4);
e–white-gray area (S5).

Fig. 8. Imagini MO ale probelor prelevate din lentila mică de pigment (100×): a–zona
roşie (S6); b–zona alb-cenuşie (S7) // OM images of the samples of small pigment lens
(100×): a–red area (S6); b–white-gray area (S7).
442 D. BOGHIAN, I. SANDU, V. VASILACHE, S.-C. ENEA

Fig. 9. Imagini MO ale probelor prelevate din fragmentul de

ceramică (100×): a–secţiune prin ceramică (S8); b–pigmentul
negru din decorul pictat (S9)//OM images of the samples of
ceramic fragment (100×): a–section through ceramic (S8);
b–black pigment of the painted decoration (S9).

Fig. 10. Imagini SEM ale probelor prelevate din lentila mare de pigment (500×): a–zona
roşu deschis (S1); b–zona roşu închis (S2); c–exteriorul zonei arse (S3); d–interfaţa zonei
arse cu pigmentul neafectat (S4); e–zona alb-cenuşiu (S5) // SEM images of the samples
of big pigment lens (500×): a–red light area (S1); b–dark red area (S2); c–the outside of
burned area (S3); d–interface of the burned area with the unaffected pigment (S4);e–white-
gray area (S5).

Fig. 11. Imagini SEM ale probelor prelevate din lentila mică de
pigment (500×): a–zona roşie (S6); b–zona alb-cenuşie (S7) //
SEM images of the samples of small pigment lens (100×):
a–red area (S6); b–white-gray area (S7).
 Studiul unor probe de pigmenţi minerali din situl cucutenian de la Buznea 443

Fig. 12. Imagini SEM ale probelor prelevate din fragmentul de

ceramică (1000×): a–secţiune prin ceramică (S8); b–pigmentul
negru din decorul pictat (S9) // SEM images of the samples of
ceramic fragment (1000×): a–section through ceramic (S8);
b–black pigment of the painted decoration (S9).

Astfel, compoziţia chimică a probelor analizate MO şi SEM a fost evaluată pe

baza spectrelor EDX şi este prezentată în tabelul 1.

Tabel 1. Compoziția chimică elementală a probelor analizate //

Elemental chemical composition of the analyzed samples.

Probe Compoziția elementală (%)

Si Al Fe Ca Mg K Na P Ti Cl S C O Mn Ba

S1 17.815 6.176 32.828 1.991 0.240 4.125 0.120 - 1.073 0.916 0.014 - 34.702 - -

S2 14.565 7.713 18.981 9.612 0.938 2.978 3.061 - 1.334 1.211 0.971 - 38.636 - -

S3 24.267 7.910 16.926 1.318 0.655 2.744 - 0.316 1.082 - 0.691 3.516 40.576 - -

S4 7.272 4.566 49.227 3.719 0.780 - - - - - - 34.435 - -

S5 15.945 7.212 2.753 14.805 1.461 1.558 0.466 0.257 0.715 3.366 1.049 1.267 49.147 - -

S6 11.865 5.907 45.222 2.950 1.024 2.974 1.095 0.807 1.225 - - - 26.929 - -

S7 24.913 10.732 4.488 7.852 1.767 2.450 0.713 0.514 0.900 1.549 1.073 - 43.050 - -

S8 28.646 8.999 5.159 6.878 2.112 2.418 0.859 0.084 0.642 0.743 - - 43.461 - -

S9 15.780 5.706 22.881 7.068 2.149 1.909 - 0.132 - 1.680 - - 33.244 7.591 1.860
444 D. BOGHIAN, I. SANDU, V. VASILACHE, S.-C. ENEA

