Anul XXXIII, Nr.

8703, Miercuri, 23 februarie 2022, Suceava – Preþ: 2 lei Ziar auditat de Uniunea Naþionalã a Presei Locale
METEO
Miercuri
Predominant noros
Maxim: 9°
Minim: 2° Precauþie
Joi
Nebulozitate variabilã Deºi-i un medic renumit,
Maxim: 7°
Minim: -2° Sã fii din vreme pregãtit
Vineri Când te prezinþi la internare!
Predominant însorit Nu-i rãu sã ai ºi-o lumânare...
Maxim: 10° EMIL SIMION
Minim: 2°

Potrivit prefectului Alexandru Moldovan Gheorghe Flutur: > În pagina 4

Judeþul e pregãtit sã primeascã Am semnat, la Ministerul

Transporturilor, protocolul
refugiaþi din Ucraina > Nu ne dorim sã
fim puºi în situaþia pentru drumul expres
de a pune în practicã
planurile pe care le
Suceava – Botoºani
avem, dar, la nevoie,
vom face tot ceea ce
este necesar astfel
încât refugiaþii care
vor solicita ajutor pe
teritoriul þãrii noas-
tre sã-l ºi primeascã,
a transmis ieri pre-
fectul Pentru depozitãri ilegale de deºeuri
> În pagina 16
Amendã de 15.000 de lei aplicatã
În anul 2021 de Garda de Mediu Suceava
Aproape 100 de alerte pentru alimente cu risc unui udeºtean > În pagina 16

APIA Suceava, implicatã

> În pagina 16
la adresa sãnãtãþii publice
>Inspectorii DSVSA le-a gestionat pe toate,
în 38 de procese
anul trecut, în judeþul Suceava, nefiind având ca obiect acordarea
înregistrat vreun episod de toxiinfecþie
alimentarã subvenþiilor europene
Nu mai puþin de 1.080 de durata anului 2021, Direcþia
controale în domeniul sigu- Sanitarã Veterinarã ºi pen- L. D. Clement
ranþei alimentare a produ- tru Siguranþa Alimentelor Vertical
selor de origine animalã a
organizat ºi desfãºurat, pe (Continuare în pagina 16)
La index
> În pagina 2
Poiana Stampei > În pagina 2
Vreme neobiºnuit > În
pagina 3
Douã transporturi Suceveanul Andrei Gafiþa
de caldã pentru
de lemn ale aceleiaºi va concura la Campionatul
un sfârºit de iarnã
firme, depistate Mondial de Marº din Oman
> În pagina 8
Dublare a numãrului cu surplus faþã
de accidentaþi mortal de avizele emise
> În
la locul de muncã pagina 16 > Poliþiºtii au aplicat amenzi ºi au
confiscat lemnul transportat suplimentar

Incendiu la o garsonierã
Imagine de arhivã

din Burdujeni
> Locuinþa este frecventatã de persoane
fãrã adãpost > Focul a pornit de la o
þigarã nestinsã > În pagina 2

Slalom pe Calea Obcinilor

> În pagina 2

www.crainou.ro Telefoanele redacþiei: 1 EURO 4,94

e-mail: contact@crainou.ro 0230530285 • 0230214723 1 DOLAR SUA 4,35
 Pagina 2 • Miercuri, 23 februarie 2022 Actualitate
Poiana Stampei L. D. Clement
Vertical
Douã transporturi de lemn ale aceleiaºi firme, La index
depistate cu surplus faþã de avizele emise Doar 6,4% din populaþia globului ar fi trãit anul
trecut „într-o democraþie deplinã”, indice mai mic decât
Poliþiºtii suceveni au depistat, luni, privire la cantitatea transportatã ºi cea ce a fost predatã OS Dorna Candrenilor. cel înregistrat pentru anul anterior (6,8%), a arãtat de
pe raza comunei Poiana Stampei, douã înscrisã în aviz, ansamblul a fost Tot luni, ºi tot la Poiana Stampei, curând „Indexul democraþiei” realizat de Economist
transporturi de lemn rotund de condus în incinta Depozitului Poiana poliþiºtii au oprit un ansamblu format Intelligence Unit, studiu întocmit de grupul The Econo-
rãºinoase care aveau surplusuri faþã Stampei aparþinând Ocolului Silvic din autoutilitarã ºi semiremorca, ce mist. A reieºit printre altele cã, din 200 de þãri ºi teritorii
de avizele emise de aceeaºi firmã. Dorna Candrenilor, solicitându-se efectua transport de lemn rotund de ale lumii, doar 21 s-ar fi bucurat de „democraþii
Acþionând în cadrul planului deplasarea la faþa locului a unui rãºinoase. Avizul, din data de depline” (sau „reale”, „autentice”), prima în topul
„Scutul pãdurii” ºi folosind informaþii lucrãtor silvic din cadrul Ocolului 21.02.2022, era pentru 18 mc.. mondial rãmânând Norvegia, iar ei fiindu-i alãturate
deþinute la nivelul Poliþiei Muncipiului Silvic Dorna Candrenilor ºi a ins- Întrucât existau suspiciuni, an- sus celelalte þãri scandinave, Elveþia, Islanda,
Vatra Dornei, lucrãtori din cadrul pectorilor din cadrul Gãrzii Forestiere samblul a fost condus în incinta Germania, Olanda, Marea Britanie, Canada, Japonia...
Compartimentului Rutier au iden- Suceava. Depozitului Poiana Stampei, unde s-a Se constatã cã majoritatea marilor democraþii e
tificat ºi oprit în trafic, pe DN 17, pe Astfel, în prezenþa conducãtorului procedat la inventarierea paleþilor poziþionatã în emisfera de nord (cu câteva excepþii:
raza comunei Poiana Stampei, un ansamblului de vehicule, s-a procedat transportaþi. A rezultat un surplus, Australia, Noua Zeelandã, Uruguay). În aceeaºi
ansamblu format din autoutilitarã ºi la inventarierea paleþilor, rezultând un faþã aviz, de 4,132 mc, cu o valoare de emisferã, mai jos de SUA, e ºi România, însã ea nu se
semiremorcã, ce efectua transport de surplus faþã de aviz de 6,119 mc, cu o 1.099 lei. regãseºte în primul sfert al clasamentului, poziþionatã
lemn rotund de rãºinoase, ambalat în valoare de 1.627 lei. ªi în acest caz a fost amendat emi- fiind pe locul 61, imediat mai sus de Mongolia ºi Serbia
paleþi. Având în vedere aspectele consta- tentul avizului, cu 2.000 de lei, fiind ºi puþin peste Republica Moldova (69), la categoria
Poliþiºtii au constatat cã a fost emis tate, s-a procedat la sancþionarea vorba despre aceeaºi firmã ca în pri- „democraþie deficitarã” (dar... „remediabilã”). În aceste
aviz din data de 21.02.2022, valabil contravenþionalã a firmei care a emis mul caz! Ca mãsurã complementarã zile, poate cã de (mai mult) interes sunt Ucraina ºi
pânã la data de 23.02.2022, pentru avizul, cu 4.000 lei, iar ca mãsurã s-a dispus reþinerea în vederea con- Rusia. Prima a fost pusã pe locul 86, la categoria „regim
18,150 mc lemn rotund de rãºinoase. complementarã s-a dispus reþinerea în fiscãrii a 4,132 mc, cantitate ce a fost hibrid”, iar a doua pe 124, la categoria „regim totalitar”.
Dar întrucât existau suspiciuni cu vederea confiscãrii 6,119 mc, cantitate predatã OS Dorna Candrenilor. (N.B.) O discuþie specialã se face despre China, serios pusã la
index, plasatã fiind la mijlocul topului 10 al codaºelor
Câmpulung Moldovenesc democraþiei, cu precizarea cã (de exemplu...) bogãþia
nu aduce neapãrat libertate. Aºadar, sus, (tot) Norvegia;
Neatent la volan, a accidentat un pieton un paradis al democraþiei despre care ar trebui sã mai
citim...
Un pieton în vârstã de 46
de ani a fost rãnit, luni, dupã
de pe partea dreaptã.
Astfel, el l-a surprins ºi
acostamentul consolidat, în
afara pãrþii carosabile.
tar în afara pãrþii carosabile.
În urma accidentului a Alertã de fraudã
ce un ºofer care avea alte
preocupãri la volan a pierdut
rezultat vãtãmarea corpo-
ralã uºoarã a pietonului, pe WhatsApp
controlul maºinii ºi a intrat care a fost transportat la
pe trotuar... CPU Câmpulung Moldove- > Metoda, bazatã pe „câºtigarea
Potrivit cercetãrilor efec- nesc, acolo fiind diagnos- încrederii” genera în 2019 câºtiguri de
tuate de poliþiºti, un bãrbat ticat cu contuzie antebraþ
700.000 dolari
de 42 de ani care conducea, stâng, fãrã a rãmâne internat.
luni, în jurul orei 8:45, un Conducãtorul auto a fost Mai mulþi români au pri- mis Directoratul Naþional
autovehicul Peugeot pe testat cu aparatul etilotest, mit recent mesaje pe de Securitate Ciberneticã.
Calea Transilvaniei din rezultatul fiind negativ, WhatsApp în care erau Deºi are un grad de com-
Câmpulung Moldovenesc, dupã care i s-a recoltat o anunþaþi cã urmeazã sã plexitate destul de redus,
dinspre Vatra Dornei spre probã biologicã de sânge în primeascã o donaþie de 1,9 metoda încã este eficientã în
Gura Humorului, iar în timp vederea determinãrii alcoo- milioane de euro. Direc- unele cazuri ºi atrage în
ce desfãºura alte activitãþi, lemiei. toratul Naþional de Secu- plasã utilizatori creduli.
de naturã a-i distrage atenþia accidentat un bãrbat de 46 De asemenea, maºina a A fost întocmit dosar pe- ritate Ciberneticã atrage În 2019, CNBC anunþa cã o
în timpul mersului, a pier- de ani, din municipiul Câm- intrat în coliziune lateral-dreap- nal sub aspectul sãvârºirii atenþia cã este vorba despre astfel de metodã încã gene-
dut controlul asupra direc- pulung Moldovenesc, aflat, ta cu un autoturism Volks- infracþiunii de vãtãmare cor- o tentativã de fraudã, a ra câºtiguri anuale de peste
þiei ºi a pãtruns pe trotuarul în calitate de pieton, pe wagen, parcat regulamen- poralã din culpã. (N.B.)

Incendiu la o garsonierã Slalom pe Calea Obcinilor

din Burdujeni
> Locuinþa este frecventatã de persoane
fãrã adãpost > Focul a pornit de la o þigarã
nestinsã
Un incendiu s-a produs,
luni dupã-amiazã, la o gar-
sonierã din cartierul su-
cevean Burdujeni.
Potrivit ISU Suceava, la
faþa locului au intervenit
pompierii militari ai Deta-
ºamentului Suceava cu o
autospecialã de stingere, o
autospecialã pentru descar-
cerare, o autoscarã de lucru
la înãlþime ºi ambulanþa
SMURD B2.
În incendiu au ars ele-
mente de mobilier ºi alte
bunuri din interiorul unei
camere de locuit.
Nu au fost victime ºi nici
nu a fost necesarã evacuarea
locatarilor din bloc, a pre-
cizat sursa citatã.
Flãcãrile au izbucnit, cel
mai probabil, de la jarul
unei þigãri nestinse, garso-
niera fiind frecventatã de
oameni fãrã adãpost, a men-
þionat ISU Suceava. (N.B.)
> Bãrbatul de la volan, fãrã permis ºi sub
influenþa alcoolului, a fost interceptat de
poliþiºti înainte de a produce un accident
Un sucevean este cercetat penal dupã ce a condus bãut
ºi fãrã permis un autoturism pe Calea Obcinilor din
municipiul Suceava.
Un echipaj rutier din cadrul Poliþiei Municipiului Suceava –
Biroul Rutier, care supraveghea traficul rutier pe Calea
transmis ieri MEDIAFAX. 700.000 de dolari.
Obcinelor, a observat un autoturism care circula pe Calea
„În ultimele zile, utili- „Aceste tentative de
Obcinelor, conducãtorul acestuia devansând în repetate
zatori din România au no- fraudã se bazeazã pe câºti-
rânduri mai multe autovehicule, schimbând succesiv banda
tificat Directoratul cu pri- garea încrederii potenþialei
de circulaþie.
vire la mesaje nesolicitate victime, cãreia i se cere o
Conducãtorul autoturismului a oprit apoi în parcarea
primite pe WhatsApp, de sumã de bani în avans,
unui magazin din zonã, fiind interceptat de lucrãtorii de poliþie.
obicei redistribuite, în care pentru cã ar urma sã pri-
La volan a fost identificat un bãrbat care a spus cã nu are
erau anunþaþi despre faptul meascã în schimb o adevã-
asupra sa documentele personale ºi cele ale vehiculului.
În baza informaþiilor declarate verbal s-a stabilit cã este cã urmeazã sã primeascã o ratã avere. Ulterior, evi-
vorba despre un sucevean în vârstã de 31 de ani, care nu donaþie de aproximativ 1,9 dent, banii promiºi nu
figura în baza de date ca fiind posesor de permis de condu- mil. de euro. Desigur, totul ajung la victimã. Evitaþi
cere. Dar el a declarat poliþiºtilor cã deþine un permis de con- este o tentativã destul de interacþiunea în cazul unor
ducere eliberat de autoritãþile din Regatul Unit al Marii Britanii. clarã de a pãcãli utilizatorul, astfel de mesaje nesolici-
Pentru continuarea cercetãrilor, bãrbatul a fost condus o reintepretare oferitã tate ºi în sub nicio formã
la sediul subunitãþii de poliþie, unde a fost testat cu aparatul celebrei þepe care dateazã de nu oferiþi celor care vã scriu
etilotest, rezultatul fiind 0,38 mg/l alcool pur în aerul expirat. la începutul internetului – bani ori date personale,
În acest caz s-a întocmit dosar de cercetare penalã pentru scrisoarea sositã de la un date de autentificare sau
„conducerea unui vehicul fãrã permis de conducere”. prinþ nigerian, care oferea date de card” adaugã
Bãrbatul a fost amendat contravenþional. (N.B.) un scenariu similar” a trans- CNBC.
 Actualitate Pagina 3 • Miercuri, 23 februarie 2022

