Anul XXXIII, Nr.

8697, Marþi, 15 februarie 2022, Suceava – Preþ: 2 lei Ziar auditat de Uniunea Naþionalã a Presei Locale
METEO
Marþi
Predominant însorit
Maxim: 8°
Minim: 2° Disputã olteneascã
Miercuri
Posibil ploaie ªi se luptarã oltenii între ei
Maxim: 12° Sãrirã din praz spre cer scântei
Minim: 4° ªutarã în prostie, val dupã val,
Joi
Predominant noros Abia-n final cãzurã la pace c-un egal!
Maxim: 12° EMIL SIMION
Minim: 5°

Municipalitatea suceveanã > Este vorba des-

pre implementarea
Peste 1.000 de persoane
înainte de termen a au condus-o
este datã ca exemplu proiectelor europene
de construire a grã- pe ultimul drum
diniþei din Burdu-
jeni-sat ºi de reabi-
pe tânãra care s-a înecat
litare a CT Petru Mu- la Liteni – Moara > În pagina 16
ºat

Viceprimarul Sucevei
APIA recupereazã
responsabil cu domeniul
fondurilor europene, Lucian
subvenþiile primite
Harºovschi, a mulþumit
echipei Direcþiei proiecte
pe nedrept de la bugetul
europene pentru cã a fost
apreciatã de Agenþia de Dez-
de stat de fermierii
voltare Regionalã Nord-Est,
care a dat ca exemplu de
suceveni > În pagina 16

(Continuare în pagina 16) Aproape 1.000 de elevi

suceveni au fost îndrumaþi
Tratarea metastazelor osoase prin metodã de poliþiºti cum sã navigheze
minim invazivã este acum accesibilã pacienþilor în siguranþã pe internet
SJU Suceava > În pagina 6

> Dr. Cãtãlin Lulciuc: Mulþi colegi medici L. D. Clement

nu ºtiu cã aceastã procedura se efectueazã Vertical
în Suceava, fiind o metodã nu tocmai
accesibilã, care se efectueazã într-un numãr
limitat de spitale din Europa
Unde ni sunt
Spitalul Judeþean de Ur- Cãtãlin Lulciuc ºi dr. Ema-
cântãtorii?...
genþã (SJU) Suceava a anun- nuel Gavriliuc (radiologie > În pagina 2
þat, ieri, cã o echipã multi-
disciplinarã, formatã din dr. (Continuare în pagina 4)
Jocul de oinã > În pagina 8

va fi promovat
A XV-a ediþie
> În pagina 4 Un transport avizat printr-un parteneriat
a Concursului pentru cherestea de plop între Agenþia Naþionalã
„Numai poetul...” a fost înlocuit cu a Zonei Montane
cherestea de rãºinoase ºi federaþia de profil
În urma burselor locurilor de muncã
> Transportul a fost depistat de Garda
organizate la Siret ºi Rãdãuþi Forestierã Suceava între Cornu Luncii ºi
228 de persoane Vadu Moldovei > În pagina 2

au fost selectate pentru

al doilea interviu
de angajare > În pagina 4

În 2021
Amenzi de 1,57 de milioane
de lei aplicate
de inspectorii ITM > În pagina 3
www.crainou.ro Telefoanele redacþiei: 1 EURO 4,94
e-mail: contact@crainou.ro 0230530285 • 0230214723 1 DOLAR SUA 4,37
 Pagina 2 • Marþi, 15 februarie 2022
Brodina de Jos
Locuinþã puternic afectatã de un incendiu
izbucnit de la coºul de fum
> O femeie a suferit un atac de panicã
Pompierii militari ai Gãr-
zii de Intervenþie Vicovu de
Sus, împreunã cu lucrãtori
ai Serviciului Voluntar pen-
tru Situaþii de Urgenþã Bro-
dina, au intervenit, sâm-
bãtã, cu trei autospeciale de
stingere ºi o ambulanþã
SMURD B2, pentru locali-
zarea ºi lichidarea unui
incendiu izbucnit la o lo-
cuinþã din satul Brodina de
Jos, comuna Brodina.
Potrivit ISU Suceava, la
sosirea echipajelor de inter-
venþie, ardea generalizat
acoperiºul casei de locuit,
O gospodãrie din Voitinel a fost mistuitã de flãcãri
O gospodãrie din Voitinel a ars, duminicã dimineaþa,
într-un puternic incendiu.
Potrivit ISU Suceava, pompierii militari ai Gãrzii de
Un transport avizat pentru cherestea de plop a fost
înlocuit cu cherestea de rãºinoase
Poliþiºti din cadrul
Secþiei de Poliþie Ruralã nr. 1
Vadu Moldovei ºi angajaþi ai
Gãrzii Forestiere Suceava,
care aveau informaþii cu
privire la transporturi
ilegale de materiale lem-
noase pe drumurile pu-
blice, au oprit în trafic,
sãptãmâna trecutã, un trans-
port de materiale lemnoase
care se deplasa dinspre Cor-
nu Luncii spre Vadu Mol-
dovei.
Potrivit inspectorului-ºef
al Gãrzii Forestiere Sucea-
va, Mihai Gãºpãrel, la veri-
ficarea încãrcãturii de ma-
cu pericol de propagare la
anexele gospodãreºti.
Pe timpul intervenþiei,
pompierii paramedici
SMURD au acordat primul
ajutor medical unei femei în
vârstã de 33 de ani, care a
suferit un atac de panicã;
ulterior, ea a refuzat trans-
portul la spital.
A ars acoperiºul casei de
locuit pe o suprafaþã de
aproximativ 100 mp; flã-
cãrile au afectat ºi camerele
de la nivelul mansardei,
degradându-se pereþii ºi
tavanele locuinþei.
teriale lemnoase s-a con-
statat cã parte din sorti-
mentaþia de cherestea
transportatã diferã de cea
înscrisã în documentele de
provenienþã ºi transport
care însoþeau autovehiculul.
În urma inventarierii
efectuate de delegaþii Gãrzii
Forestiere Suceava a întregii
cantitãþi de materiale lem-
noase, s-a constatat cã vo-
lumul transportat însuma
54,78 mc de cherestea de
esenþã rãºinoase, pe când în
avizul de însoþire era con-
semnat un volum de 36,98
mc cherestea rãºinoase ºi de
Actualitate
L. D. Clement
Vertical
Unde ni sunt
cântãtorii?...
Mãrturisesc cã n-am avut vreme ºi rãbdare sã urmãresc
semifinala româneascã a Eurovision, însã, spre a nu
rãmâne nedocumentat, am ascultat pe urmã, pe
YouTube, finalistele cernute de jurii. Dupã care,
parafrazându-l pe Al. Vlahuþã, mi-am pus întrebarea
devenitã aici titlu: Unde ni sunt cântãtorii? Compozitorii,
orchestratorii, interpreþii... Nu zic cã m-aº pricepe, însã
mã încumet sã cred cã m-aº numãra, totuºi, printre cei
care ar reþine câteva note dintr-un refren care sã gâdile
urechile. Dar nu mi-a rãmas nimic din cântecelele
finaliºtilor..., dincolo de oarece constatãri fãrã de folos
cã, vorba poetului invocat, împrãºtiind în lume o
misterioasã jale, mi-au umplut sufletul de întuneric ºi
de mâhnire. De-am ajuns la concluzia cã dacã melodia
româneascã ce ne-a reprezentat anul trecut va fi fost de
Cauza probabilã de iz- materialele combustibile. radio ºi nu de (aºa naþional/internaþional) concurs,
bucnire a incendiului a fost Incendiul a fost lichidat finalistele din 2022 nu-s nici (marfã) de radio! Poate
efectul termic, generat de dupã o intervenþie de circa cã, vreo douã-trei, izbutite în felul lor (unele în noima
coºul de fum neprotejat 3 ore, în care pompierii au sal- anilor ’90), ar fi OK de umpluturã pe un CD de autor, de
necorespunzãtor faþã de vat anexele gospodãreºti. (N.B.) pe care încã n-am auzit ºlagãrele ori hiturile, cum doriþi.
Printre altele, am fost curios cu ce-a venit în întrecere
Dora Gaitanovici (cã a mai concurat, cã au fost unii care
sã-i facã presã bunã) sau Minodora. Dar ambele m-au
Intervenþie Vicovu de Sus, împreunã cu lucrãtori ai ajutat sã pricep cã þâþa aºa-zis folcloricã s-a stârpit; cel
Serviciului Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã Voitinel ºi puþin Minodora (...la minim), pe care poate aº fi
Gãlãneºti, au intervenit cu patru autospeciale de stingere aplaudat-o pentru o bãnãþeanã ori o manea straºnicã,
ºi o ambulanþã SMURD B2 pentru localizarea ºi lichidarea mi-a fãcut, la Maxxim, o ilustrativã demonstraþie despre
unui incendiu izbucnit la o gospodãrie din Voitinel. cum sã fierbi (ca pentru Balkanika TV?) un bizar ghiveci
La sosirea echipajelor de intervenþie, ardeau generalizat (fiind el, ghiveciul românesc, turcesc la bazã) de etno &
casa de locuit ºi anexele gospodãreºti, cu pericol de pop… Astfel cã prezum cã (ºi) la ediþia din acest an a
propagare la locuinþele învecinate. Eurovision România va bifa doar un act de prezenþã. Cât
Pe timpul intervenþiei, pompierii paramedici SMURD despre „Trenuleþul” Republicii Moldova, aºteptaþi, vã
au acordat primul ajutor medical unei femei în vârstã de rog, ziua de mâine...
58 de ani, care a suferit un atac de panicã. Ulterior, aceasta
a fost transportatã la spital. Plopeni
În incendiu au ars casa de locuit ºi anexele gospodãreºti,
pe o suprafaþã de aproximativ 115 mp, ºi bunuri din
interiorul acestora.
Un tânãr s-a distrat
Cauza probabilã de izbucnire a incendiului a fost efectul
termic, generat de coºul de fum (un burlan metalic) neizolat
cu o armã de tir, trãgând
corespunzãtor faþã de materialele combustibile. (N.B.) în gardul unui localnic
> Acum este cercetat penal pentru mai
multe infracþiuni
Un tânãr de 19 ani, din tãrilor. Verificãrile au sta-
15,02 mc cherestea din vind „transportul cu orice Plopeni, este cercetat penal bilit cã acesta a folosit o
specia plop. pentru patru infracþiuni armã neletalã de tir sportiv,
mijloace de transport al
Întrucât cantitatea supli- dupã ce a tras cu o armã de recunoscând cã în noaptea
materialelor lemnoase, în tir în gardul unui vecin. respectivã a tras, „din
mentarã de cherestea de volum de peste 10 mc, Situaþia a fost sesizatã amuzament” douã focuri în
rãºinoase identificatã la neînsoþite de documente sâmbãtã poliþiºtilor din direcþia gardului reclaman-
transport era 17,8 mc, în specifice de transport”.
cauzã s-a constatat cã au fost Cantitatea de material
încãlcate prevederile legale lemnos de 17,80 mc che-
cu privire la „transportul cu restea esenþã rãºinoase,
orice mijloace de transport având o valoarea totalã de
al materialelor lemnoase, în 15486 lei, a fost confiscatã
volum de peste 10 mc, ºi predatã în custodie
neînsoþite de documente Ocolului Silvic Fãlticeni, iar
specifice de transport”. autoutilitara folositã la sã-
Fapta constituie infracþiune vârºirea infracþiunii, în va-
ºi este sancþionatã cu loare de peste 35.000 de
amendã sau cu închisoare de euro, a fost indisponibili- Salcea de un bãrbat de 35 de tului.
la 6 luni la un an ºi cu con- zatã. ani din Suceava, care a spus Poliþiºtii au stabilit cã
fiscarea materialelor lem- cã dimineaþa, în jurul orei tânãrul nu figureazã ca fiind
În acest caz se continuã
noase ce fac obiectul trans- 0:20, o persoanã ar fi pro- autorizat sã deþinã, sã
verificãrile cu privire la
portului. vocat distrugeri gardului poarte ºi sã foloseascã arme
provenienþa ºi trasabilitatea locuinþei sale din Plopeni, ºi muniþii letale ori neletale
Tot potrivit legii „sunt
supuse confiscãrii mijloa- materialului lemnos. el identificând douã sco- pe teritoriul României, iar
cele de transport, materia- „Garda Forestierã Sucea- bituri care ar fi fost pro- arma identificatã nu figu-
lele lemnoase ºi orice alte va atrage din nou atenþia cã vocate cu o armã. reazã în aplicaþie.
faptele ilegale din domeniul Poliþiºtii au vizionat în- S-a dispus urmãrirea
bunuri care au fost folosite,
forestier sunt ºi vor fi dras- registrãri video din imediata penale faþã de tânãrul din
în orice mod, sau destinate apropiere ºi au stabilit cã Plopeni pentru „nerespec-
sau a fi folosite la sãvârºirea tic pedepsite, în perioada
fapta a fost comisã de un tarea regimului armelor ºi
infracþiunii”. urmãtoare urmând a se in- tânãr de 19 ani, din Plopeni. al muniþiilor”, „uzul de
În acest sens a fost în- tensifica acest tip de con- Tânãrul a predat arma armã fãrã drept”, „distru-
tocmit dosar penal pentru troale” a menþionat Mihai lucrãtorilor de poliþie în gere”, „contrabandã califi-
sãvârºirea infracþiunii pri- Gãºpãrel. (N.B.) vederea continuãrii cerce- catã” . (N.B.)
 Actualitate Pagina 3 • Marþi, 15 februarie 2022