S-a constatat că zona închisă a pigmentului roşu conţine o cantitate mai mică de
Fe şi cu toate că are o concentraţie mai mare în Ti, prezenţa S şi a Cl îl închide la
culoare. Zona care a suferit calcinare are, în partea exterioară, o concentraţie mai
mică în Fe decât la interfaţa cu pigmentul neafectat, deoarece a suferit procese de
disoluţionare, trecând în pânza freatică, aici regăsindu-se şi unele componente din
contaminare (compuşi pe bază de P, S, C).
Comparativ cu lentila mare, cea mică prezintă acelaşi modul caustic Si/Al
cuprins între 2.2 și 2.3, în schimb conținutul în Fe este dublu, iar contaminarea din
sit este mai slabă. În centrul celor două lentile, compoziţia variază în acelaşi raport
ca în structura de suprafaţă, cu deosebirea că, prin segregare, contaminarea cu
compuşi care conţin P este mai mare la lentila mică.
Analizele au arătat că este vorba de un pigment mineral pe bază de limonit
(FeO(OH). nH2O), care constă dintr-un amestec hidratat de oxi-hidroxid de fier
(III) [de regulă goethit -α-FeO(OH), ocru, și lepidocrocit -γ-FeO(OH) roșu,
câteodată „impurificat” cu jarosit (sulfat dublu de Fe şi K, de culoare roșie-
maronie)]. Raportul dintre cele trei componente decide culoarea pigmentului. Așa
cum se observă macroscopic și microscopic, granulometria pigmentului era extrem
de fină, ceea ce arată că au fost atent măcinați, dar în timp s-au monolitizat, în
condițiile post-depoziționale.
Din analiza ceramicii (în secțiune-S8 și pe pigment-S9) găsită în acelaşi sit
reiese că aceşti pigmenţi roşii au fost utilizaţi pentru angobă, în pigmentul negru
regăsindu-se doar caolinitul cu conţinut ridicat de Ti şi piroluzita (MnO), ambele
impurificate cu oxizi de bariu.

VII. Concluzii
Analiza ceramicii pictate din aşezarea de la Buznea-Silişte/După Grădini arată că
pentru decorarea acesteia au fost rar utilizaţi pigmenţi roşii, pentru trasarea
motivelor decorative, ca de altfel în toate siturile Cucuteni B1. În aceste condiţii,
cantitatea redusă a ceramicii decorate cu culoare roşie ne arată că aceşti pigmenţi
au fost utilizați complementar, fie pentru pictarea unor statuete antropomorfe, aşa
cum este cazul statuetei feminine, orientată spre vest, din cadrul complexului de
cult (MIHAI, BOGHIAN 1985, 431; BOGHIAN, MIHAI 1987, 314), fie în compuşii şi
tehnologiile legate de realizarea fondului (preparaţiei) în vederea aplicării picturii
şi, aşa cum au arătat analizele fizico-chimice, pentru prepararea angobei.
De asemenea, avându-se în vedere asocierea acestor probe cu alte artefacte din
locuința de cult de la Buznea, nu excludem utilizarea acestor pigmenți și pentru
picturi corporale, aşa cum dovedesc unele statuete antropomorfe (BOGHIAN 2011,
15–16), binecunoscute în această fază, care erau realizate cu ocazia unor procesiuni
rituale, precum și pentru decorarea incintelor şi construcţiilor sacre sau chiar a
caselor „obişnuite”, ale căror machete sunt pictate, fapt care se realiza, foarte
probabil, şi în viaţa cotidiană.
Originea pigmenților minerali determinați pare să fie zona carpatică de nord-est,
în surse alochtone, unde geologii au pus în evidență prezența și asocierea acestora
(Cârlibaba, Iacobeni, Vatra Dornei, în aluviunile Bistriței, Moldovei și ale
 Studiul unor probe de pigmenţi minerali din situl cucutenian de la Buznea 445