Vreme neobiºnuit 118 noi cazuri de infecþie 453 de cazuri active

de caldã pentru cu SARS-CoV-2 în judeþul de COVID-19 în judeþ
un sfârºit de iarnã Suceava > Dintre acestea, 192 sunt tratate în
spitale
> În þarã au fost confirmate 14.775 de
Administraþia Naþionalã tice. Cantitãþile de preci- În judeþul Suceava nu-
de Meteorologie (ANM) a pitaþii vor fi deficitare în cazuri mãrul cazurilor active de
actualizat, ieri, prognoza toatã þara, dar mai ales în În anterioarele 24 de ore au fost înregistrate 14.775 de COVID-19 a scãzut, marþi,
pentru perioada 21 febru- zonele montane. În sãptã- cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, cu 7.081 la 453. În spitalele din judeþ
arie – 21 martie. a c. Potrivit mâna 7 – 14 martie, tempe- mai multe ca în ziua anterioarã. Dintre cazurile noi, 1.860 erau internaþi 192 de pa-
acesteia, pânã la 28 fe- ratura medie a aerului va sunt ale unor pacienþi reinfectaþi, testaþi pozitiv la o cienþi cu COVID.
bruarie, valorile termice vor avea valori mai ridicate decât perioadã mai mare de 180 de zile dupã prima infectare. Potrivit centralizãrii Pre-
fi mai ridicate decât cele cele normale pentru acest În lista pe judeþe, Suceava se înscria ieri cu un total de fecturii Suceava, în anteri-
specifice pentru aceastã interval, pe întreg teritoriul 56.311cazuri de la debutul pandemiei, dintre care 118 oarele 24 de ore, au fost in-
cazuri noi, incidenþa înregistratã la 14 zile fiind 2,78. ternate 14 persoane suspec-
În total, pânã marþi, 22 februarie, pe teritoriul României te de infecþie cu SARS-CoV-2,
au fost înregistrate 2.686.089 de cazuri de infectare cu în acelaºi interval fiind ex-
noul coronavirus, dintre care 104.195 ale unor pacienþi ternate 44 de persoane.
reinfectaþi, testaþi pozitiv la o perioadã mai mare de 180 de În aceeaºi perioadã de
zile dupã prima infectare. referinþã a decedat o per-
Totodatã, 2.358.958 de pacienþi au fost declaraþi soanã (de la Gura Humo- diagnosticaþi cu COVID-19
vindecaþi, a transmis ieri Grupul de Comunicare Strategicã rului) ca urmare a infecþiei (un pacient cu o formã
(GCS). cu SARS-CoV-2, ridicând la uºoarã de boalã, 6 pacienþi
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestãrii 2.209 numãrul persoanelor cu forme medii), douã per-
pacienþilor care erau deja pozitivi, 1.052 de persoane au decedate în judeþ de la soane suspecte de infecþie
fost reconfirmate pozitiv. În aceastã situaþie s-au aflat ºi începutul pandemiei. cu noul coronavirus, fiind
21 de persoane din judeþul Suceava. Din totalul celor 590 de libere 23 locuri în sectorul
pacienþi internaþi în Spitalul COVID.
perioadã, în toate regiunile, þãrii. Regimul pluviometric Judeþean de Urgenþã (SJU) La Spitalul de Boli Cro-
dar cu o abatere termicã va fi în general apropiat de 207 decese ºi 1.063 de bolnavi la ATI
Sf. Ioan cel Nou Suceava, 68 nice Siret – 3 pacienþi diag-
pozitivã mai accentuatã în cel normal pentru aceastã erau diagnosticaþi cu CO- nosticaþi cu COVID-19 (toþi
cele extracarpatice. Regi- perioadã, dar cu o tendinþã Pânã ieri, 62.839 de persoane diagnosticate cu infecþie
VID-19 (un pacient pedia- cu forme uºoare de boalã),
mul pluviometric va fi de- spre deficit în regiunile cu SARS-CoV-2 au decedat. tric), 25 se aflau în zona fiind libere 18 locuri în
ficitar în regiunile nordice, sudice. Pânã la 21 martie, În intervalul 21.02.2022 (ora 10) – 22.02.2022 (ora 10) tampon, iar 497 aveau alte sectorul COVID.
estice, sudestice ºi la mun- mediile valorilor termice se au fost raportate de INSP 215 decese (113 bãrbaþi ºi 102 afecþiuni (non-COVID). La Spitalul Municipal
te, iar în rest va fi în general vor situa peste cele specifice femei), dintre care 8 anterioare intervalului de referinþã, Din cei 68 pacienþi diag- Vatra Dornei – 29 de pacienþi
apropiat de cel normal pentru aceastã sãptãmânã, ale unor pacienþi infectaþi cu noul coronavirus, internaþi în nosticaþi cu COVID-19 din diagnosticaþi cu COVID-19
pentru acest interval. În sãp- pe întreg teritoriul Ro- spitalele din Alba, Arad, Argeº, Bacãu, Bihor, Bistriþa-Nã- SJU Suceava, unu avea o (20 cu forme medii, 8 cu
tãmâna 28 februarie – 7 mâniei. Cantitãþile de pre- sãud, Botoºani, Brãila, Braºov, Buzãu, Cãlãraºi, Caraº-Se- formã uºoarã de boalã, 30 – forme grave, un pacient cu
martie, temperaturile medii cipitaþii estimate pentru verin, Cluj, Constanþa, Covasna, Dâmboviþa, Galaþi, forme medii, 26 – forme se- o formã criticã de boalã),
vor fi în general apropiate acest interval vor fi mici în Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomiþa, Iaºi, Ilfov, vere, 11 aveau forme grave fiind libere 19 locuri în
de cele normale pentru majoritatea regiunilor, dar Maramureº, Mehedinþi, Mureº, Neamþ, Olt, Prahova, ºi erau internaþi în Secþia sectorul COVID.
aceastã perioadã, mai ri- mai ales în jumãtatea vesticã Suceava, Sibiu, Teleorman, Timiº, Tulcea, Vaslui, Vrancea ATI (3 fiind ventilaþi non-in- La Spitalul Municipal
dicate în regiunile nord-es- a þãrii. ºi din municipiul Bucureºti. vaziv, iar 4 intubaþi). Fãlticeni – 21 de pacienþi
Dintre cele 215 decese, 6 au fost înregistrate la categoria Spitalul Judeþean de Ur- adulþi diagnosticaþi cu CO-
Niciun caz de COVID-19 de de vârstã 40-49 de ani, 7 la categoria de vârstã 50-59 de
ani, 38 la categoria de vârstã 60-69 de ani, 74 la categoria
genþã Sf. Ioan cel Nou Sucea-
va dispunea, marþi, de 356
VID-19 (17 cu forme medii,
2 cu forme grave, 2 cu forme
în 31 de localitãþi de vârstã 70-79 de ani ºi 90 la categoria de vârstã peste 80 paturi libere, dintre care 135
pentru pacienþi cu COVID-19
critice de boalã) ºi 10 copii,
fiind libere 41 de locuri în
de ani.
sucevene 211 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienþi
(15 pentru copii), 198 în
sectorul non-COVID, 23
sectorul COVID (dintre care
10 locuri pentru copii). La
care au prezentat comorbiditãþi. Pentru 4 pacienþi decedaþi,
pentru zona tampon. unitatea ATI COVID erau
> În municipiul reºedinþã de judeþ, ieri pânã ieri nu au fost raportate comorbiditãþi.
La unitatea ATI erau dis- internaþi 2 pacienþi; nu erau
erau 137 de cazuri de COVID în evoluþie Din totalul de 215 pacienþi decedaþi, 183 au fost ponibile 3 paturi pentru paturi disponibile pentru
nevaccinaþi, iar 32 vaccinaþi. Pacienþii vaccinaþi aveau pacienþi cu COVID; erau 23 pacienþi cu COVID.
vârste cuprinse în grupele 50-59 ani ºi peste 80 ani. Toþi de ventilatoare libere, dintre Totalul persoanelor
pacienþii vaccinaþi care au decedat prezentau comorbiditãþi. care 8 pentru pacienþii cu internate ºi diagnosticate cu
Au fost raportate 8 decese anterioare intervalului de COVID-19 ºi 15 pentru pa- COVID-19 în spitalele din
referinþã, survenite în judeþele Galaþi, Gorj, Suceava ºi cienþii non-COVID. judeþ era ieri 192 (dintre
Teleorman, în lunile ianuarie ºi februarie a.c., a precizat La Spitalul Municipal care 30 copii). Totodatã, alte
GCS. Rãdãuþi erau internaþi 27 de 31 de persoane erau spita-
În unitãþile sanitare de profil, numãrul de persoane pacienþi adulþi diagnosticaþi lizate, ele fiind suspecte de
internate în secþii cu COVID-19 era ieri 8.915, cu 649 mai cu COVID-19 (25 pacienþi cu COVID-19.
puþine ca în ziua anterioarã. La ATI erau internate 1.063 de forme medii, 2 cu forme La nivelul judeþului, ieri
persoane, cu 38 mai puþine ca în ziua anterioarã. Dintre critice de boalã), 4 persoane erau disponibile 319 de lo-
cei 1.063 de pacienþi internaþi la ATI, 929 sunt nevaccinaþi. suspecte de infecþie cu noul curi pentru bolnavii cu CO-
Din totalul pacienþilor internaþi, 532 sunt minori, 523 coronavirus, fiind disponi- VID (dintre care 30 pentru
În judeþul Suceava erau, marþi, 453 de cazuri de infecþie fiind internaþi în secþii, cu 107 mai puþini ca în ziua bile 49 de locuri în sectorul copii) ºi 35 locuri pentru
cu SARS-Cov-2 în evoluþie. anterioarã, ºi 9 la ATI, cu 2 mai mulþi ca în ziua anterioarã. COVID (5 pentru copii). La zona tampon.
În anterioarele 24 de ore în judeþ au fost declarate unitatea ATI COVID erau Conform datelor centrali-
Pânã marþi, la nivel naþional au fost prelucrate
vindecate de COVID 273 de persoane, numãrul total al internaþi 2 pacienþi, fiind zate de Direcþia de Sãnãtate
12.334.725 teste RT-PCR ºi 8.428.758 de teste rapide
sucevenilor vindecaþi de la începutul pandemiei ajungând disponibil un pat. Publicã Suceava, la nivelul
antigenice. În anterioarele 24 de ore au fost efectuate 22.211
astfel la 51.807. La Spitalul Municipal judeþului s-au înregistrat
teste RT-PCR (12.820 în baza definiþiei de caz ºi a
Marþi se aflau în carantinã 824 de persoane, 232 intrate Câmpulung Moldovenesc – 164.259 (102 copii) de
protocolului medical, 9.391 la cerere) ºi 53.229 de teste 27 pacienþi diagnosticaþi cu
în anterioarele 24 de ore, iar în izolare, în afara celor aflate persoane vaccinate, dintre
în spitale, se aflau 700 de persoane, dintre care 41 intrate rapide antigenice. COVID-19 (6 cu forme care 115.226 cu rapel ºi
în anterioarele 24 de ore. Pe teritoriul României, 158.462 de persoane confirmate uºoare, 13 cu forme medii, 40.163 cu doza a treia. În
În 31 de unitãþi administrativ-teritoriale ale judeþului cu infecþie cu noul coronavirus erau ieri în izolare la 8 cu forme grave de boalã), cursul zilei de s-au vaccinat
nu mai era ieri niciun caz de COVID. domiciliu, iar 9.827 de persoane se aflau în izolare fiind libere 31 locuri în în judeþ 151 de persoane (21
Numãrul total de persoane testate în judeþ pânã marþi instituþionalizatã. De asemenea, 78.866 de persoane se sectorul COVID. cu prima dozã – niciun co-
era 543.123, în anterioarele 24 de ore fiind testate 1.426 aflau în carantinã la domiciliu, iar în carantinã institu- La Spitalul Orãºenesc pil, 68 cu doza a II-a ºi 62 cu
de persoane. (N.B.) þionalizatã se aflau 38 de persoane. (N.B.) Gura Humorului – 7 pacienþi doza a III-a). (N.B.)
 Pagina 4 • Miercuri, 23 februarie 2022
Gheorghe Flutur:
Am semnat,
la Ministerul
Transporturilor,
protocolul pentru
drumul expres
Suceava – Botoºani
> Alãturi de CJ Suceava ºi CNAIR, ceilalþi
semnatari sunt CJ Botoºani ºi primãriile
Suceava ºi Botoºani
Preºedintele Consiliului
Judeþean Suceava, Gheorghe
Flutur, a anunþat, ieri, cã un
pas important în realizarea
drumului expres Suceava –
Botoºani a fost fãcut la
Guvern, unde autoritãþile
locale ºi judeþene din Su-
ceava ºi Botoºani au semnat
protocolul pentru drumul
expres Suceava – Botoºani.
„Astãzi am mai fãcut un
pas important în ceea ce
priveºte parteneriatul admi-
nistraþilor locale din jude-
þele Suceava ºi Botoºani cu
Guvernul României pentru
construcþia «Drumului Ex-
pres A7 Suceava – Botoºani»
ca prelungire a Autostrãzii
A7” a spus Flutur.
El a menþionat cã a sem-
nat, la Ministerul Transpor-
turilor ºi Infrastructurii,
împreunã cu Compania
Naþionalã de Administrare
a Infrastructurii Rutiere
(CNAIR), Primãria Munici-
piului Suceava, Consiliul
Judeþean Botoºani ºi Pri-
mãria Municipiului Boto-
ºani, protocolul de colabo-
rare încheiat pentru proiec-
tul „Elaborarea studiului de
fezabilitate, realizarea docu-
mentaþiei tehnice pentru
autorizaþia de construire
(PAC), obþinerea autori-
zaþiei de construire (AC) ºi
elaborarea proiectului teh-
nic (PT) pentru obiectivul
de investiþii «Drum Expres
A7 – Suceava – Botoºani».
„Mã bucur cã am avut
prilejul sã fi putut susþine
în Coaliþia de Guvernare
includea în actualul Pro-
gram de Guvernare a acestui
drum rapid ºi cã la începutul
acestui an, în luna ianuarie,
am propus ºi Consiliului
Judeþean Botoºani sã fim
parteneri în acest proiect” a
declarat Gheorghe Flutur.
El susþine cã, prin rea-
lizarea acestui drum expres,
se are în vedere îmbu-
nãtãþirea legãturii Sucevei ºi
Botoºaniului cu Aeroportul
Internaþional ªtefan cel
Mare Suceava, precum ºi cu
viitoarea autostradã A7,
aflatã în curs de proiectare,
asigurând de asemenea
legãtura cu ªoseaua Nor-
dului.
„Pe aceastã rutã, Suceava –
Botoºani, sunt convins cã se
va dezvolta o zonã econo-
micã puternicã, având la
dispoziþie atât conexiune
rutierã rapidã, precum ºi
infrastructura aeroportuarã.
Iar noi ne pregãtim pentru a
ne implica cu toate forþele
pentru finalizarea investi-
þiei” a concluzionat preºe-
dintele CJ Suceava. (N.B.)
Actualitate
Mirela Adomnicãi:
Fiecare zi cu inflaþie ºi preþuri la energie ridicate
produce pierderi masive în economie
> Potrivit ei, producãtorii deþinuþi majoritar de stat ar trebui sã reducã preþurile
Deputatul PSD de Su-
ceava Mirela Adomnicãi a
atenþionat, marþi, cã majo-
rarea preþurilor la energie va
genera pierderi masive în
economie, cu creºterea
ºomajului ºi presiune pe
bugetul social, dar ºi mai
puþine venituri la bugetul de
stat. Ea considerã cã statul
trebuie sã intervinã ºi sã
determine producãtorii sã
reducã preþurile ºi sã aibã o
marjã de profit mai micã.
„Efectele creºterii preþu-
rilor la energie nu se limi-
teazã doar la creºterea fac-
turilor. Aºa cum am arãtat
în declaraþia politicã susþi-
nutã astãzi la tribuna Par-
lamentului, se scumpesc
materiile prime, cresc ex-
ponenþial costurile produc-
þiei industriale ºi se intrã
într-o spiralã economicã
descendentã foarte pericu-
loasã. Companiile energoin-
tensive riscã sã dea faliment
sau, în cel mai bun caz, sã-ºi
suspende activitatea, ceea
ce înseamnã ºomaj, presiu-
ne pe bugetul social ºi mai
puþine venituri la bugetul de
stat, deci mai puþini bani de
investiþii ºi de reforme.
Parlamentarii AUR de Suceava cãtre premier:
Confirmaþi preocupãrile ambasadelor
Marii Britanii ºi Israelului faþã de transformarea
Spitalului Judeþean Suceava în spital umanitar
al conflictului ruso-ucrainean?
Parlamentarii AUR de Su-
ceava au solicitat premieru-
lui Nicolae Ciucã sã gãseas-
cã alte soluþii decât transfor-
marea Spitalului Judeþean
de Urgenþã Suceava în spi-
tal umanitar.
Într-o interpelare semna-
tã de deputaþii AUR Dorel
Acatrinei, Florin Puºcaºu ºi
de senatorul AUR Mircea
Dãneasa se aratã cã, în
dimineaþa de 16 februarie
a.c., un elicopter Black-
hawk al forþelor militare
americane a fost filmat
aterizând în apropiere de
Siret, în judeþul Suceava, ºi
a preluat patru militari care
anterior au verificat la pas
Punctul de Trecere a Fron-
tierei.
Astfel, ei aratã cã în sea-
ra zilei de 16 februarie, un
convoi militar a tranzitat
municipiul Suceava ºi s-a
îndreptat spre Botoºani,
exerciþiul beneficiind ºi de
suportul unui radar de tipul
TPS 77, dupã cum a preci-
zat, pentru Radio Iaºi, pur-
tãtorul de cuvânt al Ministe-
rului Apãrãrii Naþionale,
generalul de brigadã Con-
stantin Spânu, care a con-
firmat cã toate aceste pro-
ceduri capãtã valenþe deo-
sebite în contextul tensiu-
nilor existente în partea de
Fiecare zi cu inflaþie ºi pre-
þuri la energie ridicate pro-
duce pierderi masive în
economie. Decizia e la ni-
velul Ministerului Energiei
ºi al premierului” a spus
Mirela Adomnicãi.
Parlamentarul sucevean a
subliniat cã PSD a propus
soluþii cum ar fi reglemen-
tarea ºi întoarcerea la preþu-
rile dinaintea liberalizãrii ºi
realizarea de investiþii în noi
capacitãþi de producþie, res-
pectiv finalizarea hidrocen-
tralelor care zac abando-
nate, Rãstoliþa din judeþul
Mureº, Bumbeºti ºi Du-
mitra din judeþul Gorj.
est a Ucrainei.
„De asemenea, în aceastã
sãptãmânã, la Spitalul
Judeþean Suceava au loc mai
multe vizite neoficiale din
partea delegaþiilor ambasa-
delor Marii Britanii ºi Is-
raelului la Bucureºti. Aces-
tea se intereseazã de dotã-
rile existente în Unitatea de
Primiri Urgenþe ºi la Secþia
de reanimare. Datele soli-
citate sunt publice, puteau
fi luate ºi de pe site-ul in-
stituþiei medicale, dar ofi-
cialii au preferat sã se de-
plaseze la Suceava sã vadã
cu ochii lor dotãrile Spita-
lului Judeþean” scriu par-
lamentarii AUR de Suceava.
Ei spun cã nu este corect
faþã de cetãþenii judeþului
nostru ca Spitalul Judeþean,
recent renovat ºi utilat, sã
devinã spital cu destinaþie
specialã care sã deserveascã
eventualii rãniþi dintr-un
posibil rãzboi generat de
criza ruso-ucraineanã.
„Solicitãm relocarea spi-
talului regional care este în
plan sã fie fãcut cu finanþarea
Uniunii Europene de la Iaºi
la Suceava ºi construcþia
acestuia în regim de urgenþã.
O altã soluþie ar fi o finanþare
specialã pentru un spital
umanitar în contextul crizei
ruso-ucrainene, de cãtre
Mai mult, deputatul a
amintit cã PSD a fost iniþia-
torul pachetului de mãsuri
pe termen scurt pe care Gu-
vernul le-a implementat la
începutul acestui an pentru
compensarea facturilor
populaþiei ºi a întreprin-
derilor mici ºi mijlocii.
Ea a menþionat cã PSD a
venit ºi vine de fiecare datã
cu soluþii, dar, în acest caz,
redactarea actelor norma-
tive trebuie sã vinã de la
Ministerul Energiei, care
gestioneazã acest domeniu
de activitate.
„Putem discuta despre
soluþiile scãderii unor taxe,
Uniunea Europeanã sau
NATO, sub umbrela Mi-
nisterului Apãrãrii Naþiona-
le care sã deserveascã obli-
gaþiile umanitare existente
în baza Convenþiei de la Ge-
neva din 12 august 1949”
mai aratã parlamentarii
AUR suceveni.
Ei îi amintesc premie-
rului cã dreptul internaþio-
nal umanitar aplicabil în
conflictele armate se referã
la ansamblul de reguli
internaþionale, izvorâte din
tratate, care sunt special
destinate rezolvãrii proble-
melor de naturã umanitarã
rezultate direct dintr-un
conflict armat, de naturã
internaþionalã, din raþiuni
umanitare; aceste reguli
restrâng dreptul pãrþilor la
conflict de a utiliza mijloace
ºi metode de rãzboi la libera
lor alegere ºi protejeazã
persoanele afectate sau care
ar putea fi afectate de con-
cum s-a propus la un mo-
ment ºi cum am propus
chiar noi, cei de la PSD, în
urmã cu câteva sãptãmâni,
de a avea o cotã de TVA de
5% la facturile de la energie.
Dar cred cã, în afarã de
aceste soluþii care acþionea-
zã asupra efectelor inflaþiei,
e foarte important sã in-
tervenim în primul rând
asupra cauzelor. Avem
douã companii de stat, Hi-
droelectrica SA ºi Nucleare-
lectrica SA, care produc
energie ieftinã. Ministerul
Energiei are peste 80% din
activele acestor douã com-
panii. Companiile de stat
din sectorul energetic au în
mod cert un rol esenþial în
siguranþa naþionalã ºi în
asigurarea echilibrului eco-
nomic ºi social. Iar Ministe-
rul Energiei poate interveni,
prin reprezentanþii sãi din
consiliile de administraþie,
pentru a determina aceste
companii sã vinã cu preþuri
mai reduse, cu o marjã de
profit mai micã, dar care sã
ofere oxigen economiei
naþionale ºi competitivitate
pe plan extern” a concluzio-
nat Mirela Adomnicãi. (N.B.)
flict.
„Dupã «Lombardia Ro-
mâniei» avem neºansa ca
judetul Suceava sã fie cu-
noscut la nivel international
ca fiind «Spitalul rãzboiului
altora» în conflictul ruso-u-
crainean” aratã parlamen-
tarii AUR.
Cei trei parlamentari au
cerut premierului soluþii
pentru aceastã situaþie.
„Confirmaþi preocupãrile
ambasadelor Marii Britanii
ºi Israelului faþã de trans-
formarea Spitalului Jude-
þean Suceava în Spital Uma-
nitar al conflictului ruso-u-
crainean? Care sunt solu-
þiile pe care le aveþi, dom-
nule prim-ministru, pentru
ca cetãþenii judeþului Su-
ceava sã se poatã trata la
Spitalul Judeþean Suceava
chiar ºi în cazul apariþiei
unui rãzboi la graniþa Ro-
mâniei?” se aratã în finalul
interpelãrii. (N.B.)