În 2021 56 de noi cazuri 338 de suceveni

Amenzi de 1,57 de infecþie cu SARS-CoV-2 sunt trataþi de COVID-19
de milioane de lei în judeþul Suceava în spitale
aplicate de inspectorii > În þarã au fost confirmate 12.069 de > În judeþ, numãrul cazurilor de COVID a
cazuri scãzut sub 1.200
ITM, pentru 192 În anterioarele 24 de ore au fost înregistrate 12.069 de În judeþul Suceava erau,
cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, cu 102
de persoane care prestau mai multe ca în ziua anterioarã. Dintre cazurile noi, 1.530
luni, 1.151 de cazuri de
COVID-19 în evoluþie, 338
sunt ale unor pacienþi reinfectaþi, testaþi pozitiv la o de pacienþi fiind trataþi în
muncã nedeclaratã perioadã mai mare de 180 de zile dupã prima infectare. spitale.
În lista pe judeþe, Suceava se înscria ieri cu un total de Potrivit centralizãrii Pre-
În domeniul relaþiilor de baterea cazurilor de muncã 55.473 de cazuri de la debutul pandemiei, dintre care 56 fecturii Suceava, în anteri-
muncã, în perioada ianuarie – nedeclaratã, respectiv a de cazuri noi, incidenþa înregistratã la 14 zile fiind 5,35. oarele 24 de ore au fost
decembrie 2021, inspecto- muncii fãrã forme legale de În total, pânã luni, 14 februarie, pe teritoriul României internate 25 de persoane uºoare, 23 cu forme medii,
rii Inspectoratului Terito- angajare. Doar pe aceastã au fost înregistrate 2.574.384 de cazuri de infectare cu suspecte de infecþie cu 14 cu forme grave de boalã),
rial de Muncã (ITM) Suceava laturã s-au organizat 2.407 noul coronavirus, dintre care 90.532 ale unor pacienþi SARS-CoV-2, în acelaºi in- fiind libere 10 locuri în
au efectuat nu mai puþin de de controale, materializate reinfectaþi, testaþi pozitiv la o perioadã mai mare de 180 de terval fiind externate 7 per- sectorul COVID.
2.435 de controale. Inspec- în aplicarea a 135 de sanc- zile dupã prima infectare. soane. În aceeaºi perioadã La Spitalul Orãºenesc
torul-ºef Romeo Butnariu al þiuni contravenþionale, 75 Totodatã, 2.135.049 de pacienþi au fost declaraþi de referinþã au decedat douã Gura Humorului – 26 de pa-
ITM informeazã cã au fost avertismente ºi 60 amenzi. vindecaþi, a transmis ieri Grupul de Comunicare Strategicã persoane (la Vatra Dornei ºi cienþi diagnosticaþi cu CO-
desfãºurate acþiuni de con- În timpul verificãrilor, au (GCS). Câmpulung Moldovenesc), VID-19 (14 cu forme uºoare,
trol tip campanie, tematice fost descoperite 192 de per- Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestãrii ca urmare a infecþiei cu 12 pacienþi cu forme medii
pacienþilor care erau deja pozitivi, 661 de persoane au fost SARS-CoV-2, ridicând la de boalã), douã persoane
reconfirmate pozitiv. În aceastã situaþie s-au aflat ºi 5 2.188 numãrul persoanelor suspecte de infecþie cu noul
persoane din judeþul Suceava. decedate în judeþ de la coronavirus, fiind libere 24
începutul pandemiei. locuri în sectorul COVID.
64 de decese ºi 1.155 de bolnavi la ATI Din totalul celor 581 La Spitalul de Boli Croni-
pacienþi internaþi în Spitalul ce Siret – 11 pacienþi diag-
Pânã ieri, 61.676 de persoane diagnosticate cu infecþie Judeþean de Urgenþã (SJU) nosticaþi cu COVID-19 (toþi
cu SARS-CoV-2 au decedat. „Sf. Ioan cel Nou” Suceava, cu forme uºoare de boalã),
În intervalul 13.02.2022 (ora 10) – 14.02.2022 (ora 10) 125 erau diagnosticaþi cu o persoanã suspectã de in-
au fost raportate de INSP 75 de decese (43 bãrbaþi ºi 32 COVID-19 (dintre care 3 fecþie cu noul coronavirus,
femei), dintre care 11 anterioare intervalului de referinþã, pacienþi pediatrici), 20 se fiind libere 10 locuri în sec-
ºi de fond, vizând toate cate- soane care au prestat muncã aflau în zona tampon, iar torul COVID.
ale unor pacienþi infectaþi cu noul coronavirus, internaþi în
goriile de angajatori, acestea nedeclaratã, în conformitate 436 aveau alte afecþiuni La Spitalul Municipal
spitalele din Alba, Arad, Bacãu, Bistriþa-Nãsãud, Botoºani,
având ca urmare sancþiona- cu prevederile Legii nr. 53 (non-COVID). Vatra Dornei – 30 de paci-
Brãila, Buzãu, Cãlãraºi, Cluj, Dolj, Giurgiu, Gorj, Ialomiþa,
rea a 447 de angajatori. din 2003 fiind aplicate Din cei 125 pacienþi diag- enþi diagnosticaþi cu COVID-19
Maramureº, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Timiº, Vaslui
În consecinþã, s-au apli- amenzi totalizând 1.57 de nosticaþi cu COVID-19 din (20 cu forme medii, 10 cu
ºi din municipiul Bucureºti.
cat 841 de sancþiuni con- milioane de lei. SJU Suceava, 4 aveau forme forme grave de boalã), douã
Dintre cele 75 de decese, unu a fost înregistrat la
travenþionale, dintre care În domeniul securitãþii ºi uºoare ale bolii, 68 – forme persoane suspecte de in-
categoria de de vârstã 20-29 de ani, unu la categoria de
494 de avertismente ºi 347 sãnãtãþii în muncã, în anul medii, 43 – forme severe, 10 fecþie cu noul coronavirus,
vârstã 30-39 de ani, 4 la categoria de vârstã 40-49 de ani, 6
amenzi a cãror valoare 2021, inspectorii ITM au aveau forme grave ºi erau fiind libere 18 locuri în sec-
la categoria de vârstã 50-59 de ani, 21 la categoria de vârstã
însumeazã peste 2,42 de fãcut 750 de controale, internaþi în Secþia ATI (2 torul COVID.
60-69 de ani, 12 la categoria de vârstã 70-79 de ani ºi 30 la
milioane de lei. Totodatã, dispuse fiind 871 de mãsuri fiind ventilaþi non-invaziv, La Spitalul Municipal
categoria de vârstã peste 80 de ani.
au fost dispuse 4.194 de de remediere a neconfor- iar 2 intubaþi). Fãlticeni – 41 de pacienþi
74 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienþi
mãsuri pentru remedierea mitãþilor constatate. Apli- Spitalul Judeþean de adulþi diagnosticaþi cu
care au prezentat comorbiditãþi. Un pacient decedat nu a
neconformitãþilor depistate. cate au fost 847 de sancþiuni Urgenþã „Sf. Ioan cel Nou” COVID-19 (38 cu forme me-
prezentat comorbiditãþi.
Din totalul acþiunilor de contravenþionale, cele 52 de Suceava dispunea, luni, de dii, 3 pacienþi cu forme grave
Din totalul de 75 de pacienþi decedaþi, 64 au fost
control întreprinse pe du- amenzi fiind, în total, de 334 de paturi libere, dintre de boalã) ºi 15 copii, fiind
nevaccinaþi, iar 11 vaccinaþi. Pacienþii vaccinaþi aveau
rata anului trecut, o pondere 304.500 de lei. care 98 pentru pacienþi cu libere 11 locuri în sectorul
vârste cuprinse în grupele 40-49 ani ºi peste 80 ani. Toþi
semnificativã o deþin cele COVID-19 (13 pentru co- COVID. La unitatea ATI
pacienþii vaccinaþi care au decedat prezentau comorbiditãþi.