afluenților acestora, precum și la Tulgheş (HACQUET 1791; GRIGOROVICI 2002,

78-81, 84–91; SCHARR 2003, 83–85; RĂDULESCU, DIMITRESCU 1966, 163–166;
BUZGAR, BODI, BUZATU, APOPEI, AŞTEFANEI 2010, 95–108; BOGHIAN 2013, 46–
54) sau în depozite secundare, de mici dimensiuni, ca acela din zona Hotinului
„minereu de fier de forma unor sfere mici, minera ferri pisiformis niger”
(GRIGOROVICI 2002, 18–19), unele cunoscute și folosite încă de comunitățile din
Paleoliticul superior (PĂUNESCU 1998, 61). Unele dintre aceste depozite au fost
exploatate intens în pre-, protoistorie şi istorie făcând, astăzi, foarte dificilă
identificarea lor.
În acelaşi timp, nu trebuie și nu poate fi exclusă utilizarea unor surse locale de
pigmenți minerali (autohtone), aşa-numitele argile și „pământuri” colorate,
alcătuite din argile feruginoase, noduli feruginoşi care însoțesc unele depozite
argiloase, gresiile feruginoase (a se vedea numeroasele toponime Lutul Roșu, Malul
Roșu, Râpa Roșie) etc. (VASILACHE et alii 2013, 62–63; VASILACHE et alii 2014,
138–146; BOGHIAN et alii 2013, 501–504).
În ultima perioadă, prin diferite investigaţii arheometrice, s-au pus în evidență
compușii de fier şi provenienţa lor, îndeosebi ai celor folosiţi pentru prepararea
pigmenților roşii implicaţi în pictarea ceramicii cucuteniene şi tripoliene: ocrul
roșu/oxidul de fier-hematit/Fe2O3, hidratat sau nu; hidroxizii de fier: ocrul galben-
brun/goethit/α-FeO(OH) și limonitul/FeO(OH).nH2O, ultimul cunoscut și sub
numele de fier aluvionar, „de mlaștină” (amestec hidratat de oxid-hidroxid de fier
(III) compus din goethit, în principal, lepidocrocit/γ-FeO(OH), de culoare roșie-
brună, precum şi, uneori, jarosit galben-brun/KFe3(OH)6(SO4)2, de diferite nuanțe
și în variate reşete, de multe ori influențate de lianți și de procesele de transformare
a componentelor minerale în procesele legate de arderea/coacerea ceramicii pictate,
la temperaturi de peste 800°C, în condiţii oxidante, de cele mai multe ori
(KRASNIKOV 1931, 10–12; STOS-GALE, ROOK 1981, 155–161; NICULESCU,
COLTOS, POPOVICI 1982, 205–206; PÂNTEA 1984, 413–428; ELLIS, 1984, 51–129;
PODVIGINA, PISAREVA, KIREEVA, PALAGUTA 1999, 33–37; ALAIBA 1992, 81–83;
2007, 37–41; MANTU, VLAD, NICULESCU 2001, 191–210; NICULESCU, ŞICLĂMAN
1994, 321–322; PALAGUTA 2002, 627–629; RIŽOV 2002, 17; TRĄBSKA,
TRYBALSKA, GAWEŁ, BYTNAR 2003, 179-194; CONSTANTINESCU, BUGOI,
PANTOS, POPOVICI 2007, 281–288; BUGOI, CONSTANTINESCU, PANTOS, POPOVICI
2008, 195–199; KALININA, STARKOVA 2009, 31; 2012, 384–390; BUZGAR, BODI,
AŞTEFANEI, BUZATU 2010, 5–14; MĂŢĂU, NICA, POSTOLACHE, URSACHI,
COTIUGĂ, STANCU 2013, 914–925; IONESCU, HOECK 2012, 193–208).
Analiza componenţilor mineralogici principali, pe bază de oxizi de fier, din
aceşti pigmenţi, a evidenţiat o variaţie mare a proporţiilor de combinare, care diferă
de la sit la sit (SANDU, COTIUGĂ, SANDU, CIOCAN, OLTEANU, VASILACHE 2010,
75–82). Se pare că sursele carpatice ale pigmenților minerali întrebuințați de
comunitățile cucuteniene, cât și cele secundare, inclusiv cele aluvionare, au fost
utilizate de-a lungul celor trei faze ale culturii Cucuteni (A, A-B și B), chiar și în
vremea culturii Horodiștea–Erbiceni–Gordinești, cu toate că importanța acestora a
fost diferită, de la perioadă la perioadă.
446 D. BOGHIAN, I. SANDU, V. VASILACHE, S.-C. ENEA