Ioan Balan cere ministrului Transporturilor
sã prezinte stadiul realizãrii proiectelor
de autostrãzi din zona Moldovei
> Este vorba despre Siret – Ploieºti, Iaºi – Tg. Mureº, Suceava – Satu Mare ºi Bacãu –
Braºov
Deputatul PNL de Sucea-
va Ioan Balan a solicitat,
marþi, ministrului Trans-
porturilor, Sorin Grindea-
nu, sã facã public stadiul de
realizare a proiectelor de
autostradã din zona Mol-
dovei.
El a spus cã România
traverseazã acum cea mai
bunã perioadã pentru in-
vestiþii, din punctul de
vedere al oportunitãþilor fi-
nanciare reprezentate de
45,7% dintre angajaþii din construcþii câºtigã salarii
cuprinse între 4.000 ºi 10.000 de lei
> Domeniul construcþiilor este printre cele mai bine plãtite din
România, într-un top condus de IT, management ºi proiectare
> Un zidar poate câºtiga peste 11.000 de lei/lunã > La polul opus
se aflã angajaþi cu lefuri între 4.000 ºi 2.000 de lei > Fãlticeni se
aflã pe lista oraºelor cu cele mai mici câºtiguri medii în branºã:
2.300 de lei net
45,7% dintre angajaþii
din construcþii câºtigã sa-
larii cuprinse între 4.000 ºi
10.000 de lei. Criza însã se
vede în acest domeniu aflat
în lipsa acutã de forþã de
muncã, a transmis ieri ME-
DIAFAX.
Domeniul construcþiilor
a fost unul dintre puþinele
care au reuºit sã sfideze
pandemia, alãturi de IT,
telecomunicaþii sau retail.
Acest sector nu numai cã nu
a stagnat, dar a înregistrat
ºi creºteri pe tot parcursul
primilor 2 ani de pandemie.
Criza însã se vede pe alte
paliere în acest domeniu,
spre exemplu, în lipsa acutã
de forþã de muncã.
Doar în acest moment,
sunt peste 3.200 de locuri
de muncã disponibile în
construcþii pe eJobs.ro.
Media salarialã în con-
strucþii este de 4.000 de lei,
conform datelor introduse
pânã în acest moment în
comparatorul de salarii a
eJobs, de specialiºtii care
lucreazã în acest sector.
Acest lucru plaseazã
construcþiile în topul celor
mai bine plãtite domenii în
acest moment, dupã IT,
fondurile europene neram-
bursabile disponibile în
cadrul financiar multianual
ºi în cadrul mecanismului
european pentru redresare
ºi rezilienþã.
„Este de apreciat efortul
domniei voastre de a ac-
celera implementarea tu-
turor proiectelor deja de-
marate în anii 2020-2021 ºi
de a debloca unele proiecte
foarte aºteptate de români”
a spus Balan.
management, proiectare
civilã/industrialã, cer-
cetare-dezvoltare ºi manage-
ment de proiecte.
„Cei mai cãutaþi angajaþi
din domeniu sunt munci-
torii calificaþi ºi necalificaþi.
Pentru a-i atrage, angajatorii
nu doar cã le pun la dis-
poziþie diverse facilitãþi ºi
beneficii, ci sunt dispuºi sã
le ofere ºi salarii mari doar
pentru a bate palma pentru
o perioadã mai lungã de
timp. În funcþie de caz ºi de
amploarea proiectelor, dar
ºi de experienþã, în con-
strucþii se pot câºtiga salarii
ºi de 2-3 mai mari decât
media naþionalã pentru
anumite poziþii. Spre exem-
plu, un sudor câºtigã în
medie 4.000 de lei net, dar,
în anumite cazuri, aceºti
specialiºti pot câºtiga ºi
2.000 de euro lunar. Cu
toate cã facilitãþile fiscale
introduse la finalul lui 2018
au atras mai mulþi candidaþi
spre acest sector, nevoia de
forþã de muncã este în con-
tinuare cu mult peste nu-
mãrul de candidaþi dispo-
nibili pe piaþã, motiv pentru
care importul de forþã de
muncã e o soluþie frecventã
Actualitate
Aºteptãrile românilor
faþã de aceste
proiecte sunt uriaºe
Parlamentarul liberal a
arãtat cã, „aºa cum foarte
bine ministrul ºtie”, Mol-
dova a suferit ºi suferã
puternic din punct de vedere
economic, tocmai din cauza
lipsei unei infrastructuri
moderne ºi rapide de trans-
port rutier.
„În anii trecuþi au existat
revolte, pe deplin justifi-
cate, ale cetãþenilor români
faþã de faptul cã proiectele
de autostrãzi au ocolit a-
ceastã provincie istoricã a
þãrii. Graþie eforturilor din
anii 2020-2021, proiectele
autostrãzilor Moldovei au
fost puse în miºcare, iar
aºteptãrile românilor faþã de
aceste proiecte sunt uriaºe”
a spus Bãlan.
El a subliniat cã, având în
vedere faptul cã inclusiv
CNAIR s-a angajat sã acorde
o importanþã deosebitã
pentru acoperirea deficitu-
lui de personal” spune Ra-
luca Dumitra, Head of Mar-
keting la eJobs România.
Cele mai mari salarii în
domeniul construcþiilor
sunt pentru poziþii de ma-
nagement ºi IT: director ge-
neral – 34.000 lei; manager
IT – 32.000 lei; director eco-
nomic – 25.000 lei; Senior
Project Manager – 25.000
lei; director tehnic – 25.000
lei.
Dacã vine vorba de po-
ziþiile specifice, salariile din
domeniu pot depãºi cu mult
media industriei. Astfel, pe
anumite poziþii, dacã sunt
proiecte de amploare, existã
cazuri în care veniturile
anumitor specialiºti pot
depãºi media naþionalã care
se câºtigã pe aceeaºi poziþie:
inginer de proiectare –
20.000 lei; inginer structuri
construcþii – 20.000 lei;
inginer mecanic – 18.250
lei; inginer instalaþii –
17.719 lei; operator macara –
15.750 lei; arhitect – 13.500
lei; muncitor calificat –
12.000 lei; instalator/
montator þevi – 12.000 lei;
zidar – 11.670 lei; inginer
topograf – 11.000 lei.
proiectelor de investiþii în
autostrãzile Moldovei, vrea
sã afle detaliat stadiul de
realizare a proiectelor.
Astfel, în deputatul Ioan
Balan solicitã informaþii cu
privire la fiecare tronson
privind stadiul, valoarea,
termenul de execuþie ºi ter-
menul de punere în circu-
laþie estimat pentru auto-
strada A 7 Siret – Ploieºti,
autostrada A 8 Târgu Neamþ –
Iaºi – Ungheni, autostrada A
8 secþiunea Braºov – Bacãu
ºi Autostrada Nordului Satu
Mare – Suceava – Stânca.
„Vã rog sã precizaþi dacã
în ultimele luni au apãrut
blocaje în implementarea
acestor proiecte ºi care este
originea lor. Vã rog, de
asemenea, sã precizaþi dacã
dinamica preþurilor mate-
rialelor de construcþii influ-
enþeazã în mod negativ aces-
te proiecte esenþiale pentru
milioane de români din
Moldova” a mai cerut Ioan
Balan. (N.B.)
Peste o treime dintre an-
gajaþii din construcþii
(34,5%) câºtigã între 4.000
ºi 7.000 de lei net pe lunã.
Mai mult decât atât, 11,2%
dintre angajaþi câºtigã
salarii medii nete cuprinse
între 7.000 ºi 10.000 lei lu-
nar, în timp ce 3,2% câºtigã
peste 10.000 lei. Cu toate
acestea, aproape jumãtate
(48,2%) dintre angajaþi
câºtigã între 2.000 ºi 4.000
de lei net, iar 2,9% câºtigã
sub 2.000 de lei pe lunã.
Oraºele cu cele mai mari
salarii medii nete din Con-
strucþii sunt: Bucureºti –
5.000 lei; Cluj-Napoca –
4.000 lei; Timiºoara –
4.000 lei; Oradea – 4.000 lei;
Iaºi – 4.000 lei.
Oraºele cu cele mai mici
salarii medii nete din con-
strucþii sunt: Cernavodã –
2.500 lei; Alexandria –
2.365 lei; Fãlticeni – 2.300
lei; Videle – 2.200 lei;
Paºcani – 2.000 lei.
Pagina 5 • Miercuri, 23 februarie 2022
Conform ministrului Agriculturii
Riscãm o secetã severã
Sudul ºi sud-estul þãrii ar
putea avea, din nou, o secetã
severã, ca cea din anul 2020,
din cauza precipitaþiilor
puþine din sol ºi a lipsei unei
infrastructurii moderne de
irigaþii, a transmis ieri ME-
DIAFAX.
Adrian Chesnoiu, minis-
trul Agriculturii, susþine cã
este nevoie de mãsuri ur-
gente pentru acest fenomen
ºi vede necesarã implicarea
Comisiei Europene pentru
sprijinirea fermierilor afec-
taþi de secetã.
„Anul agricol 2021-2022
se manifestã în România cu
o presiune din partea si-
tuaþiei climaterice, pentru
cã nivelul de precipitaþii a
fost foarte scãzut ºi riscãm
ca, în perioada urmãtoare,
dacã nu vom avea ploi, sã
ne confruntãm cu o secetã
severã mai ales în estul ºi
sud-estul României. Cred cã
ar trebui ca membrii Comi-
siei ºi decidenþii din cadrul
Comisiei sã deschidã o cale
dialogului pe acest subiect
sã putem lua mãsuri ur-
gente, pentru cã anul agricol
2021-2022 prezintã mai
mulþi factori de risc asociaþi
ºi ei necesitã rãspuns la
nivel european pentru toate
cele 27 de state membre” a
spus Adrian Chesnoiu în
cadrul discuþiilor din Consi-
liul de Agriculturã ºi Pescuit.
Au început plãþile
pentru facturile aferente
consumatorilor casnici
de energie
Au început plãþile privind
compensarea ºi plafonarea
cãtre furnizorii de energie,
pentru facturile aferente
consumatorilor casnici, a
anunþat ministrul Muncii,
Marius Budãi, citat de
MEDIAFAX. El a precizat cã
s-au procesat deja cererile
de platã emise de nouã
furnizori de energie.
„ANPIS, unitate aflatã în
subordinea Ministerului
Muncii, a început, luni, plã-
þile privind compensarea ºi
În ultimii ani, România a
avut parte de secetã tot mai
des, 2019 ºi 2020 fiind cei
mai recenþi ani secetoºi.
Însã, cea mai mare scãdere
a producþiei de cereale ca
urmare a secetei a avut loc
în 2020. Producþia a fost cu
40% mai micã decât în anul
anterior, situându-se la
circa 19 milioane de tone.
Mai mult, in acel an a fost
irigatã, prin infrastructura
naþionalã, o suprafaþã de
500.000 de hectare, din cele
circa 5 milioane semãnate
anual cu cereale.
„Noua PAC (Politicã
Agricolã Comunã – n. red.)
vine cu niºte oportunitãþi sã
ajute sectorul, pe termen
mediu ºi lung. Concret,
statele membre pot susþine
participarea agricultorilor la
instrumentele de gestionare
a riscurilor, inclusiv posibi-
litatea de a aloca 3% din
plãþile directe pentru con-
tribuþia fermierului la aces-
te instrumente de gestionare
a riscurilor. De asemenea,
puteþi sã susþineþi asigura-
rea culturilor ºi producþiilor
în caz cã existã pierderi ca
urmare a fenomenelor me-
teorologice extreme a spus
Janusz Wojciechowski, co-
misarul european pentru
Agriculturã ºi Dezvoltare
Ruralã, ca rãspuns pentru
Adrian Chesnoiu.
plafonarea cãtre furnizorii
de energie, pentru facturile
aferente consumatorilor
casnici” a afirmat afirmã mi-
nistrul Muncii, Marius Budãi.
El a informat cã s-au
procesat deja cererile de
platã emise de nouã furni-
zori de energie.
„Vom continua plãþile în
zilele urmãtoare, pânã la
remedierea situaþiei” a
conchis Marius Budãi, mi-
nistrul Muncii ºi Solida-
ritãþii Sociale.
 Pagina 6 • Miercuri, 23 februarie 2022
Contrabanda cu þigãri în regiunea nord-est
a înregistrat o creºtere abruptã la începutul anului
> Aceasta înseamnã cã traficanþii încearcã sufere schimbãri bruºte ºi ritãþilor trebuie sã rãmânã vamal de la nivel central ºi
sã îºi resusciteze reþelele
Piaþa neagrã a þigaretelor
creºte uºor în ianuarie 2022
cu 0,4 p.p. faþã de noiem-
brie 2021, pânã la 7,8% din
totalul consumului, potrivit
unui studiu Novel Research.
„În luna ianuarie, deºi la
nivel naþional piaþa neagrã
s-a menþinut relativ con-
stantã, în anumite regiuni
fluctuaþiile au fost sem-
nificative. Cea mai mare
creºtere a comerþului ilegal
cu þigarete s-a înregistrat în
nord-est, ºi anume 5,8 p.p.
faþã de noiembrie 2021,
pânã la 25,6%, regiunea
continuând sã fie cea mai
afectatã de contrabandã. O
creºtere de 2,6 p.p. pânã la
4,2% se înregistreazã ºi în
Bucureºti. Pe de altã parte,
în regiunea sud-est este
notatã o scãdere de 5,4 p.p.,
pânã la 2,5%. Din punct de
vedere al provenienþei
produselor de pe piaþa
neagrã, «cheap whites»
continuã sã deþinã cea mai
mare pondere, de aproape
60%, deºi se aflã în scãdere
cu 4,9 p.p. Ponderea pro-
duselor provenite din Ucra-
ina creºte uºor cu 0,2 p.p.,
iar Moldova ºi Serbia se
menþin constante, cu 3,5%,
respectiv 0%” a declarat
Marian Marcu, director ge-
neral Novel Research.
Anul trecut
au fost capturate
5,8 de milioane
de pachete de þigãri
„În 2021, au fost captu-
rate circa 116 milioane de
þigarete de contrabandã, în
creºtere cu aproape 5
milioane faþã de 2020,
potrivit StopContraban-
da.ro. Deºi nivelul pieþei
negre a þigaretelor se men-
þine relativ constant în ul-
tima perioadã, totuºi pro-
centul de 7,8 din totalul pie-
þei þigaretelor se traduce
printr-un impact de apro-
ximativ douã miliarde de lei
anual la bugetul statului ºi
în produse necontrolate ºi
nefiscalizate, cu risc major
Dosar penal în cazul unei minore
de 11 ani care ºi-a lovit colega de clasã
Poliþiºtii brãileni au des-
chis dosar de cercetare pe-
nalã în cazul unei minore de
11 ani care ºi-a lovit colega
de clasã, incidentul având
loc la Liceul de Arte Hari-
clea Darclee din municipiul
Brãila, potrivit AGERPRES.
Tatãl elevei agresate a
fãcut plângere la poliþie, un-
de a prezentat ºi o înregis-
trare video realizatã de o altã
neplanificate” a declarat la cote înalte. Eforturile Vã- teritorial, cât ºi prin parti-
Gilda Lazãr, director Corpo- mii, ale Poliþiei de Frontierã ciparea la acþiuni comune de
la adresa siguranþei consu-
matorilor, a dezvoltãrii
economice ºi a afacerilor
legitime din România. În cei
25 de ani de prezenþã pe
piaþa localã, BAT ºi-a con-
solidat statutul de partener
al economiei româneºti, cu
peste 500 de milioane de
euro investiþi în fabrica sa
de la Ploieºti ºi contribuþii
semnificative la bugetul de
stat, care au crescut de la an
la an. Acest ritm de creºtere
va putea fi menþinut în
condiþii de predictibilitate
legislativã ºi dialog con-
structiv cu mediul de afa-
ceri. De asemenea, credem
cu tãrie în nevoia de eforturi
comune ºi vom fi alãturi de
autoritãþile cu atribuþii în
domeniu prin proiecte con-
crete de susþinere în com-
baterea comerþului ilegal cu
produse din tutun” a de-
clarat Ileana Dumitru, direc-
tor juridic ºi relaþii publice
al Ariei Europa Centralã ºi
de Sud în cadrul BAT.
„Anul 2022 a început
într-un context geopolitic
foarte tensionat. În aceste
condiþii, România are ne-
voie mai mult ca oricând de
stabilitate macroeconomicã
ºi de venituri bugetare pe
care sã se poatã baza. Þara
noastrã a devenit în 2020,
un an de crizã fãrã prece-
dent, al doilea mare pro-
ducãtor de þigarete din UE,
alãturi de Germania, dupã
Polonia. Tot în 2020, sec-
torul tutunului a fost cel mai
solid contribuabil, cu 17,54
miliarde lei, iar în 2021
veniturile din accize au
crescut cu 9,4% faþã de anul
precedent, nivelul redus al
contrabandei impulsionând
decisiv acest rezultat. În
primele nouã luni din 2021,
exporturile produselor din
tutun au fost în valoare de
peste 950 milioane euro,
contribuind pozitiv la ba-
lanþa de plãþi cu peste 700
milioane de euro. Ca sã
putem creºte aportul la
buget ºi în acest an, este
nevoie de o politicã fiscalã
coerentã ºi un cadru de
reglementare care sã nu
colegã de clasã, în care se
vede cum o minora de 11 ani
o loveºte ºi o umileºte în
mod repetat pe fetiþã.
„În urma verificãrilor
efectuate a reieºit cã, în data
de 17.02.2022, în jurul orei
9:30, în sala de clasã a unei
unitãþi ºcolare din muni-
cipiu, minora ar fi fost lovitã
de o colegã, în vârstã de 11
ani, din Brãila, incidentul fi-
Actualitate
rate Affairs & Communica-
tions JTI România, Moldova
ºi Bulgaria.
„Contribuim la creºterea
economiei României ºi prin
investiþii, nu doar prin ta-
xele ºi impozitele virate la
buget. În 2020, alãturi de
celelalte companii din sec-
torul tutunului am devenit
cel mai important contri-
buabil la buget de stat, în
condiþiile scãderii venitu-
rilor provenite din sectorul
energetic. Mai mult, prin
PMI Impact suntem parte-
neri ai autoritãþilor de apli-
care a legii în încercarea de
a combate traficul ilicit cu
produse din tutun. PMI Im-
pact este o iniþiativã la nivel
global prin care, începând
din 2016, s-au alocat circa
50 milioane de dolari din-
tr-un total de 100 de milioane
pentru proiecte anticontra-
bandã derulate de instituþii
publice, private ºi organi-
zaþii neguvernamentale. Cea
de-a doua rundã a pro-
gramului a fost extinsã pânã
în aprilie anul curent, iar
pentru cea de-a treia rundã
se pot face înscrieri pânã în
august 2022” a declarat
Dragoº Bucurenci, director
External Affairs, Philip Mor-
ris România.
„Este un semnal bun cã
în perioada de iarnã, pe fon-
dul unei inflaþii record, care
a pus presiune pe puterea de
cumpãrare, contrabanda a
crescut cu doar 0,4 p.p. În
acelaºi timp, este îngrijo-
rãtoare majorarea abruptã
din regiunea de nord-est, ce-
ea ce înseamnã cã traficanþii
încearcã sã îºi resusciteze
reþelele, iar vigilenþa auto-
ind filmat cu telefonul mo-
bil de o altã elevã. În cauzã a
fost întocmit dosar penal
sub aspectul sãvârºirii in-
fracþiunii de lovire sau alte
violenþe ºi se continuã cer-
cetãrile în vederea stabilirii
cu exactitate a împrejurã-
rilor în care a avut loc eveni-
mentul” se aratã într-un co-
municat de presã al IPJ
Brãila.
ºi ale Poliþiei trebuie însã
susþinute ºi de factorii poli-
tici de decizie, pentru ca ac-
þiunile derulate ºi resursele
alocate sã aibã efectele
scontate. Circa 75% din pre-
þul unui pachet de þigarete
înseamnã accize ºi TVA, ca
urmare pentru securizarea
veniturilor bugetare este
absolut necesarã o politicã
fiscalã predictibilã, care sã
nu presupunã majorãri de
taxe peste noapte. În aceastã
perioadã, inflaþia este o pro-
vocare extraordinarã pentru
orice business, motiv pen-
tru care creºterea de accize
ar trebui sã fie mai tem-
peratã decât în anii pre-
cedenþi” a declarat Adrian
Pirau, Market Manager, Im-
perial Tobacco Distribution
Romania.
„Prevenirea ºi combate-
rea contrabandei cu pro-
duse din tutun, precum ºi
menþinerea nivelului mediei
anuale a consumului de þi-
garete provenite din con-
trabandã la sub 10% din to-
talul consumului, repre-
zintã obiective importante
ale autoritãþii vamale. De
remarcat cã rezultatele re-
cente aratã o creºtere cu
peste 9% în anul 2021,
comparativ cu anul 2020, a
veniturilor colectate la bu-
getul statului provenind din
accizele pentru produsele
din tutun. Astfel, în cursul
anului 2021, autoritatea
vamalã a fost activ implicatã
în prevenirea ºi combaterea
fenomenului de contraban-
dã cu produse din tutun, atât
prin acþiuni proprii, des-
fãºurate de structurile de
supraveghere ºi control
Pentru nerespectarea prevederilor
privind combaterea pandemiei
Amenzi de peste 350.000 de lei,
în 24 de ore
Poliþiºtii ºi jandarmii au
aplicat, într-un interval de
24 de ore (de duminicã spre
luni), 1.191 de sancþiuni
contravenþionale, în valoare
totalã de 355.150 de lei,
pentru nerespectarea preve-
derilor referitoare la preve-
nirea ºi combaterea efecte-
tip Joint Customs Opera-
tion, Joint Border Control
Operation sau Joint Action
Days, alãturi de alte state
membre sau de autoritãþile
vamale din Republica Mol-
dova ºi Ucraina, acþiuni ce
au fost coodonate/organi-
zate, dupã caz, de Organi-
zaþia Mondialã a Vãmilor,
Oficiul European de Luptã
Antifraudã (OLAF), Misiu-
nea Uniunii Europene de
Asistenþã la Frontierã în
Moldova ºi Ucraina (EUBAM)
sau Agenþia Europeanã pen-
tru Poliþia de Frontierã ºi
Garda de Coastã (FRONTEX).
În acest an, ne propunem sã
intensificãm eforturile
noastre, inclusiv prin coo-
perarea strânsã cu alte au-
toritãþi de aplicare a legii, cu
autoritãþi similare din alte
state membre sau statele
vecine, cu organizaþii inter-
naþionale, precum ºi cu me-
diul de afaceri onest” a de-
clarat preºedintele Auto-
ritãþii Vamale Române, Bog-
dan Lari Mihei.
Þigãrile, cele mai
traficate produse
la frontierele þãrii
„Þigaretele sunt cele mai
traficate produse la fron-
tierele României, ca urmare
vom continua eforturile
susþinute pentru comba-
terea contrabandei. În cursul
anului trecut, am înregistrat
rezultate remarcabile: po-
liþiºtii de frontierã au reþinut
în 2021, în vederea confis-
cãrii, aproximativ 3,9 mi-
lioane pachete cu þigãri de
contrabandã, cu o valoare de
circa 50 milioane lei, pre-
cum ºi cantitãþi semnifica-
tive de tutun. Acþiunile noas-
tre pentru combaterea aces-
tui fenomen vor continua ºi
în anul 2022, atât indepen-
dent, cât ºi alãturi de alte
structuri ale Ministerului
Afacerilor Interne sau alte
instituþii ale statului cu
atribuþii în domeniul fiscal.
Recent, poliþiºtii de fron-
tierã din cadrul Sectorului
lor pandemiei de COVID-19,
a informat Grupul de Comu-
nicare Strategicã (GCS), citat
de AGERPRES.
Potrivit GCS, încãlcãrile
normelor de protecþie sani-
tarã pot fi sesizate la TelVer-
de 0800.800.165, operaþio-
nalizat de Ministerul de In-
Poliþiei de Frontierã Calafat
au descoperit, ascunse în
douã ansambluri rutiere,
1.750.000 de timbre de
accizã pentru þigarete, spe-
cifice Ucrainei, susceptibile
a fi false. Este doar un exem-
plu menþionat din seria de
acþiuni derulate la început
de an de Poliþia de Frontierã
Românã” a declarat inspec-
torul general al Poliþiei de
Frontierã, chestor principal
de poliþie Liviu Bute.
„În continuare, Poliþia
Românã este angrenatã în
lupta pentru prevenirea ºi
combaterea traficului ilicit
cu produse din tutun. Pri-
oritizarea prevenirii ºi com-
baterii traficului ilicit cu
produse din tutun la nivelul
instituþiei este reflectatã de
rezultatele deosebite obþi-
nute, atât din punct de ve-
dere al capturilor, cât ºi al
menþinerii consumului de
þigarete de contrabandã la
cel mai redus nivel din ulti-
mii ani. Cu siguranþã, acþiu-
nile noastre vor continua, în
cooperare cu ceilalþi parte-
neri instituþionali ºi cu me-
diul de afaceri, pentru a di-
minua nivelul pieþei negre a
þigaretelor” a declarat di-
rectorul Direcþiei de Inves-
tigare a Criminalitãþii Eco-
nomice, chestor de poliþie
Aurel Dobre.
Producãtorii de þigarete
considerã cã, pentru menþi-
nerea pe termen lung a unui
nivel de sub 10% al tra-
ficului ilicit, sunt necesare
mai multe schimbãri legis-
lative pe care, împreunã cu
autoritãþile de aplicare a
legii, le-au solicitat fãrã
succes în ultimii ani. Înca-
drarea contrabandei în cate-
goria ameninþãrilor iden-
tificate în Strategia de apã-
rare a þãrii ar putea constitui
baza pentru aceste modi-
ficãri care includ reglemen-
tarea unitarã, pe criteriu
cantitativ, a infracþiunii de
contrabandã cu þigarete,
precum ºi stabilirea unor
atribuþii specifice pentru
poliþia localã ºi jandar-
merie, întrucât comerþul ile-
gal cu þigarete se desfãºoarã
aproape nestingherit în zo-
na de competenþã a acestora –
pieþe, oboare, staþii de me-
trou.
În 2020, companiile de
tutun au virat la bugetul sta-
tului peste 17,54 miliarde
de lei, sectorul tutunului de-
venind cel mai solid contri-
buabil pentru statul român.
(Comunicat de presã)
terne, apelurile fiind pre-
luate de un dispecerat în sis-
tem integrat ºi repartizate
structurilor teritoriale pen-
tru verificare.
 Naþional Pagina 7 • Miercuri, 23 februarie 2022