privind depistarea ºi com- V.I. ADOMNICÃI pii), 208 în sectorul non- COVID nu erau internaþi
Au fost raportate 11 decese anterioare intervalului de
referinþã, survenite în judeþul Ialomiþa ºi în municipiul COVID, 28 pentru zona tam- pacienþi, fiind disponibile
ªapte localitãþi Bucureºti, în luna ianuarie a.c., a precizat GCS.
În unitãþile sanitare de profil, numãrul de persoane
pon.
La unitatea ATI erau dis-
douã locuri.
Totalul persoanelor
au revenit în zona verde internate în secþii cu COVID-19 era ieri 10.938, cu 352 mai
multe ca în ziua anterioarã. La ATI erau internate 1.155 de
ponibile 4 paturi pentru
pacienþi cu COVID; erau 31
internate ºi diagnosticate cu
COVID-19 în spitalele din
> Numãrul cazurilor active de COVID-19 persoane, cu 14 mai multe ca în ziua anterioarã. Dintre cei de ventilatoare libere, dintre judeþ era ieri 338 (dintre
1.155 de pacienþi internaþi la ATI, 974 sunt nevaccinaþi. care 10 pentru pacienþii cu care 18 copii). Totodatã, in-
din judeþ continuã sã scadã
Din totalul pacienþilor internaþi, 798 sunt minori, 777 COVID-19 ºi 21 pentru erau ternate 30 de persoane
Numãrul cazurilor active de COVID-19 din judeþul fiind internaþi în secþii, cu 73 mai mulþi ca în ziua pacienþii non-COVID. suspecte de COVID-19.
Suceava continuã sã scadã, luni înregistrându-se 1.151 anterioarã, iar 21 la ATI, cu 3 mai mulþi ca duminicã. La Spitalul Municipal La nivelul judeþului erau
cazuri de infecþie în evoluþie. Pânã luni, la nivel naþional au fost prelucrate 12.175.315 Rãdãuþi erau internaþi 42 de disponibile 240 de locuri
În anterioarele 24 de ore au fost declarate vindecate de teste RT-PCR ºi 8.089.776 de teste rapide antigenice. În an- pacienþi adulþi diagnosticaþi pentru bolnavi cu COVID-19
COVID 115 persoane din judeþ, ridicicând la 50.221 numãrul terioarele 24 de ore au fost efectuate 13.461 de teste RT-PCR cu COVID-19 (7 cu forme (dintre care 18 pentru copii)
sucevenilor vindecaþi de Covid de la începutul pandemiei. (8.808 în baza definiþiei de caz ºi a protocolului medical, uºoare, 34 pacienþi cu forme ºi 40 locuri pentru zona tam-
În judeþ, rata de infectare scade în mai toate localitãþile, 4.653 la cerere) ºi 26.210 teste rapide antigenice. medii, un pacient cu o formã pon.
iar ºapte dintre ele au revenit deja în zona verde: Bilca, Pe teritoriul României, 214.080 de persoane confirmate criticã de boalã), 5 persoane Conform datelor centrali-
Cajvana, Frãtãuþii Noi, Iaslovãþ, Ulma ºi Vicovu de Sus. cu infecþie cu noul coronavirus erau ieri în izolare la suspecte de infecþie cu noul zate de Direcþia de Sãnãtate
Conform distribuþiei cazurilor de COVID-19 pe unitãþi domiciliu, iar 11.197 de persoane se aflau în izolare coronavirus, fiind disponi- Publicã Suceava, la nivelul
administrativ-teritoriale (UAT), din cele 114 localitãþi, 4 instituþionalizatã. De asemenea, 57.396 de persoane se bile 69 de locuri în sectorul judeþului s-au înregistrat
nu aveau ieri niciun caz, 17 aveau câte un caz în evoluþie, 40 – aflau în carantinã la domiciliu, iar în carantinã COVID (dintre care 5 pentru 164.030 (82 de copii) de
sub cinci, 30 – sub zece, iar 23 – peste zece cazuri în evoluþie. instituþionalizatã se aflau 24 de persoane. copii). La unitatea ATI CO- persoane vaccinate, dintre
Luni se aflau în carantinã în judeþ 417 de persoane, 143 În anterioarele 24 de ore au fost înregistrate 3.553 de VID era internat un pacient, care 114.755 de persoane cu
intrate în anterioarele 24 de ore, iar în izolare, în afara apeluri la numãrul unic de urgenþã 112. fiind disponibile douã lo- rapel ºi 39.682 de persoane
celor aflate în spitale, se aflau 1.356 de persoane, dintre Ca urmare a încãlcãrii prevederilor Legii nr. 55/2020 curi. cu doza a treia. În cursul zi-
care 92 intrate în anterioarele 24 de ore. privind unele mãsuri pentru prevenirea ºi combaterea La Spitalul Municipal lei de duminicã s-au vac-
Numãrul total de persoane testate pânã luni în judeþ era efectelor pandemiei de COVID-19, poliþiºtii ºi jandarmii Câmpulung Moldovenesc – cinat în judeþ 84 de persoane
534.193, în anterioarele 24 de ore fiind testate 320 de au aplicat, în ziua de 13 februarie, 2.032 de sancþiuni 48 dd pacienþi diagnosticaþi (9 cu prima dozã, 27 cu doza
persoane. (N.B.) contravenþionale, în valoare de 544.700 lei. (N.B.) cu COVID-19 (11 cu forme a II-a ºi 48 cu doza a III-a). (N.B.)
 Pagina 4 • Marþi, 15 februarie 2022
În urma burselor locurilor de muncã organizate la
Siret ºi Rãdãuþi
228 de persoane au fost
selectate pentru al doilea
interviu de angajare
Directorul executiv al
AJOFM Suceava, Mirela
Florea, a anunþat, ieri, cã
bilanþul celor douã burse ale
locurilor de muncã organi-
zate de AJOFM Suceava, joi
ºi vineri la Siret, iar vineri
ºi sâmbãtã la Rãdãuþi, se
poate exprima realist în cifre
concludente, dar mai ales în
experienþe, conexiuni ºi
relaþii profesionale, la fel de
reale ºi valoroase pentru ca-
drul de mediere ºi serviciile
de ocupare specifice burselor.
Potrivit sursei citate,
Tratarea metastazelor osoase prin
metodã minim invazivã este acum
accesibilã pacienþilor SJU Suceava
(Urmare din pagina 1)
intervenþionalã), dr.
Mircea Macovei (ortopedie)
ºi dr. Anca Ababneh
(oncologie), a efectuat o
intervenþie în cadrul cãreia
au fost topite douã
metastaze osoase, apãrute
dupã 20 de ani de la operaþia
cancerului primar de sân, la
o femeie de 70 de ani.
Sursa citatã aratã cã oa-
sele sunt a treia locaþie ca
frecvenþã în care celulele
canceroase metastazeazã,
cele mai des afectate struc-
turi fiind la nivelul coloanei
vertebrale, a pelvisului ºi a
ºoldului.
Metastazele osoase pot
afecta calitatea vieþii, pro-
bursa de la Siret a oferit un
cadru de mediere, la sediul
SC HS Timber Production
SRL, pentru 23 de angajatori
ºi 270 de salariaþi, intenþia
de angajare fiind de 105
persoane selectate pentru al
doilea interviu.
La bursa din Rãdãuþi,
organizatã la Casa de Cul-
turã, cei 29 de angajatori
prezenþi au intervievat 332
de candidaþi, dintre care 123
au fost selectaþi pentru al
doilea interviu.
Aflãm cã cei mai mulþi
ducând complicaþii, cum ar
fi durerea, fracturi ºi mo-
bilitate scãzutã.
SJU Suceava precizeazã
cã pacienþii cu metastaze
osoase pot fi trataþi fie prin
terapii convenþionale – cum
ar fi opioide, chimioterapie,
radioterapie – sau minim-in-
vaziv, cu ajutorul siste-
mului de ablaþie prin radio-
frecvenþã.
Cu aparatul de ablaþie
prin radiofrecvenþã (RF), se
pot trata minim invaziv
(printr-un acces percutanat