Procurate din zona carpatică, probabil pe căile directe și/sau indirecte ale
schimburilor intercomunitare (GRAMATICU, BOGHIAN, STROE, SEVERIN,
IGNĂTESCU 2012, 84–85; BUZGAR, APOPEI, AŞTEFANEI 2013, 2128–2135;
BOGHIAN 2013, 46–54), sau din orizontul local, din surse autohtone şi cvasi-
autohtone (BOGHIAN et alii 2013, 501–504; VASILACHE, SANDU, BOGHIAN, ENEA,
LAZANU 2013, 62–63; VASILACHE, SANDU, ENEA, SANDU 2014, 138–146),
„pietrele” de oxizi de fier sau mangan erau „măcinate” și transformate, prin
mojarare, în pulberi fine, care, pentru a fi aplicate pe pereții vaselor, înainte sau
după ardere, erau „dispersate” în diferiți lianți organici: sucuri și uleiuri vegetale
(in, cânepă, clei de vişin), ou (albuş şi gălbenuş), lapte, gelatină, sânge, ceară de
albine topită (PÂNTEA 1983–1984, 417–418; PALAGUTA 2002, 628; TRĄBSKA,
TRYBALSKA, GAWEŁ, BYTNAR 2003, 179–194; KALININA, STARKOVA 2012, 387–
388, table I; RIŽOV 2002, 17).
După angobarea, finisarea şi uscarea vaselor, prin „ardere”, la temperaturi
ridicate (800–1000° C sau peste), substanţele colorate minerale ale picturilor
ornamentale se fixau de stratul de preparaţie şi angobă, pigmenții roșii virând
foarte puţin. Condițiile post-depoziționale din perioada de zacere (agresivitatea
solului şi activitatea microbiologică, alături de procesele osmotice de suprafaţă) au
afectat în diferite moduri ceramica pictată cucuteniano-tripoliană.
Lentilele de pigment mineral roşu de la Buznea-Silişte/După Grădini reprezintă,
deocamdată, o descoperire rară, dar completează repertoriul din ce în ce mai bogat
al dovezilor referitoare la diferiţii coloranţi utilizaţi de comunităţile cucuteniene și
tripoliene în activitățile de pictare a ceramicii, pentru decorarea ambientului și
tatuarea corpului, presupunând însemnate achiziţii cognitive, tehnologice şi
spirituale. Investigaţiile ştiinţifice în sistem co-asistat SEM-EDX au permis
evaluarea unor caracteristici arheometrice, care oferă un grad sporit de exactitate şi
credibilitate reconstrucţiilor tehnologice și istorice.
 Studiul unor probe de pigmenţi minerali din situl cucutenian de la Buznea 447