Vasile Dîncu: Acciza la carburanþi ar putea fi redusã temporar

Populaþia sã stea liniºtitã, cu 50%; mãsura ar scãdea imediat preþul la pompã
nu va fi un conflict cu peste 1 leu
pe teritoriul nostru Coaliþia a validat ieri re-
ducerea temporarã, cu 50%,
ei persoane fizice sau com-
panii. Am venit la guvernare
Populaþia poate sã stea Dîncu. a accizei la carburanþi, mã- sã luãm mãsuri care sã pro-
liniºtitã, cãci nu va fi rãzboi Ministrul Apãrãrii a surã care ar scãdea preþul la tejeze populaþia ºi firmele
pe teritoriul nostru, spune, precizat cã nu se aºteaptã la pompã imediat cu peste 1 româneºti de impactul cri-
ieri, ministrul Apãrãrii, un flux mare de refugiaþi în
leu, a anunþat, ieri, pe Face- zei energetice. Acesta este
Vasile Dîncu. El susþine cã cazul unui conflict armat.
România nu se aºteaptã la „Ce s-a întâmplat în 2014, book, ministrul Finanþelor, doar una dintre deciziile
fluxuri majore de refugiaþi, când a fost vorba de Cri- Adrian Câciu. care vor constitui pachetul
în cazul unui conflict Rusia- meea, am aºteptat un flux de „Am propus liderilor co- major de soluþii ce au ca
Ucraina. „Existã ºi condiþii refugiaþi sã vinã la noi, cei aliþiei soluþia scãderii tem- scop reducerea facturilor
pentru un conflict armat, mai mulþi s-au dus în zona porare cu 50% a accizei la energetice ºi calmarea
combustibil, mãsurã care ar puseului inflaþionist mani- turate. Guvernul are toate ci- scade, cererea existã, s-ar
reduce preþul la pompã festat la acest început de frele, ºtie exact cât este exe- putea sã vedem cã reducerea
imediat cu peste 1 leu. an”, a precizat sursa citatã. cuþia bugetarã, ºtie exact cât accizei nu se transferã într-
Propunerea a fost validatã în Preºedintele Senatului, poate sã mai întindã, în ce un preþ mai scãzut. Aici e ne-
ºedinþa de azi, astfel cã, în Florin Cîþu, liderul PNL, a direcþie. Apoi, trebuie prio- voie de experþi, sã calculeze,
perioada imediat urmãtoa- declarat luni, referindu-se la ritizat, ce putem face cu sã ne spunã dacã se va ma-
re, vom avea discuþii cu Co- posibilitatea reducerii acci- aceºti bani. Noi spunem cã terializa într-un preþ mai mic
misia Europeanã ºi marile zei pentru carburanþi, în con- trebuie investiþi. Dacã este la pompã. M-am uitat dimi-
companii distribuitoare de diþiile în care preþul la pom- spaþiu fiscal sã reducem ºi neaþã pe preþul petrolului.
carburanþi pentru ca preþu- pã a ajuns la 7 lei, cã: „Aº pu- acciza la carburanþi, sã fa- (...) A crescut preþul
rile la combustibil sã fie re- tea-o lua în calcul, bineîn- cem ºi alte mãsuri care tem- barilului, urma sã se vadã
duse la un nivel suportabil þeles”. „Toþi avem idei, so- porar ar ajuta, foarte bine. ºi la pompã. Sã vedem cum
pentru toþi consumatorii, fie luþii, dar e bine sã fie struc- (...) Dacã oricum preþul nu putem”, a afirmat Cîþu, luni.
foarte multe condiþii, dar nu nord, spre graniþa Poliniei,
se ºtie... Sã sperãm cã încã deci nici acum nu ne
vor continua sã vorbeascã di- aºteptãm la fluxuri majore, Eduard Hellvig:
plomaþii, nu militarii”, a de- dar niciodatã nu se ºtie...”,
clarat ieri ministrul Apãrãrii. a adãugat Vasile Dîncu. Atacurile cibernetice,
Acesta spune cã mai sunt Întrebat dacã existã ºanse
ºanse pentru o rezolvare pe
cale diplomaticã a conflic-
ca, în cazul unui conflict,
acesta sã ajungã, din graniþã
spionajul ºi fenomenul
tului. „Federaþia Rusã folo-
seºte diplomaþia ºi în sco-
în graniþã, pânã în România,
ministrul Apãrãrii a spus:
fake-news s-au intensificat
pul de a influenþa, de a ma- „În acest moment nu existã Atacurile cibernetice, zentat, la solicitarea Comi-
nipula, pentru cã în acelaºi nicio prognozã în acest activitãþile de spionaj ºi cele siei, o analizã de securitate
timp se declarã cã se retrag sens, deci eu cred cã popu- asociate fenomenului „fake din perspectiva atribuþiilor
forþe ºi cã existã aproape un laþia poate sã stea liniºtitã. news” s-au intensificat în ulti- legale ale SRI ºi în contextul
calendar de retragere ºi se Sigur cã în condiþiile unui ma perioadã, le-a spus ieri di- situaþiei tensionate din U-
acþioneazã ºi militar, dar conflict în Ucraina toatã rectorul SRI, Eduard Hellvig, craina. În cadrul ºedinþei, tensificat în ultima perioa- tare de Control ºi o analizã
existã speranþe, în scurt zona este afectatã, dar asta dã, dat fiind contextul re- privind riscurile de secu-
parlamentarilor, cãrora le-a Directorul SRI a evidenþiat
timp va avea loc ºi un comi- nu înseamnã cã va fi un gional”, transmite SRI într-
prezentat o analizã de secu- faptul cã atacurile ciberne- ritate la care ar putea fi
tet NATO-Rusia”, a spus rãzboi pe teritoriul nostru”. un comunicat de presã.
ritate în contextul situaþiei tice, activitãþile de spionaj expusã România în perioada
tensionate din Ucraina. ºi cele asociate fenome- Hellvig a prezentat mem- urmãtoare în funcþie de
Marcel Ciolacu: „Eduard Hellvig a pre- nului „fake news” s-au in- brilor Comisiei Parlamen- factorii externi.
Facturile la energie ºi
gaze nu vor mai creºte Un bãiat din Iaºi ºi o adolescentã din Suceava,
Preºedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, ieri, cã beneficiarii transplanturilor cu rinichii prelevaþi
preþul la energie se va menþine la nivelul actual, iar mãsurile
în vigoare cu privire la facturile la energie electricã ºi gaze de la un copil în moarte cerebralã
naturale vor fi prelungite dupã 1 aprilie. „În primul rând,
preþul la energie rãmâne în continuare ºi vom vedea pe ce Doi copii a cãror viaþã depindea de cerebralã dupã ce a cãzut de la etajul 9 ani a fost necesarã iniþierea dializei.
perioadã, dar pe o perioadã categoric mai lungã. (...) dializã au primit ºansa la o viaþã trei al unui bloc de locuinþe. Cel de-al doilea beneficiar al unui
Actualele mãsuri vor rãmâne în vigoare. În funcþie de cum normalã în urma transplantului renal Conf. univ. dr Ionuþ Nistor, purtã- transplant renal este o fatã de 17 ani,
reglementeazã ANRE, timpul pe care îl au necesar, vom efectuat la Spitalul „Dr.C.I.Parhon” torul de cuvânt al Spitalului „Dr. din Suceava, care fãcea dializã din
vedea dacã se va prelungi actuala ordonanþã sau va veni un din Iaºi, donatorul fiind un bãiat de C.I.Parhon”, a declarat marþi, în cadrul 2016, ea fiind diagnosticatã din primii
nou act legislativ. Toate aceste decizii vor fi comunicate doi ani din Botoºani, aflat în moarte unei conferinþe de presã, cã doi copii ani de viaþã cu insuficienþã renalã.
de cãtre prim-ministru, când va veni cu proiectul de în vârstã de 11 ºi 17 ani au primit o Ambii beneficiari se aflau în
ordonanþã. Cel mai important este cã preþul va rãmâne ºansã la o viaþã normalã în urma evidenþele Spitalului „Sf. Maria” din
acelaºi, cu alte cuvinte facturile nu vor mai creºte sub nicio transplanturilor de rinichi realizate în Iaºi, unde fãceau ºi ºedinþele de dializã,
formã, dimpotrivã, faþã de cele din noiembrie, decembrie cursul zilei de luni în Compartimentul de trei ori pe sãptãmânã.
ºi ianuarie vor scãdea”, a explicat Ciolacu, la Palatul
de Transplant Renal. Intervenþiile „A fost implicatã o echipã multi-
Parlamentului, întrebat care sunt principiile agreate în
cadrul coaliþiei de guvernare. chirurgicale au fost posibile în urma disciplinarã, pentru cã intervenþiile au
Întrebat dacã unii miniºtri ar trebui sã îºi dea demisia prelevãrii de organe care a avut loc în avut o amploare mai mare având în
dacã aceste mãsuri nu produc efecte, mai exact dacã aceeaºi zi, la Spitalul de Pediatrie „Sf. vedere cã au fost efectuate douã
reducerea accizei la carburanþi nu va duce la scãderea Maria”. transplanturi în acelaºi timp. Este o
preþului motorinei ºi benzinei, Ciolacu a rãspuns: „ªtim Donatorul este bãiatul de doi ani colaborare strânsã între cele douã
foarte bine cã toate cauzele la scumpiri au fost de la energie. care a fost declarat în moarte cerebra- spitale. Partea de recoltare s-a realizat
Am vãzut ºi noi o scumpire a barilului de petrol, dar lã dupã ce a cãzut de la etajul trei al împreunã cu echipele de medici
sperãm, ca sã echilibrãm acest lucru s-a venit cu propunerea unui bloc din Botoºani, el devenind astfel urologi ºi de chirurgie pediatricã ºi
de reducere a accizei. Eu nu vorbesc de demisie aici, noi salvatorul a doi copii ce se aflau pe lista anestezie, care au participat inclusiv
vorbim de problemele pe care le au românii ºi sã stopãm de aºteptare pentru un organ sãnãtos. la intervenþie. Evoluþia celor doi este
acest val de scumpiri. Din partea mea, poate sã demisioneze
Potrivit sursei citate, unul dintre favorabilã, copiii se aflã în Compar-
cine vrea, când vrea. E treaba Guvernului”.
Liderul PSD a menþionat cã în ºedinþa coaliþiei de pacienþii transplantaþi este un bãiat de timentul de Transplant Renal, unde se
guvernare au fost agreate mai multe mãsuri cu privire la 11 ani, din Iaºi, care a început ºedinþele recupereazã dupã intervenþie”, a
creºterea preþurilor, dar acestea vor fi comunicate de pre- de dializã din 2020 dupã ce a fost declarat conf. dr. Ionuþ Nistor,
mier. El a precizat cã aceste mãsuri vor avea un impact diagnosticat încã de la naºtere cu o purtãtor de cuvânt al Spitalului Clinic
bugetar „suportabil”. malformaþie urologicã, iar la vârsta de „Dr. C.I. Parhon”.
 Pagina 8 • Miercuri, 23 februarie 2022 Sport
Atletism Futsal
Suceveanul Andrei Gafiþa Bucovina Dãrmãneºti
va concura la ºi Juniorul Suceava
Campionatul Mondial au obþinut calificarea
de Marº din Oman la turneul final
Noua salã de sport din comuna Hãnþeºti a gãzduit, re-
cent, meciurile celui de-al treilea turneu din cadrul Cam-
pionatului Judeþean de Futsal, organizat de AJF Suceava. Rezultatele turneului zonal de la Hãnþeºti:
La finalul zilei de concurs, Bucovina Dãrmãneºti ºi Voinþa Hãnþeºti – Voinþa Zvoriºtea 0-4
Juniorul Suceava au obþinut calificarea la turneul final. Juniorul Suceava – Bucovina Dãrmãneºti 1-1 (3-4, d.p.)
Victoria Vatra Moldoviþei, Sporting Poieni Solca, Voinþa Zvoriºtea – Bucovina Dãrmãneºti 0-3
Progresul Frãtãuþii Vechi, Academica Gãlãneºti, Bucovina Voinþa Hãnþeºti – Juniorul Suceava 1-5
Dãrmãneºti ºi Juniorul Suceava sunt primele ºase echipe Juniorul Suceava – Voinþa Zvoriºtea 11-1
calificate la turneul final din 6 martie. Bucovina Dãrmãneºti – Voinþa Hãnþeºti 4-1.
Ultimele douã vor fi desemnate în urma turneului zonal Clasament: 1. Bucovina Dãrmãneºti 8p, 2. Juniorul Suceava
de la Dolhasca (27 februarie). (ADI PÎRGARU) 7p, 3. Voinþa Zvoriºtea 3p, 4. Voinþa Hãnþeºti 0p.

La începutul lunii martie, „Mã bucur mult pentru Volei feminin, Divizia A1
la Muscat, în Oman, va avea Andrei cã a trecut cu serio-
Fotbal, Liga I
loc Campionatul Mondial
de Marº. La aceastã compe-
zitate peste perioada de
pandemie. Nu a fost uºor
Surprizã produsã U Craiova a promovat,
tiþie deosebitã va participa
ºi componentul Clubului
pentru nimeni ºi sunt
convins cã acest lucru l-a
de CS Medgidia nu fãrã mici emoþii,
Municipal din Suceava,
Andrei Gafiþa.
motivat suplimentar. Nu
voi putea sã-l însoþesc în
CS Medgidia a învins nescontat revelaþia CSO Voluntari
2005, cu scorul de 3-0 (25-22, 25-19, 25-19), în deplasare,
examenul cu Academica
Multiplu campion în com-
petiþiile europene, balcani-
Oman, dar cred cã este un
moment pentru el sã-ºi
într-un meci din etapa a 21-a a Diviziei A1 la volei feminin.
Ioana Baciu a fost cea mai bunã de la oaspete, cu 19
Clinceni
ce ºi naþionale, Andrei a demonstreze valoarea. puncte, fiind susþinutã de Ramona Rus, cu 12 puncte. Universitatea Craiova a învins-o pe Academica Clinceni,
demonstrat cã are resurse ºi Orice punct obþinut la un Dijana Vukovic (14 puncte) s-a remarcat de la CSO cu 3-1 (2-1), în deplasare, la Giurgiu, în ultimul meci din
a trecut cu muncã ºi sudoare campionat mondial se etapa a 27-a a Ligii I de fotbal.
Voluntari.
peste pandemie, continuând multiplicã exponenþial, iar Universitatea a fãcut un meci modest în faþa ultimei
Clasament
„ºirul” mai vechi al mãr- visul de a ajunge la Olim- clasate, dar a reuºit sã câºtige prin golurile marcate de
1. CSM Târgoviºte 50 puncte (19 jocuri), 2. CSO Alexandru Cîmpanu (21, 43) ºi Ionuþ Vînã (76).
ºãluitorilor suceveni. Ulti- piadã este mai aproape”, a
mul, sã zicem, a fost declarat antrenorul Radu Voluntari 43 p (19 j), 3. CSM Volei Alba-Blaj 42 p (16 j), 4. Golul de onoare al ilfovenilor, care veneau dupã 2-8 la
multiplul campion naþional Mihalescu. CSM Lugoj 40 p (19 j), 5. CS Medgidia 38 p (18 j), 6. CS Giurgiu cu Farul Constanþa, a fost înscris de Robert Ion
Silviu Casandra. ADI PÎRGARU Dinamo Bucureºti 28 p (17 j). (37).
Universitatea a obþinut a treia victorie consecutivã în
Volei feminin, Cupa VHF campionat.
Academica a suferit a ºaptea înfrângere consecutivã.
CSM Volei Alba Blaj, din nou într-o semifinalã
Echipa de volei feminin CSM Volei Alba Blaj, înfiinþatã publicul nostru ºi ºtiu cã vom face tot ceea ce depinde de FC Argeº a dat lovitura
în urmã cu un deceniu, va juca azi, la Sala Polivalentã din noi pentru a câºtiga”, a transmis primarul din Blaj,
Târgu Mureº, pentru a patra oarã într-o semifinalã de cupã Gheorghe Valentin Rotar. pe terenul celor
europeanã, cu o echipã din Turcia, la care o jucãtoare are Edilul a adãugat cã oricare va fi rezultatul, „Blajul ºi-a
salariul anual cât bugetul clubului din Alba. fãcut datoria”, fiind clubul care, în 10 ani, a reuºit de la Farul Constanþa
„Miercuri, 23 februarie 2022, la Târgu Mureº, Blajul va „performanþe uluitoare” la nivel naþional, devenind,
juca pentru a patra oarã într-o semifinalã de cupã europeanã! totodatã, echipa cu cel mai mare palmares internaþional FC Argeº a învins-o pe Farul Constanþa cu scorul de 1-0
Este o nouã paginã în istoria performanþelor internaþionale din istoria voleiului feminin românesc. (0-0), în deplasare, la Ovidiu, într-un meci din etapa a 27-
ale voleiului feminin românesc pe care o scrie din nou „Deºi pare cã performanþele noastre îi deranjeazã pe a a Ligii I de fotbal.
Blajul! În faþa noastrã va fi una dintre cele mai mari echipe unii din voleiul românesc, deºi pare cã suntem singuri Unicul gol al partidei a fost reuºit de Iasmin Latovlevici
de volei ale Europei: Eczacibaºi Dynavit Istanbul, un împotriva tuturor, noi continuãm sã reprezentãm cu (89), din loviturã liberã de la circa 20 de metri.
adevãrat colos care înregimenteazã în rândurile sale cinste România, sã aducem plus valoare prin rezultate, Farul a avut ocazii bune de gol prin Andrei Artean (54)
superstaruri precum Tijana Boskovic (Serbia), Adams sã fim respectaþi în Europa! Aºa vedem noi performanþa, ºi Adrian Petre (61). Piteºtenii au ratat ºi ei prin Alexandru
McKenzie (SUA), Maja Ognjenovic (Serbia), Laura aºa am crescut noi ºi numai aºa poate creºte voleiul Iºfan ºi Ahmed Said (41).
Heyrman (Belgia), Hande Baladin (Turcia) sau mai vechea românesc: prin rezultate, prin imagine, prin seriozitate Farul a pierdut douã din ultimele sale trei meciuri de
noastrã cunoºtinþã Ferhat Akbaº, actualul selecþioner al ºi implicare! Nu poþi creºte fãrã aceste ingrediente ºi acasã.
naþionalei Turciei! Nu va fi uºor sã lupþi în faþa unei astfel nu poþi conta prea mult, indiferent ce faci în competiþia FC Argeº are trei victorii ºi un egal în ultimele patru
de echipe stelare, în care o jucãtoare are salariul anula cât internã, dacã refuzi sã joci în Europa”, a susþinut etape.
bugetul clubului nostru, însã eu cred în echipa noastrã, în primarul. În tur, FC Argeº s-a impus cu 2-1.

