http://www.arkive.

org/honey-bee/apis-
mellifera/video-11.html
COLONIA DE ALBINE
 Colonia albinelor- familie
formată din 30.000-50.000
indivizi: o matcă, un număr de
trântori şi o „armată” de albine
lucrătoare. Familia este capabilă
să asigure reproducerea
puietului. Trântorii lipsesc iarna.
Pentru buna întreţinere a unei
colonii funcţionale, cele trei
componente se completează
reciproc, fiecăreia revinindu-i o
anumită sarcină pe parcursul
anului.
 https://youtu.be/1NO7sXltrbE
https://www.youtube.com/watch?v=x7cX2cj
Funw
 Matca
 Matca întrece în mărime trântorul şi
lucrătoarea, dar nu este aşa de lată ca
şi trântorul. Mişcările ei par lente
decat cele ale lucratoarei. În raport cu
lungimea corpului, aripile ei sunt mai
scurte decât ale albinei lucrătoare şi
ale trântorului.
 Are sarcina să depună ouă, fiind unica
femelă aptă de reproductie. Păstrarea
ei este indispensabilă pentru
reproducerea comunităţii de albine şi,
în special, pentru înlocuirea albinelor
moarte în lunile de vară, în perioada
culesului. Pentru aceasta este necesar
să fie depuse 1500-3000 de ouă pe zi,
masa acestora fiind aproape triplul
greutăţii ei.
 Pentru ca mătcile să aibă şi să
păstreze această capacitate, trebuie
îndeplinite următoarele cerinţe:
creştere în raporturi normale,
împerechere satisfăcătoare, hrănire
suficientă a mătcii de către albinele
lucrătoare.
 Matca provine, ca şi lucrătoarele, dintr-
un ou fecundat, dispus într-o alveolă
mare, alveola mătcii. Larva eclozată
este hrănită cu o hrană specială,
laptisorul, şi se dezvoltă astfel, în 16-
17 zile, de la ou la matcă - la care
organele sexuale sunt complet
formate.
 Lucrătoarele înconjoară în permanenţă
matca şi au sarcini bine stabilite,
astfel: albinele tinere de 10-12 zile o
hrănesc cu laptişor de matcă, cele de
până la 36 de zile o mângâie şi ling de
pe abdomenul mătcii „substanţa de
matcă” secretată de glandele
mandibulare- feromon distribuit tuturor
albinelor prin schimburile de hrană,
pentru a face cunoscută perzenţa
mătcii în stup. Matcă cu doici
http://www.arkive.org/honey-bee/apis- Botci
mellifera/video-09c.html
• Fără matcă, familia din stup devine foarte
agitată, doar lucratoarele-doici rămânând să
îngrijească puietul. Celelalte se împrăştie pe
pereţii stupului, emit sunete specifice şi încep
constuirea botcilor. Prin introducerea unei mătci,
liniştea se restabileşte şi albinele socializează: o
mângaie, o hrănesc, o curăţă şi distrug botcile
începute.
• Durata de viaţă a mătcilor este, în medie,
de 3-4 ani. După 2-4 ani de pontă în acelaşi stup,
sau succesiv în 2-3 stupi în cazul roilor,
cantitatea de spermatozoizi deţinuţi de matcă se
epuizează şi ea va depune numai ouă de
trântori, devenind trântoriţă, familia fiind pierdută,
dacă nu se intervine la timp. În scurt timp,
lucrătoarele vor creşte din ultimele ouă fecundate
una sau mai multe mătci.

Ramă cu puiet cu varietate de celule: celule cu puiet necăpăcit (conţinând ouă şi

larve), celule cu nectar (celule necăpăcite cu uncured honey-miere netratată) şi
celule cu puiet căpăcite (conţin pupe).
 Înlocuirea fără roire a unei mătci bătrâne cu fiica sa este un caracter
ereditar. La unele rase, coabitarea celor două mătci este posibilă toată
iarna, cea bătrână dispărând primăvara.
 Se poate determina vârsta şi starea de sănătate a mătci, chiar fără a o
vedea, doar prin aprecierea puietului. O suprafaţă întinsă şi compactă de
puiet căpăcit, reprezintă munca unei mătci tinere şi viguroase, cu o familie
sănătoasă. Spaţii goale pe rama de puiet, intercalarea larvelor de vârste
diferite printre puietul căpăcit, sunt semnele activităţii unei mătci bătrâne,
cu o familie bolnavă.

