1.1. Metodologie Ai

BENEFICIAR Lucrari de „Modernizare parte Asociere
Comuna Dobroiesti
carosabila si trotuare, strada a
Orizontului, comuna Dobroesti, judetul S.C. EDIL VAL
CONSTRUCT S.R.L. - S.C.
Page 1 of 90 METODOLOGIEIlfov” DE LUCRU
PETROCONSTRUCT
GROUP S.R.L.
Descrierea lucrarilor
Denumirea lucrării:
Lucrari de „Modernizare parte carosabila si trotuare, strada Orizontului, comuna

Dobroesti, judetul Ilfov”
cod CPV 45233120-6 Lucrari de constructii de drumuri (Rev.2)
Beneficiar:
Comuna Dobroiesti
Ofertant:
Asocierea S.C. EDIL VAL CONSTRUCT S.R.L. - S.C. PETROCONSTRUCT GROUP S.R.L.
Descrierea lucrării:
Amplasament
Amplasamentul lucrarilor se afla în comuna Dobroești, sat Dobroești, jud. Ilfov.
Comuna Dobroeşti este situată în partea de sud-est a Municipiului Bucureşti, pe malul stâng al
râului Colentina. La est se învecinează cu Comuna Pantelimon, de care se leagă prin punctul numit
“Ostrov”.
La nord se învecinează cu Comuna Voluntari, iar la vest, cu satul Fundeni, care-i aparţine
teritorial.
Descrierea proiectului
Situatia existenta
Strada Orizontului este amplasată între bd-ul. V. Dumitrescu si strada G-ral Gheorghe
Magheru, având lungimea de cca. 546,0m. Aceasta este o stradă secundară cu lățimea intre limitele
de proprietate cuprinsă intre 4.00m și 9,00m, cu partea carosabila alcatuita din balast sau balast
amestecat cu pamant.
Accesul pietonal nu este asigurat, deoarece nu sunt amenajate trotuare pentru circulația
pietonală, iar accesele în gospodarii sunt impropriu realizate.
BENEFICIAR Lucrari de „Modernizare parte carosabila Asocierea
Comuna Dobroiesti
si trotuare, strada Orizontului, comuna S.C. EDIL VAL CONSTRUCT
Dobroesti, judetul Ilfov” S.R.L. - S.C.
PETROCONSTRUCT GROUP
Page 2 of 90 METODOLOGIE DE LUCRU S.R.L.
Pe acesta stradă nu există un sistem de colectare și evacuare a apelor pluviale, deci nici
un drenaj corespunzator al apelor de pe carosabil dar exista canalizare în localitate.
La marginea limitelor de proprietate pe partea stângă si dreapta a străzii sunt amplasaţi stâlpi
de alimentare cu energie electrică.
Strada se încadrează în clasa de trafic ușor, iar categoria de importanţă este “C” (construcţii
de importanţă normală, conform HGR 261/94).
Scurgerea apelor
Pe acesta stradă nu există un sistem de colectare și evacuare a apelor pluviale, deci nici
un drenaj corespunzator al apelor de pe carosabil dar exista canalizare în localitate.
Reţele de utilităţi
În prezent pe sectorul de drum studiat, există în partea carosabilă sau adiacent reţele de
utilitaţi (alimentare cu apă şi canalizare, gaze naturale, reţele electrice sau telecomunicaţii). Pe
toată perioada de execuţie a lucrărilor acestea vor fi protejate.
Semnalizare rutieră
În prezent pe sectorul de drum studiat, nu există o semnalizare rutiera (orizontală sau

verticală) care să reglementeze circulația atât pe sectoarele de stradă cat şi în zona intersecțiilor.
Solutia proiectata
La proiectarea drumului s-au avut în vedere următoarele elemente:
• tema de proiectare
• categoria strazii
• viteza de proiectare
• intensitatea circulaţiei
• configuraţia terenului
• condiţiile geotehnice din amplasament

Comuna Dobroiesti
• condiţiile hidrologice
• existenţa limitelor de proprietate
• existenţa utilităţilor in ampriza strazilor
• panta generala a terenului.
Axa în plan
Axa in plan a fost proiectata pentru o viteză cuprinsa intre 30-50 km/h ținând cont de
configurația străzii şi de încadrarea în limitele de proprietate şi cu posibilitatea asigurării la
marginea platformei a scurgerii apelor pluviale, acolo unde a fost posibil.
Axa în plan a străzii este alcătuita din aliniamente si raze de racordare in plan mari. Acestea
urmăresc axa existentă, elementele geometrice, pentru încadrarea în limitele acceptate de STAS
10144/3-91.
Profil longitudinal
Profilul longitudinal proiectat urmărește profilul longitudinal existent, fiind realizat acolo unde
a fost posibil în conformitate cu STAS 10144/3-91 .
Profilul longitudinal proiectat ţine cont şi de cotele acceselor la proprietăţi precum şi

asigurarea în bune condiţii a scurgerii apelor prin pante şi puncte de minim către elementele de
colectare.
Totodată la proiectarea profilului longitudinal s-a ținut seama şi de racordarea cu cotele

drumurilor intersectate.
Profilul transversal tip
Profilul transversal tip al străzii a fost stabilit în conformitate cu STAS 10144/1-90, cap. 3 străzi
in localități rurale.
Strada ce face obiectul prezentului proiect, este stradă de clasă tehnică IV.
În profilul transversal tip se pot deosebi următoarele elemente:
- parte carosabilă
- trotuare
- elemente de scurgerea apelor (guri de scurgere cu depozit)

Comuna Dobroiesti
Au fost prevăzute pante transversale ale carosabilului de 2,5%.
Profilul transversal tip este prezentat în planșe şi pentru profilul tip este specificat sectorul de
strada pe care se aplică.
Sistemul rutier
Traficul pe strada Orizontului este redus, fiind un trafic local, de autoturisme şi

ocazional autospeciale grele de intervenție.
Profilul transversal tip
Profil transversal tip 1 se aplica pe strada Orizontului intre km. 0+000.00 – 0+040.00
 lățime parte carosabila – 3.5m (o banda de circulație, sens unic)
 pantă parte carosabila convertit dreapta – 2.5%
 lățime parte carosabila – 4.0m (o banda de circulație, sens unic)
 pantă parte carosabila profil acoperiș – 2.5%
 trotuare pietonale - lățime variabilă intre 1.10m și 1,00m
(local lățimea trotuarului poate scădea pana la 50cm)
 lățime parte carosabila – 5,50m (o banda de circulație pe sens 2.75m)
 pantă parte carosabila profil acoperiș – 2.5%
 trotuare pietonale - lățime variabilă intre 1,10 – 1.50m
Profil transversal tip 4 se aplica pe strada Orizontului intre km. 0+230.00 – 0+546
 lățime parte carosabila – 5,50m (o banda de circulație pe sens 2.75m)
 pantă parte carosabila profil convertit stanga – 2.5%

Comuna Dobroiesti
 trotuare pietonale - lățime variabilă intre 1.10m și 1,50m
(local lățimea trotuarului poate scădea pana la 50cm)
Sistem rutier propus
Partea carosabilă:
 4 cm strat de uzură BA16 Rul 50/70
 5 cm strat de legătura din BAD 20 Leg 50/70
 20cm strat de piatra sparta
 30cm fundație de balast
 5cm strat de nisip
Trotuare:
 4 cm strat de uzură BA8 Rul 50/70
 10 cm strat de balast stabilizat
 10 cm fundație de balast
Scurgerea apelor
Pe sectorul de drum studiat, scurgerea apelor se face în lungul străzii şi mai departe spre
punctele de minim, unde sunt amplasate elementele de scurgere (guri de scurgere) amplasate pe
ambele părți ale străzii pentru partea carosabila in acoperiș sau pe o singura parte pentru partea
carosabila convertita.
Reglementarea circulației
Reglementarea circulației se va face prin realizarea de marcaje rutiere transversale şi prin

semnalizarea verticală - indicatoare rutiere.
După terminarea lucrărilor de asfaltare se vor realiza marcajele rutiere transversale:
- indicatoare rutiere
Comuna Dobroiesti
- treceri de pietoni
Mutări şi protejări utilități
Prin proiectarea axei în plan s-a încercat respectarea STAS 863 dar şi evitarea demolărilor,
exproprierilor şi mutărilor de utilități.
Local la km 0+120 se va reloca stâlpul de iluminat, amplasat pe partea stânga. Relocarea

stalpului de iluminat se va face de catre Beneficiar inaintea inceperii lucrarilor.
Pentru realizarea lucrărilor de modernizare a drumului nu au fost necesare mutări ale rețelelor
existente de utilități.
Dacă în timpul execuției lucrărilor de modernizare vor fi întâlnite şi alte utilități acestea vor fi
mutate sau protejate în conformitate cu avizele date de deținătorii acestora.
Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat
Terenul pe care au fost propuse lucrările se desfășoară în proporție de 100% pe teritoriul

administrativ al Comunei Dobroești.
1.1 Ridicări topografice
Înainte de începerea ridicărilor se va face predarea amplasamentelor conform reglementărilor

în vigoare, împreună cu proiectantul Contractului, care va furniza toate datele topografice (repere de
nivelment, coordonate, cote absolute, etc.) cerute prin formularele indicate în reglementările
menţionate.
Pornindu-se de la planurile din Documentaţia de atribuire şi alte piese grafice furnizate inclusiv
de Inginer prin dispoziţiile date, se vor întocmi planuri topografice în aşa fel, încât să facă posibilă
verificarea pe teren, identificarea tuturor utilităţilor, traversărilor de drumuri sau căi de acces public
existente de-a lungul traseelor sau amplasamentelor lucrărilor. Tot pe baza acestor planuri se vor
realiza “desenele finale” după finalizarea lucrărilor şi corectarea datelor topo iniţiale.
Realizarea ridicărilor şi a planurilor topo, se va face de către personal specializat, cu tehnica şi
aparatura modernă specifică.
Toate ridicările trebuie stocate în mod profesional pe suport magnetic, într-un format accesibil
prin programe uzuale.
Acest echipament topo va fi calibrat şi întreţinut la calitatea nominală a sa, ori de câte ori acest
lucru este necesar.
Înainte de începerea propriu-zisă a ridicărilor topo, Antreprenorul va furniza Inginerului pentru
aprobare următoarele informaţii, sintetizate într-un raport:
- CV-ul topografului principal şi informaţii în legătură cu echipa din subordinea sa;
Comuna Dobroiesti
- Metodele de ridicare topo ce se intenţionează a fi folosite, inclusiv a tuturor reperelor

de nivelment, cu coordonate în sistem Stereo 70 şi cote absolute nivel Marea Neagră,
ce urmează a fi utilizate de-a lungul traseelor lucrărilor.
- Detalii şi date tehnice despre echipamentul topo din dotare (ce urmează a fi utilizat) şi
programe soft specifice de lucru;
- Acurateţea garantată a ridicărilor, obţinută pentru toate metodele aplicate cu
echipamentul descris anterior;
Toate ridicările topo trebuie să fie înregistrate în jurnale de teren, trecute apoi pe planuri şi
aprobate de Inginer. Toate activităţile topografice trebuie să fie aprobate de Inginer.
Predarea măsurătorilor
Înainte de începerea lucrărilor trebuie primite toate informaţiile şi datele utilizate pentru proiect,
iar ridicările topo ale antreprenorului se vor raporta la Sistemele de coordonate pe orizontală şi
verticală definite anterior.
După primirea datelor, Antreprenorul va verifica - existenţa punctelor de triangulaţie şi a
cotelor de nivel, etc.
Se vor face verificări pe teren pentru a se constata dacă punctele au fost avariate sau
deplasate. În caz afirmativ, se va anunţa imediat Inginerul despre acest fapt, iar Inginerul va da
instrucţiuni dacă este necesar să fie folosite alte puncte de referinţă. Dacă nu există obiecţiuni ale
Antreprenorului cu privire la reţeaua de bază topo şi datele relevante - în decurs de 60 de zile după
înmânarea datelor - punctele de referinţă şi datele sunt considerate acceptate.
Reţeaua proiectului
O reţea de proiect este compusă din puncte de control şi cote de nivel şi va fi stabilită pentru
înlesnirea măsurătorilor. Reţeaua va avea cel puţin aceeaşi calitate şi durabilitate ca reţeaua
punctelor existente şi va avea precizia aşa cum este cerută de legislaţia europeană.
Precizia şi verificarea preciziei datelor adiţionale şi a cotelor de nivel va fi stabilită pe baza
realizării a cel puţin cinci serii de măsurători şi respectiv a două închideri, cu analizele necesare
şi calcule ale valorii medii.
Punctele de bază, cotele de nivel şi reperele de nivelment ale antreprenorului
Înainte de începerea măsurătorilor, se va întocmi un raport ce va fi compus din detalii ale

reţelei de referinţă propusă a proiectului şi hărţi, care să prezinte locaţiile punctelor şi cotelor de
nivel ce vor fi stabilite de către antreprenor pe tot şantierul, ca bază pentru următoarele măsurători
necesare pentru realizarea lucrărilor. Punctele şi cotele de nivel vor exista permanent şi vor fi
construite astfel încât să fie agreate de Inginer. Antreprenorul va detalia toleranţele în plan orizontal
şi în plan vertical pentru sistemele de coordonate de referinţă ale proiectului pentru a fi aprobate de
către Inginer.
Comuna Dobroiesti
Reperele de nivelment pentru liniile centrale şi pentru linia de control a structurilor care
necesită măsurători frecvente şi vaste (de ex. aliniamentul conductelor, axele şi locaţiile
structurilor, linia roşie, etc.) se vor stabili de către Antreprenor.
Dacă sunt necesare date adiţionale pentru punctele, cotele de nivel şi reperele de nivelment
pentru a se asigura o acoperire precisă şi satisfăcătoare a şantierului pentru realizarea lucrărilor, se
pot îmbunătăţi locaţiile unor puncte sau se vor stabili puncte adiţionale.
Se vor efectua măsurători utilizând metode precise, se vor stabili punctele, cotele de nivel şi
reperele de nivelment în locaţiile agreate de Inginer.
Antreprenorul va fi responsabil în întregime pentru corectitudinea punctelor şi cotelor de
nivel şi pentru orice efect sau eroare directă sau indirectă sau de schimbare în locaţiile şi cotele lor,
deci este absolut necesară asigurarea corectitudinii şi acurateţei măsurătorilor..
Antreprenorul trebuie să transmită Inginerului toate datele, estimările şi calculele pentru
fiecare din punctele, cotele de nivel şi reperele de nivelment ale construcţiei, inclusiv o descriere
a punctului şi starea lui fizică, împreună cu o schiţă, coordonatele şi cotele sale, pe parcursul a
trei zile, pentru stabilirea punctului gata de a fi utilizat. După aceea, Inginerul poate utiliza oricând
aceste puncte stabilite de antreprenor pentru propria măsurătoare.
Antreprenorul va fi responsabil pentru întreţinerea şi protecţia acestor puncte, cote de nivel şi
repere de nivelment, pe parcursul construcţiei şi regulat se vor realiza măsurători complete de
verificare, pentru a confirma dacă acestea nu au fost afectate de activităţile de construcţie sau nu
au fost avariate sau deplasate.
Aprobarea măsurătorilor
Se impune informarea Inginerului cu cel puţin şapte zile înainte de începerea oricărei lucrări
de măsurare. Se va indica scopul măsurătorilor , zona unde vor avea loc acestea, metodele ce vor fi
aplicate şi cerinţele legate de timp. Aceste informaţii sunt necesare pentru a permite Inginerului să
coordoneze măsurătorile cu alte lucrări ce se desfăşoară în paralel, inclusiv cu cele ale unei terţe
părţi.
După primirea tuturor informaţiilor necesare şi dacă nu există constrângeri speciale, Inginerul
îşi va da acordul pentru începere în două zile. Oricum, dacă Inginerul consideră că există
constrângeri, acesta se va consulta cu Antreprenorul şi va determina o altă dată de începere pentru
lucrările respective.
Este obligatorie informarea Inginerului înainte de finalizarea unei măsurători parţiale sau după
finalizarea traseului, astfel încât Inginerul să aibă oportunitatea de a realiza verificările şi inspecţiile
necesare. În mod particular, această regulă se va aplica pentru structurile care vor fi realizate şi/sau
sunt permanente.
Oricum, Inginerul va avea dreptul să verifice la în totalitate performanţa, precizia, staţiile,
etc. şi toate rezultatele din măsurători şi calcule, pentru a fi în conformitate cu planurile şi
desenele legate de măsurători, Antreprenorul fiind obligat să asigure fără întârziere Inginerului
orice fel de servicii şi asistenţă auxiliară, necesară pentru a-i permite acestuia să realizeze
măsurători şi inspecţii de control.
Comuna Dobroiesti
Se vor păstra şi menţine înregistrările profesionale ale tuturor măsurătorilor de pe teren,

calculele respective, schiţele, planurile, desenele şi hărţile şi le va pune la dispoziţia Inginerului
oricând i se va cere.
Dacă, în opinia Inginerului, au fost găsite deficienţe şi/sau inexactităţi în munca de birou sau
de teren, aceste lucrări se vor repeta şi vor fi realizate corespunzător.
Responsabilităţile Antreprenorului privind precizia locaţiei, poziţia, dimensiunile măsurătorilor,
etc., pentru orice tip de structură sau facilitate, sau a unei părţi din aceasta, nu vor fi diminuate de
operaţia de control asupra lucrărilor de măsurare efectuată de către Inginer
Echipamentul şi aparatura topo
Este obligatorie dotarea, utilizarea şi întreţinerea echipamentului topo corespunzător tipului de

ridicări topo solicitate pentru lucrările din proiect.
Precizia echipamentului topo ce urmează a fi utilizat de către Antreprenor pentru activităţile
topografice, va fi în concordanţă cu tipurile de lucrări ce urmează a fi executate şi cu metodele de
construcţie aplicate.
Toate aparatele topo, accesoriile şi materialele necesare activităţii topo din dotarea
Antreprenorului vor fi păstrate în perfectă stare de funcţionare. Înainte de începerea activităţilor
topo, în special a ridicărilor de precizie mare, Antreprenorul va face verificarea, calibrarea şi
service- ul tuturor aparatelor, la un producător sau reprezentant autorizat. Certificatele de calibrare şi
service (după caz) vor fi înaintate Inginerului.
În timpul execuţiei, Antreprenorul va face verificări periodice ale aparatelor topo, conform
recomandărilor producătorului. În acest sens, Antreprenorul va şine evidenţe stricte ale
acestor verificări. Inginerul are dreptul de a verifica oricând echipamentul şi aparatura topo a
Antreprenorului.
Echipamentul şi aparatura topo a Antreprenorului care au suferit uzuri, deteriorări sau
defecte ce nu le mai permit să fie utilizabile cu precizia corespunzătoare, vor fi îndepărtate de pe
şantier şi înlocuite imediat, iar Inginerul va fi informat fără întârziere despre aceasta. Orice întârzieri
ale activităţilor topografice, ce decurg din faptul că Antreprenorul nu a avut disponibile echipament
şi/sau aparatură topo funcţională sau aprobată de Inginer, nu permit extinderea duratei execuţiei.
Cu nu mai puţin de 14 zile anterior începerii oricărei lucrări, Antreprenorul îl va informa pe
Inginer de intenţia sa de a efectua lucrări care vor schimba topografia existenta a şantierului, daca
aceasta lucrări vor face parte din lucrările permanente sa fie construite pe şantier sau lucrări
temporare pe care antreprenorul intenţionează sa le execute pentru interesul propriu. Înainte de
începerea oricărei lucrări, antreprenorul va face ridicări pentru topografia existenta a întregii zone ce
va fi ocupata si afectata si le va prezenta Inginerului spre aprobare. Astfel de ridicări pot fi solicitate
după îndepărtarea vegetaţiei, a stratului vegetal.
Informaţiile astfel obţinute vor fi înregistrate de către antreprenor pe planşa/e desenata/e care
va fi semnata/e individual de către antreprenor si Inginer. Antreprenorul va asigura Inginerului o
copie care poate fi produsă în format de hârtie sau digital a fiecărei planşe desenate pentru a fi
folosită ca înregistrare permanentă în scopul determinării cantităţilor prin excavare şi lucrări de
Comuna Dobroiesti
terasamente prevăzute în lucrări permanente şi extinderea pentru care lucrările temporare vor fi
îndepărtate sau excavaţii temporare vor fi reumplute până la finalizarea lucrărilor.
Cota săpăturii terenului
Vor fi cercetate toate suprafeţele excavate şi finale solicitate de Inginer, pentru scopul
înregistrărilor detaliate şi pentru măsurarea cantităţilor:
- Pentru completarea excavării şi anterior începutului amplasării pământului, betonului şi altor
lucrări;
- La finalizarea amplasării pământului, betonului şi altor lucrări.
Antreprenorul ii va acorda Inginerului tot sprijinul rezonabil pentru executarea ridicărilor
topo ale acestor suprafeţe, înainte ca acestea sa fie afectate sau să devină lucrări ascunse.
Trasarea lucrărilor
Toate lucrările trebuie efectuate şi verificate î concordanţă cu metodele de lucru aprobate de