Formula 1
Echipa francezã de Formula 1 Alpine
ºi-a prezentat noul monopost „A522”
Echipa francezã de For-
mula 1 Alpine ºi-a prezen-
tat, luni, la Paris, noul mo-
nopost „A522”, în culorile
bleu ºi roz, pe care îl vor
pilota spaniolul Fernando
Alonso ºi francezul Esteban
Ocon în acest sezon al
Formulei 1.
„Viaþa este în roz”, a afir-
mat preºedintele director-ge-
neral al Renault, Luca de
Meo, în momentul prezen-
tãrii la Tokyo a noului mo-
del F1 Alpine, care va avea
ºi nuanþe de roz, culoarea
noului sãu sponsor BWT,
grupul austriac de tratare a
apelor.
Fost partener de lungã
duratã a echipei Force India
ºi apoi al Racing Point (de-
venit Aston Martin), BWT
s-a alãturat Alpine, la fel ca
fostul director general de la
Aston Martin, americanul
Otmar Szafnauer, care a
devenit noul director al
echipei Alpine.
Alpine A522 va efectua
primele sale tururi de pistã
la Barcelonei, în cadrul unui
test privat de promovare.
Apoi, de miercuri pânã
vineri vor urma pe circuitul
din Barcelona primele trei
zile de teste oficiale dina-
intea sezonului competiþio-
nal, înaintea altor trei zile
programate în Bahrain, unde
pe 20 martie va avea loc
primul Mare Premiu al
noului sezon din Campiona-
Sport
tul Mondial de Formula 1.
Alpine este a noua din
cele 10 echipe care îºi pre-
zintã versiunea 2022 a mo-
noposturilor, cu o aerodina-
micitate total revizuitã. În
acest sezon, Formula 1 a
introdus un nou regulament
menit sã permitã monopos-
turilor sã se depãºeascã mai
uºor, promiþând mai mult
spectacol.
Pagina 9 • Miercuri, 23 februarie 2022
Tenis
Jaqueline Cristian s-a calificat în runda
a doua a turneului WTA 1.000 de la Doha
Jucãtoarea românã de
tenis Jaqueline Cristian s-a
calificat în runda a doua a
turneului WTA 1.000 de la
Doha (Qatar), dotat cu
premii totale de 2.632.448
de dolari, dupã ce a învins-o,
ieri, pe kazaha Elena Rîba-
kina, cap de serie numãrul
11, cu 6-4, 6-3.
Cristian (23 ani, 71
WTA), venitã din postura de
„lucky loser”, a dispus de
Rîbakina (22 ani, 20 WTA)
dupã o orã ºi 22 de minute.
În primul act cele douã
jucãtoare au mers cap la cap,
românca încheind cu break
(6-4), la a ºasea sa minge de
set. Un break a fãcut
diferenþa ºi în setul secund,
reuºit la 2-1, în urmã cãruia
s-a desprins la 4-1. 80 de puncte WTA, iar în Caroline Garcia (Franþa), cu
Jaqueline Cristian fusese turul al doilea o va înfrunta 6-4, 6-3, Irina Begu a fost
învinsã de Rîbakina în pe rusoaica Daria Kasatkina eliminatã de cehoaica Petra
singurul lor duel anterior, în (24 ani, 28 WTA), care a tre- Kvitova cu 6-3, 6-1, iar So-
2019, în optimi la Bucu- cut de Ajla Tomljanovic (Aus- rana Cîrstea a fost întrecutã
reºti, cu 6-1, 6-0. tralia), cu 6-4, 6-7 (4), 6-2. de spaniola Garbine Mu-
Cristian ºi-a asigurat un Simona Halep a fost guruza, a cincea favoritã, cu
cec de 15.080 de dolari ºi învinsã în primul tur de 7-6 (4), 6-1.
 Pagina 10 • Miercuri, 23 februarie 2022
UE someazã Rusia
sã anuleze recunoaºterea
regiunilor separatiste
> Bruxellesul a pregãtit sancþiuni
Uniunea Europeanã a
cerut, ieri, Rusiei, sã anu-
leze decizia controversatã
de recunoaºtere a regiunilor
separatiste ucrainene Lu-
gansk ºi Doneþk, iar Co-
misia Europeanã a elaborat
deja sancþiuni financiare
împotriva Moscovei. „Uni-
unea Europeanã condamnã
vehement decizia preºe-
dintelui Vladimir Putin de
recunoaºtere a zonele ne-
aflate sub control guver-
namental Doneþk ºi Lugansk
ca entitãþi independente ºi
de a trimite trupe în aceste
zone. Aceastã acþiune
ilegalã submineazã ºi mai
mult suveranitatea Ucrainei
ºi independenþa þãrii, fiind
o încãlcare severã a le-
gislaþiei internaþionale ºi a
acordurilor, inclusiv a
Cartei ONU a Actului de la
Helsinki, a Cartei de la Paris
ºi a Memorandumului de la
Budapesta”, afirmã Josep
Borrell Fontelles, Înaltul
reprezentant UE pentru
Afaceri Externe ºi Politici de
Securitate, conform unui
comunicat vizualizat de
MEDIAFAX. „Cerem Ru-
siei, ca parte implicatã în
conflict, sã anuleze recu-
noaºterea entitãþilor sepa-
ratiste, sã respecte angaja-
mentele, legislaþia interna-
þionalã ºi sã revinã la nego-
cieri în Formatul Norman-
dia ºi în Grupul Trilateral
de Contact. Le cerem tuturor
celorlalte þãri sã nu urmeze
decizia ilegalã a Rusiei de a
recunoaºte independenþa
proclamatã a regiunilor. (...)
Avertizãm Rusia sã nu
utilizeze noile acorduri cu
aceste autoproclamate «re-
publici» ca pretext pentru
noi acþiuni militare în
Ucraina”, subliniazã Josep
Borrell Fontelles.
Mapamond
Preºedintele rus,
Vladimir Putin, a
decis recunoaºterea
independenþei
regiunilor separatiste
ucrainene Lugansk
ºi Doneþk
Preºedintele rus, Vladi-
mir Putin, a decis luni searã
recunoaºterea indepen-
denþei regiunilor separatiste
ucrainene Lugansk ºi
Doneþk, invocând faptul cã
Ucraina nu a avut niciodatã
o „statalitate autenticã”. La
finalul unui discurs tele-
vizat, Vladimir Putin a de-
clarat cã este necesarã recu-
noaºterea autoproclamatei
„Republici Populare Do-
netsk” ºi a autoproclamatei
„Republici Populare Lu-
gansk”. Vladimir Putin a
semnat „acorduri de prie-
tenie ºi într-ajutorare” cu
cele douã republici ºi a cerut
Parlamentului rus sã aprobe
definitiv decizia de recu-
noaºtere a independenþei.
Duma de Stat a propus
recunoaºterea celor douã
regiuni separatiste din estul
Ucrainei, iar acum urmeazã
ca hotãrârea sã fie aprobatã
de Consiliul Federaþiei, Ca-
mera superioarã a Parlamen-
tului de la Moscova.
Rusia susþine cã vrea
dialog cu Occidentul
ºi cã deocamdatã nu va
trimite trupe în Donbas
Administraþia Vladimir Putin a anunþat, ieri, cã vrea
continuarea acþiunilor diplomatice cu Occidentul ºi cã,
deocamdatã, nu va trimite trupe în regiunile separatiste
ucrainene Lugansk ºi Doneþk, a cãror independenþã a fost
recunoscutã de preºedintele Vladimir Putin. Serghei
Lavrov, ministrul rus de Externe, a afirmat cã Rusia vrea
continuarea dialogului, însã nu ºi în cazul în care
Occidentul ar „umili” Moscova. „La fel ca pânã acum, noi
suntem mereu deschiºi dialogului. Vrem sã înþelegem
despre ce va fi acest dialog. Dacã este despre umilirea
Rusiei, despre învinovãþirea Rusiei pentru tot, nu poate
exista o astfel de conversaþie”, a declarat Serghei Lavrov,
citat de agenþia RIA Novosti.
La rândul sãu, Andrei Rudenko, adjunct al ministrului
rus de Externe, susþine cã, „pentru moment”, armata rusã
nu va interveni în estul Ucrainei, dar va face acest lucru în
cazul apariþiei unor „ameninþãri”. „Asistenþa militarã este
prevãzutã în acordul cu republicile Doneþk ºi Lugansk, dar
sã nu facem speculaþii. Pentru moment, nu se pregãteºte
nimeni sã trimitã trupe nicãieri”, a afirmat Andrei
Rudenko, potrivit cotidianului Le Figaro.

Volodimir Zelenski avertizeazã cã nu va accepta

modificarea frontierelor Ucrainei
Ucraina nu va accepta modificarea frontierelor, afirmã
preºedintele Volodimir Zelenski, dupã decizia Rusiei
de recunoaºtere a independenþei regiunilor Doneþk ºi
Lugansk, avertizând asupra dreptului la apãrare
colectivã.
„Cele mai noi acþiuni ale Rusiei sunt o încãlcare a
suveranitãþii Ucrainei ºi a integritãþii teritoriale a þãrii
noastre. Întreaga responsabilitate pentru consecinþele
acestor decizii aparþine Rusiei”, afirmã Volodimir Zelenski,
conform unui comunicat difuzat de Preºedinþia Ucrainei.
„Noi nu ne temem. Frontierele þãrii vor rãmâne aºa cum
sunt. Ucrainenii sunt pe teritoriul lor ºi nu vor ceda nici
cea mai micã parte a teritoriului”, a avertizat preºedintele
Ucrainei, invocând dreptul la apãrarea colectivã.
„Aºteptãm din partea partenerilor paºi clari ºi eficienþi de
susþinere. Acum vom vedea cu adevãrat cine sunt prietenii
noºtri”, a subliniat Volodimir Zelenski, citat de postul
BBC ºi de cotidianul Le Figaro.

Rusia nu aspirã la UE propune interzicerea

recrearea imperiului
> asigurã Vladimir Putin
Rusia nu încearcã sã recreeze un imperiu, în pofida
controversatei recunoaºteri a regiunilor separatiste din
estul Ucrainei, potrivit preºedintelui rus Vladimir Putin,
consemneazã dpa.k „Acest lucru nu corespunde deloc cu
realitatea”, a declarat Putin ieri la Kremlin. Moscova a
constatat cã se fac „speculaþii” pe tema „cã Rusia vrea sã
recreeze imperiul între graniþele imperiale”, a spus Putin,
care a recunoscut anterior „republicile populare” Lugansk
ºi Doneþk ca state independente.
Preºedintele rus a afirmat luni, în timpul unui discurs
televizat, cã Ucraina îºi datoreazã existenþa imperiilor rus
ºi sovietic ºi a pus la îndoialã statalitatea fostei republici
sovietice, menþioneazã dpa.
În Occident se fac auzite de mult timp acuzaþii cã Putin
vrea sã creeze un nou imperiu pentru a redobândi puterea
pierdutã în vremurile sovietice sau þariste, aminteºte
agenþia germanã de presã.
accesului Moscovei
la pieþele ºi serviciile
financiare europene
Uniunea Europeanã a propus ieri sã se interzicã accesul
autoritãþilor ruse la pieþele ºi serviciile financiare europene
ºi sã fie vizate bãncile care finanþeazã armata rusã ºi alte
operaþiuni militare ruse în regiunile separatiste din estul
Ucrainei a cãror independenþã Rusia a recunoscut-o luni
searã, indicã un comunicat al Comisiei Europene ºi
Consiliului European.
Pachetul de sancþiuni propuse de Uniunea Europeanã în
urma deciziei Rusiei de a recunoaºte independenþa
regiunilor Doneþk ºi Lugansk, din estul Ucrainei, ºi care ar
urma sã fie adoptate luni dupã-amiazã, mai include
persoane care au fost implicate în decizia ilegalã ºi vizeazã
comerþul dinspre cele douã regiuni separatiste cãtre UE ºi
în sens invers.

Statele Unite, Franþa ºi Germania ameninþã Rusia

cu o ripostã faþã de hotãrârea privind Ucraina
Preºedinþii Statelor Unite
ºi Franþei, Joseph Biden ºi
Emmanuel Macron, împre-
unã cu Olaf Scholz, cance-
larul Germaniei, au aver-
tizat Rusia, în cursul nopþii
de luni spre marþi, cã decizia
de recunoaºtere a indepen-
denþei regiunilor Doneþk ºi
Lugansk „nu va rãmâne fãrã
ripostã”. „Cele trei pãrþi
sunt de acord cã aceastã
manevrã unilateralã a Rusiei
este o încãlcare gravã a Acor-
dului de la Minsk. Germa-
nia, Franþa ºi Statele Unite
condamnã vehement decizia
preºedintelui Rusiei. Aceas-
tã acþiune nu va rãmâne fãrã
o ripostã”, anunþã Statele
Unite, Franþa ºi Germania,
într-un comunicat comun,
citat de CNN.
Statele Unite, Franþa ºi Ger-
mania au anunþat menþine-
rea „angajamentelor faþã de
integritatea teritorialã ºi
suveranitatea Ucrainei”.
 Culturã Pagina 11 • Miercuri, 23 februarie 2022

„Primãvara poeþilor” Din Regat în Bucovina

> Tema manifestãrii din acest an este Efemerul > Invitata acestei
sãptãmâni a Alianþei Franceze este Jocelyne Renou
Seria activitãþilor derulate în cadrul
proiectului „Les apres-midi francophones”
la Alianþa Francezã din Suceava continuã
cu întâlnirea online „Le Printemps de
Poetes/Primãvara poeþilor”, care va avea
loc pe 23 februarie, ora 18:00.
Invitata acestei sãptãmâni este Jocelyne
Renou, preºedinta asociaþiei franceze
Echanges Culturels de Création Littéraire,
Artistique, Technique et Scientifique/
Schimburi Culturale de Creaþie Literarã,
Artisticã, Tehnicã ºi ªtiinþificã (ECCLATS),
o asociaþie care organizeazã diverse activitãþi
culturale – conferinþe, expoziþii, seri de lecturã,
concerte etc., ne-au informat organizatorii.
„Primãvara poeþilor” este o manifestare
destinatã celebrãrii artei poetice, iniþiatã de
fostul ministru francez al culturii Jack Lang,
în anul 1999, ºi se desfãºoarã în luna
martie. Începând cu anul 2001, fiecare ediþie
are o temã specialã, în jurul cãreia gra-
viteazã creaþiile poetice propuse de par-
ticipanþi. Speranþa, Râsul, Copilãria, Ar-
doarea, Frumuseþea, Curajul, Dorinþa au
fost doar câteva din subiectele propuse în
ediþiile precedente. Creat de Ministerul
Culturii ºi organizat de Centrul Naþional
pentru Poezie, evenimentul propune anual
mai mult de 15.000 de activitãþi (concursuri
de creaþie poeticã, recitaluri de poezie,
Jocelyne Renou
întâlniri cu autori contemporani etc.) în
Franþa ºi Quebec, dar ºi în cele 65 de þãri par-
ticipante la proiect. În 2016, manifestarea a
primit premiul Goncourt pentru poezie.
Jocelyne Renou, absolventã a Con-
servatorului de Artã Dramaticã ºi a ªcolii
Internaþionale de Teatru Jacques Lecoq,
participã la acest eveniment de mai bine de
15 ani, în ultimii 7 în calitate de organizator
ºi reprezentant al Asociaþiei ECCLATS.
Pentru anul 2022, „Primãvara poeþilor”
propune ca temã Efemerul, adicã celebrarea
ºi imortalizarea acelor clipe trecãtoare care
marcheazã viaþa ºi sufletul omului pentru
eternitate. În concordanþã cu tematica aces-
tei ediþii, invitata francezã a pregãtit, în-
tr-un recital inedit, o selecþie de poeme scrise
de autori consacraþi (Louis Aragon, Ray-
mond Queneau, Robert Desnos, Paul Elu-
ard, Léopold Sédan Senghor etc.) prin care
se doreºte (re)descoperirea frumuseþii
poeziei francofone ºi a creaþiei poetice în
general.
Linkul de participare la aceastã întâlnire
online va fi disponibil pe adresa de
Facebook a Alianþei Franceze din Suceava,
dar ºi pe site-ul Alianþei Franceze din
Suceava. Activitãþile se adreseazã tuturor
categoriilor de public ºi sunt gratuite, ni s-a
precizat. (A.B.)
Am observat în nenu-
mãrate rânduri cã lumea
confundã anumite aspecte
ce þin de istoria noastrã
localã ºi mai ales persoane
din alte zone ale þãrii con-
siderã cã tot judeþul Suceava
face parte din Bucovina, ceea
ce nu este corect din punct
de vedere istoric. Iatã la ce
mã refer: de multe ori am
auzit în prezentãrile unor
crainici TV sau radio cã
Fãlticeni ar face parte din
Bucovina: „Vã invitãm în
momentele urmãtoare sã
poposim în frumoasa
Bucovinã ºi anume în oraºul
Fãlticeni...” Dragi prieteni,
Fãlticeni NU este parte din
Bucovina!
Haideþi sã lãmurim pen-
tru început ce înseamnã
Regat ºi ce înseamnã Bu-
covina. În anul 1881 Româ-
nia a devenit regat, iar Carol I
de Hohenzollern-Sigmarin-
gen, ºeful statului, a devenit
primul rege al României,
,,alteþã regalã”. România a
fost condusã de mai mulþi
regi pânã în anul 1947 când
la putere au venit comu-
niºtii: Carol I, Ferdinand I,
Mihai, Carol II. Vechiul
Regat cuprindea Moldova ºi
Þara Româneascã, iar lo-
cuitorii sãi erau numiþi „re-
gãþeni”.
Bucovina, adicã „Þara fa-
gilor”, dupã o denumire
nemþeascã, s-a desprins de
Moldova în anul 1774 când
a fost asimilatã de Imperiul
Habsburgic Austro-Ungar
(Bukowina) ºi s-a unit cu
Regatul României abia dupã
Primul Rãzboi Mondial. Din
Bucovina fãceau parte 142
aºezãri din judeþul Suceava
(ex: Gura Humorului, Fra-
sin, Câmpulung Moldove-
nesc, Cajvana, Solca, Vatra
Dornei, Suceava, Miliºãuþi,
Siret, Rãdãuþi, Vicov de
Sus), cât ºi oraºe ºi sate din
Ucraina (ex: Cernãuþi). Din
Bucovina NU fãceau parte
localitãþile Fãlticeni, Broº-
teni, Dolhasca, Liteni, Sal-
cea, nici judeþul Botoºani.
Fãlticeni era un oraº de
graniþã între Regat ºi Bu-
covina. De aceea, în timpul
bãtãliei de la Spãtãreºti din
ianuarie 1918, trupele ruse
care se retrãgeau spre þara
lor urmãreau sã cucereascã
oraºul Fãlticeni, pentru a li
se înlesni intrarea în Bu-
covina. Clare lãmuriri în a-
Inaugurarea muzeului din Cornu Luncii (2018)
cest sens le gãsim la cro-
nicarul Eugen Dimitriu, fost
director al Galeriei Oame-
nilor de Seamã din Fãlti-
ceni, în cartea sa ,,Oraºul
muzelor”. La ieºirea din
Fãlticeni spre Bucovina au
existat pichete grãnicereºti
ale armatei române la Cornu
Luncii ºi la ieºirea din oraº
spre Buneºti. La punctul de
frontierã de la Cornu Luncii
s-a impus maiorul Scriban
în perioada ocupãrii Buco-
vinei de cãtre habsburgi.
Pentru a se trece graniþa la
Fãlticeni, controalele de la
Cornu Luncii erau aspre,
cetãþenilor li se verificau
actele, dar ºi bagajele. Acest
lucru s-a întâmplat pânã în
anul 1918 când trupele ro-
mâne au intrat în Bucovina,
mai precis Regimentul 16
Infanterie din Fãlticeni,
Cornu Luncii devenind,
astfel, prima localitate care
s-a unit cu þara. În anul
2018, în locul pichetului de
graniþã s-a înfiinþat un mu-
zeu al Unirii.
La ieºirea din oraºul Fãl-
ticeni spre Suceava exista
un pichet al grãnicerilor în
serpentinele din livezile de
la Buneºti. Aici erau veri-
ficate paºapoartele celor
care cãlãtoreau dinspre Fãl-
ticeni spre... Bucovina. La
acest pichet, din pãcate,
aveau loc chefuri mari, cât
se poate de deºãnþate, în
rândul ofiþerilor din Primul
Rãzboi Mondial. Ei erau
cunoscuþi pentru chefurile
însoþite de bãuturã ºi femei
uºoare, pentru ei cântând în
nenumãrate rânduri lãutarul
Anghel Balica. Existã un
moment care vorbeºte cât se
poate de lãmurit despre ri-
giditatea regulilor impuse
de graniþe. Muzicianul de la
Fãlticeni Oscar Pursch,
pentru a susþine concerte la
Suceava cu fanfara regi-
mentului din oraº, era ne-
voit sã obþinã aprobãri toc-
mai de la Viena pentru a pu-
tea trece graniþa spre Bu-
covina.
Dupã cum se poate ob-
serva, oraºul nostru, Fãlti-
ceni, are o istorie foarte in-
teresantã, care trebuie re-
descoperitã ºi înþeleasã.
LENUÞA RUSU