BIBLIOGRAFIE // REFERENCES

ALAIBA Ruxandra
1992 Tehnici de ornamentare prin pictură a ceramicii preistorice pe baza coloranţilor
minerali, Symposia Thracologica, 9, p. 81–83.
2007 Complexul cultural Cucuteni-Tripolie. Meşteşugul olăritului, Iaşi.
BOGHIAN Dumitru
1995 Unele consideraţii referitoare la vasele cucuteniene cu decor ornitomorf pictat,
descoperite la Buznea (oraş Târgu Frumos), CC, S.N., 1 (11), p. 195–203.
2004 Comunităţile culturii Cucuteni din bazinul Bahluiului, Suceava.
2011 Les marquages corporels chez les communautés néolithiques et énéolithiques
carpato-danubiennes (II), CC, S.N., XVII/1, p. 5–35.
2013 The works of Balthazar Hacquet – sources for the study of the natural resources
used by the pre-historical and historical communities from the north-eastern
Carpathian area, in: B.P. Niculică, D. Boghian (eds.), Semper fidelis. In
honorem magistri Mircea Ignat, Suceava, p. 43–63.
BOGHIAN Dumitru, MIHAI Constantin
1987 Le complexe de culte et les vases à décor ornithomorphe peint découvert à
Buznea, in: M. Petrescu-Dîmboviţa et alii (eds.), La civilisation de Cucuteni en
contexte européen, BAI, I, Iaşi, p. 313–324.
BOGHIAN Dumitru, ENEA Sergiu, LAZANU Ciprian, PÎRNĂU Radu, BEJENARU
Luminiţa, STANC Simina, VASILACHE Viorica, SANDU Ion, ASĂNDULESEI Andrei,
TENCARIU Felix-Adrian
2013 Rezultate preliminare ale investigațiilor interdisciplinare din situl de la Tăcuta-
„Dealul Paic”, jud. Vaslui, in: A. Stavilă, D. Micle, A. Cîntar, C. Floca, S.
Forţiu (eds.), ArheoVest I: In Memoriam Liviu Măruia. Interdisciplinaritate în
arheologie şi istorie, Timişoara, 7 decembrie 2013, II, Szeged, p. 487–508.
BUGOI Roxana, CONSTANTINESCU Bogdan, PANTOS Emmanuel, POPOVICI
Dragomir
2008 Investigation of pigments from Cucuteni Neolithic ceramics using Synchrotron
Radiation X-Ray Diffraction, Powder Diffraction, 23, 3, p. 195–199.
BUZGAR Nicolae, BODI George, AŞTEFANEI Dan, BUZATU Asndrei
2010 The Raman study on white, red and black pigments used in Cucuteni neolithic
painted ceramics, AŞUI, Geologie, LVI/1, p. 5–14.
BUZGAR N., BODI G., BUZATU A., APOPEI I.A., AŞTEFANEI Dan
2010 Raman and XRD studies on black pigment of Cucuteni ceramics, AŞUI,
Geologie, LVI/2, p. 95–108.
BUZGAR N., APOPEI I.A., AŞTEFANEI Dan
2013 Characterization and source of Cucuteni black pigment (Romania): vibrational
spectrometry and XRD study, Journal of Archaeological Science, 40, 4, p. 2128–
2135.
CONSTANTINESCU Bogdan, BUGOI Roxana, PANTOS Emmanuel, POPOVICI
Dragomir
2007 Phase and chemical composition analysis of pigments used in Cucuteni neolithic
painted ceramics, Documenta Praehistorica, XXXIV, p. 281–288.
ELLIS Linda
1984 The Cucuteni-Tripolye Culture. A Study in Technology and the Origins of
Complex Society, BAR International Series 217, Oxford.
448 D. BOGHIAN, I. SANDU, V. VASILACHE, S.-C. ENEA
GRAMATICU Mihai, BOGHIAN Dumitru, STROE Silviu Gabriel, SEVERIN Traian
Lucian, IGNĂTESCU Sorin
2012 New Archaeometrical Analysis on a Batch of Ceramic Fragments and Pigments
Samples Discovered at the Site of Feteşti-La Schit, Adâncata Commune, Suceava
County, in: Second Arheoinvest Congres. Interdisciplinary Research in
Archaeology, June 7th–9th, 2012, Iaşi, Romania, Programme and Abstracts,
Iaşi, p. 84–85.
GRIGOROVICI Radu (ed.)
2002 Bucovina în prima descriere fizico-politică: B. Hacquet, Călătorie prin Carpaţii
Dacici (1788-1789), Rădăuţi.
HACQUET Balthazar
1791 Hacquet's neueste physikalisch-politische Reisen in den Jahren 1788 und 1789
durch die Dacischen und Sarmatischen oder Nördlichen Karpathen, Nürnberg.
IONESCU Corina, HOECK Volker
2012 Mineralogia şi chimismul ceramicii Cucuteni de la Ruginoasa, in: C.-M.
Lazarovici, Gh. Lazarovici, Ruginoasa - Dealul Drăghici. Monografie
arheologică, Suceava, p. 193–208.
KALININA K., STARKOVA Elena
2009 An analytical study of organic components of decoration of painted pottery from
the Neolithic site of Polivanov Yar (Cucuteni-Tripolye), in: Mass Spectrometry
and Chromatography 2009 Meeting, Abstracts, London, p. 31.
2012 Issledovaniia sviazuiushchikh krasochnykh sloev keramiki kul’tury Tripol’ie-
Kukuteni, in: Kul’tury stepnoi Evrazii i ikh vzaimodeistvie s drevnimi
tsivilizatsiiami. Materialy mezhdunarodnoi nauchnoi konferentsii
posviashchennoi 110-letiiu co dnia rozhdeniia vydaiushegosia rossiskogo
arkheologa Mikhaila Petrovicha Griaznova, Kniga 1, Sankt Peterburg,
p. 384–390.
KRASNIKOV I.P.