Inginer înainte de începerea lucrărilor. Metodele şi programul de verificare trebui să fie astfel
concepute, încât să asigure nivelul şi linia corectă a construcţiei în fiecare parte a lucrării. Inginerul
poate în orice moment să ceara Antreprenorului să prezinte probe că lucrările sale au fost verificate
satisfăcător, iar Antreprenorul trebuie să îndeplinească imediat astfel de cerinţe.
Numărul de puncte cerute pentru prezentări, precum şi distanţa dintre aceste puncte trebuie
determinate în concordanţă cu tipul lucrării. În afara punctelor de coordonate şi cotelor de nivel pe
care Antreprenorul le stabileşte pe cont propriu, Inginerul poate să ceară ca anumite sau toate
punctele şi cotele de nivel date să fie clar marcate în timpul construcţiei, în aşa fel încât reperele să
poată fi reţinute după terminarea lucrării.
Antreprenorul nu trebuie să rectifice metodele de verificare aprobate fără acordul Inginerului.
Verificări trasee
Inginerul va realiza regulat măsurători de verificare în timpul execuţiei construcţiei şi

Antreprenorul trebuie să coopereze şi să acorde asistenţă Inginerului.
Antreprenorul trebuie să fie în legătură cu Inginerul pentru a programa ca verificarea
măsurătorilor pe parcursul perioadelor sau în paralel să fie realizate astfel încât, oriunde şi oricând,
să fie o întârziere minimă în execuţia construcţiei. Antreprenorul trebuie să acorde Inginerului orice
cooperare şi asistenţă în această privinţă, dar nefiind limitat la furnizarea de echipamente de
măsurat şi personal.
Execuţia lucrărilor
Recunoaşterea şi parcurgerea terenului
Pentru elaborarea unui proiect este necesară o documentaţie mai complexă şi anume:
- Hărţi topografice ale teritoriului în care se află zona vizată de proiectul respectiv;
- Planuri topografice la scări suficient de mari.
Comuna Dobroiesti
Pentru aceasta este necesară vizita în teren pentru verificarea planurilor cu situaţia reală la
momentul ridicării. Se va parcurge întregul teren, inclusiv zonele învecinate cu suprafaţa ce va fi
ocupată de obiectivul în cauză, mai ales a zonelor cu legătură de influenţă asupra obiectivului viitor
(versanţi adiacenţi, văi sau râpe, alţi emisari naturali, drumuri, localităţi, etc.).
Identificarea pe teren a punctelor existente
În timpul parcurgerii terenului se urmăreşte identificarea punctelor vechi existente, de ordinul

2 sau 3. Se face compararea de coordonate astfel – pentru coordonatele planimetrice ,, sistemul de
proiecţie stereografic 1970’’ - iar pentru cote ,, sistemul de altitudini de referinţă Marea Neagră
1875’’. În situaţiile în care este prevăzută definirea coordonatelor şi a cotelor în alt sistem, se va
realiza transcrierea acestora dintr-un sistem în altul.
Proiectarea şi materializarea reţelei topografice de sprijin

Pentru alegerea cât mai potrivită a punctelor ce urmează să constituie reţeaua de sprijin, de
regulă trebuie respectate următoarele criterii:
- Absenţa unor obstacole care să obtureze orizontul peste elevaţia de 15º;
- Vizibilitate reciprocă între două puncte alăturate;
- Să fie uşor accesibile;
- Să reprezinte laturi de orientare cunoscută, etc.
Punctele reţelei de sprijin se vor materializa în teren cu ţăruşi metalici sau din lemn.
Aceste puncte de sprijin vor fi folosite la realizarea reţelei de ridicare prin îndesire cu staţia
totală.
Măsurători clasice pentru obţinerea modelului altimetric al terenului
Reţeaua de ridicare se va realiza prin îndesirea punctelor reţelei de sprijin cu borne din beton,
ţăruşi din lemn şi cuie metalice.
Distanţa dintre aceste puncte se va stabili funcţie de configuraţia terenului şi de precizia
cerută.
La realizarea reţelei de ridicare se pot folosi metoda drumuirii planimetrice şi metoda
nivelmentului geometric.
Ridicarea detaliilor
Lucrările de ridicare a detaliilor trebuie să cuprindă de regulă două faze:

- Realizarea secţiunilor/profilelor transversale;
- Ridicarea detaliilor suplimentare.
Componentele principale ale lucrărilor de ridicare pot fi considerate următoarele:
- limitele de proprietate;
- gardurile sau împrejmuirile;
- Clădirile cuprinse în zonă;
Comuna Dobroiesti
- Bornele reţelelor de instalaţii subterane (dacă există);

- Axele drumurilor;
- Marginile carosabilului sau acostamentelor;
- Orice alte detalii solicitate.
Calculul şi compensarea reţelei
După calcularea punctele reţelei de sprijin se calculează punctele de detaliu (sau puncte
radiate), realizându-se compensarea erorilor de măsurare cu un program de compensare adecvat
necesităţilor tehnice ale proiectului în cauză.
Editarea lucrării
Pentru editarea lucrării se va folosi un program precum AUTOCAD, cu plotarea planurilor

de situaţie şi a profilelor care trebuie să conţină şi legenda explicativă.
În general lucrarea trebuie să conţină următoarele piese scrise şi desenate:
- Memoriu tehnic;
- Fişier cu coordonatele tuturor punctelor de sprijin;
- Plan de încadrare în zonă;
- Plan de situaţie – ridicare topografică (reprezentare planimetrică şi altimetrică);
- Plan de situaţie – ridicare topografică (schiţa reţelei de sprijin);
- Profile longitudinale şi transversale, etc.
Norme de protecţie a muncii

Pentru realizarea lucrărilor descrise mai sus sunt necesare unele măsuri de protecţie a
lucrătorilor, printre care considerăm că putem menţiona următoarele:
- Aparatură corespunzătoare din punct de vedere a protecţiei muncii;
- Măsuri speciale pentru lucru în zona liniilor electrice aeriene şi subterane;
- Interzicerea lucrărilor pe timp de furtună, ploaie, descărcări electrice, ceaţă, ninsoare sau
orice alte condiţii improprii;
- Instruirea lucrătorilor despre locurile de refugiu ce vor fi fixate dinainte de către conducătorul
echipei;
- Pentru lucrul la înălţime sau în alte condiţii periculoase este obligatorie purtarea căştii de
protecţie.
Purtarea căştii de protecţie este obligatorie şi pentru persoanele care coordonează, îndrumă
şi controlează lucrările ce se desfăşoară la înălţime.
Verificarea şi recepţia lucrărilor

Se va realiza verificarea următoarelor elemente:
- Modul de realizare a măsurătorilor în teren;
- Compensarea reţelei de sprijin şi încadrarea în toleranţele admise;
- Cuprinderea în planurile topografice a tuturor elementelor obligatorii;
Comuna Dobroiesti
- Documentaţie completă şi corect întocmită.

Formularele ce se vor prezenta trebuie să fie în general următoarele:
- Proces verbal de predare-primire a amplasamentului şi a reperilor;
- Proces verbal de trasare;
- Caiet de măsurători.
1.2 Lucrari pregatitoare
Curatirea tufisurilor si arbustilor
Descrierea operatiunii
Operatiunea consta in taierea tufisurilor, ramurilor, depozitarea lor in manunchiuri de pe zona
de lucru, indepartarea si transportul intr-un depozit indicat de inginer.
Tot in aceasta lucrare sunt operatiuni de smulgere a radacinilor, curatarea zonei de ramuri,
frunze si iarba precum si starpirea vegetatiei de suprafata pe o adancime de 5 cm, evacuarea si
transportul acesteia.
Daca pe suprafata curatata mai sunt prezente radacini lemnoase pe o adancime mai mare de
5 cm se procedeaza la indepartarea lor, umplerea golurilor ramase dupa dezradacinare cu pamant
si nivelarea suprafetei.
Utilaje – camioane, buldozer, incarcator.
Descrierea modului de lucru

Dupa preluarea amplasamentului echipa topo implanteaza limitele amprizei drumului pentru a
delimita exact zona de lucru.Operatiunea se executa in proportie de 80% mecanizat, iar restul de
20% manual pentru a taia tufisurile si ramurile si a degaja radacinile lemnoase care sunt mai jos de
5 cm.
Se incepe cu taierea si depozitarea in manunchiuri a tufisurilor si incarcarea lor in camioane
cu ajutorul incarcatorului si transportul acestora in depozitele dinainte stabilite.
Odata degajata zona de resturile tufisurilor si ramurilor rezultate dupa taiere se trece la starpirea
vegetatiei cu ajutorul buldozerului, care face gramezi pe masura ce se aduna material in fata lamei
pentru a mari productivitatea.Aceste gramezi (depozite intermediare) vor fi incarcate cu
incarcatorul in camioane si transportate in depozite.
In cazul in care dupa trecerea buldozerului mai sunt prezente radacini lemnoase ce depasesc
5 cm adancime se va sapa in jurul lor pentru a le putea indeparta iar apoi se vor umple gaurile cu
pamant si se va nivela terenul.
Etapa I
Starpirea vegetatiei si strangerea ei in gramezi
Comuna Dobroiesti
Etapa a II a
Incarcarea si transportul in depozitul final
Scoaterea radacinilor
Operatiunea consta in extragerea radacinilor prin mijloace mecanice si depozitarea lor in

gramezi in vederea incarcarii in auto si transportul in locurile indicate de inginer.
In golurile lasate de cioate se va face umplutura cu pamant adecvat in straturi succesive
compactate strat cu strat pana la nivelul terasamentului si curatarea zonei de lucru.
Utilaje – camioane, excavator.
Cu ajutorul a doua excavatoare se sapa in jurul cioatelor o transee de latimea unei cupe de
excavator pentru a slabi radacinile, dupa care se trage de cioata in toate directiile.
Odata slabita cioata se scoate cu un excavator si se transporta spre inainte pentru a face un
depozit din care se vor incarca in auto si transporta in depozitele finale.
Pentru a nu afecta terasamentul se trece imediat la umplerea gaurilor cu pamant in straturi
succesive bine compactate, pana la nivelul terasamentului.
Etapa I
Scoaterea efectiva a cioatelor
Comuna Dobroiesti
Etapa II
Umplerea gropilor cu pamant
Decaparea terenului vegetal

Operatiunea consta in degajarea pamantului de suprafata la nivelul de grosime din planse

sau cel comandat de consultanta si depozitarea lui provizorie.
Utilaje – buldozer, camion.

Decopertarea propriu-zisa se va executa cu buldozerul. Aproximativ jumatate din cantitatea de
pamant vegetal rezultat in urma decopertarii se va transporta intr-un depozit definitiv, iar restul va
ramane in cordoane pentru utilizarea ulterioara la taluz.
Decaparea pamantului vegetal si depozitarea lui

Comuna Dobroiesti
1. 3 Elemente generale despre terasamente
Lucrările de terasamente stau la baza realizării unei platforme amenajată grosier, care să
constituie patul suport pe care urmează să fie realizate infrastructurile obiectelor de construcţii
proiectate.
În codul lucrărilor de terasamente sunt cuprinse următoarele operaţii:
- săparea stratului vegetal, strângerea lui în grămezi şi îndepărtarea de pe amplasament;
- îndepărtarea stratului de pământ sau alte materiale necorespunzătoare şi transportul
acestora la un depozit de deşeuri;
- spargerea şi îndepărtarea eventualelor suprafeţe betonate existente în ampriza lucrărilor;
- executarea lucrărilor mecanizate săpături – umpluturi pentru realizarea cotelor proiectate;
- compactarea terenului pentru obţinerea portanţei prevăzută prin proiect;
- executarea de şanţuri de scurgere, rigole, drenuri;
- finisarea platformei în vederea executării lucrărilor pentru infrastructuri.
Mişcarea terasamentelor se realizează prin săpături şi umpluturi cu ajutorul utilajelor specifice
(excavatoare, buldozere, screpere, autogredere).
Terasamentele se compactează cu scopul de a micşora volumul golurilor şi volumul ocupat
de apă şi a mări volumul ocupat de scheletul mineral.
Prin operaţia de îndesare a pământului se realizează simultan următoarele efecte:
- se evită tasarea ulterioară a terasamentelor şi a straturilor rutiere;
- se obţine sporirea densităţii straturilor, fapt ce determină creşterea corespunzătoare a
valorilor caracteristicilor mecanice;
- are loc diminuarea influenţei apei, scăderea umidităţii, a permeabilităţii şi a sensibilităţii la
apă.
Prin operaţia de compactare trebuie realizat gradul de compactare Proctor normal conform
STAS 2914/84.
Gradul de compactare a pământului obţinut la execuţia terasamentelor depinde de tipul
utilajului de compactare, de natura şi umiditatea pământului, de grosimea stratului supus
compactării, de numărul de treceri ale utilajelor pe stratul respectiv şi de deformabilitatea
suportului.
Gradul de compactare se stabileşte conform prevederilor STAS 2914/84 prin compararea
densităţii efective în stare uscată a pământului din terasamente (ρd) cu densitatea în stare uscată
maximă obţinută în laborator prin încercarea Proctor normală (ρd max.).
Gradul de compactare se calculează cu relaţia D = ρd/ ρd max. x 100(%).
Pentru patul drumului (drumuri şi platforme), pentru pământuri este necesară obţinerea unui
ρd max. = 17,1 kN/m3 cu o umiditate optimă de compactare de 17%, iar în cazul balastului ρd
max. = 21,75 kN/m3 cu o umiditate optimă de compactare de 5,51% - 6,01%.
Determinările pentru verificarea gradului de compactare se fac la fiecare strat de pământ pus
în operă. In cazul pământurilor coezive se vor preleva câte 3 probe de la suprafaţa, mijlocul şi de la
Comuna Dobroiesti
baza stratului, când acesta are grosimi mai mari de 25cm şi numai de la suprafaţa şi baza
stratului când grosimea este mai mică de 25cm.
În cazul pământurilor necoezive se va preleva o singură probă din fiecare punct care trebuie
să aibă un volum de minim 500 m3 conform STAS 2914/84.
Dacă valorile obţinute nu sunt conforme cu STAS 2914/84 se dispune scarificarea stratului
respectiv şi refacerea lucrărilor de terasamente, inclusiv compactarea. Nu se va trece la
compactarea stratului următor până când nu se obţin rezultatele corespunzătoare pentru stratul
inferior.
În perioadele reci lucrările de umpluturi pot continua cu condiţia ca temperatura să fie peste -
5°C şi aceasta să nu fie de durată pentru a nu permite ca materialul să îngheţe.
Pentru respectarea cu stricteţe a prevederilor caietelor de sarcini, în afara controlului execuţiei
de către proiectant şi beneficiar, constructorul îşi va organiza un control intern permanent care va
răspunde de calitatea lucrărilor.
Constructorul va organiza un laborator geotehnic de şantier ce va fi dotat cu utilajul şi
personalul tehnic necesar efectuării controlului şi determinărilor privind punerea în operă a
pământurilor.
Abaterile limită admise sunt următoarele;
- la lăţime +0,05m faţă de axă şi +0,10m la întreaga lăţime;
- la cotele proiectate +0,05m faţă de cele prevăzute, fără a avea caracter general;
- la gradul de compactare realizat -3% pentru valoarea medie şi -5% pentru valoarea minimă
(conform normativ C56-75). Analiza se va face pe volume de maxim 1000m3 sau maxim 2 straturi
compactate.
Controlul calităţii umpluturilor compactate se referă la:
- pregătirea patului de fundare:
- calitatea pământului şi evitarea utilizării pământurilor şi materialelor necorespunzătoare;
- grosimea straturilor înainte şi după compactare;
- respectarea domeniului de umiditate optimă a pământurilor;
- respectarea tehnologiilor (utilaje), număr de treceri;
- respectarea gradului de compactare prescris pe baza probelor de control.
Laboratorul de şantier va avea următoarele atribuţii:
- colectarea probelor la locul săpării şi din umpluturile puse în operă în conformitate cu
prevederile caietului de sarcini;
- verificarea în general a pământurilor care sunt puse în umpluturi şi certificarea că
acestea corespund prevederilor caietului de sarcini;
- efectuarea determinărilor de laborator geotehnic şi prelucrarea rezultatelor;
- efectuarea determinărilor fixate prin caietul de sarcini pe probe luate din săpătura şi din
corpul umpluturii, ţinerea evidenţei şi prelucrarea datelor ce se obţin de la laborator;
- ţinerea evidenţei temperaturilor atmosferice şi a perioadelor de precipitaţii mari şi propunerea
măsurilor corespunzătoare în cazul temperaturilor scăzute;
- participarea la recepţionarea diverselor tranşe executate;
- instruirea şi asistenţa tehnică a personalului care execută lucrări de umplutură.
Comuna Dobroiesti
Lucrările de terasamente vor fi supuse la terminare unei recepţii provizorii şi unei recepţii
definitivă. Recepţia provizorie poate fi totală când lucrările sunt complet terminate, sau parţială
când se referă la părţi de lucrare.
La recepţia provizorie constructorul va prezenta documentele de execuţie a lucrărilor, pentru
compararea cu cele proiectate.
Formularele ce se vor prezenta sunt în conformitate cu „Sistemul Evidenţă” şi anume:
- proces verbal de predare-primire a amplasamentului şi a reperilor;
- proces verbal de trasare;
- registru de procese verbale pentru verificarea calităţii lucrărilor ce devin ascunse;
- borderou de recoltare a probelor de pământ pentru umpluturile compactate;
- buletin de verificare a gradului real de compactare;
- buletine pentru determinarea umidităţii;
- buletine pentru determinarea caracteristicilor de compactare.
La recepţia definitivă se va examina dacă lucrările s-au comportat în bune condiţii.
Sarcinile constructorului sunt:
- va executa obligatoriu lucrările conform documentaţiei de execuţie, caietului de sarcini şi
conform dispoziţiilor de şantier;
- nu va efectua modificări ale proiectului sau caietului de sarcini decât cu acordul scris al
proiectantului şi beneficiarului;
- va organiza desfăşurarea normală a lucrărilor în scopul respectării termenelor de execuţie;
- va lua toate măsurile necesare pentru asigurarea securităţii lucrărilor şi muncitorilor,
aprovizionându-se din timp cu materialele şi utilajele necesare;
- va anunţa telefonic proiectantul în cazul apariţiei unor lucrări neprevăzute sau a unor
neconcordanţe ale proiectului cu terenul sau a eventualei lipse a unor detalii ce împiedică
desfăşurarea lucrărilor;
- va opri lucrările la anunţul scris al proiectantului sau beneficiarului până la clarificarea
neconcordanţelor apărute între prevederile tahnice din proiect şi celor din teren;
- va asigura dotarea şantierului cu personalul de specialitate şi laboratorul minim necesar
pentru asigurarea verificării calităţii pământului utilizat şi a calităţii compactărilor realizate, cu
numărul de probe de control ce vor rezulta ca minim necesare;
- va solicita la nevoie asistenţa tehnică proiectantului sau altor unităţi de specialitate
pentru îndrumarea sau verificarea calităţii lucrărilor de către laboratorul propriu;
- va asigura întocmirea, ţinerea la curent şi îinaintarea la beneficiar şi proiectant a tuturor
fişelor şi diagramelor cu rezultatele analizelor de laboraror solicitate prin caietul de sarcini pe
perioada de execuţie. Fişele întocmite de constructor vor fi vizate de beneficiar;
- va analiza concluziile prelucrării rezultatelor obţinute pe parcursul execuţiei şi va lua toate
măsurile de îmbunătăţire stabilite de comun acord cu proiectantul şi beneficiarul;
- va organiza control intern pentru urmărirea calităţii lucrărilor, atât pentru respectarea
tehnologiilor prescrise cât şi pentru obţinerea gradului de compactare stabilit.
Lucrări pregătitoare
Comuna Dobroiesti
Sunt necesare unele lucrări de pregătire a lucrărilor propriu-zise, cum ar fi:

- stabilirea tronsoanelor de săpături, respectiv de umpluturi;
- stabilirea gropilor de împrumut (unde este cazul) şi repartizarea corespunzătoare pe
tronsoane de drum, respectiv stabilirea depozitelor (dacă este cazul) pentru excedentul rezultat
din prelucrarea structurii rutiere existentă;
- stabilirea suprafeţelor de expropiat sau de ocupat temporar, precum şi obţinerea avizelor
respective;
- obţinerea tuturor avizelor şi autorizaţiilor necesare pentru demararea lucrărilor;
- verificarea pe teren a elementelor prevăzute în planurile proiectate, pentru determinarea
eventualelor neconcordanţe;
- asigurarea utilajelor şi a forţei de muncă, precum şi a materialelor necesare pentru începerea
lucrărilor;
- amplasarea indicatoarelor şi a parapetului mobil de protecţie pentru devierea circulaţiei pe un
singur sens;
- stabilirea unor platforme pentru parcarea utilajelor şi depozitarea materialelor necesare şi
asigurarea pazei acestora;
- realizarea marcajelor şi plantarea reperilor pe fiecare secţiune transversală proiectată.
Înainte de începerea lucrărilor de terasamente se execută următoarele lucrări pregătitoare în
limita zonei expropriate:
- defrişări;
- curăţirea terenului de resturi vegetale şi buruieni;
- decaparea şi depozitarea pământului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin îndepărtarea apelor de suprafaţă şi adâncime;
- demolarea construcţiilor existente.
- pregatirea amprizei prin nivelarea platformei pe intreaga largime , realizarea pantelor
transversale conform proiectului si compactarea pamantului pana la obtinerea gradului de
compactare Proctor normal STAS 2914
Curatirea terenului de frunze,crengi,iarba si alte materiale se face pe intreaga suprafata a
amprizei
Decaparea pamantului vegetal se face dupa caz pe intreaga suprafata a amprizei lucrarilor.
Pamantul decapat si alte pamanturi care sunt improprii pentru umplutura vor fi transportate
si
depuse in depozite definitive,evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor lucrarilor.
Pamantul vegetal va fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea reutilizarii.
In portiunile de drum, unde apele superficiale se pot scurge spre debleu drumului,acestea
trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei
drumului. In general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare si evacuare a
apelor din ampriza drumului.
Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub nivelul
platformei terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi strinse pentru a fi reutilizate
conform indicatiilor precizate prin caiete de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate
in groapa publica cea mai apropiata, transportul fiin in sarcina Antreprenorului.
Comuna Dobroiesti
Toate golurile ca puturi,pivnite,excavatii,gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor,

etc.vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura conform prevederilor prezentului caiet de sarcini
si compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare de 100 %.
Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Beneficiarul sa constate si
sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul articol. Aceasta acceptare se va
mentiona in mod expres in registrul de santier.
Pichetajul lucrărilor
Lucrarea fiind înconjurată de construcţii şi proprietăţi, pichetarea se va face corelat cu poziţia

acestora precum şi a construcţiei proiectate în incintă. Se vor picheta punctele de contur ale
elementelor proiectate, precum şi toate punctele de schimbare de pantă şi axul rigolei carosabile.
Cotele de nivel se vor raporta la reperi utilizaţi de proiectantul general la ridicarea furnizată şi
la proiectarea construcţiei din incintă. Antreprenorul va fi răspunzător de conservarea picheţilor şi
îi va reface de câte ori este nevoie.
După definitivarea pichetajului, în afară de axa drumului, se materializează prin ţăruşi şi
şabloane următoarele:
- înălţimea umpluturii sau adâncimea săpăturii în ax, de-a lungul axului drumului;
- punctele de intersecţie ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza);
- înclinarea taluzelor.
Cu ocazia efectuării pichetajului sunt identificate şi toate instalaţiile subterane şi aeriene,
aflate în ampriza lucrărilor în vederea mutării sau protejării acestora.
Miscarea pământului
Miscarea terasamentelor se efectuează prin utilizarea pământului provenit din săpături, în

profilurile cu umplutură ale proiectului. La începutul lucrărilor, Antreprenorul trebuie să prezinte
Consultantului spre aprobare, o diagramă a cantităţilor ce se vor transporta (inclusiv tabelul de
miscare a terasamentelor), precum si toate informaţiile cu privire la mutarea terasamentelor
(utilaje de transport, distanţe, etc.).
Excedentul de săpătură si pământurile din debleuri care sunt improprii realizării rambleurilor
vor fi transportate în depozite definitive.
Necesarul de pământ care nu poate fi asigurat din debleuri, va proveni din gropi de împrumut.
Recurgerea la debleuri si rambleuri în afara profilului din proiect, sub formă de supralărgire,
trebuie să fie supusă aprobării Beneficiarului.
Dacă, în cursul execuţiei lucrărilor, natura pământurilor provenite din debleuri si gropi de
împrumut este incompatibilă cu prescripţiile prezentului caiet de sarcini sau ale standardelor si
normativelor tehnice în vigoare, privind calitatea si condiţiile de execuţie a rambleurilor,
Antreprenorul trebuie să informeze Beneficiarul si să-i supună spre aprobare propuneri de
modificare a provenienţei pământului pentru umplutură, pe bază de măsurători si texte de
laborator, demonstrând existenţa reală a materialelor si evaluarea cantităţilor de pământ ce se vor
exploata.
Comuna Dobroiesti
Transportul pământului se face pe baza unui plan întocmit de Antreprenor, “Tabelul de

miscare a pământului” care defineste în spatiu miscările si localizarea finală a fiecărei cantităti
izolate de pământ din s sau din groapa de împrumut. Acest plan este supus aprobării Consultantului
în termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de începerea lucrărilor.
Gropi de împrumut si depozite de pământ
În cazul în care gropile de împrumut si depozitele de pământ nu sunt impuse prin proiect sau
în caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Beneficiarului.
Acest acord va trebui să fie solicitat cu minimum opt zile înainte de începerea exploatării gropilor de
împrumut sau a depozitelor. Dacă Beneficiarul consideră că este necesar, cererea trebuie să fie
însoţită de:
- un raport privind calitatea pământului din gropile de împrumut alese, cheltuielile pentru
sondajele si analizele de laborator executate - pentru acest raport fiind în sarcina Antreprenorului;
- acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau
pentru gropile de împrumut;
- un raport cu programul de exploatare a gropilor de împrumut si planul de refacere a mediului.
La exploatarea gropilor de împrumut Antreprenorul va respecta următoarele reguli:
- pământul vegetal se va îndepărta si depozita în locurile aprobate si va fi refolosit conform
prevederilor proiectului;
- crestele taluzurilor gropilor de împrumut trebuie, în lipsa autorizaţiei prealabile a
Beneficiarului, să fie la o depărtare mai mare de 10m de limitele zonei drumului;
- taluzurile gropilor de împrumut, pot fi executate în continuarea taluzurilor de debleu ale
drumului cu condiţia ca fundul săpăturii, la terminarea extragerii, să fie nivelat pentru a asigura
evacuarea apelor din precipitaţii, iar taluzurile să fie îngrijit executate;
- săpăturile în gropile de împrumut nu vor fi mai adânci decât cota practicată în debleuri sau
sub cota sanţului de scurgere a apelor, în zona de rambleu;
- în albiile majore ale râurilor, gropile de împrumut vor fi executate în avalul drumului,
amenajând o banchetă de 4,00m lăţime între piciorul taluzului drumului si groapa de împrumut;
- fundul gropilor de împrumut va avea o pantă transversală de 1…3% spre exterior si o pantă
longitudinală care să asigure scurgerea si evacuare apelor;
- taluzurile gropilor de împrumut amplasate în lungul drumului, se vor executa cu înclinare de
1:1,5, ….1:3; când între piciorul taluzului drumului si marginea gropii de împrumut nu se lasă nici
un fel de banchete, taluzul gropii de împrumut dinspre drum va fi de 1:3.
Surplusul de săpătură din zonele de debleu, poate fi depozitat în următoarele moduri:
- în continuarea terasamentului proiectat sau existent în rambleu, surplusul depozitat fiind
nivelat, compactat si taluzat conform prescripţiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafaţa
superioară a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelată la o cotă cel mult egală cu cota muchiei
platformei rambleului drumului proiectat;
Comuna Dobroiesti
- la mai mult de 10m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor în execuţie sau ale celor
existente si în afara firelor de scurgere a apelor; în ambele situaţii este necesar să se obţină
aprobarea pentru ocuparea terenului si să se respecte condiţiile impuse.
La amplasarea depozitelor în zona drumului se va urmări ca prin execuţia acestor să nu se
provoace înzăpezirea drumului.
Rambleele se vor executa din pamanturi provenite din compensari sau gropi de imprumut prin
imprastierea in straturi elementare si compactarea fiecarui strat conform stas 2914.
Pamantul se asterne in straturi uniforme paralele cu linia rosie proiectata , pe intreaga latime a
platformei ; suprafata fiecarui strat intermediar va fi plana , cu inclinari de 5% catre margini.
In cazul in care la realizarea unei umpluturi se folosesc atat pamanturi coezive si pamanturi
necoezive, acestea din urma vor fi amplasate in straturile de la partea superioara a
terasamentului, fiind asternute in mod obligatoriu in straturi plane pe toata latimea rambleului.
In functie de tipul pamantului compactarea se face cu:
-pentru balast si balast nisipos : compactori-vibratori
-pentru nisipuri si pietrisuri : compactori vibratori si compactori cu pneuri
-pentru prafuri si argile : compactori cu proieminente pe tambure si compactori cu pneuri ;
utilaje cu rulouri metalice netede , pot fi utilizate doar pentru straturi cu grosimi reduse 15…20 cm.
Valorile recomandate ale principalilor parametrii ai compactarii vor fi conform CD 182/87.
Pământuri pentru terasamente
Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform SR EN ISO 14688-2:2005 care se

folosesc la executarea terasamentelor necesare lucrarilor ce fac obiectul prezentului proiect
sunt prezentate in tabelul 1asi 1b.
Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice,
la orice inaltime de terasament,fara a se lua masuri speciale.
Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice,
hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactare lor necesitand o tehnologie adecvata.
Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca mediocre, in cazul cind conditiile hidrologice
locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS
1709/1,2,3privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri.
In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau
foarte rele ( tabelul 1b ) sau a celor cu densitate in stare uscatacompactata mai mica de 1,5 g/cm³,
vor fi inlocuite cu pamanturi clasificate cab une sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianti ( var,
cenusa de furnal, etc. ). Inlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea platformei, la o
adancime de minim 20cm in cazul pamanturilor rele si de minim 50 cm in cazul pamanturilor foarte
rele sau pentru soluri cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cm³. Adancimea se
va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de
catre Beneficiar.
Comuna Dobroiesti
Tabel 1b
Comuna Dobroiesti
Comuna Dobroiesti
Pentru pământurile argiloase, simbolul 4d, se recomandă fie înlocuirea, fie stabilizarea lor cu
var, var-ciment, stabilizatori chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau când pământul din
patul drumului are umiditatea relativă Wo>0,55 se va executa un strat de separatie din geotextil,
rezistent si permeabil.
Realizarea terasamentelor în umplutura, în care se utilizează pământuri simbol 4d

(anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a căror calitate conform tabelului 1b este rea,
este necesar ca alegerea solutiei de punere în operă si eventualele măsuri de îmbunătătire să fie
fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice.
Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice, mâluri, nămoluri, pământurile turboase si
vegetale, pământurile cu consistentă redusă (care au indicele de consistentă sub 0,75%), precum
si pământurile cu continut mai mare de 5% de săruri solubile în apă. Nu se vor introduce în
umpluturi, bulgări de pământ înghetat sau cu continut de materii organice în putrefactie (brazde,
frunzis,
rădăcini, crengi, etc).
1.1.4 Excavaţii în teren tare şi foarte tare
Săpăturile trebuie atacate frontal pe întreaga lăţime şi pe măsură ce aceasta avansează, se

realizează şi taluzarea, urmărind pantele taluzurilor menţionate pe profilurile transversale.
La săparea în terenuri sensibile la umezeală, terasamentele se execută progresiv, asigurându-
se permanent drenarea şi evacuarea apelor pluviale şi evitarea destabilizării echilibrului hidrologic al
zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pământurilor. Toate lucrările
preliminare de drenaj vor fi finalizate înainte de începerea săpăturilor, pentru a se asigura că
lucrările se vor executa fără a fi afectate de ape.
În cazul când terenul întâlnit la cota fixată prin proiect, nu prezintă calităţile stabilite şi nu este
de portanţa prevăzută, se execută un strat de formă. Compactarea acestui strat de formă se face la
gradul de compactare de 100% Proctor Normal. În acest caz, se limitează pentru stratul superior al
debleurilor, gradul de compactare - la 97% Proctor Normal.
Înclinarea taluzurilor depinde de natura terenului efectiv.
Taluzurile sunt curăţate de pietre sau de bulgări de pământ care nu sunt perfect aderente
sau încorporate în teren, ca şi rocile dislocate a căror stabilitate este incertă.
Debleurile în terenuri moi, ajunse la cotă, se compactează până la 100% Proctor Normal, pe o
adâncime de 30 cm.
În mai multe porţiuni sunt necesare excavaţii, iar aici se va proceda astfel:
- există deja acces în ampriza drumului, aşa încât lucrările de excavaţii vor începe dinspre
capetele zonei de lucru şi de la marginea actualei căi carosabile;
- excavarea materialului în surplus se va face cu excavatoare de 1,20 mc, cu descărcare în
autobasculante şi parţial cu buldozere şi încărcătoare;
Comuna Dobroiesti
- deoarece este prevăzută şi prelucrarea taluzelor conform profilelor transversale

proiectate, excavarea va continua în acelaşi mod după realizarea amprizei, până la obţinerea
configuraţiei terenului.
- excavatorul va lucra în sistem frontal, cu descărcare în spate sau lateral.
Execuţia debleurilor
Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare înainte ca modul de pregătire a amprizelor de

debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini să fi fost verificat si recunoscut si recunoscut ca
satisfăcător de către Beneficiarul lucrării. Aceste acceptări trebuie, în mod obligatoriu să fie
menţionate în registrul de santier.
Săpăturile trebuie atacate pe întreaga lăţime si pe măsură ce avansează, se realizează si
taluzarea, urmărind pantele taluzurile menţionate pe profilurile transversale.
Nu se vor crea supraadâncimi în debleu. În cazul când în mod accidental apar asemenea
situaţii se va trece la umplerea lor, conform modalităţilor pe care le va prescrie Beneficiarul lucrării si
pe cheltuiala Antreprenorului.
La săparea în terenuri sensibile la umezeală, terasamentele se vor executa progresiv,
asigurându-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizării
echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea
pământurilor.
Toate lucrările preliminare de drenaj vor fi finalizate înainte de începerea săpăturilor, pentru a
se asigura ca lucrările se vor executa fără a fi afectate de ape.
Terenul se va compacta la nivelul săpăturii generale până la gradul de compactare de 95%
Proctor Normal pe o adâncime de 30cm.
În cazul când terenul întâlnit la cota fixată prin proiect nu va prezenta calităţile stabilite si nu
este de portanţa prevăzută, se va putea prescrie realizarea unui strat de formă pe cheltuiala
Beneficiarului. Compactarea acestui strat se va face la gradul de compactare de 100% Proctor
Normal. În acest caz stratul superior al debleurilor se va compacta la gradul de compactare de 97%
Proctor Normal.
Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv; dacă acestea diferă de prevederile
proiectului, Antreprenorul va trebui să aducă la cunostinţa Beneficiarului neconcordanţa constatată,
urmând ca acesta să dispună o modificare a înclinării taluzurilor si modificarea volumului
terasamentelor.
Prevederile STAS 2914/84 privind înclinarea taluzurilor la deblee pentru adâncimi de
maximum 12,00m sunt date în tabelul următor, în funcţie de natura materialelor existente în debleu.
NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU ÎNCLINAREA TALUZURILOR

Pământuri argiloase, în general argile nisipoase sau prăfoase,
nisipuri argiloase sau prafuri argiloase 1,0 : 1,5
Pământuri marnoase 1,0 : 1,0...1,0 : 0,5
Pământuri macroporice (loess si pământuri loessoide) 1,0 : 0,1
Roci stâncoase alterabile, în funcţie de gradul de alterabilitate
si de adâncimea debleurilor 1,0 : 1,5…1,0 : 1,0
Roci stâncoase nealterabile 1,0 : 0,1
Comuna Dobroiesti
Roci stâncoase ( care nu se degradează) cu stratificarea

favorabilă în ce priveste stabilitatea De la 1,0 : 0,1 până la poziţia verticală sau
chiar în consolă
Dacă pe parcursul lucrărilor de terasamente, masele de pământ devin instabile,

Antreprenorul va lua măsuri imediate de stabilizare, anunţând în acelasi timp Beneficiarul.
In terenuri stâncoase, la săpăturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui
să stabilească si apoi să adapteze planurile sale de derocare în asa fel încât după explozii să se
obţină: - degajarea la gabarit a taluzurilor si platformei;
- cea mai mare fracţionare posibilă a rocii, evitând orice risc de deteriorare a lucrărilor.
Pe timpul întregii durate a lucrului va trebui să se inspecteze, în mod frecvent si în special
după explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, în scopul de a se înlătura
părţile de rocă, care ar putea să fie dislocate de viitoare explozii sau din alte cauze. După execuţia
lucrărilor, se va verifica dacă adâncimea necesară este atinsă peste tot. Acolo unde aceasta nu este
atinsă, Antreprenorul va trebui să execute derocarea suplimentară necesară.
Toleranţele de execuţie pentru suprafaţa platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3m sunt
date mai jos:
Profilul Toleranţe admise
Roci necompacte Roci compacte
Platformă cu strat de formă +/- 3cm +/- 5cm
Platformă fără strat de formă +/- 5cm +/- 10cm
Taluz de debleu neacoperit +/- 10cm variabil în funcţie de natura rocii
Metoda utilizată pentru nivelarea platformei în cazul terenurilor stâncoase este lăsată
la alegerea Antreprenorului.
Dacă proiectul prevede executarea rambleurilor cu pământurile sensibile la umezeală,
Beneficiarul va prescrie ca executarea săpăturilor în debleuri să se facă astfel:
- în perioada ploioasă: extragerea verticală,
- după perioada ploioasă: săpături în straturi, până la orizontul al cărui conţinut în apă va fi
superior cu 10 puncte, umidităţii optime Proctor Normal.
În timpul execuţiei debleurilor, Antreprenorul este obligat să conducă lucrările astfel ca
pământurile ce urmează să fie folosite în realizarea rambleurilor să nu fie degradate sau înmuiate
de apele de ploaie. Va trebui în special să se înceapă cu lucrările de debleu de la partea de jos a
rampelor profilului în lung. Dacă topografia locurilor permite o evacuare gravitaţională a apelor,
Antreprenorul va trebui să menţină o pantă suficientă pentru scurgere, la suprafaţa părţii excavate si
să se execute în timp util sanţuri, rigole, lucrări provizorii necesare evacuării apelor în timpul
excavării.
1.5 Execuţia umpluturilor
Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrări pregătitoare, ca de
exemplu:
Comuna Dobroiesti
- Când linia de cea mai mare pantă a terenului este superioară lui 20%,
Antreprenorul va trebui să execute trepte de înfrăţire având o înălţime egală cu grosimea
stratului prescris pentru umplutură, distanţate la maximum 1,00m pe terenuri obisnuite si
cu înclinarea de 4% spre exterior.
Pe terenuri stâncoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Beneficiar.
- Pe terenurile remaniate în cursul lucrărilor pregătitoare comune, sau pe
terenuri de portanţă scăzută se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului
pe o adâncime minimă de 30cm, pentru a obţine un grad de compactare Proctor Normal.
Se procedează la marcarea şi pichetarea amprizei astfel ca să poată fi realizate atât pantele

transversale, cât şi declivităţile longitudinale.
Imediat după depozitarea sub formă de grămezi în ampriză se trece la nivelarea rambleului cu
buldozere şi autogredere până la obţinerea grosimii necesară pe toată lăţimea amprizei. Această
nivelare se va realiza pe fâşii longitudinale, astfel încât să se poată trece imediat la compactarea
umpluturii.
Numărul de treceri va fi riguros respectat, precum şi suprapunerea lăţimilor de compactare
cu cel puţin 0,50 m.
Straturile de umplutură vor avea grosimea după compactare de 0,30 m; defectele locale
(depuneri insuficiente sau în exces), determinate în urma măsurătorilor vor fi remediate înainte de
terminarea compactării.
Lungimea tronsoanelor în execuţie se va stabili în funcţie de componenţa şi numărul de utilaje
adoptate pentru a asigura ritmul de execuţie impus, asigurându-se rampele de acces pentru
autobasculante şi pentru manevrele de întoarcere a utilajelor şi în funcţie de configuraţia proiectată
a drumului.
Numărul mijloacelor de transport se va stabili astfel ca odată începută activitatea de
depunere să continue în ritmul de lucru al utilajelor de nivelare şi de compactare, pentru a nu avea
loc întreruperi.
Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare.
Rambleele se executa din straturi elementare suprapuse. pe intreaga latime a platformei si
in principiu pe intreaga lungime a rambleului.
Profilul transversal al fiecarui strat elementar va trebui sa prezinte pante suficient de mari
pentru a asigura scurgerea rapida a apelor de ploaie, aceste pante vor fi de minimum 5% catre
margini conform Art 49 din Normativ AND 582-2002.
Descrierea operaţiunii
Operatiunea consta in compactarea patului drumului , asternerea materialului in straturi
succesive, compactarea lor, finisarea suprafetelor si a marginilor.
Utilaje- camioane, buldozer, compactor PO si compactor LIS, autogreder, cisterna

apa. Descrierea modului de lucru
Dupa trasarea piciorului taluzului se trece la aprovizionarea cu pamant, transportat cu
camioane, pe trasee bine stabilite.Descarcarea camioanelor se face in asa fel incat distanta dintre
Comuna Dobroiesti
gramezi sa fie constanta, pentru a asigura o grosime cat mai constanta a stratului dupa imprastierea
lor.
Imprastierea gramezilor se face cu ajutorul unui buldozer cu senile, se verifica umiditatea
pamantului, apoi in functie de diferentele fata de umiditatea optima se mai adauga apa sau se mai
asteapta un timp si se trece la compactarea stratului de pamant cu un compactor picior de oaie.Se
executa un reglaj al pantelor cu ajutorul unui autogreder, dupa care se trece la compactarea finala
cu cele doua compactoare din dotarea atelierului pana la atingerea gradului de compactare impus.
Pentru straturile urmatoare se procedeaza identic, pana la atingerea cotelor din proiect
Etapa I descarcarea si imprastierea materialului
R3
R2
R1
Etapa a II a compactare
R3
R2
R1
Comuna Dobroiesti
Etapa a III a reglarea pantelor
R3
R2
R1
Etapa a IV a compactarea finala
R3
R2
R1
Compactarea rambleelor
- toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal;
- înainte de începerea lucrărilor, se realizează câte un tronson de încercare de minimum 30m
lungime pentru fiecare tip de pământ.
Compactarea se aplică la diferite straturi ce intră în componenţa infrastructurilor, respectiv
pământuri, balast, piatră spartă sau alte materiale. Pentru fiecare strat de alt material se vor face
probe de compactare pentru determinarea numărului de treceri, a necesarului apei de completare,
până ce verificările de laborator vor stabili atingerea gradului de compactare prevăzut pentru
materialul din stratul respectiv.
Pistele de încercare se vor realiza pe zone care vor fi înglobate în straturile definitive.
Înaintea compactării trebuie realizate toate lucrările de pregătire, astfel:
- se execută toate lucrările ce vor fi înglobate în stratul respectiv, cum sunt reţele de drenaj
sau alte tipuri de reţele;
Comuna Dobroiesti
- se realizează depozitarea de material corespunzător în cantitatea necesară pentru ca

activitatea trenului de utilaje (împrăştiere, nivelare, compactare) să nu se întrerupă;
- se asigură cantitatea de apă pentru udarea suplimentară, apă ce trebuie să fie curată şi fără
materii organice;
- dacă se utilizează materiale din mai multe surse se va evita amestecarea lor, depozitarea
acestora făcându-se separat;
- toate elementele referitoare la trasare, marcare şi jalonarea stratului ce se va compacta
trebuie să fie încheiate;
- rezultatele de laborator trebuie să fie finalizate şi să se cunoască exact toate caracteristicile
procesului de compactare pentru fiecare material în parte;
- utilajul de compactare trebuie să fie cel mai potrivit materialului pe care îl compactează, astfel
încât gradul de compactare corect să fie atins într-o durată redusă pentru a micşora costurile.
Pentru a stabili aceste elemente se va realiza testul de secţiune pe o pistă de minimum 30m şi
pe o lăţime 3,5m. Partea de secţiune testată care indică cele mai bune rezultate va fi folosită drept
referinţă pentru restul lucrărilor.
Realizarea compactării
Lucrările necesare a fi efectuate sunt următoarele:

- aducerea şi descărcarea materialului de umplutură fie din autobasculante, fie din cupa
unui încărcător;
- descărcarea în formă de grămezi se va realiza la un pas determinat în timpul probelor, astfel
încât după împrăştiere să formeze un strat cu grosimea optimă;
- se realizează împrăştierea grămezilor într-un strat cât mai uniform cu buldozere, prin
manevre înainte şi înapoi. Manevrele se vor efectua pe întreaga lăţime aflată în lucru. Dacă lăţimea
este destul de mare se poate lucra cu mai multe buldozere ce se deplasează decalat pe lungimea
suprafeţei;
- se realizează operaţia de compactare cu compactoare de capacitatea stabilită la probe, în
funcţie şi de natura şi caracteristicile materialului de compactat. Intensitatea de compactare,
respectiv forţa de compactare şi numărul de treceri, depinde şi de starea timpului la momentul
compactării, de temperatura şi de umiditatea atmosferică;
- în funcţie de necesităţi se va realiza stropirea suplimentară cu apă folosind cisterne dotate
cu dispozitive de stropire care să asigure o udare uniformă a stratului şi cu cantitatea strict
necesară;
- eventualele denivelări ce se produc în timpul compactării sau rămân după compactare se
corectează cu material de aport, se renivelează şi se recilindrează;
- pentru lucrările ce se realizează în anotimpul friguros se interzice cu desăvârşire aşternerea
straturilor de material îngheţat sau pe un pat acoperit cu zăpadă sau cu o pojghiţă de gheaţă.
Laboratorul va ţine evidenţa privind calitatea stratului executat, astfel:
- compoziţia granulometrică a materialului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare obţinute prin metoda Proctor;
- caracteristicile efective ale stratului executat – umiditate, greutate volumică,
capacitate portantă.
Comuna Dobroiesti
Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor normal
prevazut in standardele in vigoare. Normativ AND 582-2002 recomanda la Art 55 atingerea
gradului de compactare de 100% Proctor normal la straturi de grosimi pana la 30 cm.
Straturile vor fi asternute avind o grosime minima de 10 cm (umpluturi in straturi sucesive).
Asternerea se face prin imprastiere in straturi uniforme cu buldozerul si autogrederul care va
asigura si panta in profil transversal, iar cilindrarea se face:
1. Compactori vibratori pentru balast si balast nisipos
2. Compactori cu pneuri si cu vibrare pentru nisipuri si pierisuri
3. Compactori cu proeminente pe tamburi si pe pneuri la argile si argile prafoase
4. Compactori cu rulouri metalice netede la straturi avand grosimi pana la 15...20 cm
Condiţii de compactare
Compactarea de probă se va realiza în prezenţa dirigentului de şantier, efectuându-se

controlul compactării prin încercări ce vor fi stabilite de comun acord şi efectuate de laborator de
specialitate.
În cazul în care gradul de compactare nu poate fi obţinut, vor trebui realizate alte încercări la
care se vor modifica elemente ca grosimea stratului de compactat sau a utilajului de compactare.
Încercările se fac în scopul stabilirii parametrilor compactării:
- grosimea minimă a stratului de pus în operă;
- condiţiile de compactare – ceea ce înseamnă verificarea eficacităţii utilajelor de compactare
şi intensitatea de compactare definită mai jos astfel:
- Q/S – Intensitatea de compactare, unde
Q – volumul de material pus în operă în unitatea de timp (oră, zi, schimb) exprimat în
mc;
S – suprafaţa călcată la compactare în intervalul de timp dat, exprimată în mp.
Controlul calităţii compactării
În timpul executării compactării se vor face următoarele încercări şi determinări:

- Pe parcurs sau la terminare:
- se verifică dimensiunile şi cotele de nivel şi se compară cu cele din proiect – trebuie să
se încadreze în abaterile limită;
- se verifică natura terenului de fundare – cu probe de laborator sau prin penetrare statică
(dinamică);
- se analizează calitatea materialului de umplutură – nu se permit abateri din sfera de
granulozitate, pentru care se permit abateri de ±5% faţă de componentele de sorturi;
- respectarea tehnologiei de compactare;
- realizarea gradului de compactare – câte o verificare la fiecare strat elementar, cel puţin
una la fiecare 20mc material compactat; abaterea admisibilă este de -2% pentru valoarea medie şi
-
5% pentru valoarea minimă.
Comuna Dobroiesti
Materiale folosite
Pământ vegetal
Pentru acoperirea suprafeţelor ce urmează a fi însămânţate sau plantate se foloseste pământ

vegetal rezultat de la curăţirea terenului si cel adus de pe alte suprafeţe locale de teren.
Pământuri pentru terasamente
Categoriile si tipurile de pământuri care se folosesc la executarea terasamentelor, sunt

clasificate conform SR EN ISO 14688-2:2005.
Pământurile clasificate ca foarte bune pot fi folosite în orice condiţii climatice si hidrologice, la
orice înălţime de terasament, fără a se lua măsuri speciale.
Pământurile clasificate ca bune pot fi utilizate în orice condiţii climatice si hidrologice, la orice
înălţime de terasament, compactarea lor necesitând o tehnologie adecvată.
Pământurile prăfoase si argiloase, clasificate ca mediocre în cazul când condiţiile hidrologice
locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS
1709/1,2,3 privind acţiunea fenomenului de îngheţ – dezgheţ la lucrări de drum.
În cazul terasamentelor în debleu sau la nivelul terenului, executate în terenuri rele sau foarte
rele, sau a celor densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5g/cm3, vor fi înlocuite cu
pământuri de calitate satisfăcătoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu lianţi (var, cenusă de
furnal, etc.).
Înlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toată lăţimea platformei, la o adâncime de minimum
20cm în cazul pământurilor rele si 50cm în cazul pământurilor foarte rele sau pentru soluri cu
densitate în stare uscată compactată mai mică de 1,5g/cm3.
Nu se vor utiliza în ramblee pământurile organice, mâluri, nămoluri, turba si pământurile
vegetale, pământurile cu consistenţă redusă (cu indicele de consistenţă sub 0,75%), precum si
pământurile cu conţinut mai mare de 5% de săruri solubile în apă. Nu se vo introduce în umpluturi,
bulgări de pământ îngheţat sau cu conţinut de materii organice în putrefacţie (brazde, frunzis,
rădăcini, crengi, etc.).
Apa de compactare
Apa necesară compactării rambleurilor nu trebuie să fie murdară si nu trebuie să conţină

materii organice în suspensie.
Apa sălcie va putea fi folosită cu acordul Beneficiarului, cu excepţia compactării
terasamentelor din spatele lucrărilor de artă.
Eventuala adăugare a unor produse, destinate să faciliteze compactarea nu se va face decât
cu aprobarea Beneficiarului, aprobare care va preciza si modalităţile de utilizare.
Umiditatea pamantului pus in opera va fi cat mai apropiata de umiditatea optima de
compactare. In cazul unor umiditati care depasesc valorile abaterilor admisibile , se va
proceda
Comuna Dobroiesti
dupa caz la umezirea sau uscarea pamantului pana la incadrarea umiditatii sale in tolerantele
admise astfel :
(1) umezirea se realizeaza prin stropire cu apa din cisterne prevazute cu rampa de udare. In
functie de cantitatea de apa care trebuie introdusa si de tipul pamantului udarea se va face
in una sau mai multe reprise; compactarea se va realiza numai dupa uniformizarea
umiditatii; udarea se face si cu instalatiile proprii autopurtate din dotarea cilindrilor
compactori.
(2) uscarea pamantului se va face pe cale naturala prin afanare si evaporare. Se recomanda
ca aceasta operatie sa se execute la locul de extragere a pamantului (in groapa de
imprumut) prin vanturare iar in situ prin scarificare si afanare.
(3) pentru a reduce umiditatea pamantului si a-l face apt pentru compactare se recomanda
tratarea cu var a acestuia conform prevederilor stas 2914. Stabilirea umiditatii optime de
compactare se face in laborator in functie de tipul materialului de fundare, in orice caz in
cazul nostru fiind posibil sa se opereze executia terasamentelor in pat drum dupa frezare
avand caracteristicile vechii pietruiri daca natura terenului conduce la ideea unui strat de
tip balast contaminat sau curat Wopt=+ 1%. In alte situatii in conformitate cu tabelul 7 al
normativ Indicativ AND 582 – 2002 pentru pamant coeziv Wopt=+ 2% iar necoeziv Wopt=+
3%.
Pământuri pentru straturi de protecţie
Pământurile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecţie a rambleurilor erodabile

trebuie să aibă calităţile pământurilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile
si pietrisurile aluvionare. Aceste pământuri nu trebuie să aibă elemente cu dimensiuni mai mari de
100mm.
PROFILE SI TALUZE
Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele din Proiect
sa fie realizate cu tolerantele admisibile.
Taluzul nu trebuie să prezinte nici scobituri si nici excrescente, în afara celor rezultate
din dimensiunile blocurilor constituente ale umpluturii.
Profilul taluzului trebuie să fie obtinut prin metoda umpluturii în adaos, dacă nu sunt dispozitii
contrare .
Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt următoarele:
- platformă fără strat de formă +/- 3 cm
- platformă cu strat de formă +/- 5 cm
- taluz neacoperit +/- 10 cm
Denivelările sunt măsurate sub lata de 3 m lungime.
Toleranta pentru ampriza umpluturalui realizat, fată de cea proiectă este de + 50 cm.
Comuna Dobroiesti
FINISAREA PLATFORMEI
Stratul superior al platformei va fi ingrijit compacat, nivelat si completat, respectand cotele

in profil in lung si profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect.
In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt :
La latimea platformei :
- + 0,05 m , fata de ax
- + 0,10 m , la latimea intreaga
La cotele proiectului :
- + 0,05 m , fata de cotele de nivel ale proiectului .
Drenarea apelor subterane
Antreprenorul nu este obligat să construiască drenuri în cazul în care apele nu pot fi evacuate
gravitational.
Lucrările de drenarea apelor subterane, care s-ar putea să se dovedească necesare, vor fi
definite prin dispozitii de santier de către Consultant si reglementarea lor se va face, în lipsa unor
alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale.
1. 6 Realizare strat de balast
Descrierea operaţiunii
Operatiunea consta in asternerea unui strat de balast cu o grosime constanta in caseta
drumului la cotele impuse de proiect.
Utilaje – camioane, repartizator lateral, autogreder, cisterna apa, compactor cu pneuri si

compactor lis.
Inainte de inceperea lucrului se monteaza toata presemnalizarea si semnalizarea rutiera, dupa
care se aseaza utilajele pe pozitie.Descarcarea comioanelor se face cu ajutorul unui reprtizator
lateral cu banda din cauciuc montat pe un incarcator frontal tip L34.
Cordonul de balast descarcat in caseta se va intinde cu un autogreder la o cota care sa permita
ca dupa compactare grosimea si nivelul stratului de balast sa fie cel impus de proiect.In cazul in care
suprafata prezinta denivelari sau segregari se procedeaza la corectarea acestora prin politura
manuala si recompactare.
Compactarea se face cu uncompactor lis, care face cateva treceri cu vibrare pentru asezarea
materialului si cu un compactor cu pneuri care inchide toate denivelarile.
Comuna Dobroiesti
Etapa I descarcarea camioanelor in caseta cu repartizatorul lateral
Etapa a II a nivelarea si compactarea stratului de balast

Comuna Dobroiesti
Punct de oprire: Control de lanborator

Inaintea inceperii executiei se procedeaza la :
Aprobarea materialelor, incercarea Los Angeles, granulometrie, echivalent de nisip, coeficient
de neuniformitate
La terminarea compactarii stratului se vor face urmatoarele incercari :
Grad de compactare
Deflectometrie
Incercarea Proctor modificat
AGREGATE NATURALE
Pentru execuţia stratului de fundaţie se vor utiliza balast sau balast amestec optimal, cu
granula maximă de 63 mm.
Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ, nu trebuie să
conţină corpuri străine vizibile (bulgări de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
În conformitate cu prevederile SR EN 13242 balastul si balastul amestec optimal, pentru a fi
folosite în stratul de fundaţie, trebuie să îndeplinească caracteristicile calitative arătate în tabelul 1.
Comuna Dobroiesti
Agregatul (balast sau balast amestec optimal) se va aproviziona din timp, în depozite
intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanţa calităţii acestuia. Aprovizionarea la
locul de punere în operă se va face numai după efectuarea testelor de laborator complete, pentru a
verifica dacă agregatele din depozite îndeplinesc cerinţele prezentului caiet de sarcini si după
aprobarea Inginerului.
Laboratorul Antreprenorului va ţine evidenţa calităţii balastului sau balastului amestec optimal
astfel:
- într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
- într-un registru (registru pentru încercări agregate) rezultatele determinărilor efectuate de
laborator.
Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în funcţie de cantitatea
necesară si de esalonarea lucrărilor.
În cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora
se va face astfel încât să se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.
În cazul în care la verificarea calităţii balastului sau a balastului amestec optimal aprovizionat,
granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corectează cu sorturile
granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute.
APA
Apa necesară compactării stratului de balast sau balast amestec optimal poate să provină din
reţeaua publică sau din alte surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conţină nici un fel de
particule în suspensie.
CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului amestec optimal
se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor de
execuţie.
Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabileste:
du max.P.M.=greutatea volumică în stare uscată, maxima exprimată în g/cmc
Wopt P.M. = umiditate optimă de compactare, exprimată în %.
CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul santierului pe probe
prelevate din lucrare si anume:
du ef = greutatea volumică, în stare uscată, efectivă, exprimată în g/cmc
W ef = umiditatea efectivă de compactare, exprimată în %
în vederea stabilirii gradului de compactare gc.
d.u.ef.
gc. = ---------------- x 100
du max.PM
La execuţia stratului de fundaţie se va urmări realizarea gradului de compactare arătat mai sus.
MĂSURI PRELIMINARE
Comuna Dobroiesti
La execuţia stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se va trece numai după
recepţionarea lucrărilor de terasamente, sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile
caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări.
Înainte de începerea lucrărilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii
în operă a balastului sau balastului amestec optimal.
Înainte de asternerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundaţii:
drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si
racordurile stratului de fundaţie la acestea, precum si alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect.
În cazul straturilor de fundaţie prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este cazul la
autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzuta a se face printr-un strat drenant
continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în orice punct al traseului, la cel
puţin
15 cm deasupra santului sau în cazul rambleelor deasupra terenului.
În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast, se vor lua măsuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în funcţie de sursa folosită, acestea fiind
consemnate în registrul de santier.
EXPERIMENTAREA PUNERII ÎN OPERĂ A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC

OPTIMAL
Înainte de începerea lucrărilor, Antreprenorul este obligat să efectueze o experimentare pe un
tronson de probă în lungime de minimum 30 m si o lăţime de cel puţin 3,40 m (dublul lăţimii utilajului
de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, în condiţii de execuţie curentă pe santier, a
componenţei atelierului de compactare si a modului de acţionare a acestuia, pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, precum si reglarea utilajelor de răspândire,
pentru realizarea grosimii din proiect si pentru o suprafaţare corectă.
Compactarea de probă pe tronsonul experimental se va face în prezenţa Inginerului, efectuând
controlul compactării prin încercări de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator
de specialitate.
În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obţinut, Antreprenorul va trebui să
realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării si anume:
- grosimea maximă a stratului de balast pus în operă;
- condiţiile de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor de compactare si intensitatea
de compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q = volumul de balast pus în operă, în unitatea de timp (oră, zi, schimb), exprimat în mc
S = suprafaţa compactată în intervalul de timp dat, exprimată în mp.
În cazul folosirii de utilaje de acelasi tip, în tandem, suprafeţele compactate de fiecare utilaj se
cumulează.
Partea din tronsonul experimental executat cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de
referinţă pentru restul lucrării.
Comuna Dobroiesti
Caracteristicile obţinute pe acest tronson se vor consemna în registrul de santier, pentru a servi
la urmărirea calităţii lucrărilor ce se vor executa.
PUNEREA ÎN OPERĂ A BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC OPTIMAL
Pe terasamentul recepţionat se asterne si se nivelează balastul sau balastul amestec optimal

într-unul sau mai multe straturi, în funcţie de grosimea prevăzută în proiect si de grosimea optimă de
compactare stabilită pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon, cu respectarea lăţimilor si pantelor prevăzute în
proiect.
Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileste de
laboratorul de santier ţinând seama de umiditatea agregatului si se adaugă prin stropire.
Stropirea va fi uniformă evitându-se supraumezirea locală.
Compactarea straturilor de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se face cu atelierul
de compactare stabilit pe tronsonul experimental, respectându-se componenţa atelierului, viteza
utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a platformei,
acostamentele se completează si se compactează odată cu stratul de fundaţie, astfel ca acesta să fie
permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată si măsurile de evacuare a apelor,
conform pct. de mai sus.
Denivelările care se produc în timpul compactării straturilor de fundaţie, sau care rămân după
compactare, se corectează cu materiale de aport si se recompactează. Suprafeţele cu denivelări mai
mari de 4 cm se completează, se renivelează si apoi se compactează din nou.
Este interzisă folosirea balastului îngheţat.
Este interzisă asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau cu pojghiţă de
gheaţă.
CONTROLUL CALITĂŢII COMPACTĂRII BALASTULUI SAU A BALASTULUI AMESTEC

OPTIMAL
În timpul execuţiei stratului de fundaţie din balast sau balast amestec optimal se vor face,
pentru verificarea compactării, încercările si determinările arătate în tabelul de mai jos.
Comuna Dobroiesti
Când măsurarea capacităţii portante, cu deflectometrul cu pârghie, nu este

posibilă, Antreprenorul va putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de
Inginer.
În cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevăzută în STAS 2914/4-89,
frecventa încercărilor va fi de 1 încercare pe fiecare sectiune de drum de maxim 500 m lungime, iar
în cazul utilizării metodei cu placa ZORN, frecvenţa încercărilor va fi de 1 încercare la max. 25 m
distanţă.
Laboratorul Antreprenorului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea stratului executat:

- compoziţia granulometrică a balastului utilizat;
- caracteristicile optime de compactare, obţinute prin metoda Proctor modificat (umiditate
optimă, densitate maximă uscată)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portantă).
ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundatie din balast este cea din proiect.

Abatera limita la grosime poate fi de max.± 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se stapunge stratul la
fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea startului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie din balast este cea prevazuta in proiect
Abaterile limita pot fi max. ± 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Comuna Dobroiesti
Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintei prevazuta in proiect.