Rama cu puiet
şi matcă

https://www.youtube.com/watch?v=lE-
8QuBDkk
 Zborul nupţial, sau fertilizarea artificială

 La circa 8-10 zile după eclozare, matca părăseşte stupul

pentru zborul nupţial, nu înainte de a fi efectuat zboruri
de orientare pentru a-şi întipări în minte împrejurimile.
Prin împerechere, matca primeşte spermatozoizii
necesari. Aceştia sunt ţinuţi vii ani de zile în punga
spermatică prin oxigenare şi hrănire.
 În ultimii ani, procedeul însămânţării artificiale a mătcilor
a fost desăvârşit şi completat. Pentru aceasta, este
necesar un instrumentar specific, steril şi multă abilitate
care se dobândeşte în ani.
- avantaje: - prin selectarea spermatozoizilor de la
anumiţi trântori ai coloniilor, se obţine o împerechere
controlată. Într-o creştere selecţionată, acest procedeu
este, uneori, necesar.
http://www.arkive.org/honey-bee/apis-
Matca caută o celulă potrivită, goală
mellifera/video-09b.html
 Depunerea ouălor
 După o însămânţare reuşită,
naturală sau artificială, matca
începe după 2-3 zile să depună
ouă, proces de maturare care
se încheie când ele sunt
eliminate din trompele uterine în
vagin, unde sunt fecundate.
 Pentru aceasta, din punga
spermatică sunt eliberaţi câţiva
spermatozoizi care pătrund în
membrana oului. Conţinutul
spermatozoidului se contopeşte
cu cel al oului.
Matca verifica celula, daca e goală si curată,
https://youtu.be/aNoqN-IX5qs introducându-si capul în ea
 Albinele lucrătoare şi mătcile
pot apărea numai din ouăle
fecundate. Matca poate,
totuşi, depune şi ouă
nefecundate, din martie-aprilie
până în iunie-iulie. Înainte şi
după această perioadă, matca
depune, de regulă, numai ouă
fecundate.
 Matca poate depune şi ouă
fecundate în alveolele
lucrătoare şi ouă nefecundate
în alveole de trântori,
alternativ, în câteva secunde; Matca işi inserează abdomenul
încă nu este destul de clar în în celulă şi depune un ou la baza ei