de maxim 5 mm) tumorile
osoase (metastazele ºi
unele tumori primare) ale
pacienþilor, atunci când
terapiile convenþionale nu
sunt eficiente, au potenþial
Actualitate
candidaþi sunt încã salariaþi,
calificaþi ºi necalificaþi, ex-
perimentaþi, o parte entu-
ziaºti, alþii nehotãrâþi, a
cãror mediere va continua ºi
dupã închiderea burselor,
prin deosebita colaborare cu
reprezentanþii SC HS Tim-
ber Production SRL ºi cu an-
gajatorii interesaþi în men-
þinerea legãturilor profe-
sionale.
„Mobilizarea colegilor de
la ANOFM, AJOFM Boto-
ºani, parteneriatul cu Insti-
tuþia Prefectului Suceava,
dar ºi disponibilitatea celor
doi primari din Rãdãuþi ºi
Siret sunt atuuri care ne-au
unit într-o echipã ºi rezul-
tatele ne aparþin tuturor” a
concluzionat directorul
executiv al AJOFM Suceava,
Mirela Florea.
Bursele locurilor de mun-
cã din Siret ºi Rãdãuþi au
fost organizate de AJOFM
Suceava la scurt timp dupã
ce HS Timber a anunþat cã
va disponibiliza peste 630
de angajaþi ai fabricilor din
cele douã oraºe. (N.B.)
letal sau produc efecte
secundare inacceptabile.
Dr. Cãtãlin Lulciuc a de-
clarat cã decizia intervenþiei
este luatã de o echipã mul-
tidisciplinarã, formatã din
medici radiolog, oncolog,
ortoped ºi radiolog inter-
venþionist.
„În momentul de faþã,
una dintre problemele reale
este cã mulþi colegi medici
nu ºtiu cã aceastã procedurã
se efectueazã în unele spi-
tale din România sau mai
ales în Suceava, fiind o me-
todã nu tocmai accesibilã,
care se efectueazã într-un
numãr limitat de spitale din
Europa. Este important ca ºi
pacienþii sã se informeze
despre posibilele metode de
tratament apoi sã discute cu
medicul curant opþiunile” a
spus dr. Lulciuc.
Spitalul Judeþean de Ur-
genþã Suceava transmite cã
anul 2022 este dedicat diver-
sificãrii serviciilor medi-
cale, creºterii calitãþii actu-
lui medical, a siguranþei
pacientului, a personalului
medical ºi auxiliar din
unitatea spitaliceascã su-
ceveanã. (N.B.)
A XV-a ediþie a Concursului
„Numai poetul...”
Sâmbãtã, 12 februarie
2022, ªcoala Gimnazialã
„Ioan Ciurea” din Fãlticeni,
a organizat cea de-a XV-a
ediþie a concursului interju-
deþean de recitare, de creaþie
literarã ºi plasticã „Numai
poetul...”. Competiþia este
organizatã anual în urbea de
pe ªomuz în baza parte-
neriatului încheiat cu Pri-
mãria Fãlticeni ºi cu Muzeul
de Artã „Ion Irimescu”.
Condiþiile impuse de pan-
demia de COVID-19 i-au de-
terminat pe organizatori ca
ediþia din acest an sã se
desfãºoare cu participare
online sincronã, regula-
mentul fiind adaptat me-
diului virtual.
Concursul a cuprins trei
secþiuni: recitare de poezie
eminescianã, creaþie lite-
rarã inspiratã de lirica emi-
nescianã ºi creaþie plasticã –
opera lui Eminescu în ima-
gini.
„Ne bucurãm cã proiec-
tul nostru revine în prim-plan
dupã o perioadã dificilã, în
care competiþiile ºcolare ºi
extraºcolare nu s-au mai
putut susþine cu participare
fizicã. Aceastã variantã de
desfãºurare în sistem online
sincron a constituit soluþia
potrivitã pentru reluarea
concursului. În plus,
noutatea prezentei ediþii a
fost reprezentatã ºi de faptul
cã la probele de rostite, în-
seamnã trãire, simþire din-
colo de cuvinte.
De recitare ºi de creaþie
plasticã s-au înscris inclusiv
elevi cu cerinþe educaþio-
nale speciale, cu deficienþe
de auz. Pânã la urmã, poezia
lui Mihai Eminescu în-
seamnã mai mult decât
cuvinte.
De asemenea, trebuie
menþionat cã acest proiect
educaþional s-a dezvoltat
constant datoritã unei strân-
se colaborãri cu Inspectora-
tul ªcolar Judeþean Suceava
ºi cu Primãria Fãlticeni.
Suntem recunoscãtori cã, în
fiecare an, Primãria Fãlti-
ceni a asigurat fondurile
necesare pentru premierea
elevilor, la actuala ediþie toþi
participanþii urmând a pri-
mi cãrþi în valoare de 3.000
de lei.
În acest an, concursul ne-a
oferit prilejul de a sãrbãtori
în avans ºi Ziua Naþionalã a
Lecturii, scopul sãu fiind
tocmai revitalizarea recep-
tãrii poeziei eminesciene de
cãtre elevii din ciclul gim-
nazial. Felicitãri tuturor
elevilor ºi cadrelor didactice
care s-au implicat în acti-
vitãþile acestui proiect!” a
precizat prof. dr. Marius-Cla-
udiu Pintilii, directorul
ªcolii Gimnaziale „Ioan
Ciurea” Fãlticeni.
25 de unitãþi
ºcolare, din trei
judeþe
Prima ediþie a compe-
tiþiei a avut loc în anul 2007.
De atunci ºi pânã în prezent,
concursul „Numai poe-
tul...” a fost organizatã an
de an, cu o singurã între-
rupere în anul 2021, din
cauza contextului epidemio-
logic. Treptat, concursul a
trezit interesul tot mai
multor elevi, motiv pentru
care a devenit judeþean în
anul 2012 ºi interjudeþean
începând din 2018.
Aºa cum am aflat de la
prof. dr. Marius-Claudiu
Pintilii, directorul ºcolii
organizatoare, la ediþia din
acest an participat 25 de
unitãþi ºcolare din judeþele
Suceava, Bacãu ºi Sibiu:
ªcoala Gimnazialã Cleja
(jud. Bacãu), ªcoala Gim-
nazialã nr. 25 (jud. Sibiu),
ªcoala Gimnazialã „N. Sto-
leru” Baia, ªcoala Gim-
nazialã nr. 2 Baia, Liceul
Tehnologic Special Bivolã-
rie, ªcoala Gimnazialã nr. 1
Bogdãneºti, ªcoala Gimna-
zialã nr. 1 Bogdãneºti –
structura 2, ªcoala Gim-
nazialã Corocãieºti, ªcoala
Gimnazialã Crucea, ªcoala
Gimnazialã „Luca Gavril”
Drãguºeni, ªcoala Gimna-
zialã „Al.I. Cuza” Fãlticeni,
ªcoala Gimnazialã „Ioan
Ciurea” Fãlticeni, ªcoala
Gimnazialã „Ion Irimescu”
Fãlticeni, ªcoala Gimnazialã
Gãineºti, ªcoala Gimna-
zialã „Mihail Sadoveanu”
Grãniceºti, ªcoala Gimna-
zialã „Petru Comarnescu”
Gura Humorului, ªcoala
Gimnazialã Moara, ªcoala
Gimnazialã Panaci, ªcoala
Gimnazialã Poiana Stampei,
ªcoala Gimnazialã Poieni –
Solca, ªcoala Gimnazialã
„Aurelian Stanciu” Salcea,
ªcoala Gimnazialã „Aureli-
an Stanciu” Salcea – struc-
tura ªcoala Gimnazialã
„Costache Iacob” Vãratec,
ªcoala Gimnazialã „Petru
Muºat” Siret, ªcoala Gim-
nazialã „Acad. H. Mihãies-
cu” Udeºti, ªcoala Gimna-
zialã „Ioan Vicoveanu” Vi-
covu de Jos.
Din comisia de evaluare
a lucrãrilor au fãcut parte
profesori de la colegiile din
Fãlticeni, de la Liceul Teh-
nologic Special „Vasile Pa-
velcu” din Iaºi, artiºti plas-
tici ºi personal de la Muzeul
de Artã „Ion Irimescu” din
Fãlticeni. La activitãþile
concursului au participat ºi
reprezentanþi ai Inspecto-
ratului ªcolar Judeþean Su-
ceava: inspectorul ºcolar
pentru educaþie permanentã
ºi activitãþi extraºcolare,
prof. Tatiana Vîntur, ºi ins-
pectorul ºcolar pentru dis-
ciplina limba ºi literatura
românã, prof. dr. Isabel
Vintilã.
IUSTIN B.
 Actualitate Pagina 5 • Marþi, 15 februarie 2022