Abaterile limita la panta este de ±4% in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25m.
Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care se executa.
Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi de ±10mm.
CONDIŢII DE COMPACTARE
Straturile de fundaţie din balast sau balast amestec optimal trebuie compactate până la
realizarea următoarelor grade de compactare, minime din densitatea în stare uscată maximă
determinată prin încercarea Proctor modificată conform STAS 1913/13:
_ pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III
• 100%, în cel puţin 95% din punctele de măsurare;
• 98%, în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi si/în toate punctele de măsurare
la drumurile de clasa tehnică II si III;
_ pentru drumurile din clasele tehnice IV si V
• 98%, în cel puţin 93% din punctele de măsurare;
• 95%, în toate punctele de măsurare.
Capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie se consideră realizată dacă
valoarile deflexiunilor măsurate nu depăsesc valoarea deflexiunilor admisibile indicate în tabelul 5
(conform CD 31) sau valorile masurate cu placa statică trebuie sa aibă valoarea
min. EV1 = 75 Mpa;
EV2 = 120 Mpa sau cu placa ZORN
Evd = 50 Mpa.
Comuna Dobroiesti
Măsurătorile de capacitate portantă se vor efectua în conformitate cu prevederile Normativului

CD 31.
Interpretarea măsurătorilor cu deflectometrul cu pârghie tip Benkerman efectuate în scopul
calităţii execuţiei lucrărilor de fundaţii se va face prin examinarea modului de variaţie la suprafaţa
stratului de fundaţie, a valorii deflexiunii corespunzătoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din
spate de 115 KN) si a valorii coeficientului de variaţie (Cv).
Uniformitatea execuţiei este satisfăcătoare dacă, la nivelul superior al stratului de fundaţie,
valoarea coeficientului de variaţie este sub 35%.
CARACTERISTICILE SUPRAFEŢEI STRATULUI DE FUNDAŢIE

Verificarea denivelărilor suprafeţei fundaţiei se efectuează cu ajutorul latei de 3,00 m lungime
astfel:
- în profil longitudinal, măsurătorile se efectuează în axul fiecărei benzi de circulaţie si nu pot fi
mai mari de +/- 9mm;
- în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect si nu pot fi
mai mari de +/- 9mm cm.
În cazul apariţiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezenta metoda se va face
corectarea suprafeţei fundaţiei.
1.1.7 Realizare strat de piatră spartă
Operatiunea consta in asternerea unui strat de piatra sparta cu o grosime constanta dupa
compactare la cotele si pantele impuse de proiect.
Utilaje – camioane, repartizator lateral, autogreder, cisterna apa, compactor cu pneuri,
compactor lis.
Inainte de inceperea lucrului se monteaza toata presemnalizarea si semnalizarea rutiera, dupa
care se aseaza utilajele pe pozitie. Descarcarea comioanelor se face cu ajutorul unui reprtizator
lateral cu banda din cauciuc montat pe un incarcator frontal tip L34.
Inainte de inceperea descarcarii materialului se va uda stratul suport si se va compacta usor
Cordonul de piatra descarcat in caseta se va intinde cu un autogreder la o cota care sa permita
ca dupa compactare grosimea si nivelul stratului sa fie cel impus de proiect si sa se inscrie in
tolerante.In cazul in care suprafata prezinta denivelari se procedeaza la corectarea acestora prin
politura manuala si recompactare.
Compactarea se face cu uncompactor lis, care face cateva treceri cu vibrare pentru asezarea
materialului si cu un compactor cu pneuri.
Etapa I udarea stratului suport si descarcarea pietrei in caseta
Comuna Dobroiesti
.
Etapa a II a nivelare si compactare
Comuna Dobroiesti
Punct de oprire : Control de Laborator

Aprobarea materialelor, incercarea Los Angeles, granulometrie
Se considera terminata compactarea atunci cand mai multe pietre de aceeasi marime si
natura cu piatra folosita nu mai intra in stratul compactat si sunt sfaramate de compactor.
Fundaţia din piatră spartă amestec optimal 0-63 se realizează într-un singur strat a cărui
grosime este stabilită prin proiect.
Stratul de piatră spartă mare, 40-80mm, se realizează în două straturi, un strat inferior de
minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatră spartă de 12 cm, conform prevederilor
STAS
6400-84.
Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de formă sau realizarea unor măsuri
de îmbunătăţirea unor măsuri de îmbunătăţire a protecţiei patului, iar acesta este construit din
pământuri coezive, stratul de fundaţie din piatră spartă amestec optimal 0-63 se va realiza în mod
obligatoriu pe un substrat de fundaţie care poate fi :
- substrat izolator de nisip de 7 cm grosime după cilindrare;
- substratul drenant din balast de minim 10 cm grosime după cilindrare.
Când stratul inferior al fundaţiei rutiere este alcătuit din balast, asa cum se prevede mai
sus, acesta preia si funcţia de substrat drenant, asigurându-se condiţiile necesare privind
grosimea, calitatea de drenare si măsurile de evacuare a apei.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor încercărilor si determinărilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
Antreprenorul este obligat să efectueze, la cererea Inginerului, verificări suplimentare faţă de
prevederile caietului de sarcini.
În cazul în care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune
întreruperea execuţiei lucrărilor si luarea măsurilor care se impun.
Agregate naturale
Pentru execuţia fundaţiilor din piatră spartă se utilizează următoarele agregate:
a. Pentru fundaţie din piatră spartă mare, 40-80:

- balast 0-63 mm în stratul inferior;
- piatră spartă 40-80 mm în stratul superior;
- split 16-25 mm pentru împănarea stratului superior;
- nisip grăunţos sau savură 0-8 mm ca material de protecţie.
b. Pentru fundaţie din piatră spartă amestec optimal 0-63 mm

- nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului, în cazul când pământul din patul drumului este
coeziv si nu se prevede execuţia unui strat de formă sau balast 0-63 mm, pentru substratul drenant;
- piatră spartă amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul grăunţos sau savura ca material de protecţie nu se utilizează când stratul superior
este de macadam sau de beton de ciment.
Comuna Dobroiesti
Agregatele trebuie să provină din roci stabile, adică nealterabile la aer, apă sau îngheţ. Se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundaţie trebuie să îndeplinească condiţiile de
admisibilitate arătate în tabelele 1, 2, 3 si nu trebuie să conţină corpuri străine vizibile (bulgări de
pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.
Comuna Dobroiesti
Piatra spartă amestec optimal se poate obţine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25,
25-40 si 40-63, fie direct de la concasare, dacă îndeplineste condiţiile din tabelul 4 si
granulozitatea conform tabelului 5.
Amestecul pe santier se realizează într-o instalaţie de nisip stabilizat prevăzut cu predozator
cu patru compartimente.
Comuna Dobroiesti
Condiţiile de admisibilitate privind coeficientul de formă, conţinutul de granule alterate si

conţinutul de impurităţi pentru piatră spartă amestec optimal sunt cele indicate în tabelul 3
(pentru piatră spartă).
Agregatele se vor aproviziona din timp în depozitul santierului pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calităţii acestora.
Aprovizionarea agregatelor la locul punerii în operă se va face numai după ce analizele de
laborator au arătat că acestea au calitatea corespunzătoare.
În timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitării, agregatele trebuie ferite de
impurificări. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si păstrate în condiţii
care să le ferească de împrăstiere, impurificare sau amestecare.
Comuna Dobroiesti
Laboratorul santierului va ţine evidenţa calităţii agregatelor astfel :

- într-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;
- într-un registru (registru pentru încercări agregate), rezultatele determinărilor efectuate de
laboratorul santierului.
În cazul în care la care la verificarea calităţii amestecului de piatră spartă amestec optimal
aprovizionată, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.5, acesta se
corectează cu sorturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative
prevăzute.
Apa
Apa necesară realizării straturilor de fundaţie poate să provină din reţeaua publică sau din alte
surse, dar în acest din urmă caz nu trebuie să conţină nici un fel de particule în suspensie.
Controlul calităţii agregatelor înainte de realizarea straturilor de fundaţie

Comuna Dobroiesti
Caracteristici optime de compactare
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatră
spartă se stabilesc de către un laborator de specialitate acreditat înainte de începerea lucrărilor
de execuţie.
Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13 se stabileste:
du max. P.M. – greutate volumică în stare uscată, maximă exprimată în g/cm3
W opt P.M. – umiditatea optimă d compactare, exprimată în %.
Caracteristicile efective de compactare
Caracteristicile efective de compactare se determină de laboratorul santierului pe

probe prelevate din lucrare si anume:
duef – greutatea volumică în stare uscată efectivă, exprimată în g/cm3
W ef – umiditatea efectivă de compactare, exprimată în % în vederea stabilirii gradului de
compactare, gc.
duef
gc =-------------------------- x 100
du maxP.M.
La execuţia stratului de fundaţie se va urmări realizarea gradului de compactare arătat mai
sus.
Măsuri preliminare
La execuţia stratului de fundaţie se va trece numai după recepţionarea lucrărilor de

terasamente sau de strat de formă, în conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru
realizarea acestor lucrări.
Înainte de începerea lucrărilor de fundaţie se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele
necesare punerii în operă a straturilor de fundaţie.
Înainte de asternerea agregatelor din straturile de fundaţie se vor executa lucrările pentru
drenarea apelor din fundaţie - drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub
acostament sau sub rigole si racordările stratului de fundaţie la acestea precum si alte lucrări
prevăzute în acest scop în proiect.
În cazul straturilor de fundaţie prevăzute pe întreaga platformă a drumului, cum este cazul la
autostrăzi sau la lucrările la care drenarea apelor este prevăzută a se face printr-un strat drenant
continuu, se va asigura în prealabil posibilitatea evacuării apelor în afara suprafeţei de lucru, în
orice punct al traseului, la cel puţin 15 cm deasupra sanţului sau deasupra terenului în cazul
rambleelor.
În cazul când sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatră spartă se vor lua
măsuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum în lucru, funcţie de
sursa folosită, acestea fiind consemnate în registrul de santier.
Comuna Dobroiesti
Experimentarea execuţiei straturilor de fundaţie
Înainte de începerea lucrărilor Antreprenorul este obligat să efectueze experimentarea

executării straturilor rutiere de piatra sparta.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat - strat rutier din piatră spartă mare 63-80
pe un strat de balast de min. 10 cm sau strat rutier din piatră spartă amestec optimal 0-63, cu sau
fără substrat de nisip în functie de solutia prevăzută în proiect.
În cazul stratului rutier din piatră spartă mare 63-80 experimentarea se va face separat pentru
stratul inferior din balast si separat pentru stratul superior din piatră spartă mare.
În toate cazurile, experimentarea se va face pe tronsoane de probă în lungime de min. 30m cu
latimea de cel putin 3,50 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop stabilirea, în conditii de executie curentă pe santier, a
componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia, pentru realizarea
gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini, dacă grosimea prevăzută în proiect se poate
executa într-un singur strat sau două si reglarea utilajelor de răspândire, pentru realizarea
grosimii respective cu o suprafatare corectă.
Compactarea de probă pe tronsoanele experimentale se va face în prezenta Inginerului,
efectuând controlul compactării prin incercări de laborator sau pe teren, după cum este cazul,
stabilite de comun acord.
În cazul în care gradul de compactare prevăzut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui să
realizeze o nouă încercare, după modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de
compactare folosit.
Aceste încercări au drept scop stabilirea parametrilor compactării si anume:
- grosimea maximă a stratului fundaţiei ce poate fi executat pe santier;
- condiţii de compactare (verificarea eficacităţii utilajelor de compactare si intensitatea
de compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q – volumul materialului pus în operă, în unitatea de timp (ore, zi, schimb), exprimat în mc.
S – suprafaţa compactată în intervalul de timp dat, exprimată în mp.
În cazul în care se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafeţele compactate de
fiecare utilaj se cumulează.
În cazul fundaţiei din piatră spartă mare 63-80, se mai urmăreste stabilirea corectă a atelierului
de compactare, compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii, a
numărului minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscată până la fixarea pietrei
sparte 63- 80 si în continuare a numărului minim de treceri, după asternerea în două reprize a
splitului de împănare
16-25, până la obţinerea înclestării oprime.
Compactarea în acest caz se consideră terminată dacă roţile ruloului nu mai lasă nici un fel de
urme pe suprafaţa fundaţiei de piatră spartă, iar alta pietre cu dimensiunea de cca. 40 mm aruncate
în faţa ruloului nu mai pătrund în stratul de fundaţie si sunt sfărâmate, fără ca stratul de fundaţie să
sufere dislocări sau deformări.
Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinţă
pentru restul lucrărilor.
Comuna Dobroiesti
Caracteristicile obţinute pe sectorul experimental se vor consemna în registrul de santier

pentru a servi la urmărirea calităţii lucrărilor ce se vor executa.
FUNDAŢII DIN PIATRĂ SPARTĂ MARE 63-80 PE UN STRAT DE BALAST
Execuţia stratului inferior din balast

Pe terasamentul recepţionat se asterne si se nivelează balastul, într-un singur strat, având
grosimea rezultată pe tronsonul experimental astfel ca după compactare să se obţină grosimea
din proiect.
Asternerea si nivelarea se vor face pe sablon, cu respectarea lăţimilor si pantelor prevăzute în
proiect.
Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileste
de laboratorul de santier ţinând seama de umiditatea agregatului si se adaugă prin stropire.
Stropirea va fi uniformă, evitându-se supraumezirea locală.
Compactarea straturilor de fundaţie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental, respectându-se componenţa atelierului, viteza de compactare, tehnologia si
intensitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile la care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a platformei,
acostamentele se completează si se compactează odată cu stratul de fundaţie, astfel ca stratul de
fundaţie să fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată si măsurile de evacuare
a apelor.
Denivelările care se produc în timpul compactării stratului de fundaţie sau care rămâne după
compactare, se corectează cu material de aport si se recompactează.
Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se completează, se renivelează si apoi se
compactează din nou.
Este interzisă execuţia stratului de fundaţie cu balast îngheţat.
Este interzisă de asemenea asternerea balastului, pe patul acoperit cu un strat de zăpadă sau
cu pojghiţă de gheaţă.
Execuţia stratului superior din piatră spartă mare 63-80

Piatra spartă mare se asterne, numai după recepţia stratului inferior de balast, care, prealabil
asternerii, va fi umezit.
Piatra spartă se asterne si se compactează la uscat în reprize. Până la înclestarea pietrei
sparte, compactarea se execută cu cilindri compresori netezi de 6 t după care operaţiunea se
continuă cu compactare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. Numărul de treceri a atelierului de
compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.
După terminarea cilindrării, piatra spartă se împănează cu split 16-25, care se compactează si
apoi urmează umplerea prin înnoire a golurilor rămase după împănare, cu savură 0-8 sau cu nisip.
Până la asternerea stratului imediat superior, startul de fundaţie din piatră spartă mare astfel
executat, se acoperă cu material de protecţie (nisip grăunţos sau savură).
În cazul când stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea
golurilor si protecţia stratului de fundaţie din piatră spartă mare.
Comuna Dobroiesti
STRATURI DE FUNDAŢIE DIN PIATRĂ SPARTĂ AMESTEC OPTIMAL
Pe terasamentele recepţionate, realizate din pământuri coezive si pe care nu se prevăd în

proiecte îmbunătăţiri ale patului sau realizarea de straturi de formă, se va executa în prealabil un
substrat de nisip de 7 cm sau geotextil.
Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon, cu respectarea lăţimilor si pantele prevăzute
în proiect pentru stratul de fundaţie.
Nisipul asternut se umectează prin stropire si se cilindrează.
Pe substratul de nisip realizat, piatra spartă amestec optimal se asterne cu un
repartizorfinisor de asfalt, cu o eventuală completare a cantităţii optime de compactare.
Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea lăţimilor si pantelor prevăzute în
proiect.
Cantitatea necesară de apă pentru asigurarea umidităţii optime de compactare se stabileste
de laboratorul de santier ţinând seama de umiditatea agregatului si se adaugă prin stropire uniformă
evitându-se supraumezirea locală.
Compactarea stratului de fundaţie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental, respectându-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de
compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare.
La drumurile pe care stratul de fundaţie nu se realizează pe întreaga lăţime a platformei,
acostamentele se completează si se compactează odată cu stratul de fundaţie, astfel ca acesta să
fie permanent încadrat de acostamente, asigurându-se totodată si măsurile de evacuare a apelor
conform pct.de mai sus.
Denivelările care se produc în timpul compactării sau care rămân după compactarea
straturilor de fundaţie din piatră spartă mare din piatră spartă amestec optimal se corectează cu
material de aport si se recompactează.
Suprafeţele cu denivelări mai mari de 4 cm se decapează după conturi regulate, pe toată
grosimea stratului, se completează cu acelasi tip de material, se renivelează si apoi se cilindrează
din nou.
Este interzisă execuţia stratului de fundaţie cu piatră spartă amestec optimal îngheţată.
Este interzisă de asemenea asternerea pietrei sparte amestec optimal, pe patul acoperit cu
unstrat de zăpadă sau cu pojghiţă de gheaţă.
Controlul calităţii compactării straturilor de fundaţie
În timpul execuţiei straturilor de fundaţie din balast si piatră spartă 63-80, sau din piatră spartă
amestec optimal, se vor face verificările si determinările arătate în tabelul 7, cu frecvenţa menţionată
în acelasi tabel.
În ce priveste capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de fundaţie aceasta se
determină prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie conform Normativului pentru determinarea
prin deflectografie si deflectometrie a capacităţii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si
semirigide, indicativ CD 31.
Comuna Dobroiesti
Când măsurarea capacităţii portante, cu deflectometrul cu pârghie, nu este posibilă,

Antreprenorul va putea folosi si alte metode standardizate sau agrementate, acceptate de
Inginer.
În cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevăzută în STAS 2914/4-89,
frecventa încercărilor va fi de 1 încercare pe fiecare sectiune de drum de maxim 500 m
lungime, iar în cazul utilizării metodei cu placa ZORN, frecvenţa încercărilor va fi de 1
încercare la max. 25 m distanţă.
Laboratorul Antreprenorului va ţine următoarele evidenţe privind calitatea stratului executat:

- compoziţia granulometrică a agregatelor
- caracteristicile oprime de compactare obţinute prin metoda Proctor modificat
(umiditate optimă, densitate maximă uscată)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitatea portantă).
ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de piatră spartă este cea din proiect. Abaterea limită la grosime poate fi de
maximum ±20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se străpunge stratul,
la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafată de drum.
Comuna Dobroiesti
Grosimea stratului de piatră spartă este media măsurătorilor obtinute pe fiecare sector de
drum prezentat receptiei.
Lătimea stratului de piatră spartă este cea prevăzută în proiect. Abaterile limită la lătime pot fi
±5 cm.
Verificarea lătimii executate se va face în dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversală a stratului de piatră spartă este cea a îmbrăcămintii sub care se execută,
prevăzută în proiect.
Abaterea limită la pantă este ±4%, în valoare absolută si va fi măsurată la fiecare 25 m.
Declivitătile în profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale îmbrăcămintilor sub care se
execută.
Abaterile limită la cotele stratului, fată de cotele din proiect pot fi ±10 mm.
CONDITII DE COMPACTARE
Straturile de piatră spartă mare 63-80 trebuie compactate până la realizarea înclestării
maxime a agregatelor, care se probează prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natură
petrografică, ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm,
aruncată în fata utilajului cu care se execută compactarea.
Compactarea se consideră corespunzătoare dacă piatra respectivă este strivită fără ca stratul
să sufere dislocări sau deformări.
Straturile din piatră spartă amestec optimal trebuie compactate până la realizarea
următoarelor grade de compactare minime din densitatea în stare uscată maximă determinată prin
încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13-83:
 pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III
 100%, în cel putin 95% din punctele de măsurare;
 98%, în cel mult 5% din punctele de măsurare la autostrăzi si/în toate punctele de măsurare
la drumurile de clasa tehnică II si III;
 pentru drumurile din clasele tehnice IV, V
 98%, în cel putin 95% din punctele de măsurare;
 95%, în toate punctele de masurare.
Capacitatea portantă la nivelul superior al straturilor de piatră spartă se consideră realizată
dacă valorile deformatiilor elastice corespunzatoare tehnicii de masurare cu deflectometrul cu
pârghie tip Benkelman nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile din tabelul de mai jos:
Comuna Dobroiesti
CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE PIATRĂ SPARTĂ

Verificarea denivelărilor suprafetei stratului de piatră spartă se efectuează cu ajutorul
dreptarului de 3,00 m lungime astfel:
- în profil longitudinal verificarea se efectuează în axul fiecărei benzi de circulatie si denivelările
admise pot fi de maximum ± 2,0 cm, fată de cotele proiectate;
- în profil transversal, verificarea se efectuează în dreptul profilelor arătate în proiect
si denivelările admise pot fi de maximum ± 1,0 cm, fată de cotele proiectate.
În cazul aparitiei denivelărilor mai mari decât cele prevăzute în prezentul caiet de sarcini, se va
face corectarea suprafetei stratului.
1.8 Îmbrăcăminţi asfaltice
Operatiunea consta in asternerea straturilor de mixtura asfaltica.
Utilaje – camioane, finisor, repartizator de emulsie, cisterna apa, compactoare tandem.