De astãzi, la Muzeul Naþional de Istorie al României
Expoziþia „100 de ani de relaþii diplomatice între
România ºi Japonia”
Expoziþia „100 de ani de
relaþii diplomatice între
România ºi Japonia” se va
deschide miercuri, la ora
16:30, la Muzeul Naþional
de Istorie a României
(MNIR) din Bucureºti.
Potrivit unui comunicat
al MNIR transmis luni cãtre
AGERPRES, proiectul expo-
ziþional este organizat de
Arhivele Diplomatice ale
Ministerului Afacerilor Ex-
terne în parteneriat cu Am-
basada Japoniei ºi Muzeul
Naþional de Istorie a Româ-
niei, vernisajul urmând sã
aibã loc în prezenþa am-
basadorului Japoniei în Ro-
mânia, Hiroshi Ueda.
Vernisajul va include ºi
un moment artistic susþinut
de Flavia ºi Taisuke Sasaki,
care vor recita în japonezã
„La Steaua” ºi „Somnoroase
pãsãrele”.
Expoziþia evidenþiazã
strânsa legãturã istoricã
dintre cele douã þãri, reflec-
tatã prin prisma principa-
lelor domenii de cooperare
româno-japoneze.
În cadrul expoziþiei sunt
incluse numeroase docu-
mente ºi fotografii prove-
nind din fondurile aflate în
pãstrarea Arhivelor Diplo-
matice ale ministerelor de
Externe român ºi japonez,
care prezintã primele con-
tacte dintre suveranii celor
douã þãri de la finele seco-
lului al XIX-lea, perioada
interbelicã, odatã cu vizita
Principelui Carol în Japonia
(1920), reluarea activitãþii
Legaþiei României la Tokyo
(iunie 1921), sub condu-
cerea lui Edgar Mavrocor-
dat, ºi deschiderea Legaþiei
Japoniei la Bucureºti (mar-
tie 1922), primul ºef al aces-
teia fiind Genshiro Nishi.
Expoziþia ilustreazã ac-
tivitatea a doi diplomaþi de
excepþie acreditaþi la Tokyo
ºi respectiv, Bucureºti:
Gheorghe Bãgulescu (1890-
1963), autor al unor lucrãri
remarcabile dedicate cul-
turii japoneze ºi posesor al
unei colecþii impresionante
de artã japonezã, respectiv
Chiune Sugihara (1900-
1986), cãruia în anul 1984
i-a fost conferit titlul „Drept
între Popoare” de cãtre Insti-
tutul Memorial al Holo-
caustului „Yad Vashem” din
Ierusalim.
De asemenea, vor fi ex-
puse mai multe obiecte de
mare valoare din patri-
moniul Muzeului Naþional
de Istorie a României care
evidenþiazã relaþiile româ-
no-japoneze (ordine ºi de-
coraþii, brevete, opere de
artã).
În cadrul expoziþiei sunt
prezentate principalele re-
pere în relaþiile comerciale
ºi economice româno-japo-
neze, precum ºi relaþiile
culturale bilaterale.
Expoziþia va fi deschisã
pânã pe 6 martie ºi poate fi
vizitatã de miercuri pânã
duminicã, între orele 9:00 –
17:00, cu respectarea
normelor sanitare în vigoa-
re.
> CONTRACTUL NU A FOST PRELUNGIT Ministrul
Culturii, Lucian Romaºcanu, a afirmat cã a decis sã nu
prelungeascã interimatul lui ªtefan Bâlici la conducerea
Institutului Naþional al Patrimoniului (INP), precizând cã
arhitectul „nu a fost dat afarã”, mandatul acestuia expirând
în urma unei evaluãri desfãºurate în timpul mandatului
predecesorului sãu liberal la conducerea ministerului.
„...Viziunea mea despre cum trebuie sã arate ºi sã
funcþioneze Ministerul Culturii este responsabilitatea mea
exclusivã ºi, în consecinþã, am decis sã nu prelungesc
interimatul domnului Bâlici la conducerea INP. (...) Îi
mulþumesc domnului Bâlici pentru cele fãcute bine în
activitatea sa de 6 ani la INP. Este un bun arhitect, un bun
teoretician al domeniului, sper cã vom putea beneficia de
expertiza dumnealui ºi pe viitor. Pot spune însã, cu
respectul cuvenit domnului Bâlici, cã zone importante din
activitatea INP au rãmas neacoperite. (...) Acum spun doar
atât: domnul Bâlici nu a fost dat afarã. Mandatul dumnealui
a expirat pe 24.12.2021 în urma unei evaluãri desfãºurate
pe mandatul ministrului liberal al Culturii, domnul
Gheorghiu. I-am acordat un interimat de 60 de zile care
înceteazã azi. La urmãtorul concurs, domnul Bâlici poate
participa fãrã nicio opreliºte” a precizat Lucian Romaº-
canu, într-o postare pe Facebook, potrivit AGERPRES.
Ministrul Culturii a declarat cã îºi doreºte ca, în acest
mandat al sãu, printre prioritãþile anunþate în programul
de guvernare, protejarea ºi restaurarea patrimoniului sã
devinã „o realitate concretã”. El a precizat cã în perioada
urmãtoare conducerea interimarã a INP va fi asiguratã de
Oana Zaharia, care, împreunã cu specialiºtii din Ministerul
Culturii, „vor creiona noul mod de gestionare a sensibilului
domeniu al patrimoniului”.
 Pagina 12 • Miercuri, 23 februarie 2022 Societate
Musafiri din Lituania (subsemnata), Picturã
(prof. Grigoraº Dan), Sculp-

PETRU TOMEGEA
la Clubul Copiilor din Fãlticeni turã (prof. dr. Benþa Co-
drin), Orientare turisticã
Din fericire printre noi profesori din Siauliai – Li- sare, aºa cum se ºi cuvenea (prof. Beraru Dan), Karting
Agitatorii existã mulþi Domni Tran-
dafiri pentru care ºcoala nu
tuania, graþie colegului nos-
tru prof. dr. Benþa Codrin,
în astfel de momente me-
morabile. Cadrele didactice
(prof. Corbu Constantin),
Dans modern (prof. Mol-
Sunt o categorie specialã de activiºti politici folosiþi reprezintã un loc, ci o stare. actualmente ºi director al din Lituania au fost profund dovanu Caterina), ªah (prof.
pentru prima datã de Partidul Bolºevic al lui Lenin. Cu ce Din fericire printre noi exis- prestigiosului colegiu, cât ºi
se ocupau? Încurajau, convingeau sau prosteau cetãþenii tã elevi pentru care ºcoala responsabilul proiectului
sã devinã bolºevici prin prezentarea scopurilor organizaþiei este calea sigurã cãtre o viaþã Ersmus+Project KA122-
lor: cicã partidul bolºevic e al muncitorilor ºi al þãranilor, adevãratã. Aceste douã SCH-Short-term projects
e partea inteligentã a poporului rus, adicã elita, bolºevicii componente interacþionând for mobility of learners and
sunt cei mai mari patrioþi, îi cautã ºi îi pedepsesc pe ºi completându-se reciproc staff in school education Form
duºmanii poporului, luptã pentru libertatea ºi bunãstarea duc cãtre împlinire. Împli- ID KA122-SCH-87FC31A6
tuturora alungându-i pe exploatatori, pe burghezi ºi pe nirea este însã rezultatul mun- ,,Discover STEAM”.
moºieri, pe capitaliºti, pe strãinii de þarã ºi de neam, luptã cii, seriozitãþii ºi implicãrii. Vorbind despre transdis-
ca toþi oamenii sã fie egali, se îngrijesc ca nimeni altul de Între Clubul Copiilor Fãl- ciplinaritate, interdiscipli-
binele comun ºi au fãcut din Maica Rusie cea mai puternicã, ticeni ºi Colegiul Naþional naritate ºi multidiscipli-
mai dezvoltatã, mai înaintatã þarã de pe pãmânt. Nicu Gane din Fãlticeni naritate, vorbim implicit
În România, partidul bolºevicilor s-a numit Partidul existã o veche colaborare în despre educaþia STEAM
ceea ce priveºte educarea, (Science, Technology, Engi- impresionate de ceea ce au Pânzaru Liviu).
Comunist Român, iar bazele sale au fost puse de Lenin ºi
instruirea ºi formarea carac- neering, Arts, Mathema- descoperit la Clubul Co- Considerãm cã astfel de
Stalin împreunã cu cozile de topor ale noastre, de care n-am
terelor elevilor, conturarea tics), o educaþie a secolului piilor Fãlticeni, de activi- schimburi de experienþã
dus niciodatã lipsã. Agitatorii bolºevici ºi-au îndeplinit sunt cât se poate de benefice,
lor ca persoane bine pregã- XXI, care se muleazã perfect tãþile la care au participat,
„cu prisosinþã“ misiunea, realizând un „stat al muncitorilor ele dându-ne ºansa sã ne
tite pentru diferite ramuri pe nevoile actuale ale ele- activitãþi susþinute de cer-
ºi þãranilor“, cicã Societatea Socialistã Multilateral îmbogãþim bagajul expe-
profesionale. Aºa se face cã vilor noºtri. curile de Protecþia mediului
Dezvoltatã, au politizat toate sectoarele vieþii economi- în sãptãmâna 14-18 febru- Respectând tradiþia, dl (prof. Pascariu Daniela), rienþei de la catedrã, iar ele-
co-sociale, inclusiv ºcoala, armata, miliþia, sãnãtatea…, arie a.c. ne-am putut bucura director al Clubului Copi- Muzicã uºoarã (prof. Rusu vilor oportunitatea de a-ºi
lãsându-ne moºtenire în decembrie 1989 o þarã amãrâtã, ºi noi, profesorii ºi elevii de ilor Fãlticeni, prof. dr. Porof Vlad), Culturã ºi civilizaþie lãrgi orizontul cãtre lume.
cea mai sãracã din Europa, subdezvoltatã, coruptã pânã în la Clubul Copiilor Fãlticeni, Marcel, a întâmpinat dis- englezã (prof. Nuþu Ca-
mãduva oaselor, corupþie de care încã n-am scãpat ºi nici de vizita unui grup de tinºii oaspeþi cu pâine ºi melia), Muzicã popularã LENUÞA RUSU
ºanse nu sunt, din cât se vede.
Cu ce se ocupã azi agitatorii? Cu ceea ce s-au ocupat
întotdeauna: 1. prostesc populaþia lãudând partidele care „Tineri lideri Cultivarea speciilor
îi sponsorizeazã ori îi plãtesc pentru „serviciile“ lor ºi îi
criticã de mama focului, îi batjocoresc, îi mârºãvesc pe
pentru agriculturã” ºi a soiurilor de floare
adversari. Fac acelaºi lucru pe care îl fac câinii de pazã sau
pe care îl fãceau pe vremuri oºtenii înarmaþi cu sabia, cu
> Clubul Fermierilor Români lanseazã de cearã în zona montanã
lancea, cu arcul, cu sâneaþa, dar în locul armelor folosesc
înscrierile la a patra ediþie a programului Floarea de cearã (Hoya carnosa) este o plantã floricolã
batjocura ºi minciuna, mult mai otrãvite ºi mai eficace. care este cultivatã foarte des în grãdinile ºi în casele
fermierilor din toatã zona montanã. Speciile florii de cearã
2. De multe ori sunt nevoiþi, din pricina societãþii de secol cele mai rãspândite în grãdinile fermierilor din zona de
XXI ºi a sculelor moderne ca internet, smartphone…, sã munte sunt Hoya aldrichii, Hoya bella, Hoya imperialis
spunã ºi adevãrul, mai cu seamã atunci când au de strecurat ºi Hoya mindorensis. Soiurile cele mai cultivate în
alãturi de adevãr minciunile lor gogonate. grãdinile ºi în casele fermierilor din zona montanã sunt
Priviþi-i la TV searã de searã cum fac spume la gurã, Buttons, Pink, Rope, Silver, Krimson, Queen etc.
Aceste specii ºi soiuri de floare de cearã gãsesc condiþii
citiþi-le „producþiile” preþioase pe site-urile lor ºi
foarte bune de creºtere ºi de înflorire în zona montanã pe
minunaþi-vã cu câtã uºurinþã spun minciuni, induc lumea solurile luto-nisipoase, pietroase, calcaroase, cernozio-
în eroare, spurcã tot ce nu vine de la partidul ori liderul mice ºi brun-roºcate de pãdure, cât ºi pe solurile fertile,
care-i hrãneºte. O fac fãrã sã clipeascã. Fãrã sã li se Clubul Fermierilor Ro- business, legislativ-juridic, bine lucrate, bogate în humus ºi bine expuse la soare.
mâni lanseazã înscrierile la fiscal-audit, tehnologie. Lucrãrile care se preteazã la cultura florii de cearã în
clinteascã un fir de pãr din sprânceanã. a patra ediþie a programului Cursurile sunt interactive,
Cum procedeazã agitatorii? Simplu: se întâlneºte „Tineri lideri pentru agricul- cu activitãþi practice ºi
preºedintele Iohannis cu liderii europeni, cu preºedintele turã” care se adreseazã ti- studii de caz, iar transferul
american Joe Biden, dar ei repetã de dimineaþã pânã seara nerilor cu vârsta de pânã la de cunoºtinþe, metode ºi
cã liderul nostru e mut ca un ficus, e leneº, nu face nimic, 35 ani provenind din familii concepte se face prin anco-
de fermieri, potrivit unui rarea lor în afacerea de familie.
îl doare în cot de popor, de facturi, de conflictul de la comunicat remis ieri AGER- „Programul îºi consoli-
graniþã între Rusia ºi Ucraina. Pe deasupra, are 7 case, e PRES. Astfel, peste 120 de deazã prin noua serie rolul
neamþ, merge la schi ºi la golf. ªi-ºi mai ia ºi geaca roºie! copii de fermieri sunt aº- important într-un proces
La fel ºi cu guvernul: s-a reuºit aducerea la aceeaºi masã teptaþi sã participe la a patra complex de transformare a
ediþie a programului, care va agriculturii româneºti,
la Palatul Victoria a eternilor rivali PNL ºi PSD, rezultatele debuta în toamnã ºi care îºi rãspunzând creativ unor
guvernãrii sunt tot mai mulþumitoare, dar agitatorii de propune sã îi pregãteascã pe provocãri majore comune
serviciu vãd altceva: de mâine, de poimâine coaliþia de aceºtia pentru a continua tuturor þãrilor europene: perioada de vegetaþie sunt administrarea îngrãºãmintelor
guvernãmânt se va sparge, când Cîþu, când Câciu, când afacerile familiei, pentru lipsa de atractivitate pentru minerale ºi organice, aratul cu plugul cu cormanã supli-
asumarea rolului de lider în agriculturã a noii generaþii, mentarã pe suprafeþele de teren mari, sãparea ºi
Cutare, când Cutãrescu… au spus-o cu gura lor, chiar dacã propriile afaceri ºi în co- asigurarea continuitãþii în mobilizarea solului cu cazmaua pe suprafeþele de teren
altcineva nu i-a auzit. Nu vedeþi? Nu-s în stare sã creascã munitate, dar ºi pentru a fermã (pe fondul îmbãtrâ- mici, semãnarea plantelor în ghiveci întru-un substrat de
pensiile. ªi-au lãsat poporul la greu, au scumpit facturile, participa activ la mai buna nirii populaþiei) ºi riscurile pãmânt alcãtuit dintr-o parte pãmânt de grãdinã ºi o parte
alimentele de bazã, murim de foame ºi vine rãzboiul peste reprezentare profesionalã a asociate schimbãrilor cli- mraniþã, efectuarea de praºile manuale ºi de pliviri ºi
fermierilor în structurile matice, care necesitã pu- menþinerea locului liber de buruieni în jurul plantelor,
noi cu tot cu refugiaþi. Nu conteazã cã ºi celelalte state administraþiei publice din nerea la lucru a noilor teh-
europene ºi nu numai se confruntã exact cu aceleaºi irigarea prin picurare ºi prin aspersiune, combaterea
România ºi de la Bruxelles. nologii ºi modele de afaceri. bolilor ºi a dãunãtorilor cu ajutorul fungicidelor ºi a
necazuri. Conform sursei citate, Este primul program major insecticidelor existente la ora actualã pe piaþa agricolã
Cicã sã ne uitãm la „puturosul de Rafila“, ministrul obiectivul Clubului Fermie- european care vine cu o
rilor Români este de a pre- abordare integratã a temelor montanã ºi recoltarea florilor în perioada iulie – octombrie.
Sãnãtãþii: cum-necum, a continuat politica de sãnãtate a gãti peste 1.000 de tineri menþionate, urmãrind iden- Floarea de cearã se înmulþeºte prin seminþe, butaºi ºi prin
lui Nelu Tãtaru ºi Raed Arafat, iar rezultatele sunt mai fermieri pânã în anul 2027. tificarea, antrenarea ºi susþi- marcotaj ºerpuitor. Speciile ºi soiurile acestei flori sunt
bune chiar decât în þãri cu pretenþii în ceea ce priveºte Programul se desfãºoarã nerea unei noi generaþii de foarte rezistente la boli ºi la dãunãtori.
pe parcursul a ºapte luni ºi lideri în agriculturã, oameni Cercetãrile horticole ºi naturiste au scos la ivealã cã
infectãrile cu ultimul val, dar nu, cicã nu e bine, n-a suculenþa din inflorescenþa acestei flori produce mir. Mai
cuprinde cursuri de pre- pregãtiþi sã preia afacerea
construit spitale ºi va pierde banii din PNRR. O spune gãtire în urmãtoarele do- familiei, sã se implice res- mult, floarea de cearã este folositã la confecþionarea de
tocmai unul dintre agitatorii care ºi-a aranjat contracte de menii: administrarea aface- ponsabil în viaþa comunitã- metanii pentru cãlugãri ºi creºtini. Aceastã plantã are
consultanþã de câteva milioane bune de euro, fãrã sã rii, management strategic, þii rurale, sã fie vectorul proprietãþi curative ºi ornamentale deosebite. Floarea de
priceapã cã spitalele regionale nu se pot ridica în câteva leadership, comunicare ºi transformãrii inovative a cearã este folositã pentru ornamentarea ºi amenajarea
luni. vorbire în public, diplo- afacerii pe baze antrepreno- caselor, apartamentelor, a grãdinilor familiale, didactice
maþie ºi protocol, vânzare ºi riale ºi tehnologice” a de- ºi experimentale de stat cât ºi a parcurilor municipale ºi
De ce merge România doi paºi înainte doi înapoi? Din tehnici de negociere, mar- clarat Florian Ciolacu, di- orãºeneºti din întreaga zonã montanã a României. (Ing.
pricina agitatorilor politici care creeazã o altã realitate keting în agribusiness, rector executiv Clubul horticol diplomat LAURIAN UNGURIAN, Agenþia
politicã, una a imposturii, a minciunii ºi a manipulãrii. resurse umane, simulare de Fermierilor Români. Naþionalã a Zonei Montane Vatra Dornei)
 Breviar Pagina 13 • Miercuri, 23 februarie 2022

TVR 1 TVR 2 ANTENA 1 PRO TV PRO CINEMA PRIMA TV

13:00 Dr. Chioþea
07:00 Telejurnal matinal
07:50 Zi de zi (R)
08:00 Cu capu-n zori
09:45 Teleshopping
10:00 Fun urban (R)
10:35 Legendele palatului:
Concubina regelui (R)
11:55 Mic portret de mari ro-
mance (R)
12:00 Teleshopping
12:30 Tribuna partidelor
parlamentare
13:00 Dr. Chioþea
14:00 Telejurnal
14:55 Vorbeºte corect!
15:10 Convieþuiri
17:00 Banii tãi
18:00 Handbal masculin, Cupa
României: SCM Politehnica
Timiºoara - ACS HC Buzãu
19:35 Zi de zi
19:39 Sport
19:55 Meteo
20:00 Telejurnal
20:57 Meteo
21:00 Tema zilei
22:00 Adevãruri despre trecut
22:30 Istorii ascunse
23:00 Breaking fake news
00:00 Fantomele fiordului
01:00 Telejurnal (R)
02:00 Fantomele fiordului (R)
02:50 Breaking fake news (R)
20:10 Manon, fata izvoarelor 00:30 Urma scapã turma 20:30 Las fierbinþi 20:30 Faþa terorii 20:00 Mlaºtina corupþiei
07:00 Glumeþii (R) 08:00 Neatza cu Rãzvan ºi Dani 07:00 ªtirile Pro Tv 08:00 Câinele extraterestru 07:00 Starea naþiei (R)
07:30 România…în bucate (R) 12:00 Observator 10:30 Vorbeºte lumea (R) 08:00 Focus la prima orã
08:00 Ferma (R) 14:00 Mireasa 13:00 ªtirile Pro Tv 2003, SUA, Animaþie, Aventuri 10:00 Ringo
08:50 Teleshopping 16:00 Acces direct 14:00 Lecþii de viaþã 09:45 La bloc 2019, Mexic, Romantic
09:00 Teleºcoala - Clasa a VIII-a 17:00 Observator 15:00 La Maruþã (R) 11:00 Coloana de directie (R)
10:00 Documentar 360° Geo (R) 18:00 Preþul cel bun 17:00 ªtirile Pro Tv 2002, Romania, Comedie 12:00 Teleshopping
11:00 Câºtigã România! 19:00 Observator 18:00 Ce spun românii 12:15 Pe limba dragostei 14:00 Focus
12:00 Telejurnal TVR 2 20:30 Chefi fãrã limite 19:00 ªtirile Pro Tv (R) 15:00 Hai cu fetele!
12:40 Teleshopping 00:00 Observator 20:30 Las fierbinþi 2021, Canada, Comedie, Familie, 16:00 Exclusiv VIP
13:00 Cultura minoritãþilor 00:30 Urma scapã turma 2012, Romania, Comedie Romantic 18:00 Focus 18
13:30 Sãnãtate cu de toate 2014, SUA, Comedie, Western 14:00 Strada Hanovra 19:30 Flash monden
14:00 Documentar 360° Geo 1979, SUA, Acþiune, Dramã, 20:00 Mlaºtina corupþiei
15:00 Teleºcoala - Clasa a XII-a Rãzboi, Dragoste 2016, SUA, Dramã, Thriller
16:00 Handbal masculin, Cupa 16:15 Sezonul miracolelor
României: Vaslui - Alexandria 2018, SUA, Dramã
17:30 Glumeþii 18:15 La bloc
18:00 Ora de ºtiri 2002, Romania, Comedie
18:50 E vremea ta! 20:30 Faþa terorii
19:10 Misterele Aurorei 2004, SUA, Acþiune, Dramã,
Teagarden: moºtenire mortalã Thriller
20:10 Manon, fata izvoarelor 22:30 Priest: Rãzbunãtorul
1986, Franta, Dramã 2011, SUA, Acþiune, Horror,
22:05 Câºtigã România! (R) Thriller
23:00 Iarna amintirilor 00:15 Faþa terorii
00:00 Luminiþa de la miezul 21:30 Imperiul leilor (R)
nopþii 00:00 ªtirile Pro Tv 2004, SUA, Acþiune, Dramã,
01:00 Câºtigã România! (R) 00:30 Alien vs. Predator - Re- Thriller 22:00 Starea naþiei
02:00 Ora de ºtiri (R) quiem 02:15 La Maruþã 23:00 Focus
02:45 Manon, fata izvoarelor (R) 02:30 Inimã de dragon 4 (R) 2007, SUA, Acþiune, Aventuri, SF (R) 00:00 Exclusiv VIP (R)
04:40 România…în bucate (R) 2017, Fantastic 02:30 Superspeed (R) 04:00 La bloc 02:00 Mlaºtina corupþiei (R)
05:10 Luminiþa de la miezul 04:15 Acces direct (R) 03:00 Vorbeºte lumea (R) (R) 2016, SUA, Dramã, Thriller
nopþii (R) 05:00 Preþul cel bun (R) 05:00 Ce spun românii (R) 2002, Romania, Comedie 04:00 Focus (R)
06:10 Teleshopping 06:00 Observator 06:00 ªtirile Pro Tv 05:30 La Maruþã (R) 05:00 Exclusiv VIP (R)