„Domeniul în care aº dori sã lucrez ar fi Fenomenul migraþiei

ori cel al învãþãmântului, al telecomunicaþiilor a fãcut ca generaþii
sau al ingineriei sistemelor” întregi de tineri sã fie
Interviu cu elevul olimpic RADU ANDREI EDUARD crescuþi în Spania, Italia,
Radu Andrei Eduard, pregãtit de matematicã-informaticã, intensiv potenþial masterat, dar nu am decis Marea Britanie
prof. Georgeta Victoria Ciubotaru, este informaticã, unde am avut posibili- încã exact care specialitate. În ciuda
în clasa a XI-a la Colegiul Tehnic Rã- tatea de a o cunoaºte pe doamna Ciu- tuturor aºteptãrilor, prefer mult mai sau Germania
dãuþi ºi a obþinut premiul al III-lea la botaru, profesoarã de TIC, care m-a mult bucata de electronicã ºi de teh-
sprijinit în primii 2 nicã faþã de cea de programare propriu- > Ataºamentul lor faþã de valorile
ani de liceu în a zisã, ceea ce este vizibil de la o poºtã naþionale este minimal
participa la douã pentru persoanele care mã cunosc, dar
ediþii a Olimpiadei este o totalã surprizã pentru cei care Datele statistice aratã cã > Regiunea Moldovei este
AcadNet, unde am încã nu au avut ocazia de a mã ºti la un aproximativ 30% din forþa subfinanþatã cronic din
avut urmãtoarele nivel mai personal. Domeniul în care de muncã activã a României fonduri guvernamentale
rezultate: locul 5 la aº dori sã lucrez ar fi ori cel al a migrat la muncã în þãri (doar judeþul Cluj primeºte
etapa naþionalã a învãþãmântului, al telecomuncaþiilor occidentale (în exteriorul mai mulþi bani decât toatã
Olimpiadei (sub- sau al ingineriei sistemelor. þãrii s-ar afla peste 4 mili- regiunea Moldovei la un
divizia Calculatoa- oane de români). Dar aceºti loc); nu existã programe gu-
re 9-10) în primul – Ce-þi doreºti cel mai mult? 30% la nivel naþional re- vernamentale de reindus-
an (2020) ºi locul – Îmi doresc sã îmi dezvolt prezintã o medie între re- trializare a zonei; Regiunea
3 la etapa naþionalã cunoºtinþele în mai multe domenii în giuni, deoarece fenomenul Moldovei este pe ultimul loc
în 2021, aceeaºi afarã de informaticã, printre care migraþiei externe este mai în þarã la numãrul de ki-
subdivizie. De ase- implicarea civicã ºi psihologia. Îmi redus în anumite zone (Ba- lometri de autostradã con-
menea, am obþinut place extrem de mult sã învãþ lucruri nat, Transilvania, regiunea struiþi;
locul 2 la etapa in- noi ºi sã mã poziþionez în contexte în Bucureºti-Ilfov) ºi mai acut > Regiunea Moldovei este
etapa naþionalã – Secþiunea Calcula- ternaþionalã a categoriei Calculatoare care trebuie sã mã adaptez la un mediu
toare, în luna mai a anului trecut. 9-10. sau un mod nou de lucru deoarece
Competiþia s-a desfãºurat online, cu acest stil de viaþã îmi va fi ulterior util
supraveghere audio-video, pe prin- – Care este omul cel mai im- în cariera profesionalã. Îmi doresc sã
cipiul examenelor de la universitãþile portant din viaþa ta? îmi petrec viaþa în cel mai plãcut mod
europene. – În momentul de faþã, nu am un posibil, preferabil alãturi de per-
Olimpiada AcadNet este organizatã singur om important în viaþa mea, soanele care m-au sprijinit constant
de CISCO Academy, Universitatea Po- consider cã importanþa cea mai mare ºi care mi-au fãcut existenþa una mult
litehnica Bucureºti ºi Uniunea Naþio- o are familia, care m-a sprijinit ºi mi-a mai plãcutã.
nalã a Profesorilor de Informaticã din facilitat procesul educaþional pânã la Din punct de vedere profesional,
România ºi se adreseazã elevilor din nivelul la care mã aflu acum, emo- mi-ar plãcea sã îmi deschid eventual,
clasele IX-XII, cu preocupãri în do- þional, dar ºi prin recompensarea peste 15-20 de ani, o firmã de
meniul ºtiinþei utilizãrii calculato- rezultatelor pe care le-am obþinut prin consultanþã IT, dar nu este clar cât de
rului, integrãrii în reþele de calcula- diferite mijloace. Sunt etern recu- mult sau cât de puþin voi devia de la
toare, proiectãrii, configurãrii, depa- noscãtor pentru aceastã susþinere ºi acest plan, sau dacã îl voi împlini pânã în altele (Moldova, Olte- subreprezentatã ºi irelevan-
nãrii, dezvoltãrii ºi utilizãrii de apli- sincer nu îmi imaginez sã fi reuºit la capãt... nia). În regiunea Moldovei tã politic: în ultimii 30 de
caþii specifice. Concurenþii au avut de acest nivel de performanþã de unul sunt judeþe unde mai mult ani a existat un singur pre-
parcurs douã probe, una teoreticã, în singur. – Unde te vezi peste 10 ani? de jumãtate din forþa de mier din regiunea Moldovei,
limba englezã, ºi o probã practicã. De asemenea, cred cã ºi relaþiile din – În urmãtorii 10 ani, presupun cã muncã activã este în strãi- M.R. Ungureanu, cu un
Olimpiada de Informaticã Aplicatã afara grupului familial m-au ajutat; nãtate: Suceava, Bacãu, mandat de câteva luni. La
probabil voi fi deja ieºit din
AcadNet 2021 se regãseºte în Ca- mai exact, cercul de prieteni ºi pro- Neamþ, Galaþi. Existã trei polul opus, UDMR este mai
universitate (cu diploma de licenþã ºi
lendarul Olimpiadelor Naþionale ªco- fesorii care m-a instruit. Sprijinul nu tipuri de migraþie: externã – mereu la guvernare, Grupul
masterat în cel mai favorabil caz) ºi
lare finanþate de Ministerul Educaþiei. a fost doar din partea familiei, ci ºi cãtre þãri occidentale; re- de la Cluj, care este trans-
angajat în domeniul meu favorit – in-
din partea prietenilor ºi, evident, din gionalã – cãtre urbanul ma- partinic, a reuºit atrageri
dustria IT. Nu m-aº vedea neapãrat re din România: Bucureºti, spectaculoase de fonduri
– Cum a început pasiunea ta partea doamnei profesor Ciubotaru într-o poziþie drept programator, nu
pentru calculatoare? Georgeta, care mi-a oferit materialele Cluj, Iaºi, Timiºoara etc.; guvernamentale, iar zona de
pentru cã nu mã descurc, dar mai intrajudeþeanã – din rural sud deþine în permanenþã
– De la vârsta fragedã de 4 ani a didactice necesare ºi orele de pregãtire
degrabã deoarece prefer partea mai cãtre urban. dominaþia absolutã.
început admiraþia pentru calculatoare pentru a obþine premiile în cardul
tehnicã a calculatoarelor. Deºi În regiunea Moldovei, În concluzie, pe termen
ºi tehnologie, dar la un nivel puþin spus olimpiadei AcadNet.
antrepre-noriatul sunã fantastic, aº fenomenul este mai acut din lung, lucrurile nu se vor
banal, datoritã jocurilor video. ªtiu
clar cã din cauza diverselor erori în – Ce planuri de viitor ai? prefera sã dobândesc iniþial experienþã urmãtoarele cauze principale: schimba fundamental, pro-
aceste jocuri mi-a crescut constant – Planul meu per ansamblu este sã în cardul unei companii, dimensiunea > Raportul urban-rural: babilitatea cea mai mare
nivelul de cunoºtiinþe în utilizarea continuu procesul educaþional prin ei nefiind relevantã sincer, probabil pe în regiunea Moldovei, cu este ca nici în viitor regiunea
generalã a calculatorului, urmând ca obþinerea unei licenþe în domeniul un post în consultanþã IT sau arhitect excepþia judeþelor Iaºi ºi Moldovei sã nu aibã politi-
de la vârsta de aproximativ 11-12 ani Tehnologii ºi Sisteme de Telecomu- IT (proiectant de soluþii hardware ºi Galaþi (dar care au o zonã cieni de calibru care sã se
sã mã avânt în aspecte mult mai nicaþii (component al facultãþilor de software pentru organizaþii). ruralã consistentã), toate batã pentru dezvoltarea sa
tehnice. În aceastã evoluþie continuã electronicã, telecomunicaþii ºi teh- judeþele sunt preponderent socio-economicã, sã nu be-
am ajuns ºi la liceu, pe un profil de nologia informaþiei), urmând apoi un MÃLINA ANIÞOAEI rurale; în mediul rural nu neficieze de programe gu-
existã locuri de muncã ºi vernamentale de reindus-
> 26,95% DINTRE CEI CARE PUTEAU REDIRECÞIO- Numãrul total de formulare prin care contribuabilii au forþa de muncã activã este trializare, sã nu fie încu-
NA DIN IMPOZITUL PE VENIT PENTRU SOCIAL AU solicitat redirecþionarea pânã la 3,5% din impozitul aferent forþatã sã migreze. În Ardeal rajate investiþiile strãine în
FÃCUT-O Peste 25% dintre românii care puteau sã anului fiscal 2020 a fost de 1.830.307, dintre care
redirecþioneze 3,5% din impozitul pe venit pentru cauze 1.701.967 au fost depuse în format fizic, la registratura ºi Banat a existat un proces regiune, sã nu existe locuri
sociale au ales sã o facã, ceilalþi au lãsat banii la îndemâna unitãþii fiscale sau prin poºtã, cu borderou, în timp ce mai vechi de depopulare a de muncã iar forþa de muncã
statului, potrivit unui comunicat al organizaþiei Salvaþi 128.340 au fost înregistrate în format electronic prin satelor pe fondul unei na- sã emigreze masiv. Existã în
Copiii transmis, ieri, AGERPRES. intermediul Spaþiului Virtual Privat sau platforma talitãþi scãzute, astfel cã în regiunea Moldovei generaþii