Inainte de inceperea lucrului se monteaza toata presemnalizarea si semnalizarea rutiera, se
taie rostul de lucru din ziua precedenta, dupa care se aseaza utilajele pe pozitie, se curata cu peria
mecanica stratul suport si se fac completari cu emulsie bituminoasa daca sunt zone unde aceasta a
fost distrusa sub trafic sau din alte motive.
Transportul materialului se face cu camioane echipate cu prelate rezistente la temperaturi
inalte, pentru a se evita racirea asfaltului, iar descarcarea lor se face cu un finisor .
Etapa I curatirea stratului si emulsionarea zonelor deteriorate

Comuna Dobroiesti
Etapa a II a asternerea stratului de asfalt
Etapa a III a compactarea stratului cu doua compactoare in tandem
Punct de oprire: Control Laborator

Aprobarea materialelor, incercarea Los Angeles, granulometrie, echivalent de nisip,
coeficient de neuniformitate
Aprobarea formulei, incercarea Marshal, fagasuire, oboseala, continut de liant
La terminarea compactarii stratului se vor face urmatoarele incercari :
Prelevari carote
Rugozitate-incercarea cu pata de nisip
Incercari fizice si mecanice pe mixturi proaspete
Masurare uniformitate in profilul in lung.
Materiale utilizate
Agregate
Agregatele naturale care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse în prezentul

normativ sunt conform specificaţiilor SR EN 13043.
Agregatele naturale trebuie să provină din roci omogene, fără urmă de degradare, rezistente la
îngheţ – dezgheţ şi să nu conţină corpuri străine.
Comuna Dobroiesti
Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor naturale trebuie să fie conform cerinţelor

prezentate în tabelele de mai jos.
Comuna Dobroiesti
Comuna Dobroiesti
Comuna Dobroiesti
3. Agregatele de balastieră, folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie să fie curate, spălate în
totalitate. în cazul contaminării la transport/depozitare acestea vor fi spălate înainte de utilizare.
Fiecare tip şi sort de agregat trebuie depozitat separat în silozuri prevăzute cu platforme
betonate, având pante de scurgere a apei şi pereţi despărţitori, pentru evitarea amestecării şi
impurificării agregatelor. Fiecare siloz va fi inscripţionat cu tipul şi sursa de material pe care îl
conţine. Se vor lua măsuri pentru evitarea contaminării cu alte materiale şi menţinerea unei
umidităţi scăzute.
Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozităţii agregatelor naturale sunt conform
din SR EN 933-2.
Fiecare lot de material va fi însoţit de declaraţia de performanţă şi, după caz,certificat de
conformitate, împreună cu rapoarte de încercare prin care să se certifice calitatea materialului,
eliberate de un laborator acreditat/autorizat.
Se vor efectua verificări ale caracteristicilor prevăzute în tabelele de mai sus, pentru fiecare lot
de material aprovizionat, sau pentru maximum:
Comuna Dobroiesti
- 500 t pentru pietriş sortat şi pietriş concasat;

- 200 t pentru nisip natural şi nisip obţinut prin concasarea agregatelor de balastieră;
- 1000 t pentru cribluri;
- 500 t pentru nisipul de concasare (obţinut prin concasarea agregatelor de carieră).
Agregatele naturale vor respecta prevederile conform SR EN 12620:2013 si SR EN

13242:2013 .
Toate agregatele folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie să fie spălate in
totalitate, inainte de a fi introduse in instalatia de preparare.
Fiecare tip si sort de agregate trebuie depozitat separat in padocuri, prevăzute cu platforme
betonate, avand pante de scurgere a apei si pereti despărtitori, pentru evitarea amestecării si
impurificării agregatelor.
Aprovizionarea cu agregate naturale se va face după verificarea certificatelor de conformitate
care atestă calitatea acestora.
Filer
Filerul (filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins) trebuie să corespundă prevederilor SR
EN 13043 şi STAS 539.
La aprovizionare, fiecare lot de material va fi insoțit de declarația de performanță si după caz,
certificatul de conformitate impreună cu rapoartele de incercare prin care să se certifice calitatea
materialului, eliberate de un laborator acreditat/autorizat si se va verifica obligatoriu granulozitatea
si umiditatea pe lot, sau pentru maxim 100 t.
Nu se admite folosirea altor pulberi, fata de cele precizate la art. 24, ca înlocuitor al filerului.
Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea
filerului aglomerat.
Lianti
Lianţii care se utilizează la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini
sunt:
- bitum de clasa 35/50, 50/70, sau 70/100, conform SR EN 12591 + Anexa Naţională NB şi
art.29 respectiv art. 30;
- bitum modificat cu polimeri: clasa 3 (penetraţie 25/55), clasa 4 (penetraţie 45/80) şi clasa 5
(penetraţie 40/100), conform SR EN 14023 + Anexa Naţională NB şi art. 30.
Lianţii se selectează în funcţie de penetraţie, în concordanţă cu zonele climatice din anexa A,
şi anume:
- pentru zonele calde se utilizează bitumurile 35/50 şi 50/70 şi bitumuri modificate 25/55 şi
45/80;
- pentru zonele reci se utilizează bitumurile 50/70 sau 70/100 şi bitumuri modificate 45/80 sau
bitumul modificat 40/100 dar cu penetratie mai mare de 70 (1/10mm);
Comuna Dobroiesti
- pentru mixturile stabilizate MAS(tip SMA), indiferent de zonă, se utilizează bitumurile 50/70
şi bitumuri modificate 45/80.
Faţă de cerinţele specificate în SR EN 12591+Anexa Nationala NB şi SR EN 14023+Anexa
Nationala NB bitumul trebuie să prezinte condiţia suplimentară de ductilitate la 25 ºC (determinată
conform SR 61):
• mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 şi 70/100;
• mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50;
• mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 îmbătrânit prin metoda TFOT/RTFOT1);
Bitumul rutier neparafinos şi bitumul modificat cu polimeri trebuie să prezinte o adezivitate de
minim 80% faţă de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectivă. În caz contrar, se aditivează
cu agenţi de adezivitate.
Adezivitatea se determină obligatoriu atât prin metoda cantitativă descrisă în SR 10969 (cu
spectrofotometrul) cât şi prin una dintre metodele calitative - conform SR EN 12697-11 sau normativ
NE 022.
Bitumul, bitumul modificat cu polimeri şi bitumul aditivat se depozitează separat, pe tipuri de
bitum, în conformitate cu specificaţiile producătorului de bitum, respectiv specificaţiile tehnice de
depozitare ale staţiilor de mixturi asfaltice. Perioada şi temperatura de stocare vor fi alese în
funcţie de specificaţiile producătorului, astfel încât caracteristicile iniţiale ale bitumului să nu sufere
modificări la momentul preparării mixturii.
Pentru amorsare se vor utiliza emulsii bituminoase cationice cu rupere rapidă conform SR
8877-1 şi SR EN 13808.
La aprovizionare se vor verifica datele din declaraţia de performanţă sau, după caz, certificatul
de conformitate cu performanţele produsului şi se vor efectua verificări ale caracteristicilor
produsului pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru mai mult de:
- 500 t. bitum/bitum modificat din acelaşi sortiment,
- 100 t. emulsie bituminoasă din acelaşi sortiment.
Aditivi
În vederea atingerii performanţelor mixturilor asfaltice la nivelul cerinţelor se pot utiliza

aditivi, cu caracteristici declarate, evaluaţi în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Aceşti aditivi pot fi adăugaţi fie direct în bitum (de exemplu: agenţii de adezivitate sau aditivii
de mărire a lucrabilităţii) fie în mixtura asfaltică (de exemplu: fibrele minerale sau organice, polimerii,
etc.)
Conform SR EN 13108 - 1 art.3.1.12 aditivul este ”un material component care poate fi
adăugat în cantităţi mici în mixtura asfaltică, de exemplu fibre minerale sau organice, sau de
asemenea polimeri, pentru a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii
asfaltice”.
Comuna Dobroiesti
Faţă de terminologia din SR EN 13108 - 1, în acest caiet de sarcini au fost consideraţi aditivi
şi produşii care se adaugă direct în bitum şi care nu modifica proprietăţile fundamentale ale acestuia
(AND 605).
Tipul şi dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de către un
laborator autorizat/acreditat, fiind aleşi în funcţie de realizarea cerinţelor de performanţă
specificate.
Aditivii utilizaţi la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la bază un standard, un agrement
tehnic european (ATE) sau un document de declarare şi evaluare a caracteristicilor reglementat
pe plan naţional, cum ar fi agrementul tehnic.
Compoziţia mixturilor asfaltice
Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt: bitumul, bitumul modificat, aditivii
şi materialele granulare (agregate naturale și filer).
Materialele granulare care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice pentru drumuri sunt
prezentate în tabelul 5.
La mixturile asfaltice destinate stratului de legătură și la mixturile pentru stratul de bază se

foloseşte nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural. Din amestecul
total de nisipuri, nisipul natural este în proporţie de maxim 50% pentru mixturile asfaltice BAD,
AB.
Limitele procentelor de agregate naturale şi filer din cantitatea totală de agregate pentru
mixturile destinate straturilor de uzură şi legătură sunt conform tabelului 6 pentru mixturile tip beton
asfaltic şi în tabelul 8 pentru mixturile asfaltice stabilizate.
Zonele granulometrice reprezentand limitele impuse pentru curbele granulometrice
ale amestecurilor de agregate naturale și filer sunt conform:
- tabelului 7 pentru mixturile tip beton asfaltic destinate straturilor de legătură și anrobatelor
bituminoase pentru stratul de bază;
- tabelului 8 pentru mixturile asfaltice stabilizate;
Comuna Dobroiesti
Conţinutul optim de liant se stabileşte prin studii preliminare de laborator, de către un laborator
de specialitate autorizat sau acreditat ţinând cont de recomandările din tabelul 9. În cazul în care,
din studiul de reţetă rezultă un dozaj optim de liant în afara limitelor din tabelul 9, acesta nu va putea
fi acceptat decât cu aprobarea proiectantului şi a beneficiarului.
Limitele recomandate pentru conţinutul de liant, la efectuarea studiilor preliminare de laborator
în vederea stabilirii conţinutului optim de liant, sunt prezentate în tabelul 9 şi au în vedere o masă
volumică medie a agregatelor de 2.650 kg/m3. Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor,
limitele conţinutului de bitum se calculează prin corecţia cu un coeficient a = 2.650/d, unde „d" este
masa volumică reală (declarată de producător şi verificată de laboratorul Antreprenorului) a
agregatelor inclusiv filer (media ponderată conform fracţiunilor utilizate la compoziţie), în kg/m3 şi se
determină conform SR EN 1097-6.
Raportul filer - liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse în prezentul
normativ este conform tabelului 10, termenul filer în acest context reprezentând fracţiunea 0 ...0,1
mm.
În cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiţi aditivi, aceştia se utilizează conform
agrementelor tehnice precum şi reglementărilor tehnice în vigoare pe baza unui studiu preliminar
de laborator.
Stabilirea compoziţiei mixturilor asfaltice în vederea elaborării reţetei de fabricaţie se va face
pe baza prevederilor normativului AND 605. Reţeta de fabricaţie va cuprinde verificarea
caracteristicilor materialelor componente (Secţiunea 1 – Capitolul 2), procentul de participare al
fiecarui component în amestecul total și validarea dozajului optim pe baza testelor iniţiale de tip
(tabelul 23 nr. crt. 1);
Raportul de încercare pentru stabilirea compoziției optime a mixturii asfaltice (dozaj) va
include rezultatele încercărilor efectuate conform art. 48, pentru cinci conținuturi diferite de liant,
repartizate de o parte și de alta a conținutului de liant recomandat în final, dar nu în afara limitelor
conținutului recomandat cu mai mult de 0,2.
O nouă încercare de tip (studiu de dozaj) se realizează obligatoriu de fiecare dată cand apare
măcar una din situațiile următoare: schimbarea sursei de bitum sau a tipului de bitum, schimbarea
sursei de agregate, schimbarea tipului mineralogic al filerului, schimbarea aditivilor.
Validarea în producție a mixturii asfaltice se va face, obligatoriu, prin transpunerea
dozajului pe stație si verificarea caracteristicilor acesteia conform tabelului 23, nr. crt. 2.
Comuna Dobroiesti
Comuna Dobroiesti
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de probă

confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime (încercări
Comuna Dobroiesti
iniţiale de tip) şi pe probe prelevate de la malaxor sau de la aşternere pe parcursul

execuţiei, precum şi din straturile îmbrăcăminţilor gata executate.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi din
stratul gata executat, se efectuează conform SREN 12697-27.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic trebuie să se
încadreze în limitele din tabelele 11, 12, 13 şi 14.
Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determină conform SR EN 12697-6 şi SR
EN 12697- 34 şi vor respecta condiţiile din tabelul 11.
Absorbţia de apă se va efectua conform metodei din anexa B la normativul AND 605.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice determinate prin încercări dinamice se

vor încadra în valorile limită din tabelele 12, 13, 14 și 15. Încercările dinamice care se vor efectua în
vederea verificării caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice reglementate prin prezentul
normativ sunt următoarele:
- Rezistenţa la deformaţii permanente (încercarea la compresiune ciclică şi încercarea la
ornieraj) reprezentată prin:
 Viteza de fluaj şi fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin încercarea la
compresiune ciclică triaxială pe probe cilindrice din mixtura asfaltică, conform SR EN 12697-25,
metoda B;
 Viteza de deformație şi adâncimea făgaşului, determinate prin încercarea de ornieraj pe
epruvete confecţionate în laborator sau prelevate prin tăiere din stratul realizat (carote), conform
SR EN 12697-22, dispozitiv mic în aer, procedeul B;
- Rezistenţa la oboseală, determinată conform SR EN 12697-24, fie prin încercarea la
întindere indirectă pe epruvete cilindrice - anexa E, fie prin celelalte din cadrul metodelor
reglementate de SR EN 12697-24;
- Modulul de rigiditate, determinat prin încercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din
mixtura asfaltică, conform SR EN 1269726, anexa C;
- Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confecţionate la
presa de compactare giratorie, conform SREN 12697-31.
Comuna Dobroiesti
Comuna Dobroiesti
Suplimentar față de condițiile din tabelul 12, mixura stabilizată pentru stratul de uzură va
indeplini condițiile din tabelul 15.
Epruvetele Marshall pentru analizarea mixturilor asfaltice tip MAS se vor confecționa
conform specificațiilor SR EN 12697-30 prin aplicarea a 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei.
Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determină conform SR EN 12697-8. Sensibilitatea
la apă se determină conform SR EN 12697-12 , metoda A.
Testul Shellenberg se efectuează conform SR EN 12697-18.
Caracteristicile straturilor gata executate
Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt:

- gradul de compactare, şi absorbţia de apă;
- rezistenţa la deformaţii permanente;
- elementele geometrice ale stratului executat;
- caracteristicile suprafeţei îmbrăcăminţilor bituminoase executate.
Gradul de compactare, şi absorbţia de apă

Comuna Dobroiesti
Gradul de compactare reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturii

asfaltice compactate în strat şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall compactate în
laborator din aceeaşi mixtură asfaltică.
Nota: Densitatea aparentă se determină conform SR EN 12697-6.
Epruvetele Marshall se vor confecționa conform specificațiilor SR EN 12697-30 pentru toate
tipurile de mixturi asfaltice abordate in prezentul normativ, cu excepția mixturilor asfaltice tip MAS
pentru care se vor aplica 75 de lovituri pe fiecare parte a epruvetei.
Densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din
stratul gata executat sau prin măsurători în situ cu echipamente de măsurare adecvate, omologate.
Încercările de laborator efectuate pentru verificarea compactării constau în determinarea
densităţii aparente şi a absorbţiei de apă pe plăcuţe (100 x 100 mm) sau pe carote cilindrice cu
diametrul de 100 mm netulburate.
Condiţiile tehnice pentru absorbţia de apă şi gradul de compactare al straturilor din mixturi
asfaltice, vor fi conforme cu valorile din tabelul 16.
Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice
Rezistenţa la deformaţii permanente a stratului de uzură executat din mixturi asfaltice se

verifică pe minim două carote cu diametrul de 200mm prelevate din stratul executat, la cel puţin
7 zile după aşternere.
Rezistenţa la deformaţii permanente pe carote se măsoară prin determinarea vitezei de

deformaţie la ornieraj şi/sau adâncimea făgaşului, la temperatura de 60°C, conform SR EN
12697- Valorile admisibile, în funcţie de trafic, sunt prezentate în tabelul 16.
Elemente geometrice
Elementele geometrice şi abaterile limită la elementele geometrice trebuie să îndeplinească

condiţiile din tabelul 17.
Comuna Dobroiesti
Caracteristicile suprafeţei straturilor executate din mixturi asfaltice
Caracteristicile suprafeţei straturilor executate din mixturi asfaltice şi condiţiile tehnice

care trebuie să fie îndeplinite sunt conform tabelului 18.
Verificări ale uniformităţii în profil transversal şi longitudinal se vor face prin sondaj şi în cazul
straturilor de bază şi legătură, înainte de aşternerea stratului superior. Acestea nu vor depăşi 5 mm.
Determinarea caracteristicilor suprafeţei straturilor executate din mixturi asfaltice, se
efectueaz, pentru:
 strat de uzură (rulare) – cu minim 15 zile înainte de recepția la terminarea lucrărilor și
înaintea recepției finale;
 strat de bază și de legătură – înainte de așternerea stratului următor (superior).
Comuna Dobroiesti
Dacă nu există alte precizări în proiect, aderenţa suprafeţei se determină cu aparatul cu

pendul alegând 3 sectoare reprezentative pe km/tranșee. Pentru fiecare sector se aleg 5 secţiuni
Comuna Dobroiesti
situate la distanţa de 5...10m între ele, pentru care se determină rugozitatea, în puncte situate de
preferat la un metru de marginea părţii carosabile (pe urma roţii) şi la o jumătate de metru de ax (pe
urma roţii). Determinarea adâncimii macrotexturii se face în aceleaşi puncte în care s-a aplicat
metoda cu pendul.
Prepararea şi transportul mixturilor asfaltice
Mixturile asfaltice se prepară în instalaţii prevăzute cu dispozitive de predozare, uscare,

resortare şi dozare gravimetrică a agregatelor naturale, dozare gravimetrică sau volumetrică a
bitumului şi filerului, precum şi dispozitiv de malaxare forţată a agregatelor cu liantul bituminos.
Verificarea funcţionării instalaţiilor de producere a mixturii asfaltice se face în mod periodic de către
personal de specialitate conform unui program de întreţinere specificat de producătorul
echipamentelor şi programului de verificare metrologic al dispozitivelor de măsură şi control.
Certificarea capabilităţii instalaţiei privind calitatea fabricaţiei şi condiţiile de securitate
prevăzute de Regulamentul UE 305/2011, se face cu respectarea tuturor standardelor şi
reglementărilor naţionale şi europene impuse. Se recomandă efectuarea inspecţiei tehnice a
instalaţiei de producere a mixturii asfaltice la cald de către un organism de inspecţie de terţă parte,
organism acreditat conform normelor în vigoare.
Controlul producţiei în fabrică se face conform SR 13108-21.
Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului și ale mixturii asfaltice la ieșirea din malaxor
se stabilesc in funcție de tipul liantului, conform tabelului 19 (sau conform specificațiilor
producătorului), cu observația că temperaturile maxime se aplică in toate punctele instalației de
asfalt și temperaturile minime se aplică la livrare. În cazul utilizării unui bitum modificat, a unui
bitum dur sau a aditivilor, pot fi aplicate temperaturi diferite. În acest caz, aceasta trebuie să fie
documentată si declarată pe marcajul reglementat.
Temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor trebuie reglată astfel încât în
condiţiile concrete de transport (distanţa şi mijloace de transport) şi condiţiile climatice să fie
asigurate temperaturile de aşternere şi compactare conform tabel 19.
Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste valorile specificate în tabelul
19, în scopul evitării modificării caracteristicilor liantului, în procesul tehnologic.
Trebuie evitată încălzirea prelungită a bitumului sau reîncălzirea aceleiaşi cantităţi de bitum
de mai multe ori. Dacă totuşi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi evitată reîncălzirea
bitumului,
Comuna Dobroiesti
atunci este necesară determinarea penetraţiei acestuia. Dacă penetraţia bitumului nu

este corespunzătoare se renunţă la utilizarea lui.
Durata de malaxare, în funcţie de tipul instalaţiei, trebuie să fie suficientă pentru realizarea
unei anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos.
Mixturile asfaltice executate la cald se transportă cu autobasculante adecvate, acoperite cu
prelate speciale, imediat după încărcare urmărindu-se ca pierderile de temperatură pe tot timpul
transportului, să fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate şi uscate.
Mixtura asfaltică preparată cu bitum modificat cu polimeri se transportă obligatoriu
cu autobasculante cu bena termoizolantă şi acoperită cu prelată.
Lucrari pregatitoare
Pregătirea stratului suport înainte de punerea în operă a mixturii asfaltice.