HBO PRO 2 KANAL D NAÞIONAL DISCOVERY DIVA

07:45 Wild Mountain Thyme
09:30 Maºini 2 11:20 Animale
fantastice: Crimele lui Grindel-
wald 13:35 Star la radio:
grandoare ºi decadenþã 2020,
SUA, Documentar, Sport 14:50
Interior 2019, Polonia, Dramã
16:20 Regele Leu 2019, SUA,
Animaþie, Aventuri, Dramã,
Familie, Muzical 18:25 Calcã
apãsat: Povestea lui Dewey Cox
2007, SUA, Comedie 20:00 Sfinþii
din Mafie 2021, SUA, Crimã,
Dramã 22:00 Euforia 2019, SUA,
Dramã 23:00 Percy 2020,
Biografic, Dramã 00:40 Totul
despre sex 03:00 Totul despre
sex 2 2010, SUA, Comedie,
Dramã, Romantic 05:25 Pe
platourile de filmare 06:00 O
pereche de Ziua Îndrãgostiþilor
2020, Dramã, Romantic
07:30 Scorpionul (R) 08:30
Teleshopping 09:00 Jocul cu
focul (R) 11:00 Teleshopping
11:30 Lasã-mã sã zbor12:45
Teleshopping 13:00 Pe firul
iubirii (R) 2021, Mexic, Dramã
15:00 Dragoste fara cuvinte (R)
2016, Romantic 16:00 Jocul cu
focul 18:00 Pe firul iubirii 2021,
Mexic, Dramã 20:00 Dragoste
fara cuvinte 2016, Romantic
21:00 Scorpionul 2020, Turcia,
Dramã 22:00 Numele meu e Riza
23:00 Intre tine ºi rãu 2019,
Turcia, Dramã 00:00 Pe firul
iubirii (R) 2021, Mexic, Dramã
02:00 Dragoste fara cuvinte (R)
2016, Romantic 03:00 Numele
meu e Riza (R) 04:00 Ce se
întâmplã doctore? 04:30 Lasã-mã
sã zbor (R) 2017, Mexic, Dramã
05:30 Intre tine ºi rãu (R) 2019
07:30 Teleshopping 08:15 Pastila
de râs (emisiune divertisment)
08:45 Teleshopping 09:15
Mireasa din Istanbul 2017,
Turcia, Romantic, Dragoste 12:00
ªtirile Kanal D (emisiune info,
sport, meteo) 13:00 În cãutarea
adevãrului 15:00 Teo Show
17:00 Trairi alaturi de Andreea
Mantea 19:00 ªtirile Kanal D
(emisiune info, sport, meteo)
20:00 Mã numesc Zuleyha 2018,
Turcia, Dramã 23:00 ªtirile Kanal
D (emisiune info, sport, meteo)
(R) 00:00 Asta-i România! (R)
01:30 Mã numesc Zuleyha (R)
2018, Turcia, Dramã 04:30
Pastila de râs (R) 05:00 În
cãutarea adevãrului (R) 06:45
ªtirile Kanal D (emisiune info,
sport, meteo) (R)
08:15 Tradiþii de la bunica (R)
09:45 Dragostea gaseste o cale
(R) 10:45 Vouã 11:15 Teleshop-
ping 11:30 Baronii 2007, Roma-
nia, Comedie 12:45 Teleshopping
13:00 ªtiri Naþional TV 13:15
Vouã 13:30 Baronii 2007, Roma-
nia, Comedie 14:00 Teleshopping
14:15 Vouã 14:30 Don Matteo
(R) 15:45 Vouã 16:00 Teleshop-
ping 16:15 Vouã 16:25 Destine
rãtãcite (R) 2011, India, Dramã
17:20 Don Matteo 2000, Italia,
Comedie, Dramã, Thriller 18:30
ªtiri Naþional TV 19:00 Destine
rãtãcite 2011, India, Dramã 20:00
Ultimul soldat 2010, China, Hong
Kong, Acþiune, Aventuri, Comedie
22:00 Gardienii mormântului
secret 23:45 Misiunea: Bin Laden
(R) 03:00 Albumul Naþional
05:00 ªtiri Naþional TV (R)
07:00 Maºini pe alese 09:00 Cum
se fabricã ? 10:00 Bogãþii ascunse
în magazii 10:30 Magazinul lui
Billy 11:00 Cãutãtorii de aur din
Marea Bering 12:00 Comori
arhitecturale recuperate 13:00
Maºini pe alese 14:00 Test de
supravieþuire pe cont propriu
17:00 Bagaje la licitaþie 17:30
Bogãþii ascunse în magazii 18:00
Magazinul lui Billy 18:30
Vânãtorii de artefacte 19:00 Cum
se fabricã diverse lucruri? 19:30
Cum se fabricã ? 20:00 Maºini
pe alese 21:00 Mike Brewer: În
lumea maºinilor 22:00 Ant
Anstead, maestrul mecanicii
23:00 Vânãtorii de mituri cu
motor 00:00 Comori restaurate
01:00 Expediþii în necunoscut
02:00 Mike Brewer: În lumea
maºinilor
07:00 Monk 2002, SUA, Dramã
08:00 Hawaii 5.0 10:00 Asistenþi
medicali 12:00 Pompierii din
Chicago 14:00 Monk 2002, SUA,
Dramã 15:00 Hawaii 5.0 17:00
Asistenþi medicali 19:00 Pom-
pierii din Chicago 2012 20:00
Pompierii din Chicago 2012,
SUA, Acþiune, Dramã 21:00
Misterele Aurorei Teagarden:
Trei dormitoare ºi un cadavru
2016, SUA, Canada, Crimã,
Dramã, Mister 23:00 Misterele
Aurorei Teagarden: Trei
dormitoare ºi un cadavru 01:00
Pompierii din Chicago 2012,
SUA, Acþiune, Dramã 02:00 Ha-
waii 5.0 2010, SUA, Dramã 03:00
Hawaii 5.0 2010, SUA, Dramã
04:00 Asistenþi medicali 2020,
Canada, Dramã 05:00 Asistenþi
medicali 2020, Canada

Recomandarea zilei
MIERCURI
PRIMA TV 7.00 » 09.00 Dimineti cu Plus live
9.00 » 10.00 Basmele Romanilor live
20.00 Misconduct (2016) 10.00 » 12.00 INFO PLUS
12.00 » 13.00 Presa pe stomacul gol live
Mlaºtina corupþiei 13.00 » 14.00 Calendarul zilei Ghahreman (2022)
14.00 » 15.30 Din Judet

Regia: Shintaro Shimosawa

15.30 » 16.00 Reporter pe teren
16.00 » 16.30 Retrospectiva INFO PLUS (r.)
Un erou
16.30 » 17.00 Basmele romanilor (r.) Regia: Asghar Farhadi
Distribuþia: 17.00 » 18.00 Dimineti cu Plus (r.)
Anthony Hopkins, Al Pacino, Josh 18.00 » 19.00 Sport Plus (r.) Distribuþia:
19.00 » 19.30 Vorbeste Suceava (r.) Amir Jadidi, Mohsen Tanabandeh,
Duhamel 19.30 » 20.00 INFO PLUS
Durata: 106 minute 20.00 » 20.30 Teleshopping Fereshteh Sadre Orafaiy, Sarina
20.30 » 21.00 INFO PLUS live Farhadi, Sahar Goldust
21.00 » 22.30 Educatia care este
22.30 » 23.00 INFO PLUS Durata: 127 minute
23.00 » 00.00 Cutezatorii Premiera în România: 25.02.2022
00.00 » 01.00 Tendinte in Shopping (r.)
01.00 » 01.30 INFO PLUS

MIERCURI
07.00 » Prima Orã – matinal (DIR)
08.00 » Stirile Intermedia (r)
08.45 » Blitz (R)
09.00 » Suceava Europeana (R)
10.00 » Prima Orã – matinal (DIR)
11.00 » Stirile Intermedia (r)
12.00 » Viata la tara (R)
13.00 » Stirile Intermedia (r)
14.00 » Avocat Tv (R)
Ben e un tânãr avocat ambiþios, care se trezeºte prins 15.00 » Izvoare (R)
16.00 » Stirile Intermedia (d) „Un erou”, noul film al cineastului neplãtite. În timpul unei permisii de
într-o luptã pentru putere dusã de un magnat corupt al 17.00 » Apel 523011 (d)
industriei farmaceutice ºi unul dintre ºefii firmei de 18.00 » Stirile Intermedia (r) Asghar Farhadi, distins cu Grand Prix douã zile, el încearcã sã-ºi convingã
19.00 » Avocat Tv (prima difuzare)
avocaturã pentru care Ben lucreazã. Înainte sã ajungã în 20.00 » Intre Oameni (R) la Cannes 2021, spune povestea lui creditorul sã-ºi retragã plângerea în
situaþia de a pierde totul, cãci pânã ºi viaþa lui intrã în 21.00 » Stirile Intermedia (r) Rahim, un datornic care încearcã din schimbul returnãrii unei pãrþi din
22.00 » Fair Play (r)
miza luptei, Ben trebuie sã afle adevãrul. 23.00 » Stirile Intermedia (r) rãsputeri sã facã bine. Rahim se aflã în aceastã datorie. Ce-ar putea sã fie rãu
00.00 » Primii Pasi (R) închisoare din cauza unei datorii în asta? Care ar putea fi consecinþele?
01.00 » Stirile Intermedia (r)
 Pagina 14 • Miercuri, 23 februarie 2022 Divertisment Publicitate
într-o permanentã miºcare, Britney Spears îºi va publica
tot mai rapidã, nu mai avem
timp de sinele interior.” memoriile pentru suma CONVOCATOR: Administratorul unic al ,,COMAT”
„Robert ªerban – comen- de 15 milioane de dolari S.A., cu sediul social în municipiul Suceava, str. Eroilor,
teazã Adriana Babeþi pe ulti- nr. 66, înregistratã la Registrul Comerþului Suceava sub
ma copertã - se avântã în nr. J33/41/1991, CUI RO713551, convoacã la sediul
„Oameni prozã cu acelaºi elan, cu societãþii din Suceava Adunarea Generalã Ordinarã
aceeaºi poftã de a crea lumi a Acþionarilor pentru data de 30.03.2022, ora 14, ºi
în trening” Adunarea Generalã Extraordinarã a Acþionarilor
de Robert ªerban ca în poezie. κi încordeazã
pentru data de 30.03.2022, ora 15, cu urmãtoarea ordine
muºchii, îºi regleazã respi- de zi: Ordine de zi pentru Adunarea Generalã
Robert ªerban, un poet, raþia, se aºazã reglementar Ordinarã a Acþionarilor: 1. Prezentarea, discutarea ºi
„debuteazã în prozã ºi la startul probei de 100 de aprobarea Raportului anual întocmit pentru exerciþiul
scrie o carte categoric re- metri, aºteaptã semnalul ºi financiar încheiat la 31.12.2021, care cuprinde: - Raportul
marcabilã. Sunt convins cã þâºneºte. Dar ca sã ajungi la administratorului pentru exerciþiul financiar 2021; -
meritã sã-i admiraþi oa- finiº ca un campion e nevoie Situaþiile financiare ale anului 2021; - Prezentarea
menii în trening, alcãtu- de acceleraþie, fuleu ºi Raportului auditorului financiar independent pentru
iesc o întreagã lume.” (Rãz- vitezã. Le are Robert? Le are. Situaþiile financiare ale anului 2021; - Propunere pentru
van Petrescu) Adicã simte (ºi ºtie) cum sã repartizarea profitului net înregistrat la 31.12.2021. 2.
Robert ªerban e un poet Britney Spears a ajuns la vreodatã” pentru o carte, Descãrcarea de gestiune a administratorului LENÞA
remarcabil. Ca scriitor, un acord cu o editurã în care însã nu depãºeºte GEORGE BOGDAN pentru exerciþiul financiar al anului
urma cãruia va primi 15 sumele convenite cu unele 2021. 3. Aprobarea bugetului de venituri ºi cheltuieli
a obþinut numeroase premii
milioane de dolari pentru a figuri politice din istoria pentru anul 2022. 4. Alegerea administratorului societãþii
ºi distincþii, printre care:
scrie o carte de memorii în recentã a SUA. Printre pentru o perioadã de patru ani ºi stabilirea remuneraþiei;
Premiul de debut al Uniunii Administratorul în funcþie Lenþa George Bogdan
Scriitorilor din România care va dezvãlui detalii ale acestea se numãrã Barack ºi
candideazã de drept la un nou mandat de 4 ani. 5. Alegerea
(1994), Premiul revistei carierei sale muzicale ºi ale Michelle Obama, care în
auditorului financiar pentru o perioadã de patru ani;
Observator cultural pentru relaþiei conflictuale cu fa- 2017 au primit fiecare
Administratorul societãþii propune realegerea auditorului
cea mai bunã carte de milia sa, inclusiv despre tu- aproape 60 de milioane de financiar CODEXPERT OFFICE S.R.L. reprezentatã prin
tela legalã de 13 ani prin care dolari pentru cãrþile lor, o CODAU STELIAN, în calitate de auditor financiar. 6.
poezie (2006), Premiul
tatãl sãu i-a controlat toate sumã considerabilã pentru Împuternicirea administratorului unic Lenþa George
revistei Orizont pentru poe-
aspectele vieþii, relateazã o carte de non-ficþiune. Bogdan cu ducerea la îndeplinire ºi publicitatea hotãrârii.
zie (2015), Premiul revistei
EFE. Potrivit publicaþiei Contractul semnat pentru Ordine de zi pentru Adunarea Generalã
Ateneu pentru poezie (2016),
Page Six, Britney Spears, în biografia lui Britney Spears Extraordinarã a Acþionarilor: 1. Împuternicirea
Premiul agentiadecarte.ro
vârstã de 40 de ani, a ajuns intervine dupã ce sora aces- Administratorului Unic al societãþii cu închirierea ºi/
pentru poezie (2019). Este la un acord cu editura Simon & teia, Jamie Lynn, cu care a sau vânzarea în conformitate cu prevederile Legii 31/
ºi jurnalist ºi om de tele- Schuster, dupã un „rãzboi” vedeta a avut altercaþii aprige 1990, a spaþiilor de depozitare, birouri, teren disponibile
viziune, realizator ºi mo- aducã proza la linia de ale societãþii pentru valori ce depãºesc jumãtate din
al ofertelor între mai multe pe reþelele de socializare, a
derator al emisiunii de te- sosire, din fraze puþine, cu valoarea contabilã a activelor societãþii ºi mandatarea
companii care doreau sã publicat la rândul sãu în
leviziune „Piper pe limbã”, tensiunea în crescendo, cu obþinã aceastã afacere ianuarie cartea de memorii Administratorului Unic cu semnarea actelor necesare.
de 22 de ani. A scris mult. un pas epic bine reglat, profitabilã. „Things I Should Have Împuternicirea priveºte dreptul de a semna contractele
acum s-a avântat în prozã, precipitat spre cele mai Page Six, care citeazã o Said”. Britney Spears a cri- sub semnãtura privatã sau autenticã, precum ºi orice alte
se pare cu un succes egal. neprevãzute finaluri. Iar acte necesare, pentru valori ce depãºesc jumãtate din
sursã apropiatã de contrac- ticat aprig cartea pe reþelele
Aflãm cã lucreazã, cam de ceea ce îþi rãmâne în minte valoarea contabilã a activelor societãþii. Împuternicirea
tul semnat între vedeta pop de socializare, acuzând-o pe
dupã ce ai asistat la specta- este datã pe toatã durata mandatului de administrator. 2
multiºor, ºi la un roman. ºi editurã, a declarat cã este sora ei cã „vrea sã facã bani” Împuternicirea Administratorului Unic al societãþii cu
Volumul pe care îl sem- culoasa cursã contracrono- vorba de „unul dintre cele pe seama ei ºi a calificat-o contractarea de împrumuturi ºi/sau credite bancare ºi
nalãm astãzi este de-a metru e imaginea unei lumi mai mari acorduri semnate drept „un gunoi”. garantarea lor cu mijloace din patrimoniul societãþii
dreptul surprinzãtor, de ciudate. O lume a periferiei, pentru valori ce depãºesc jumãtate din valoarea contabilã
o uimitoare prospeþime. ªi când veselã, când mai a activelor societãþii. Împuternicirea priveºte dreptul de
cu mult surprize. Persona- degrabã tristã, când viu Remember 23 FEBRUARIE a semna contracte de garanþie, ipoteca, gaj, precum ºi
jele sunt oameni obiºnuiþi, coloratã, când dezolant de orice alte acte necesare, pentru valori ce depãºesc jumãtate
din toate mediile sociale. cenuºie, în care se trãieºte > 1685 – S-a nãscut compozitorul germen Georg din valoarea contabilã a activelor societãþii.
paroxistic, dar cel mai des Friedrich Handel > 1855 – A încetat din viaþã Împuternicirea este datã pe toatã durata mandatului de
Tot ce n-am putut scrie în
matematicianul, astronomul ºi fizicianul german Carl administrator. 3. Împuternicirea Administratorului Unic
poezie, am fãcut-o aici, se moare. Robert ªerban,
Friedrich Gauss > 1919 – Benito Mussolini a fondat Lenþa George Bogdan cu ducerea la îndeplinire ºi
spune el. Mizez pe un tip de autorul acestei lumi, aleargã Partidul Fascist > 1929 – A avut loc primul concurs de
prin ea ca un prozator în tre- publicitatea hotãrârii. La ºedinþe sunt convocaþi acþionarii
surprizã la finalul fiecãrei frumuseþe din România; Magda Demetrescu a fost înscriºi la Registrul Informatizat MOLDOVA Iaºi la
povestiri, oricât de scurtã ar ning. Doar cã pe echipamen- declaratã „Miss România 1929” > 1931 – A încetat din sfârºitul zilei de 18.03.2022. În cazul neîntrunirii
fi. Toate povestirile se tul lui stã scris Nike.” viaþã soprana Nelly Melba > 1955 – A încetat din viaþã
cvorumului necesar în data de 30.03.2022, Adunarea
leagã, între-un fel, între ele, Robert ªerban – Oameni poetul, dramaturgul ºi eseistul francez Paul Claudel >
Generalã Ordinarã ºi Extraordinarã a Acþionarilor se
în trening. Povestiri. Editura 1965 – A încetat din viaþã actorul Stan Laurel (Arthur
formeazã o lume. În lumea reprogrameazã pentru data de 31.03.2022 la sediul
Stanley Jefferson), care a format, alãturi de Oliver Hardy
aceasta, „treningul e noua Polirom, colecþia Egoprozã. societãþii, ora 14, respectiv 15, cu aceeaºi ordine de zi.
, un cuplu de neuitat – Stan ºi Bran
uniformã, suntem oameni 204 pag. Acþionarii care individual sau împreunã reprezintã cel
puþin 5% din capitalul social au dreptul sã introducã
Membru ZIAR EDITAT DE S.C. „CRAI NOU“ S.A. puncte pe ordinea de zi însoþite de documente de
fondator R.C. J 33/437/1991; CIF: RO718338 justificare ºi/sau proiect de hotãrâre ºi sã le depunã la
al UNPL SUCEAVA 720059, STR. MIHAI VITEAZUL NR. 32 sediul societãþii, în termen de cel mult 15 zile de la data
publicãrii Convocatorului în Monitorul Oficial.
ISSN 1220-9589 TELEFOANE Propunerile privind introducerea de noi puncte pe ordinea
Director: 0230530285
„ Dumitru TEODORESCU (preºedinte C.A.) Redactori: 0230 214723 de zi trebuie sã fie însoþite de copiile actelor de identitate
„ L.D. CLEMENT (director) Publicitate: 0230 214723 valabile ale iniþiatorilor (buletin /carte de identitate în
Administraþie: 0230 214723
„ Mihaela IPATE (director economic) cazul persoanelor fizice, respectiv certificate de
E-mail: redactie@crainou.ro
„ Cristian VÃLIANU (redactor-ºef) Web: www.crainou.ro
înregistrare în cazul persoanelor juridice, în copii
legalizate/certificate). Alte candidaturi /propuneri pentru
„ R e d a c t o r i : V. I. ADOMNICÃI, Daniela BEALE, Mirela
ECHIPA DE SERVICIU: funcþia de administrator ºi auditor financiar vor fi depuse
BUTNARIU, Adrian PÎRGARU Tipar:
Secretar de redacþie: la sediul societãþii, cu cel puþin 7 zile înaintea primei
„ Doina CERNICA (realizatoarea paginilor de Literaturã ºi Artã) Alexandru SFICHI Tipoart
date stabilite pentru adunarea generalã. Propunerile vor
„ Colaboratori speciali: Constantin AGAFIÞEI, Mãlina ANIÞOAEI, Lavinia ÞÃRANU Idea
fi însoþite de actele necesare pentru a candida la funcþia
Serghei COLOªENCO, Emil IANUª, Cezar STRATON, Maria TOACÃ - Culegere computerizatã: Studio de administrator, respectiv auditor financiar. Informaþiile
(Cernãuþi) Adrian POPOVICI
privind actele necesare se solicitã de la sediul societãþii.
ACEASTÃ EDIÞIE UTILIZEAZÃ INFORMAÞII TRANSMISE DE AGENÞIILE DE PRESÃ Dreptul de vot se poate exercita direct sau prin
AGERPRES, MEDIAFAX ªI PORTALUL DE ªTIRI NEWSBUCOVINA.RO reprezentant, în condiþiile legii, iar împuternicirile sau
procurile speciale se vor depune în original, cu 48 de ore
• Rãspunderea juridicã revine semnatarilor articolelor ºi surselor citate. • Redacþia nu se angajeazã a publica (integral sau
parþial) toate textele recepþionate (la sediu, prin poºtã sau e-mail). • Redacþia adoptã o atitudine rezervatã faþã de mesajele înainte de adunarea generalã, la sediul societãþii. Orice
nesemnate/ neasumate; mesajele conþinând atacuri la persoanã, calomnioase, rasiste, xenofobe etc. vor fi ignorate. • Au informaþii privind ordinea de zi ºi materialele, procurile
prioritate la publicare textele transmise în format electronic, cu diacritice; nu au prioritate materialele transmise cãtre mai
mulþi destinatari. • Materialele adresate redacþiei nu se înapoiazã. • Pentru a nu fi afectaþi de eventuale erori (de documentare, speciale se pot consulta sau procura de la sediul societãþii
culegere, tipar), cititorii sunt rugaþi sã verifice la sursã rezultatele extragerilor la jocurile de noroc, cursul valutar ºi altele ºi la telefon 0230.252748, fax 0230.251893. Adminis-
informaþii asemenea. trator Unic, LENÞA GEORGE BOGDAN