În 2021 Salvaþi Copiii România a investit 1.254.000 de E-guvernare.ro. majoritatea cazurilor jude- întregi de tineri nãscuþi ºi
euro în secþii de pediatrie ºi maternitãþi. Prin comparaþie, suma totalã colectatã în 2020, pentru þele sunt preponderent urbane; crescuþi în Spania, Italia,
Suma totalã redirecþionatã de contribuabili, anul trecut, anul de realizare a venitului 2019, prin mecanismul de
din impozitul anual pe veniturile din salarii ºi pensii, redirecþionare a unei cote parte din impozitul pe venit (2% > Judeþele din Moldova s-au Marea Britanie etc., al cãror
pentru 2020, a fost de 248.217.882 de lei. ºi 3,5%) a fost de 305,93 milioane lei, faþã de 150,6 dezindustrializat masiv; în ataºament faþã de valorile
Ponderea contribuabililor persoane fizice care au milioane lei în anul precedent. Moldova au ajuns doar 3% naþionale este minimal. Pe
solicitat redirecþionarea pânã la 3,5% din impozitul pe Suma redirecþionatã cãtre Salvaþi Copiii a fost de din investiþiile strãine (în termen lung, viitorul nu
venitul aferent anului 2020 este de 26,95% din totalul celor 1.837.600 lei, fonduri care au contribuit la dotarea urgentã Ardeal au ajuns 23%, în aratã bine deloc...
care aveau acest drept. a secþiilor de terapie intensivã neonatalã ºi a secþiilor de sudul þãrii 74% – dintre care
Numãrul total de entitãþi non-profit cãtre care au fost pediatrie, precum ºi pentru susþinerea programelor de 62% în regiunea Bucureºti-Il- Dr. ADRIAN BOTEZATU,
redirecþionate sume din impozitul anual pe veniturile din suport pentru copiii sub 5 ani, mamele ºi femeile
salarii ºi pensii pentru 2020 a fost de 22.647. însãrcinate din zonele rurale defavorizate. fov); sociolog
 Pagina 6 • Marþi, 15 februarie 2022
Aproape 1.000 de elevi suceveni
au fost îndrumaþi de poliþiºti
cum sã navigheze în siguranþã
pe internet
> Nu transmite în format electronic fotografii pe care nu ai vrea
sã le vadã bunicii, pãrinþii sau alþi cunoscuþi, este unul dintre pendate de poliþiºtii suceveni în cadrul unei
sfaturile poliþiºtilor suceveni
În perioada 8 – 11 fe-
bruarie 2022, peste 50 de
poliþiºti de la nivelul
subunitãþilor ºi posturilor
de poliþie, în colaborare cu
Inspectoratul ªcolar Jude-
þean Suceava, au fost im-
plicaþi în activitãþi de pre-
venire ºi informare a ele-
vilor din ciclul primar, gim-
nazial ºi liceal din cadrul
unitãþilor de învãþãmânt de
pe raza judeþului, temele
principale fiind siguranþa pe
internet ºi modul de utili-
zare a numãrului unic de
urgenþã 112.
Activitãþile au fost aso-
ciate Zilei Internaþionale a
Siguranþei pe Internet (8
februarie) ºi Zilei Europene
a Numãrului Unic de
Urgenþã 112 (11 februarie).
Aproape 1.000 de elevi
cu vârste cuprinse între 9 ºi
18 ani din mediul urban ºi
rural au participat la acti-
vitãþi interactive ºi au
derulat proiecte punctuale
cu dezvoltarea celor douã
tematici.
ºi 10 permise de conducere au fost sus- primite din partea poliþiºtilor.
acþiuni pentru creºterea gradului de
Jocuri de rol ºi activitãþi
tip concurs au fost desfã-
ºurate ºi la ªcoala Gimna-
zialã, Constantin Morariu
din comuna Pãtrãuþi sub
coordonarea prof. Floren-
tina Mãdãlina Ignat.
Au fost purtate discuþii
privind reþelele de socia-
lizare, utilizarea telefoane-
lor mobile, a calculatoare-
lor, aspecte privind datele cu
caracter personal ºi com-
portamentul în cazul în care
devin victime. De asemenea,
au fost purtate discuþii re-
feritoare la siguranþa co-
piilor, deplasarea spre ºi de
la domiciliu, bullying ºi au
fost avute în vedere subiecte
propuse de copii în cadrul
dialogurilor purtate.
În acest context, IPJ Su-
ceava a transmis tuturor ce-
lor care utilizeazã interne-
tul, sã acorde o atenþie spo-
ritã urmãtoarelor aspecte:
> Nu transmite niciodatã
persoanelor necunoscute
date personale detaliate,
date de autentificare ale con-
Actualitate
Peste 130 de sancþiuni contravenþionale raportare la eventualele sancþiuni ce pot fi
turilor de utilizare pentru
aplicaþii de socializare sau
pentru conturi bancare;
> Nu folosi aceeaºi parolã
pe mai multe conturi ºi
schimbã parolele periodic;
> Dacã în timpul comuni-
cãrii online, existã persoane
care te fac sã te simþi inco-
mod, întrerupe comunica-
rea; dã-le „block” sau „re-
port abuse”;
> În locul pozei tale, pen-
tru profil, îþi recomandãm
sã foloseºti un desen; nu
transmite în format elec-
tronic fotografii pe care nu
ai vrea sã le vadã bunicii,
pãrinþii sau alþi cunoscuþi;
> Nu da curs ofertelor
care sunã prea bine pentru a
fi adevãrate sau care solicitã
un rãspuns urgent;
> Dacã expeditorul este
unul neobiºnuit sau care
disimuleazã o instituþie sau
o autoritate a statului, iar
mesajul electronic are ata-
ºat un hyperlink (o legãturã
electronicã cãtre o paginã/
un formular electronic) sau
un document – nu le des-
chide!
În ceea ce priveºte ape-
larea numãrului unic de ur-
genþã 112, poliþiºtii reco-
mandã responsabilitate ºi
apelarea doar în situaþiile
urgente, deoarece apelarea
fãrã motiv sau neîntemeiatã
poate îngreuna intervenþiile
ºi salvarea unor vieþi. (N.B.)
Acþiuni ale poliþiºtilor suceveni
vizând indisciplina pietonilor
ºi neacordarea de prioritate pietonilor
> În ultima sãptãmânã, ei au aplicat peste 130 de amenzi, iar
zece permise de conducere au fost suspendate
siguranþã a pietonilor.
Doar în cursul sãptãmânii trecute, pe raza
judeþului, doi pietoni au decedat în acci-
dente rutiere, alte douã persoane fiind rãnite
grav... ªi aproape zilnic se înregistreazã
evenimente rutiere cu implicarea acestei
categorii de participanþi la trafic!
Astfel, potrivit IPJ Suceava indisciplina
pietonalã ºi neacordarea de prioritate
pietonilor sunt printre principalele cauze
ale accidentelor rutiere.
Aflãm cã, sãptãmânal, poliþiºtii organi-
zeazã acþiuni cu utilizarea autospecialelor
neiscripþionate ºi cu utilizarea tehnicii
video omologate pe raza întregului judeþ,
pentru creºterea gradului de siguranþã
rutierã. Acþiunile au în principal rol pre-
ventiv ºi de responsabilizare a parti-
cipanþilor la trafic, dar ºi pentru iden-
tificarea celor care încalcã legea ºi pun în
pericol viaþa ºi integritatea fizicã a persoa-
nelor.
Serviciul Rutier Suceava ºi Poliþia Muni-
cipiului Fãlticeni au organziat acþiuni
punctuale în perioada 9 – 11 februarie a.c.,
pe perioade scurte ºi determinate de timp
în principalele zone cu risc de accident.
În cadrul acþiunilor au fost aplicate, în
total, 136 de sancþiuni contravenþionale, în
valoare de 32.265 lei.
Cele mai multe sancþiuni, respectiv 75
dintre ele, au fost aplicate pietonilor, pentru
traversare neregulamentarã sau prin loc
nepermis.
Totodatã, ºoferilor le-au fost reþinute 10
permise de conducere.
Au fost reþinute ºi 9 certificate de înma-
triculare, fiind constatatã o infracþiune de
conducere fãrã permis.
Poliþiºtii reamintesc cã pietonii ºi
conducãtorii auto trebuie sã manifeste o
atenþie sporitã cu privire la respectarea
legislaþiei, în permanenþã, nu doar prin
Viaþa e importantã,
nu sancþiunea!
„Mai importantã decât aceste sancþiuni
este viaþa noastrã ºi a copiilor noºtri pe care
ar trebui sã o preþuim mai mult, respectând
cu stricteþe legea” aratã IPJ Suceava.
În aceste condiþii, poliþiºtii au reamintit
pietonilor sã nu traverseze drumurile publi-
ce decât prin locurile marcate sau sem-
nalizate cu indicatoare, respectiv trecere de
pietoni sau semafor. Traversarea se face
perpendicular pe axul drumului, dupã o
asigurare temeinicã în ambele pãrþi. În
lipsa indicatoarelor rutiere (trecere de
pietoni sau semafor), chiar dacã în anumite
locuri traversarea este permisã, pietonii nu
au prioritate. Strada nu se trece în fugã, iar,
dupã coborârea din mijloacele de transport
în comun, traversarea este recomandatã
numai dupã plecarea acestora din staþie ºi
nu se face prin faþa sau spatele unor vehicule
parcate pe stradã. Circulaþia pietonalã se
face doar pe trotuare sau, în lipsa acestora,
pe poteci laterale sau cât mai aproape de
marginea stângã a drumului. Iar ºoferii sunt
sfãtuiþi sã acorde atenþie sporitã ºi sã reducã
viteza în apropierea trecerilor de pietoni.
Totodatã poliþiºtii reamintesc conducã-
torilor auto cã sancþiunile aplicabile pre-
vãzute de OUG 195/2002 republicatã
privind circulaþia pe drumurile publice nu
sunt deloc neglijabile.
ªoferii care nu acordã prioritate pieto-
nilor sunt pasibili de suspendarea dreptului
de a conduce vehicule pe o perioadã de 30
zile, riscând ºi o sancþiune contravenþionalã
de 4 – 5 puncte amendã (punctul amendã
are valoarea de 145 lei). De asemenea,
pietonii care nu traverseazã strada regu-
lamentar se expun unei sancþiuni contra-
venþionale de 2 – 3 puncte amendã. (N.B.)