1931 Tripol’skaja keramika (Tekhnologicheskji etiud), Soobshchenia Gosudarstvennoi
Akademii Istorii Material’noi Kultury, Moskva-Leningrad, No. 3, p. 10–12.
MAGGETTI M.
1994 Mineralogical and petrographical methods for the study of ancient pottery, in: F.
Burragato, O. Grubessi, L. Lazzarini (eds.), First European Workshop on
Archaeological Ceramics, Rome, p. 23–35.
MANTU Cornelia-Magda, VLAD Ana-Maria, NICULESCU Gheorghe
2001 Painting Pigments for Ceramic Decoration in the Cucuteni-Tripolye Cultural
Complex, in: Fl. Draşovean (ed.), Festschrift für Gheorghe Lazarovici zum 60.
Geburtstag, BHAB XXX, Timişoara, p. 191–210.
MĂŢĂU Florica, NICA V., Postolache P., URSACHI I., COTIUGĂ V., STANCU Al.
2013 Physical study of the Cucuteni pottery technology, Journal of Archaeological
Science, 40, 2, p. 914–925.
MIHAI Constantin
1973 Aşezările cucuteniene de la Giurgeşti şi Buznea, în zona Târgului Frumos,
Danubius, VI–VII (1972–1973), p. 11–13.
MIHAI Constantin, BOGHIAN Dumitru
1985 Un nou complex cucutenian de cult descoperit la Buznea (oraş Târgu Frumos,
judeţul Iaşi), MemAnt, IX–XI (1977–1979), p. 429–452.
 Studiul unor probe de pigmenţi minerali din situl cucutenian de la Buznea 449
NICULESCU Gh., COLTOS C., POPOVICI, Dragomir
1982 Analysis of pigments used for decorations of Cucuteni pottery, in: Cercetări de
restaurare şi conservare, 2, Bucureşti, p. 205–206.
NICULESCU Gh., ŞICLĂMAN D.
1994 Difracţia de raze X – metodă de largă aplicabilitate în studiul obiectelor
minerale; posibilităţi şi limite, Mousaios, IV/2, p. 321–322.
PALAGUTA Ivan
2002 Some Results of Studies on Cucuteni-Tripolye Decoration Techniques, in: E.
Jerem, K.T. Birό (eds.), Archaeometry 98. Proceedings of the 31st Symposium,
Budapest, 27 April — 1 May 1998, II, BAR International Series 1043, Oxford,
p. 627–629.
PĂUNESCU Alexandru
1998 Paleoliticul şi epipaleoliticul de pe teritoriul Moldovei cuprins între Carpaţi şi
Siret. Studiu monografic, I/1, Bucureşti.
PÂNTEA Cristian
1984 Noi date privind tehnica picturală în cultura Cucuteni, AMM, V–VI
(1983–1984), p. 413–428.
PODVIGINA N.L., PISAREVA S.A., KIREEVA V.N., PALAGUTA I.V.
1999 Issledovanija raspisnoi eneoliticheskoi keramiki kul’tury Tripol’ie-Kukuteni IV-
III tys. do. n. e., Hudozhestvennoe nasledie: Hranenie issledovannie restavratsiia,
17, Moskva, p. 33–37.
RĂDULESCU Dan, DIMITRESCU Radu
1966 Mineralogia topografică a României, Bucureşti.
RICE Prudence M.
1999 On the origins of pottery, Journal of Archaeological Method and Theory, 6,
p. 1–54.
RIŽOV, Sergej M.
2002 Gonchearstvo plemen tripil’s’koi kul’tury, in: S.M. Rižov, N.V. Burdo, M.Ju.
Videjko, B.V. Magomedov, Davnia keramiki Ukraini. Arkheologichini dzierela
ta rekonstruktsii. Chastina persha, Kjiv, p. 5–60.
SANDU Ion, COTIUGĂ Vasile, SANDU Andrei V., CIOCAN Adelina C, OLTEANU
G.I., VASILACHE Viorica
2010 New Archaeometric Characteristics for Ancient Pottery Identification,
International Journal of Conservation Science, 1 (2), p. 75–82.
SANDU Ion, VASILACHE Viorica, TENCARIU Felix Adrian, COTIUGĂ Vasile
2010 Scientific conservation of the ceramic artifacts, Iaşi.
SCHARR Kurt (Hrsg.)
2003 Die Karpaten. Balthasar Hacquet und das ”vergessene” Gebirge in Europa,
Innsbruck – Wien – München – Bozen.
STOS-GALE Z., ROOK Eva
1981 Analysis of pigments used for decorations of neolithic pottery from Bilcze Złote,
Ukraine, British Museum – Occasional paper 19, p. 155–161.
TRĄBSKA Joanna, TRYBALSKA Barbara, GAWEŁ Adam, BYTNAR Krzysztof
2003 Pigmenty i warstwy malarskie ceramiki neolitycznei kultury trypolskiei (Bilcze
Złote); II. Zabtyki kamienne z Bilcza Złotego, Materiały Archeologiczne, 34,
p. 179–194.
450 D. BOGHIAN, I. SANDU, V. VASILACHE, S.-C. ENEA
VASILACHE Viorica, SANDU Ion, BOGHIAN D-tru, ENEA Sergiu, LAZANU Ciprian
2013 Investigations on batches of ceramic fragments and mineral pigments from the
cucutenian site of Tăcuta-Dealul Miclea/Paic, Vaslui County, in: Third
Arheoinvest Congres. Interdisciplinary Research in Archaeology, June 6th–8th,
2013, Iaşi, Romania, Programme and Abstracts, Iaşi, p. 62–63.
VASILACHE Viorica, SANDU Ion, ENEA Sergiu, SANDU Ion Gabriel
2014 Determinări ceramografice pe loturi din siturile Costeşti şi Giurgeşti, in: D.
Boghian, S.-C. Enea, S. Ignătescu, L. Bejenaru, S.M. Stanc, Comunităţi
cucuteniene din zona Târgu Frumos. Cercetări interdisciplinare în siturile de la
Costeşti şi Giurgeşti, Iaşi, 2014, p. 138–146.