Înainte de aşternerea mixturii, stratul suport trebuie bine curaţat, iar dacă este cazul se
remediaza şi se reprofilează. Materialele neaderente, praful şi orice poate afecta legătura între
stratul suport şi stratul nouexecutat trebuie îndepărtat.
În cazul stratului suport din macadam, acesta se curăţă şi se mătură.
În cazul stratului suport din mixturi asfaltice degradate reparațiile se realizează conform
prevederilor normativului AND 547 - Normativ pentru prevenirea si remedierea defecțiunilor la
imbrăcămințile bituminoase.
Când stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea
suprafeţei acestuia cu impurităţi datorate traficului. În cazul în care acest strat nu se protejează sau
nu se acoperă imediat cu stratul următor se impune curăţarea prin periere mecanică şi spălare.
După curăţare se vor verifica cotele stratului suport, care trebuie să fie conform proiectului de
execuţie.
În cazul în care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice
existente, aducerea acestuia la cotele prevăzute în proiectul de execuţie se realizează, după caz,
fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtură asfaltică, fie prin frezare, conform prevederilor
din proiectul de execuţie.
Stratul de reprofilare / egalizare va fi realizat din acelaşi tip de mixtură ca şi stratul superior.
Grosimea acestora va fi determinată funcţie de preluarea denivelărilor existente.
Suprafaţa stratului suport trebuie să fie uscată.
Amorsarea
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorsează stratul suport şi rosturile
de lucru cu o emulsie bituminoasă cationică cu rupere rapidă.
Amorsarea stratului suport se va face cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de
liant pe metru pătrat in functie de natura stratului suport.
Amorsarea se va face pe suprafaţa curăţată şi uscată, în faţa finisorului la o distanţă maximă
de 100 m, în aşa fel încât aşternerea mixturii să se facă după ruperea emulsiei bituminoase.
Comuna Dobroiesti
În funcţie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, rămasă după aplicarea
amorsajului, trebuie să fie de (0,3...0,5) kg/m2.
Aşternerea mixturii asfaltice
Aşternerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului suport de minimum 10C , pe
o suprafaţă uscată.
În cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri aşternerea mixturilor asfaltice se va
face la temperaturi ale stratului suport de minimum 15C, pe o suprafaţă uscată.
Lucrările se întrerup pe vânt puternic sau ploaie şi se reiau numai după uscarea stratului
suport.
Aşternerea mixturilor asfaltice se efectuează numai mecanizat, cu repartizatoare – finisoare
prevăzute cu sistem de nivelare încălzit care asigură o precompactare, cu excepţia plombării
gropilor izolate şi a spaţiilor înguste în care repartizatoarele - finisoarele nu pot efectua această
operaţie. Mixtura asfaltică trebuie aşternută continuu, în grosime constantă, pe fiecare strat şi pe
toată lungimea unei benzi programată a se executa în ziua respectivă.
În cazul unor întreruperi accidentale care conduc la scăderea temperaturii mixturii asfaltice
rămasă necompactată, aceasta va fi îndepărtată. Această operaţie se face în afara zonelor pe care
există, sau urmează a se aşterne, mixtură asfaltică. Capătul benzii întrerupte se tratează ca rost de
lucru transversal.
Mixturile asfaltice trebuie să aibă la aşternere şi compactare, în funcţie de tipul liantului,
temperaturile prevăzute în tabelul 20. Măsurarea temperaturii va fi efectuată în masa mixturii, în
buncărul repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate în SR EN 12697-13.
In cazul utilizării aditivilor pentru mărirea lucrabilității mixturilor asfaltice la temperaturi scăzute
se vor respecta prevederile din agrementul tehnic si specificațiile tehnice ale producătorului.
Pentru mixtura asfaltică stabilizată, se vor utiliza temperaturi cu 10°C mai mari decât cele
prevăzute în tabelul nr. 20.
Asternerea se va face pe intreaga lătime a căii de rulare. Atunci cand acest lucru nu este
posibil, Antreprenorul supune aprobării Beneficiarului, lătimea benzilor de asternere si pozitia
rosturilor longitudinale ce urmează să fie executate.
Comuna Dobroiesti
Grosimea maximă a mixturii aşternute printr-o singură trecere este cea fixată de proiectant,
dar nu mai mare de 10 cm.
Viteza optimă de aşternere se va corela cu distanţa de transport şi capacitatea de fabricaţie a
staţiei, pentru a se evita total întreruperile în timpul execuţiei stratului şi apariţiei
crăpăturilor/fisurilor la suprafaţa stratului proaspăt aşternut.
Funcţie de performanţele finisorului, viteza la aşternere poate fi de 2,5...4 m/min.
In buncărul utilajului de asternere, trebuie să existe in permanentă, suficientă mixtură
necesară pentru a se evita o răspandire neuniformă a materialului.
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o atenţie deosebită se va acorda
realizării rosturilor de lucru, longitudinale şi transversale, care trebuie să fie foarte regulate şi etanşe.
La reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rostului de
lucru, longitudinal şi/sau transversal, se taie pe toată grosimea stratului, astfel încât să rezulte o
muchie vie verticală.
În cazul rostului longitudinal, când benzile adiacente se execută în aceeaşi zi, tăierea nu mai
este necesară.
Atunci când există şi strat de bază bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic,
rosturile de lucru ale straturilor se vor executa întreţesut.
Legătura transversală dintre un strat de asfalt nou şi un strat de asfalt existent al drumului se
va face după decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabilă în funcţie de grosimea
noului strat, astfel încât să se obţină o grosime constantă a acestuia, cu pantă de 0,5% (fig. a,b).
În plan, liniile de decapare se recomandă să fie în formă de V, la 45° (fig. c). Completarea
zonei de unire se va face cu o amorsare a suprafeţei, urmată de aşternerea şi compactarea noii
mixturi asfaltice, până la nivelul superior al ambelor straturi.
Comuna Dobroiesti
Stratul de bază va fi acoperit cu straturile îmbrăcămintei bituminoase, nefiind lăsat neprotejat

sub trafic.
Având în vedere porozitatea mare a stratului de legătură (binder), realizat din beton asfaltic
deschis, acesta nu se va lăsa neacoperit.
Compactarea mixturii asfaltice
La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplică tehnologii care să

asigure caracteristicile tehnice şi gradul de compactare prevăzute pentru fiecare tip de mixtură
asfaltică şi fiecare strat în parte.
Operaţia de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizează cu
compactoare cu rulouri netede şi/sau compactoare cu pneuri, prevăzute cu dispozitive de vibrare
adecvate, astfel încât să se obţină gradul de compactare din tabelul de mai jos.
Comuna Dobroiesti
Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut, se execută un sector de probă şi se

determină numărul optim de treceri ale compactoarelor, în funcţie de performanţele acestora, tipul şi
grosimea straturilor executate.
Această experimentare se face înainte de începerea aşternerii stratului în lucrarea respectivă,
utilizând mixturi asfaltice preparate în condiţii similare cu cele stabilite pentru producţia curentă.
Etalonarea atelierului de compactare şi de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub
responsabilitatea unui laborator autorizat, care va efectua, în acest scop, toate încercările pe care le
va considera necesare pentru stabilirea conditiilor de realizare a stratului executat in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Metoda de compactare propusă va fi considerată satisfăcătoare dacă se obţine pe sectorul
experimental gradul de compactare minim menţionat la tabelul 16.
Pentru obţinerea gradului de compactare prevăzut, numărul minim de treceri recomandat ale
compactoarelor uzuale este cel menţionat în tabelul 21.
Compactarea se execută pe fiecare strat în parte. Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu
şorturi de protecţie.
În cazul tranșeelor înguste, unde compactarea cu utilaje uzuale nu e posibilă, se vor folosi
utilaje specifice lucrului în spații inguste, numai după experimentarea pe sectorul de probă și
confirmarea obținerii gradului de compactare prescris.
Compactarea se execută în lungul tranșeei, primele treceri efectuându-se în zona rostului
dintre suprafața existentă și stratul nou, apoi de la capătul situat mai jos spre cel mai ridicat.
Pe sectoarele în rampă, prima trecere se face cu utilajul de compactare în urcare.
Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita
vălurirea stratului executat din mixtura asfaltică şi nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în spatele
repartizatorului.
Locurile inaccesibile compactorului, în special în lungul bordurilor, în jurul gurilor de scurgere
sau ale căminelor de vizitare, se compactează cu maiul mecanic.
Suprafaţa stratului se controlează în permanenţă, iar micile denivelări care apar pe suprafaţa
stratului executat din mixturi asfaltice vor fi corectate după prima trecere a rulourilor compactoare
pe toată lăţimea benzii.
Controlul procesului tehnologic constă în următoarele operaţii:
Controlul reglajului instalaţiei de preparare a mixturii asfaltice:

Comuna Dobroiesti
- funcţionarea corectă a dispozitivelor de cântărire sau dozare volumetrică: la

începutul fiecărei zile de lucru;
- funcţionarea corectă a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.
Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:

- temperatura liantului la introducerea în malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate şi încălzite la ieşirea din uscător: permanent;
- temperatura mixturii asfaltice la ieşirea din malaxor: permanent.
Controlul procesului tehnologic de execuţie a stratului bituminos:

- pregătirea stratului suport: zilnic, la începerea lucrării pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la aşternere şi compactare: cel puţin de două ori pe zi la
compactare, cu respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13;
- modul de execuţie a rosturilor: zilnic;
- tehnologia de compactare (atelier de compactare, număr de treceri): zilnic.
Verificarea respectării compoziţiei mixturii asfaltice conform amestecului prestabilit (reţetei de

referinţă) se va face în felul următor:
- granulozitatea amestecului de agregate naturale şi filer la ieşirea din malaxor, înainte de
adăugarea liantului (şarja albă): zilnic sau ori de câte ori se observă o calitate necorespunzătoare a
mixturilor asfaltice;
- conţinutul minim obligatoriu de materiale concasate: la începutul fiecărei zile de lucru;
- compoziţia mixturii asfaltice (compoziţia granulometrică şi conţinutul de bitum) prin extracţii,
pe probe de mixtură prelevate de la malaxor şi aşternere: zilnic.
1.9 Acoperirea cu pământ vegetal, înierbarea şi plantarea
Acoperirea cu pământ vegetal şi înierbarea se realizează astfel:

- pregătirea taluzurilor prin realizarea de trepte de înfrăţire, de sus în jos;
- aducerea pământului vegetal şi depozitarea la baza taluzului; curăţarea pământului
de pietre, rădăcini sau iarbă şi mărunţire;
- manevrarea prin lopătare a pământului de jos în sus şi nivelarea manuală până la realizarea
pantei prevăzută;
- realizarea însămânţării prin împrăştiere manuală pe taluz a seminţelor prevăzute pentru
fiecare pământ vegetal folosit;
- menţinerea umidităţii pe o perioadă de minim 30 de zile, în cazul în care nu este asigurată
umiditatea naturală.
Plantarea se realizează astfel:
- pregătirea taluzurilor prin realizarea de trepte de înfrăţire, de sus în jos;
- aducerea pământului vegetal şi depozitarea la baza taluzului; curăţarea pământului
de pietre, rădăcini sau iarbă şi mărunţire;
Comuna Dobroiesti
- manevrarea prin lopătare a pămantului de jos în sus şi nivelarea manuală până la realizarea
pantei prevăzută;
- săparea de gropi la dimensiunile necesare în funcţie de mărimea balotului puietului;
- aducerea lângă groapă a puietului prin transport cu remorca şi manipulare manuală;
- înnoroirea rădăcinilor cu amestec din pământul balotului + apă + îngrăşământ organic;
- introducerea puietului în groapă;
- completarea gropii cu pământ vegetal local mărunţit;
- udarea la plantare şi de câte ori este necesar funcţie de condiţiile climaterice.
1.2 - Lucrări de semnalizare şi marcare
Amplasarea elementelor de indicare a normelor de trafic se face pe partea dreaptă a

sensului de mers, în locuri de unde să se asigure vizibilitate perfectă în orice condiţii atmosferice.
Dacă se impune, aceleaşi indicatoare se vor monta şi pe partea stângă a sensului de mers.
1.2.1 Marcaje orizontale şi verticale
Marcajele longitudinale şi transversale se execută mecanizat cu maşina de trasat benzi cu o

productivitate 100 ml/min.
Marcajele se realizează cu vopsele speciale reflectorizante, respectând în totalitate caietul de
sarcini.
Lucrările se vor realiza conform prescripţiilor furnizorilor, cu aprobarea Inginerului şi
Beneficiarului.
Specificaţii generale
Se face cu respectarea prescripţiilor prezentului caiet de sarcini, în ceea ce priveşte:
- calitatea vopselei conform prevederilor din Caietul de Sarcini;
- tipul îmbrãcãminţii rutiere, rugozitatea suprafeţei, condiţii de mediu şi locale;
- filmul marcajului;
- execuţia premarcajului;
- pregãtirea suprafeţei pe care se aplicã marcajul;
- stabilirea dozajului ud de vopsea;
- dozaj de microbile, bile de sticlã de alte dimensiuni;
- metodologia de control a calitãţii;
- norme de Protecţia Muncii, Prevenirea şi stingerea incendiilor.
Premarcajul:
- se face prin trasarea unor puncte de reper, pe suprafaţa pãrii carosabile, care au rolul de a
ghida executantul pentru realizarea corectã a marcajelor;
- premarcajul se executã cu aparate topografice sau manual, marcându-se pe teren cu vopsea
punctele de reper determinate;
Comuna Dobroiesti
- corectitudinea realizãrii premarcajului de cãtre executant, va fi verificatã cu ocazia

supravegherii realizãrii lucrãrilor, înainte de aplicarea marcajului definitiv. În cazul respingerii
premarcajului, executantul va reface lucrarea pe cheltuiala sa.
Marcajul rutier se aplicã numai pe suprafeţe curate şi uscate.
- Pe sectoare de drum unde suprafaţa nu este corespunzãtoare, aceasta se curãţã prin suflare
cu aer comprimat sau periere cu mijloace mecanizate;
- Pe suprafeţe mici, grase, acestea se curãţã prin frezare, fãrã degradarea suprafeţei drumului
sau prin spãlare cu detergent sau solvent organic;
- Îndepãrtarea prin frezare a unor suprafeţe marcate, în urmãtoarele situaţii:
1. Când modificãrile impuse de condiţiile de teren necesitã ştergerea marcajului existent;
2. Când modificarea elementelor geometrice ale unui sector de drum impune ştergerea
marcajului existent şi executarea noului marcaj pe alt amplasament.
Execuţia marcajului rutier, cu ajutorul eşalonului de lucru, poate demara în
urmãtoarele condiţii:
- executantul a obţinut aprobarea administratorului drumului şi acordul poliţiei rutiere pentru
instituirea restricţiilor de circulaţie pe drumul public, în vederea executãrii lucrãrilor;
- executantul este dotat cu indicatoare rutiere şi panouri mobile de avertizare, pentru
presemnalizarea şi semnalizarea lucrãrii;
- executantul a obţinut dispoziţie de lucru din partea administratorului drumului;
- s-a încheiat procesul verbal de recepţionare a premarcajului.
Semnalizarea pe timpul execuţiei lucrãrilor:
- presemnalizarea şi semnalizarea lucrãrilor prin indicatoare rutiere şi mijloace de avertizare;
- pozarea cu conuri pentru protectia vopselei ude;
- autovehicul de încheiere a eşalonului, care are rolul de a proteja vopseaua aplicatã pânã la
darea în circulaţie şi de a recupera conurile.
Aplicarea marcajelor
Înainte de începerea lucrărilor de marcaj, se va executa un sector de probă în lungime de
minim 200m. Trecerea la execuţia propriu-zisă a lucrărilor se va face doar după aprobarea
Consultantului. Marcajele rutiere, realizate din vopsea de marcaj albă, ecologică,
monocomponentă, solubilă în apă, trebuie să garanteze vizibilitatea în orice condiţii, atât pe timp de
zi, cât şi pe timp de noapte. Vopseaua va fi aplicată pe amorsa corespunzătoare. Grosimea filmului
marcajului va fi de
600µm. La execuţia marcajelor cu vopsea, suprafaţa părţii carosabile trebuie să fie uscată, iar
temperatura mediului ambiant să fie de min. +150ºC.
Lucrări pregătitoare
Lucrarea poate să înceapă la aprobarea Consultantului, după obţinerea tuturor autorizaţiilor
legale.
Trasarea marcajelor
Trasarea punctelor va fi făcută pe partea carosabilă, folosind mijloacele de trasare
corespunzătoare;
Comuna Dobroiesti
- Suprafeţele vor fi bine curăţate şi uscate înainte de începerea aplicării marcajului;

- Suprafeţele marcate anterior vor fi curăţate mecanic;
- Amorsa şi vopseaua vor fi aplicate conform instrucţiunilor producătorului.
- Consultantul va verifica trasarea înainte de a se face marcajul final.
La execuţia marcajului rutier, se va ţine seama de următoarele:
- Tipul îmbrăcăminţii rutiere şi rugozitatea suprafeţei;
- Cartea marcajului (filmul marcajului);
- Tehnologia de marcaj (pre-marcaj, pregătire utilaj, pregătire suprafaţă, pregătire vopsea);
- Dozaj de vopsea, dozaj de microbile.
Execuţia lucrărilor se face conform instrucţiunilor producătorului, astfel:
- Pre-semnalizarea sectorului;
- Marcarea;
- Pozare conuri pentru protecţia vopselei ude;
- Protejarea vopselei ude împotriva deteriorării marcajului până la uscare;
- Recuperarea conurilor.
Operaţiunea de marcaj va fi semnalizată cu indicatoare şi mijloace de avertizare luminoase.
Oprirea lucrărilor de marcaj trebuie să se facă în condiţii care să nu pericliteze continuitatea
traficului rutier. Fiecare categorie de marcaj se execută conform SR 1848-7:2004. În timpul
executării marcajului rutier se fac verificări ale dozajului de vopsea şi microbile. Banda de marcaj
trebuie să aibă un contur clar delimitat, cu microbile repartizate uniform pe lungimea şi lăţimea
benzii de vopsea.
1.13.2 Panouri indicatoare montate pe stâlpi
Amplasarea stâlpilor pentru indicatoare de circulaţie rutieră se face prin realizarea săpăturii,
poziţionarea stâlpului în groapa săpată şi sprijinirea provizorie a lui, turnarea betonului de
fundaţie.
Stâlpii se confecţionează conform standardelor respective, după necesităţile traseului,
amplasarea şi tipul de indicator ce se va plasa pe fiecare fiind stabilit prin proiect, direct pe stâlp, pe
console sau pe braţe metalice.
Indicatoarele pot fi plasate şi pe construcţii existente acolo unde nu pot fi montaţi stâlpi.
Indicatoarele au forme diferite, mărimi diferite, pot fi acoperite cu folii reflectorizante, etc.
Toate însă, trebuie să respecte condiţiile impuse pentru fiecare în parte, precum şi rezistenţa
în timp.
INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM

Indicatoarele se instaleazã pe partea dreaptã a drumului în sensul de mers, astfel încât sã se
asigure o bunã vizibilitate a acestora.
OBS. În cazuri speciale când siguranţa circulaţiei o impune, indicatoarele se pot repeta şi pe
partea stângã a drumului sau pe console.
Indicatoarele reflectorizante se vor instala astfel încât sã aibã o înclinare de 80o faţã de axa
cãii cu excepţia indicatoarelor fig. 92 a, 92 b, 93, 94, 95 a, 95 b, 96 a, 96 b şi 111 din STAS 1848/1-
86 care se instaleazã perpendicular sau paralel cu axa cãii în funcţie de configuraţia intersecţiei.
Comuna Dobroiesti
Indicatoarele din fig. 67, 68, 69 a, 69 b, 127 a, 127 b se instaleazã perpendicular sau paralel
cu axa drumului, dupã caz.
La instalarea indicatoarelor cu folie reflectorizantã se vor respecta urmãtoarele:
- unghiul în plan format de faţa indicatorului cu perpendiculara la axa drumului este de 5o la
indicatoarele de avertizare şi de 10o la cele de localizare şi de presemnalizare.
- înclinarea (în faţã) a indicatorului în raport cu verticala este de 2o.
Înãlţimea pânã la marginea inferioarã a indicatorului este:
- la 1,30-1,80 m faţã de cota cãii în ax, în afara localitãţilor, cu excepţia panourilor
suplimentare la trecerile la nivel cu calea feratã, pentru care înãlţimea este de 0,50 m
- la 1,80-2,20 m faţã de cota trotuarului în oraşe
- la 0,60-1,20 m pentru indicatoarele instalate pe spaţii verzi centrale, pe insule de dirijare în
localitãţi sau în afara acestora precum şi pe refugiile din staţiile de tramvai.
Indicatoarele prevãzute cu folie reflectorizantã se instaleazã astfel încât partea lor inferioarã
faţã de cota cãii în ax sã fie:
- de 1,50 m pentru indicatoare triunghiulare, rotunde, de orientare şi indicatoare diverse.
- de 1,30 m pentru indicatoarele de localitate şi presemnalizare pentru orientare în intersecţii
importante pe drumuri de continuare a direcţiei spre localitãţi importante.
- de 0,60 m pentru indicatoare instalate pe spaţii verzi centrale sau pe insule de dirijare.
Fac excepţie indicatoarele instalate pe portale sau console care trebuie sã asigure înãlţimea
de liberã trecere a autovehiculelor de min. 5,50 m.
Distanţa de instalare a indicatorului în profilul transversal al drumului de la marginea platformei
sau bordurii trotuarului pânã la marginea indicatorului este de cel puţin 0,50 m şi cel mult 2,00 m.
Amplasarea stâlpilor se face în afara marginii exterioare a şanţurilor sau rigolelor.
În cazul rambleelor înalte, stâlpii se monteazã la marginea exterioarã a acostamentului
stabilind în mod corespunzãtor lungimea lor.
Montarea în ramblee înalte a indicatoarelor care necesitã 2 stâlpi se face începând de la
marginea exterioarã a acostamentului, completându-se în acest scop rambleul cu o platformã
corespunzãtoare sau folosind stâlpi mai lungi pe taluz.
Lungimea stâlpilor se stabileşte astfel încât sã fie încastraţi min. 40 cm în fundaţia de beton de
clasã Bc 10 conform STAS 3622/86, respectiv min. 80 cm când sunt plantaţi direct în pãmânt.
Montarea indicatoarelor se face, de regulã, pe stâlpi speciali destinaţi în acest scop,
confecţionaţi conform pct. 3.4 din STAS 1848/2-86, sau pe stâlpii semafoarelor luminoaase
pentru dirijarea circulaţiei, pe stâlpii cu alte destinaţii, pe console montate pe stâlpi sau pe console
încastrate în construcţiile existente precum şi pe portale sau console special proiectate pentru
panourile de presemnalizare a intersecţiilor.
Dispozitivele şi modul de prindere a indicatoarelor metalice sunt exemplificate în anexã.
REGULI ŞI METODE DE VERIFICARE
Verificarea calitãţii indicatoarelor se face în timpul execuţiei, precum şi cu ocazia recepţiei.