Amenzi de zeci de mii de lei ºi peste 140 mc de material lemnos
confiscat de poliþiºtii suceveni
Poliþia Judeþeanã a anun-
þat recent, cã poliþiºtii su-
ceveni au aplicat amenzi de
zeci de mii de lei ºi au con-
fiscat masã lemnoasã în
valoare de aproape 90.000
de lei.
Sursa citatã a amintit cã,
în data de 8 februarie, la ora
21:05, o patrulã din cadrul
Secþiei 11 Poliþie Ruralã
Pojorâta a oprit pentru con-
trol, pe DJ 175 în comuna
Fundu Moldovei, un ansam-
blu de vehicule format din
autoutilitarã ºi semiremor-
cã condus de un bãrbat de
32 de ani din comuna Cio-
cãneºti, care transporta ma-
terial lemnos.
În urma verificãrii can-
titãþii înscrise în avizul elec-
tronic cu cea încãrcatã pe
ansamblul de vehicule, po-
liþiºtii au constatat cã aceas-
ta nu corespunde din punct
de vedere al sortimentaþiei,
existând suspiciuni cã
încãrcãtura este mai mare.
Astfel, ansamblul de vehi-
cule a fost condus la sediul
Ocolului Silvic Pojorâta.
În data de 9 februarie,
poliþiºti din cadrul IPJ Su-
ceava – Serviciul de Ordine
Publicã – Biroul Protecþia
Fondului Forestier ºi Pis-
cicol, împreunã cu lucrãtori
din cadrul Gãrzii Forestiere
Suceava, au continuat veri-
ficãrile privind transportul
de material lemnos depistat
de cãtre lucrãtorii Secþiei 11
Poliþie Ruralã Pojorâta pe
raza localitãþii Sadova ºi au
efectuat douã controale pe
linia respectãrii prevede-
rilor legale privind achiziþia,
debitarea ºi comercializa-
rea materialelor lemnoase
la douã societãþi comerciale
din localitate.
În urma efectuãrii balan-
þei dintre stocurile scriptice
raportate în SUMAL 2.0 ºi
stocurile faptice de material
lemnos inventariate, echipa
de control a constatat cã una
dintre societãþile comercia-
le deþine în depozitul socie-
tãþii 130,20 mc buºtean
pentru gater de esenþã
rãsinoase ºi 10,60 mc de
cherestea de esenþã rãºi-
noase fãrã documente care
sã ateste provenienþa legalã.
De asemenea, s-a consta-
tat cã operatorul economic
nu a respectat obligaþia de a
efectua fotografii cores-
punzãtoare materialului
lemnos transportat cu avi-
zele de însoþire electronice
raportate în SUMAL 2.0.
În cauzã s-a dispus sanc-
þionarea contravenþionalã a
societãþii comerciale, aces-
teia aplicându-i-se douã
sancþiuni contravenþionale
în valoare de 35.000 lei,
conform Legii nr. 171/
2010. Ca mãsurã comple-
mentarã, s-a dispus confis-
carea cantitãþii de 130,20
mc buºtean gater de esenþã
rãºinoase în valoare de
76.036,8 lei ºi a 10,60 mc
cherestea de esenþã rãºi-
noase în valoare de 9.222
lei.
În urma efectuãrii balan-
þei dintre stocurile scriptice
raportate în SUMAL 2.0 ºi
stocurile faptice de material
lemnos inventariate în de-
pozitul celei de-a doua so-
cietãþi comerciale, poliþiºtii
nu au constatat diferenþe.
Echipa de control a con-
statat cã operatorul econo-
mic nu împrejmuise depo-
zitul societãþii conform
legislaþiei silvice.
În cauzã s-a dispus sanc-
þionarea contravenþionalã a
societãþii comerciale res-
pective, acesteia aplicân-du-
i-se o sancþiune contra-
venþionalã în valoare de
5.000 lei, conform Legii nr.
171/2010. (N.B.)
> ANGAJAÞII FABRICII
DE ARMAMENT DE LA
CUGIR CER SALARII DE-
CENTE Sute de muncitori de
la Uzina Mecanicã Cugir,
una din cele douã fabrici de
armament din oraº, au între-
rupt ieri, din nou, activi-
tatea, dupã ce vineri a fost
un alt protest spontan, soli-
citând salarii decente, a
transmis AGERPRES. „Uni-
tate”, „Nu cedãm”, „Vrem
dreptate” ºi „Vrem salarii
decente” erau câteva din slo-
ganurile celor care protestau
ieri pe platoul din faþa fabri-
cii. Vineri, au avut loc douã
proteste spontane la ambele
fabrici de armament, Uzina
Mecanicã Cugir ºi Fabrica de
Arme din oraºul Cugir. Pro-
testele s-au declanºat la o zi
dupã ce angajaþii au primit
restul de platã, bani din ca-
re, spun ei, pot sã acopere
doar cheltuielile cu cãldura
ºi electricitatea. Mulþi dintre
salariaþi au arãtat presei flu-
turaºii de serviciu. O femeie
a arãtat astfel cã, dupã 20 de
ani de muncã, a primit 500
de lei avans ºi 1.258 de lei
rest de platã. Un alt bãrbat a
spus cã, dupã peste 40 de
ani de lucru în fabricã la
„produse speciale” a primit,
joi, doar 1.600 de lei. An-
gajaþii au spus cã nu au mai
avut parte de o majorare sala-
rialã de 2 ani.
 Naþional Pagina 7 • Marþi, 15 februarie 2022