ce mod se goleşte vaginul atât

de repede de spermatozoizi.
 Masculii coloniilor de albine sunt mai
voluminoşi şi mai dezvoltaţi decât
lucrătoarele sau mătcile. Trompa
scurtă comparativ cu cea a albinei
lucrătoare, serveşte la primirea hranei Trântorii
de la acestea şi, uneori, la aspirarea
hranei din alveole.
 Însămânţarea
 Cea mai importanta sarcină a
trântorilor este aceea :  Trântorii şi mătcile zboară în scopul
- de a produce spermatozoizi şi de a împerecherii la distanţe de până la 10
se imperechea cu matca. km, de regulă, ziua. Împerecherea are
Trântorii şi mătcile se întâlnesc în loc la aprox.10 m înălţime: trântorul îşi
locurile de adunare a trântorilor, în lasă canalul ejacular ca „semn de
afara stupului. Împerecherea are loc împerechere” în vaginul albinei şi
în anumite spaţii destul de restrânse cade mort la pământ.
şi care rămân aceleaşi ani de zile.
Explicaţia ar fi ca aceste locuri  Acest semn de împerechere poate fi
prezintă un anumit nivel de radiaţii îndepărtat imediat, de către următorul
electromagnetice (Mauthe, Horn, trântor. Astfel, matca îşi poate
Lampeitl 1992). continua zborul nupţial şi se
 Trântorii mai contribuie, prin prezenta împerecheaza în aceeaşi zi de 8-10
lor pe faguri, la realizarea unui regim
termic optim necesar cresterii în bune ori.
conditii a puietului, precum si la  https://www.theguardian.com/environ
ventilarea stupului. ment/video/2013/sep/06/queen-bee-
 https://youtu.be/VsCmSWoF8PY wedding-flight-video
 1.
The drone mounts the queen, inserts
his endophallus, and ejaculates his
semen.
3.
Drones mounting later remove
the previous drone's endophallus
and lose their own through similar
matings. The emasculated drones
die very quickly with their
abdomens burst in this fashion.
2. During ejaculation, the
male falls back and his
endophallus is ripped
out of his body and
remains attached to the
queen.
4.
Of the 90 million sperm deposited by several males
in the queen's oviducts, a mixture of about 7 million
are stored in the spermatheca. These sperm will be
used, a few at a time, during the queen's life to
fertilize her eggs. The one (or few) mating flight(s) in
her first few days of life are her last. Should the old
queen run out of sperm, a new queen will be
produced through the intervention of the workers.
 Trântorul eclozează din ouă
nefecundate (partenogeneză). Până la Viaţa trântorului
eclozare trec 24 de zile. Trântorii recent
eclozaţi stau în repaus complet în cuib,
la 35°C şi sunt hrăniţi de lucrătoare în
primele 4 zile, după care preiau hrana
din alveolele cu miere. În această
perioadă are loc maturarea
spermatozoizilor. Din a opta zi, ies în
zbor. Durata lor de viaţă depinde de
încetarea culesului şi de data perioadei
de împerechere şi este cuprinsă între
20 şi 50 de zile.
 În coloniile normal dezvoltate, trântorii
se întâlnesc numai în lunile aprilie până Trântor recent eclozat
în iulie-august, în număr de câteva
sute.
 Ei emit un feromon ce atrage matca
virgină în zonele de împerechere şi
care „delimitează” culoarele de zbor.
 Deoarece trântorii nu contribuie la
activităţile stupului, ei nu mai sunt
toleraţi începând din iulie. Sunt
consideraţi inutili pe perioada iernii şi,
de aceea, sunt împiedicaţi să mai aibă
acces la hrană si sunt alungati, treptat.
 Acelaşi lucru se întâmplă şi în
perioade de criză alimentară. În
această situaţie lucrătoarele
smulg chiar larvele de trântori din
alveole. Nu degeaba se vorbeşte
despre măcelul trântorilor. Cel
care mai poate zbura şi nu mai
are forţă, poate intra în coloniile Lucrătoare inspectează un ou de
fără matcă sau în acelea care lucrătoare-ouătoare într-o celulă de trântor
mai au încă o matcă
nefecundată.
 Trântorii mai pot ecloza şi din
ouăle nefecundate ale mătcilor
virgine sau incomplet dezvoltate,
sau din ouă depuse de
lucrătoare. Majoritatea acestor
trântori sunt mult mai mici; ei pot
produce spermatozoizi vii şi
formează aşa numitele „colonii După smulgerea oului cu ajutorul
cu puiet de trântori”. mandibulelor, lucrătoarea îl mănâncă
 Albinele lucrătoare
 Cei mai mici şi mai harnici membri ai
coloniei; formează masa familiei de albine.
 Numărul lor variază în funcţie de sezon:
- la începutul primăverii 10.000-20.000
- vara circa 40.000-60.000 (50.000-80.000)
- toamna 20.000-30.000.
 Albinele lucrătoare sunt femele
subdezvoltate, ale căror ovare sunt
formate, dar sunt mici şi, în general, nu
produc ovule. O excepţie o constituie
colonia fără matcă şi fără posibilitatea de a
obţine una din puietul existent. În această
situaţie, unele lucrătoare depun ouă fără a
fi fecundate, iar din acestea apar numai
trântori.
 Lucrătoarele sunt perfect adaptate
anatomo-morfologic pentru îndeplinirea
tuturor sarcinilor necesare prosperităţii
coloniei: au o trompă prevăzută cu cea mai
lungă limbă din castă, picioarele prevăzute
cu corbicule (paneraşe) pentru transportul
mierii, glandele lor cerifere produc ceara,
cu acul îşi apără cuibul, prin produsul de
secreţie al glandelor faringiene îşi hrănesc
puietul, cu ajutorul corpului adipos Ouă depuse de lucrătoare
supravieţuiesc iarna. într-o colonie fără matcă
 Durata de viaţă a lucrătoarelor:
- În sezon activ (cresc puiet, clădesc faguri,
culeg nectar şi polen)- 30-40 zile;
- Primăvară-toamnă (activitate mai
redusă)- 40-60 zile.
- Cele ce eclozionează toamna, nu
participă creşterea puietului şi cele din
familii orfane- 9-10 luni.

Lucrătoare-paznici

Transfer de nectar
Lucrătoare-doici îngrijind puietul
Lucrătoare şi matcă Lucrătoare şi trântor

Lucrătoare culegătoare
Creşterea puietului
 https://www.youtube.com/watch?v=wU8pM
swhnVs
 reproducere