Verificãrile ce se efectueazã sunt:
Comuna Dobroiesti
- forma şi dimensiunile, în conformitate cu STAS 1848/1-86. La dimensiuni se admit toleranţe

de + 1% pentru indicatoarele metalice.
- planeitatea feţei, toleranţa admisã fiind de 1 mm la indicatoarele metalice.
- verificarea rezistenţei şi nedeformabilitãţii dispozitivelor de prindere pe stâlpi.
- aspectul şi exactitatea executãrii simbolului.
- aplicarea corectã a foliei reflectorizante, care trebuie sã prezinte o bunã aderenţã, sã nu aibã
încreţituri şi umflãturi.
- aspectul şi exactitatea inscripţiilor, fiind admisã toleranţa de + 1 mm pentru înãlţimi ale
literelor pânã la 130 mm şi o toleranţã de + 2 mm pentru înãlţimi mai mari; la grosimi ale literelor
pânã la 18 mm, se admite o toleranţã de + 0,5 mm iar pentru grosimi mai mari se admite o toleranţã
de + 1 mm.
Verificarea dupã montare a indicatoarelor constã în:
- respectarea prescripţiilor de instalare, ţinând seama de distanţele şi înãlţimile prevãzute.
- modul de prindere pe stâlpi.
- este interzisã montarea reclamelor şi a altor panouri pe suprafaţa de teren cuprinsã între
marginea platformei drumului şi linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora şi a nu
distrage atenţia conducãtorilor de autovehicule.
INSTALAREA STÂLPILOR DE GHIDARE ŞI A CARADIOPTRILOR PE DRUM
Stâlpii de ghidare şi catadioptrii se amplaseazã pe drumuri pentru ghidarea opticã a

vehiculelor, în special în timpul nopţii, prin dispozitive reflectorizante (conform STAS 1948/1-
1991).
Montarea stâlpilor de ghidare se face pe acostamente în poziţie verticalã, aliniaţi pe
platformã la distanţa de 0,25 m de la marginea exterioarã a acesteia, astfel încât dispozitivele
reflectorizante sã fie vizibile din ambele sensuri de circulaţie.
Amplasarea stâlpilor de ghidare se face pe ambele pãrţi ale platformei, în toate cazurile când
nu sunt necesari parapeţi. În acest caz, stâlpii se dispun de-a lungul drumului alternativ, de o parte
şi de cealaltã, în profile transversale diferite (în zig-zag).
Amplasarea stâlpilor de ghidare se face numai pe o parte a platformei sectorului de drum
atunci când pe cealaltã parte a platformei sunt necesari parapeţi montându-se pe aceştia catadioprii
la aceleaşi distanţe ca şi stâlpii de ghidare.
Confecţionarea şi vopsirea stâlpilor

Pentru stâlpii care susţin panouri triunghiulare, rotunde şi în formă de săgeată, cât şi pentru
panourile pătrate sau dreptunghiulare, se vor folosi tuburi de oţel sau stâlpi de tip Ω. Antreprenorul
poate propune Consultantului spre aprobare tipul de stâlp pe care doreşte să îl folosească. Pentru
dispozitivele de susţinere a panourilor cu dimensiunea minimă de peste 1 m, se vor utiliza tuburi de
oţel sau profile; dimensiunile vor varia corespunzător suprafeţei panoului. Caracteristicile acestor
panouri vor fi specificate in detaliile de execuţie. Stâlpii vor fi prinşi în fundaţie din beton. Suporţii
panourilor vor fi vopsiţi cu vopsea gri, efectuându-se toate grunduirile şi amorsele necesare.
Comuna Dobroiesti
Controlul execuţiei panourilor

Pentru tipurile de folie supuse aprobării Consultantului, Antreprenorul va prezenta acestuia
certificatul de calitate şi agrementul tehnic. La fabricarea indicatoarelor de circulaţie din folii retro-
reflectorizante, acestea trebuie aplicate pe suportul de aluminiu conform recomandărilor
producătorului. Dacă se folosesc suporturi vopsite, acestea se vor vopsi cu o vopsea cu mare
rezistenţă la exterior. Certificatul de calitate va reflecta rezultatele încercării de expunere timp de 5
ani în condiţii atmosferice. Indicatoarele vor fi marcate durabil şi clar, pe spate, cu următoarele date:
- Date de identificare a producătorului sau vânzătorului;
- Tipul de materiale retro-reflectorizante folosite;
- Data asamblării panoului.
Recepţia lucrărilor
După terminarea instalării semnalizării, aceasta va fi supusă aprobării Consultantului. În urma
verificării se încheie un proces verbal de recepţie.
Referinţe
Conditiile tehnice minimale pentru realizarea lucrarilor de plombare sunt conform

reglementarilor tehnice:
• AND 605 - pentru mixturi asfaltice executate la cald

• SR EN 13108-1 – Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Betoane asfaltice
• SR EN 12591 − Bitum şi lianŃi bituminoşi. SpecificaŃii pentru bitumuri rutiere.
• SR EN 13808 − Bitum şi lianŃi bituminoşi. Cadrul specificaŃiilor pentru emulsiile cationice de
bitum.
• SR 1120 − Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi îmbrăcăminŃi bituminoase de macadam
semipenetrat şi penetrat. CondiŃii tehnice de calitate.
• SR 4032-1 − Lucrări de drumuri. Terminologie.
• STAS 539 − Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere.
• STAS 863 − Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. PrescripŃii de
proiectare.
• STAS 6400 − Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaŃie. CondiŃii tehnice generale
de calitate.
• STAS 10473/1 − Lucrări de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pământuri stabilizate
cu ciment. CondiŃii tehnice generale de calitate.
• Normativ AND indicativ NE 022 − Normativ privind determinarea adezivităŃii lianŃilor
bituminoşi la agregate.
• NE 012 - pentru betoane turnate monolit
• NE 013 - pentru elemente prefabricate din beton
• SR 662 - pentru produse de balastiera
(1) Legea nr. 82/98 - Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/97 privind regimul
drumurilor;
Comuna Dobroiesti
(2) Legea nr. 10/95 - Lege privind calitatea in constructii;

(3) Legea nr. 50/91, republicata - Lege privind autorizarea executarii constructiilor si unele
masuri pentru realizarea locuintelor;
(4) HG 766/97, Anexa nr. 4 - Hotarare de Guvern pentru aprobarea unor regulamente privind
calitatea in constructii - Regulament privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp
si postutilizarea constructiilor;
(5) Ord. MT nr. 47/98 - Norme tehnice privind amplasarea lucrarilor edilitare, a stalpilor pentru
instalatii si a pomilor in localitatile urbane si rurale;
(6) Ord. MT nr. 50/98 - Norme tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitati
rurale;
(8) Ord. MT nr. 346/2000 - Nomenclatorul lucrarilor si serviciilor de intretinere si reparatii
aferente drumurilor publice;
(9) Ord. MLPAT nr. 57/N/99 - Normativ privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor, P
130-99;
(10) Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor
de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea
drumului - aprobate prin ordin comun de Ministerul de Interne si Ministerul Transporturilor in
octombrie 2000;
(18) AND 525-2000 - Instructie privind protectia drumurilor publice pe timp de iarna,
combaterea lunecusului si a inzapezirii;
(19) AND 547-1999 - Normativ pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la imbracamintile
rutiere moderne;
(20) AND 554-2002 - Normativ privind intretinerea si repararea drumurilor publice;
(21) AND 567-2002 - Instructie privind modul de interventie in cazul dezastrelor produse de
fenomene meteorologice periculoase la drumurile publice;
(22) AND 504-1993 - Instructie privind revizia drumurilor publice;
(23) CD 99-2001 - Instructiuni tehnice privind repararea si intretinerea podurilor, podetelor de
sosea din beton, beton armat, beton precomprimat si zidarie de piatra;
(24) AND 514-2000 - Regulament privind efectuarea receptiilor lucrarilor de intretinere si
reparatii curente la drumurile publice;
(25) AND 532-1997 - Normativ privind reciclarea la rece a imbracamintilor rutiere;
(26) AND 540-2003 - Normativ pentru evaluarea starii de degradare a imbracamintei pentru
structuri rutiere suple si semirigide;
(27) Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat - indicativ NE 012-99;
(28) Cod de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si
beton precomprimat - indicativ NE 013-2002.
NORMATIVE
- SR EN 933-1 / 2012 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Determinarea granulozităţii. Analiza granulometrică.
Comuna Dobroiesti
- SR EN 933-2 / 1998 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice

ale agregatelor. Partea 2: Analiza granulometrică. Site de control, dimensiunile nominale ale
ochiurilor.
agregatelor. Partea 3: Determinarea formei granulelor. Coeficient de aplatizare
agregatelor. Partea 4: Determinarea formei granulelor. Coeficient de formă.
agregatelor. Partea 5: Determinarea procentului de suprafeţe concasate şi sfărâmate din
agregatele grosiere.
agregatelor. Partea 7: Determinarea conţinutului de elemente cochiliere. Procent de cochilii în
agregate.
agregatelor. Partea 8: Evaluarea părţilor fine. Determinarea echivalentului de nisip.
- SR EN 933-9 + A1 /2013 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor geometrice ale
agregatelor. Partea 9 - Aprecierea fineţii. Încercare cu albastru de metilen.
- SR EN 1097-1 / 2011 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor mecanice şi fizice ale
agregatelor. Partea 1; Determinarea rezistenţei la uzură (micro- Deval).
agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenţei la sfărâmare - Los Angeles.
agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale şi a coeficientului de absorbţie a apei.
- SR EN 1367-1 / 2007 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice şi de
alterabilitate ale agregatelor. Determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ.
- SR EN 1367-2 / 2010 - Încercări pentru determinarea caracteristicilor termice si de
alterabilitate ale agregatelor. Încercarea cu sulfat de magneziu
- SR EN 12591 / 2009 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Specificaţii pentru bitumuri rutiere.
- SR EN 12593 / 2007 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea punctului de rupere Fraass.
- SR EN 1426 / 2007 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea penetrabilităţii cu ac.
- SR EN 1427 / 2007 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Determinarea punctului de înmuiere. Metoda
cu inel şi bilă.
- SR EN 1744 + A1/ 2013 - Încercări pentru determinarea proprietăţilor chimice ale
agregatelor.
- SR EN 12697-1 / 2012 - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 1: Conţinut de liant solubil.
- SR EN 12697-2 + A1 /2007 - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 2: Determinarea granulozităţii.
preparate la cald. Partea 6: Determinarea densităţii aparente a epruvetelor bituminoase.
preparate la cald. Partea 8: Determinarea caracteristicilor volumetrice ale epruvetelor bituminoase.
Comuna Dobroiesti
- SR EN 12697-10 / 2002 +AC/ 2007 - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 10: Gradul de compactare
preparate la cald. Partea 11: Determinarea afinităţii dintre agregate şi bitum
- SR EN 12697-12 / 2008 +C91/2009 - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi
asfaltice preparate la cald. Partea 12: Determinarea sensibilităţii la apă a epruvetelor
bituminoase.
preparate la cald. Partea 13: Măsurarea temperaturii
preparate la cald. Partea 17: Pierderea de material a epruvetelor din mixtură asfaltică drenantă
preparate la cald. Partea 18: Încercarea de scurgere a liantului.
- SR EN 12697-22 + A1/2007 - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 22: Încercare de ornieraj.
- SR EN 12697-23/2004 - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 23. Detetrminarea rezistentei la tranctiune indirecta a a epruvetelor
bituminoase
preparate la cald. Partea 24: Rezistenţa la oboseală.
preparate la cald. Partea 25: Încercare la compresiune ciclică.
preparate la cald. Partea 26: Rigiditate.
preparate la cald. Partea 27: Prelevarea probelor.
preparate la cald. Partea 29: Determinarea dimensiunilor epruvetelor.
preparate la cald. Partea 30: Confecţionarea epruvetelor cu compactorul cu impact.
preparate la cald. Partea 31: Confecţionarea epruvetelor cu presa de compactare giratorie.
preparate la cald. Partea 33: Confecţionarea epruvetelor cu compactorul cu placa.
preparate la cald. Partea 34: Încercarea Marshall.
- SR EN 12697-36/ 2004 - Mixturi asfaltice. Metode de încercare pentru mixturi asfaltice
preparate la cald. Partea 36: Determinarea grosimii imbracamintii asfaltice.
- SR EN 13108-1 / 2006 +C91 / 2014 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Betoane
asfaltice.
- SR EN 13108-5 /2006+AC / 2008 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Beton
asfaltic cu conţinut ridicat de mastic.
Comuna Dobroiesti
- SR EN 13108-7/ 2006+AC / 2008 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea 7:

Betoane asfaltice drenante.
- SR EN 13108-20 / 2006+AC / 2009 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru materiale. Partea
20: Procedura pentru încercarea de tip.
- SR EN 13108-21 / 2006+AC / 2009 +C91 /2014 - Mixturi asfaltice. Specificaţii pentru
materiale. Partea 21: Controlul producţiei în fabrică.
- SR EN 13036-1 / 2010 - Caracteristici ale suprafeţelor drumurilor şi pistelor aeroportuare.
Metode de încercare. Partea 1: Măsurarea adâncimii macrotexturii suprafeţei îmbrăcămintei prin
tehnica volumetrică a petei.
Metode de încercare. Partea 4: Metode de măsurare a aderenţei unei suprafeţe. Încercarea cu
pendul.
Metode de încercare. Partea 7: Măsurarea denivelărilor straturilor de uzură ale îmbrăcăminţilor
rutiere: încercarea cu dreptar.
- SR EN 13043 / 2003 +AC / 2004 - Agregate pentru amestecuri bituminoase şi pentru
finisarea suprafeţelor utilizate în construcţia şoselelor, a aeroporturilor şi a altor zone cu
trafic.
- SR EN 13808 / 2013 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Cadrul specificaţiilor pentru emulsiile
cationice de bitum.
- SR EN 14023 / 2010 - Bitum şi lianţi bituminoşi. Cadru pentru specificaţiile bitumurilor
modificate cu polimeri.
- SR EN ISO 13473-1 /2004 - Caracterizarea texturii îmbrăcămintei unei structuri rutiere
plecând de la releveele de profil. Partea 1: Determinarea adâncimii medii a texturii.
- SR 61 / 1997 - Bitum. Determinarea ductilităţii.
- SR 179 / 1995 - Lucrări de drumuri. Macadam. Condiţii generale de calitate.
- SR 1120 / 1995 - Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi îmbrăcăminţi bituminoase de
macadam semipenetrat şi penetrat. Condiţii tehnice de calitate.
- SR 4032-1 / 2001 - Lucrări de drumuri. Terminologie.
- SR 8877 - 1 / 2007 - Lucrări de drumuri. Partea 1: Emulsii bituminoase cationice. Condiţii de
calitate
- SR 10969 / 2007 - Lucrări de drumuri. Determinarea adezivităţii bitumurilor rutiere şi
a emulsiilor cationice bituminoase faţă de agregatele naturale prin metoda
spectrofotometrică.
- STAS 539 / 1979 - Filer de calcar, filer de cretă şi filer de var stins în pulbere.
- STAS 863 / 1985 - Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescripţii de
proiectare.
- STAS 6400 / 1984 - Lucrări de drumuri. Straturi de bază şi de fundaţie. Condiţii tehnice
generale de calitate.
- STAS 10473-1 / 1987 - Lucrări de drumuri. Straturi din agregate naturale sau pământuri
stabilizate cu ciment. Condiţii tehnice generale de calitate.

1.1. Metodologie Ai

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.1. Metodologie Ai

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BENEFICIAR Lucrari de „Modernizare parte Asociere

Lucrari de „Modernizare parte carosabila si trotuare, strada Orizontului, comuna

Amplasamentul lucrarilor se afla în comuna Dobroești, sat Dobroești, jud. Ilfov.

În prezent pe sectorul de drum studiat, nu există o semnalizare rutiera (orizontală sau

La proiectarea drumului s-au avut în vedere următoarele elemente:

• condiţiile geotehnice din amplasament

• existenţa limitelor de proprietate

• existenţa utilităţilor in ampriza strazilor

• panta generala a terenului.

Profilul longitudinal proiectat ţine cont şi de cotele acceselor la proprietăţi precum şi

Totodată la proiectarea profilului longitudinal s-a ținut seama şi de racordarea cu cotele

Profilul transversal tip

În profilul transversal tip se pot deosebi următoarele elemente:

- elemente de scurgerea apelor (guri de scurgere cu depozit)

Au fost prevăzute pante transversale ale carosabilului de 2,5%.

Traficul pe strada Orizontului este redus, fiind un trafic local, de autoturisme şi

Profilul transversal tip

 lățime parte carosabila – 3.5m (o banda de circulație, sens unic)

 pantă parte carosabila convertit dreapta – 2.5%

 lățime parte carosabila – 4.0m (o banda de circulație, sens unic)

 pantă parte carosabila profil acoperiș – 2.5%

 trotuare pietonale - lățime variabilă intre 1.10m și 1,00m

(local lățimea trotuarului poate scădea pana la 50cm)

 lățime parte carosabila – 5,50m (o banda de circulație pe sens 2.75m)

 pantă parte carosabila profil acoperiș – 2.5%

 trotuare pietonale - lățime variabilă intre 1,10 – 1.50m

 lățime parte carosabila – 5,50m (o banda de circulație pe sens 2.75m)

 pantă parte carosabila profil convertit stanga – 2.5%

 trotuare pietonale - lățime variabilă intre 1.10m și 1,50m

(local lățimea trotuarului poate scădea pana la 50cm)

Sistem rutier propus

 4 cm strat de uzură BA16 Rul 50/70

 5 cm strat de legătura din BAD 20 Leg 50/70

 20cm strat de piatra sparta

 30cm fundație de balast

 5cm strat de nisip

 4 cm strat de uzură BA8 Rul 50/70

 10 cm strat de balast stabilizat

Reglementarea circulației se va face prin realizarea de marcaje rutiere transversale şi prin

După terminarea lucrărilor de asfaltare se vor realiza marcajele rutiere transversale:

Mutări şi protejări utilități

Local la km 0+120 se va reloca stâlpul de iluminat, amplasat pe partea stânga. Relocarea

Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat

Terenul pe care au fost propuse lucrările se desfășoară în proporție de 100% pe teritoriul

1.1 Ridicări topografice

Înainte de începerea ridicărilor se va face predarea amplasamentelor conform reglementărilor

- Metodele de ridicare topo ce se intenţionează a fi folosite, inclusiv a tuturor reperelor

Punctele de bază, cotele de nivel şi reperele de nivelment ale antreprenorului

Înainte de începerea măsurătorilor, se va întocmi un raport ce va fi compus din detalii ale

Se vor păstra şi menţine înregistrările profesionale ale tuturor măsurătorilor de pe teren,

Echipamentul şi aparatura topo

Este obligatorie dotarea, utilizarea şi întreţinerea echipamentului topo corespunzător tipului de

Cota săpăturii terenului

Toate lucrările trebuie efectuate şi verificate î concordanţă cu metodele de lucru aprobate de

Inginerul va realiza regulat măsurători de verificare în timpul execuţiei construcţiei şi

Identificarea pe teren a punctelor existente

În timpul parcurgerii terenului se urmăreşte identificarea punctelor vechi existente, de ordinul

Proiectarea şi materializarea reţelei topografice de sprijin

Măsurători clasice pentru obţinerea modelului altimetric al terenului

Lucrările de ridicare a detaliilor trebuie să cuprindă de regulă două faze:

- Bornele reţelelor de instalaţii subterane (dacă există);

Calculul şi compensarea reţelei

Pentru editarea lucrării se va folosi un program precum AUTOCAD, cu plotarea planurilor