Vând f.f. convenabil combinã frigorificã
ELECTROLUX. Tel. 0722.271561
Cumpãr crãci de rãºinoase, diametrul cuprins între
30 mm - 65 mm, lungime: 110 cm, preþ: 1,50 lei/
bucatã. Telefon: 0742.167200
Societate comercialã angajeazã 2 muncitori
zootehniºti în creºterea pãsãrilor. Tel. 0722.213478
Societate comercialã de construcþii angajeazã
excavatorist. Relaþii la telefon 0745.803294
Universitatea ,,ªtefan cel Mare” din Suceava anunþã
scoaterea la concurs a urmãtoarelor posturi
contractuale, conform H.G. nr. 286/2011, modificatã:
secretar – 1 post; temporar vacant; fãrã vechime în
muncã; studii superioare; proba scrisã: 14.03.2022,
ora 09, corp F, sala 218; interviu: 21.03.2022, ora 09,
corp F, sala 218; data limitã depunere dosare:
25.02.2022; date contact secretar comisie: telefon:
0230.216147, interior: 413/412, e-mail:
salarizare@usm.ro; inginer sistem – 1 post; vacant;
fãrã vechime în muncã; studii superioare în domeniul
informaticã, calculatoare ºi tehnologia informaþiei,
ingineria sistemelor; proba scrisã: 10.03.2022, ora
10, corp F, sala 218; interviu: 16.03.2022, ora 10,
corp F, sala 218; data limitã depunere dosare:
25.02.2022; date contact secretar comisie: telefon:
0230.216147, interior: 413/412, e-mail:
salarizare@usm.ro; inginer sistem – 1 post; vacant;
fãrã vechime în muncã; studii superioare în domeniul
informaticã, calculatoare ºi tehnologia informaþiei,
ingineria sistemelor; proba scrisã: 09.03.2022, ora
09, corp F, sala 218; interviu: 15.03.2022, ora 09,
corp A, sala 037; data limitã depunere dosare:
25.02.2022; date contact secretar comisie: telefon:
0230.216147, interior: 413/412, e-mail:
salarizare@usm.ro.
ANUNÞ: R.A. ,,AEROPORTUL ªTEFAN CEL MARE-
SUCEAVA”, cu sediul în oraº Salcea, str. Aeroportului,
nr. 1, judeþul Suceava, organizeazã concurs pentru
ocuparea urmãtoarei funcþii contractuale vacante, con-
form H.G. 286/23.03.2011: - inspector de
specialitate gradul III (responsabil securitate
aeroportuarã). Concursul se va desfãºura astfel: -
selecþie dosare în perioada 10.03.2022, ora 10.00 –
11.03.2022, ora 10.00, la sediul regiei; - proba scrisã
în data de 17.03.2022, ora 10.00, la sediul regiei; -
proba interviu în data de 23.03.2022, ora 10.00, la
sediul regiei. Pentru participarea la concursul de
ocupare a postului vacant de inspector de
specialitate gradul III (responsabil securitate
aeroportuarã), candidaþii trebuie sã
îndeplineascã urmãtoarele condiþii: a) cetãþenie
românã; b) studii superioare absolvite cu diplomã de
licenþã; c) 2 ani vechime în muncã cu studii superioare;
d) limba englezã nivel mediu; e) cunoºtinþe de operare
PC; f) fãrã condamnãri definitive pentru sãvârºirea de
infracþiuni; g) stare de sãnãtate bunã atestatã pe baza
adeverinþei medicale eliberatã de medicul de familie
sau de o unitate sanitarã abilitatã (inclusiv boli
cronice). Candidaþii vor depune dosarele de participare
la concurs în termen de 10 zile lucrãtoare de la
publicarea anunþului în Monitorul Oficial, Partea a III-
a, respectiv 24.02.2022 - 09.03.2022, între orele 07.30
– 15.30, la sediul R.A. ,,Aeroportul ªtefan cel Mare-
Suceava”. Relaþii suplimentare la sediul R.A.
,,Aeroportul ªtefan cel Mare-Suceava”; persoanã de
contact: Boloca Elena-Inspector de specialitate
Compartiment Personal-Salarizare, tel. 0230.529999.
SPITALUL DE BOLI CRONICE SIRET, cu sediul în
str. 9 Mai, nr. 6, oraº Siret, judeþ Suceava, organizeazã
concurs /examen în conformitate cu prevederile
H.G. nr. 286 din 23 martie 2011(*actualizatã*) pentru
aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea
principiilor generale de ocupare a unui post vacant
Publicitate Pagina 15 • Miercuri, 23 februarie 2022
sau temporar vacant corespunzãtor funcþiilor nr. 1A, mun. Suceava, jud. Suceava de luni pânã vineri,
contractuale ºi a criteriilor de promovare în grade sau între orele 9.00 – 13.00. Observaþii/comentarii ºi
trepte profesionale imediat superioare a personalului sugestii se primesc în scris la sediul Agenþiei pentru
contractual din sectorul bugetar plãtit din fonduri Protecþia Mediului Suceava, în termen de 18 zile
publice în vederea ocupãrii pe perioadã nedeterminatã calendaristice de la data publicãrii anunþului.
a urmãtoarei funcþii contractuale vacante: - 1 post
muncitor calificat – bucãtar IV, în cadrul Blocului
Alimentar. Concursul/examenul se va desfãºura în
data de 17 martie 2022, la sediul Spitalului de Boli
Cronice Siret, str. 9 Mai, nr. 6, jud. Suceava. Condiþii Societatea KML MOBILE S.R.L., C.U.I. 15313596,
specifice: - studii medii sau gimnaziale: - curs de declarã pierdute certificatul de înregistrare ºi toate
bucãtar sau adeverinþã cã este înscris la un curs de certificatele constatatoare emise în baza Legii 359/
bucãtar; - nu este necesarã vechimea în specialitatea 2004.
de bucãtar. Concursul/ examenul cuprinde
urmãtoarele probe: a) test-grilã/lucrare scrisã de
verificare a cunoºtinþelor din legislaþia specificã
postului; b) interviul de selecþie. Dosarele de înscriere
se depun la secretarul comisiei de concurs, la Biroul
RUNOS ºi Contencios, în perioada 23.02.2022 –
09.03.2022, ora 15.00. Taxa de participare la concurs,
în sumã de 50 lei, se va achita la casieria unitãþii.
Bibliografia pentru concurs/examen ºi tematica
se afiºeazã la sediul Spitalului de Boli Cronice
Siret ºi se publicã pe site-ul spitalului https://
spitalorasenescsiret.ro/. Relaþii suplimentare despre
desfãºurarea concursului/examenului se pot obþine
la sediul spitalului- Comp. RUNOS ºi la tel./fax:
0230.280203 – 0230.280201.
Aceastã informare este efectuatã de COMUNA
PUTNA ce intenþioneazã sã solicite de la S.G.A.
Suceava (Suceava, str. Universitãþii, nr. 48) aviz de
gospodãrirea apelor pentru „REFACEREA
INFRASTRUCTURII LOCALE AFECTATÃ DE
CALAMITÃÞILE PRODUSE ÎN COMUNA PUTNA,
JUDEÞUL SUCEAVA”. Aceastã solicitare de aviz este
conformã cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996,
cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Persoanele
care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu
privire la solicitarea avizului de gospodãrirea apelor
pot contacta solicitantul de aviz la adresa menþionatã.
Totodatã, persoanele care doresc sã transmitã
observaþii, sugestii ºi recomandãri se pot adresa
solicitantului ºi la S.G.A. Suceava, dupã data de
28.02.2022.
ALCAROM S.R.L., având sediul în oraºul Gura
Humorului, str. Mãnãstirea Humorului, nr. 84A,
judeþul Suceava, titular al planului urbanistic zonal –
DEZVOLTAREA INOVATOARE A UNOR SPAÞII DE
CAZARE ECO FRIENDLY PE DURATA
CONTRACTULUI DE SUPERFICIE ªI CONSTRUIRE
ANEXÃ AGRICOLÃ, amplasat în satul Molid, comuna
Vama, str. Sãlãtruc, judeþul Suceava, anunþã publicul
interesat asupra depunerii solicitãrii de obþinere a
avizului de mediu pentru planul menþionat ºi
declanºarea etapei de încadrare. Prima versiune a
planului poate fi consultatã la sediul Agenþiei pentru
Protecþia Mediului Suceava cu sediul în str. Bistriþei,
 Pagina 16 • Miercuri, 23 februarie 2022 Actualitate
APIA Suceava, implicatã în 38 de procese Potrivit prefectului
Alexandru Moldovan
având ca obiect acordarea subvenþiilor europene Judeþul e pregãtit
> Anul trecut s-au dat pronunþãri în 6 dosare, 4 dintre hotãrâri fiind favorabile Centrului
Judeþean Suceava > Instanþa a respins a douã cereri de anulare a deciziilor de recuperare
a sumelor încasate necuvenit din bugetul de stat
În perioada 1 ianuarie judecatã nu mai puþin de 65 litigii „decurg din acordarea
2021 – 31 decembrie 2021, dosare. Aºa se aratã în subvenþiilor de la bugetul
Centrul Judeþean al Agenþiei raportul privind activitatea naþional”, cauzele având ca
de Plãþi ºi Intervenþii în desfãºuratã în 2021 de insti- obiect „pretenþii”. Un nu-
mãr însemnat de litigii,
respectiv 38, „decurg din
acordarea subvenþiilor din
bugetul comunitar”, toate
referindu-se la anularea de
acte administrative. În cele
din urmã, 3 cauze de pe
rolul instanþelor de judecatã
au avut ca obiect anularea
unor „acte administrative
privind funcþionarii pu-
blici”. În ceea ce priveºte
litigiile din acordarea sub-
venþiilor din bugetul na-
Agriculturã (APIA) Suceava tuþia suceveanã, potrivit þional, raportul APIA evi-
a avut pe rolul instanþelor de cãruia, din acest total, 22 de denþiazã cã 3 dosare, din
sã primeascã refugiaþi
din Ucraina
totalul celor 22 înregistrate, Prefectul de Suceava, þara vecinã, pe teritoriul
au fost finalizate pe durata Alexandru Moldovan, a judeþului. Aceste spaþii de
anului 2021. Astfel, în aces- anunþat, marþi, cã autori- cazare, verificate în preala-
tea, Curtea de Apel Suceava tãþile judeþene sunt pregãtite bil de personalul din cadrul
a pronunþat hotãrâri defini- sã punã în aplicare planul ISU, vor fi puse la dispoziþie
tive, în sensul respingerii a Ministerului Afacerilor In- fie de autoritãþile publice
douã cereri de anulare a terne pentru a se face faþã locale, fie de operatori din
proceselor-verbale de con- unui flux de refugiaþi din turism, îndeplinind con-
statare ºi recuperare de Ucraina, deºi este de dorit diþiile minime în vederea ca-
sume încasate necuvenit. ca situaþia conflictualã zãrii refugiaþilor” a men-
Sursa citatã mai reliefeazã
cã dintre litigiile privind
acordarea de sprijin finan-
ciar din fondurile europene,
hotãrâri s-au dat în 6 do-
sare, în 4 cazuri acestea fiind
favorabile Centrului Jude-
þean al APIA.
V.I. ADOMNICÃI

În anul 2021
Aproape 100 de alerte pentru alimente cu risc
la adresa sãnãtãþii publice
(Urmare din pagina 1)
(DSVSA) Suceava.
Potrivit directorului exe-
cutiv dr. Mihai Voloºeniuc,
acþiunile de control au vizat
unitãþile de procesare a
cãrnii, laptelui, peºtelui,
cele de depozitare ºi co-
mercializare, unitãþile de
alimentaþie publicã, cât ºi
pieþele ºi târgurile.
ªeful DSVSA Suceava
informeazã cã, urmare a
acestor controale, au fost
aplicate 60 de amenzi con-
travenþionale în valoare
totalã de 376.900 de lei, la
care s-au adãugat 98 de
avertismente.
Dr. Voloºeniuc preci-
zeazã cã pe latura de sigu-
ranþã alimentarã a produse-
lor alimentare de origine
non-animalã, în 2021
inspectorii DSVSA au efec-
tuat 289 de controale. Ve-
rificãrile s-au desfãºurat la
Mihai Voloºeniuc
unitãþi de procesare a pro-
duselor alimentare de ori-
gine non-animalã, brutãrii,
mori, dar ºi în unitãþi de de-
pozitare ºi la cele de comer-
cializare a produselor ali-
mentare de origine non-ani-
malã. Controalele inspecto-
rilor sanitari veterinari s-au
soldat cu 10 amenzi în-
sumând 64.800 lei, dar ºi cu
77 avertismente.
Totodatã, dr. Mihai Vo-
loºeniuc, aratã cã, în anul
precedent, evaluate ºi
încadrate în grupã de risc au
fost 361 de unitãþi, fiind
recoltate 160 de probe.
„Inspectorii DSVSA Su-
ceava au verificat, în cursul
anului trecut, 37 alerte pri-
mite în Sistemul Rapid de
Alertã pentru Alimente ºi
Furaje ºi 60 de alerte în
Sistemul de Asistenþã ºi
Cooperare Administrativã,
inspectorii sanitar-vete-
rinari efectuând controale
în fiecare unitate menþio-
natã, în toate aceste alerte
alimentare” a declarat dr.
Mihai Voloºeniuc. În anul
2021, în judeþul Suceava nu
s-a produs niciun episod de
toxiinfecþie alimentarã la
om.
V.I. ADOMNICÃI
Alexandru Moldovan
existentã sã fie soluþionatã
pe cale paºnicã.
„În conformitate cu pla-
nul întocmit la nivelul Mi-
nisterului Afacerilor Inter-
ne, pe plan local a fost rea-
lizatã identificarea unor
posibile locuri de ampla-
sare a taberei mobile care
este în dotarea Inspec-
toratului pentru Situaþii de
Urgenþã (ISU) Suceava” a
spus prefectul.
El a arãtat cã ISU l-a asi-
gurat cã echipamentele (cor-
-turi, paturi, perne, pãturi,
cearºafuri, surse de curent
electric, tot ce permite
cazarea temporarã a unor
cetãþeni) pot fi amplasate în
teren în maxim 12 ore.
„De asemenea, au fost
identificate ºi alte spaþii de
cazare, astfel încât sã fim în
mãsurã a gestiona un even-
tual aflux de refugiaþi din
þionat prefectul.
Moldovan a mai spus cã,
în acelaºi timp, analiza efec-
tuatã împreunã cu struc-
turile implicate în gestio-
narea unui eventual aflux de
refugiaþi a avut în vedere ºi
asigurarea asistenþei medi-
cale, cât ºi a celei psiho-
logice ce trebuie acordatã
acestor persoane, luând în
considerare traumele emo-
þionale la care sunt supuse.
„Este evident cã nu ne
dorim sã fim în situaþia de a
pune în practicã planurile pe
care le avem, ne dorim ca
situaþia din þara vecinã sã
revinã la normal, dar, la
nevoie, vom face tot ceea ce
este necesar astfel încât
refugiaþii care vor solicita
ajutor pe teritoriul þãrii
noastre sã-l ºi primeascã” a
declarat Alexandru Mol-
dovan. (N.B.)

Pentru depozitãri ilegale de deºeuri Dublare a numãrului de accidentaþi

Amendã de 15.000 de lei aplicatã
de Garda de Mediu Suceava unui udeºtean
Garda de Mediu Suceava
a anunþat cã a aplicat o
amendã de 15.000 de lei
unui cetãþean din Udeºti,
pentru depozitãri masive de
deºeuri provenite din di-
verse activitãþi.
Ca urmare a unei sesizãri
adresate Gãrzii Naþionale de
Mediu (GNM) – Centrul Ju-
deþean Suceava privind dis-
confortul creat vecinãtãþilor
prin miros provenit de la
creºterea animalelor, pre-
cum ºi depozitarea necores-
punzãtoare a deºeurilor, o
echipã de comisari din ca-
drul GNM – CJ Suceava, îm-
preunã cu reprezentantul
primãriei, s-au deplasat la
faþa locului, unde au con-
statat cã aspectele sem-
nalate în petiþie se confirmã.
Astfel, au fost identificate
depozitãri masive de deºeuri
provenite din dezmembrãri
auto, deºeuri din construc-
þii, deºeuri feroase, an-
velope uzate, azbest, toate
depozitate direct pe sol, pe
un teren proprietate privatã
din localitatea Udeºti.
Pentru neconformitãþile
constatate a fost aplicatã
persoanei fizice în cauzã o
sancþiune contravenþionalã
în valoare de 15.000 de lei,
conform legislaþiei privind
regimul deºeurilor.
Totodatã, au fost stabilite
mãsuri cu termene de rea-
lizare în vederea remedierii
deficienþelor constatate, a
precizat Garda de Mediu
Suceava. (N.B.)
mortal la locul de muncã
Numãrul total al accidentelor de muncã
din judeþul Suceava s-a înscris într-o
tendinþã crescãtoare. Aºa rezultã dintr-o
informare a Inspectoratului Teritorial de
Muncã (ITM) Suceava, care evidenþiazã o
pantã ascendentã a nedoritelor evenimente
produse la locul de muncã, dar ºi în legãturã
cu serviciul. Potrivit sursei citate, în anul
2021, la ITM au fost înregistrate 78 de per-
soane accidentate în muncã, dintre care 12 mor-
tal, iar 66 cu incapacitate temporarã de muncã.
Sectoarele economiei naþionale în care
au fost consemnate cele mai multe victime
ale accidentelor de muncã sunt construc-
þiile, cu 5 accidentaþi; transporturi terestre – 5
accidentaþi; exploatãrile forestiere – 4
accidentaþi; fabricarea produselor din lemn –
3 accidentaþi.
Spre comparaþie, în anul 2020, în judeþul
Suceava au fost înregistrate 69 de persoane
accidentate în muncã, cu 9 mai puþine decât
cele accidentate pe durata anului 2021. În
2020, 6 persoane ºi-au pierdut viaþa în ur-
ma accidentelor de muncã, în 2021 fiind
înregistratã, astfel, o dublare a numãrului
acestora. La fel, de la 63 de accidentaþi care
au suferit pierderea temporarã a capacitãþii
de muncã în 2020, în anul recent consumat
s-a înregistrat o creºtere de 3 persoane
rãmase cu incapacitate.
În 2020, sectoarele economiei naþionale
în care au fost luaþi în evidenþã cei mai mulþi
accidentaþi în muncã au fost construcþiile –
15 victime; prelucrarea lemnului – 6;
transporturile terestre – 7.
Din informarea Inspectoratului Teri-
torial de Muncã Suceava reiese cã, în 2021,
în accidentele de muncã din domeniul con-
strucþiilor au fost implicate cu 10 persoane
mai puþin. (V.I. ADOMNICÃI)