Guvernul a aprobat desfiinþarea Ministerul Familiei

Secþiei de Investigare a Infracþuinilor din Justiþie anunþã înfiinþarea
> Cauzele vor fi preluate de alte instituþii Observatorului Naþional
Guvernul a aprobat ieri desfiinþarea
SIIJ. Cauzele ºi posturile vor fi
preluate de alte instituþii, a anunþat
al Copilului
purtãtorul de cuvânt al Guvernului, Ministrul Familiei, Gabriela Firea, anunþã înfiinþarea
Dan Cãrbunaru. Observatorului Naþional al Copilului. Este vorba despre
Potrivit purtãtorului de cuvânt, un sistem care costã aproximativ 9 milioane de euro ºi
cauzele aflate în curs de soluþionare care va centraliza datele privind copiii aflaþi în situaþii de
la nivelul SIIJ se vor transmite pe cale risc ºi familiile vulnerabile din România.
administrativã în termen de 60 de zile Ministrul Gabriela Firea a anunþat cã specialiºtii lucreazã
lucrãtoare de la data intrãrii în vigoare la Legea separãrii copilului de familie prin care va fi
a legii prin grija Parchetului de pe înfiinþatã baza de date.
lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie „Înfiinþãm Observatorul Naþional al Copilului! Trebuie
parchetelor competente care vor con- de urmãrire penalã ºi criminalisticã Parchetului de pe lângã Înalta Curte de sã ºtim în mod real câþi copii sunt în situaþii de risc ºi câte
tinua soluþionarea acestora, urmând începând cu data desfiinþãrii secþiei, Casaþie ºi Justiþie pentru infracþiunile familii sunt vulnerabile în România. Va fi pentru prima
ca cele soluþionate aflate în arhiva procurorii din cadrul acesteia, inclusiv sãvârºite de judecãtorii ºi procurorii datã când va exista o centralizare la nivel naþional privind
Secþiei sã se transmitã în termen de cei cu funcþii de conducere, revin la care sunt membri ai Consiliului Supe- copiii aflaþi în situaþii de risc ºi familiile vulnerabile. Aºa
180 de zile lucrãtoare de la data parchetele de unde provin sau la par- rior al Magistraturii, de judecãtorii vom putea ºti, de la sate pânã la marile oraºe, care este
intrãrii în vigoare a legii. chetele unde au promovat, în condiþiile Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie ºi de situaþia acestor copii”, a explicat Firea, pe Facebook.
De asemenea, posturile aflate în legii, pe perioada desfãºurãrii procurorii de la Parchetul de pe lângã Observatorul Naþional al Copilului va fi operaþional la
schema de funcþii ºi de personal a activitãþii în cadrul secþiei. Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, de începutul anului viitor. Baza de date va fi completatã în
secþiei la data intrãrii în vigoare a Dan Cãrbunaru a mai arãtat cã în judecãtorii de la curþile de apel ºi timp real de lucrãtorii sociali, cu ajutorul tabletelor din
prezentei legi rãmân în schema ceea ce priveºte competenþele, acestea curtea militarã de apel, precum ºi de Sistemul Informatic Naþional pentru Adopþie – SINA.
Parchetului de pe lângã Înalta Curte de vor fi preluate de Secþia de urmãrire procurorii de la parchetele de pe lângã Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Drepturilor
Casaþie ºi Justiþie ºi se preiau de Secþia penalã ºi criminalisticã din cadrul aceste instanþe. Copilului ºi Adopþie are la dispoziþie aproape 9 milioane
de euro fonduri nerambursabile pentru realizarea acestui
Alexandru Rafila: sistem, a adãugat Gabriela Firea.
„Ca sã putem reduce numãrul cazurilor de separare a
Nu putem aplica niciun fel de mãsuri de relaxare copiilor de familie, trebuie sã fim pregãtiþi pentru orice
situaþie poate apãrea ºi sã mergem cu mãsurile þintit cãtre
aceste familii. De cealaltã parte, avem grijã ºi de copiii
„Nu putem aplica niciun nu existã un calendar, nu se vor închide centrele ajunºi deja în grija statului, circa 46.000 sunt în acest
fel de mãsuri de relaxare în pentru cã acum nu sunt mo- În curând, dupã care cãutãm alterna- moment. Planul este renunþarea la centrele de plasament”,
acest moment”, spune mi- tive sã existe, în condiþiile tiva”. a precizat ministrul Familiei.
nistrul Sãnãtãþii, Alexandru în care situaþia în spitale vaccinarea
Rafila. este „serioasã” în conti- împotriva Covid Nu cred cã mai au Scandal într-un fast-food din Tecuci
Acesta a declarat, ieri, nuare.
se va face doar la viitor tichetele
într-o conferinþã de presã, cã
decesele au un trend descen-
„Totuºi, uitându-ne la
modul în care numãrul de medicii de familie pentru persoanele Un tânãr a cerut
Alexandru Rafila, a spus
vaccinate mâncare gratis deoarece
cã sunt discuþii privitoare la
faptul cã vaccinarea îm-
potriva Codvid se va face în
Ministrul Sãnãtãþii spune
cã autoritãþile vor renunþa la are drept de ºmecher
viitor doar la medicii de acordarea tichetelor de Un tânãr a fãcut scandal într-un fast-food din oraºul
familie: „Pe mãsurã ce se masã de 100 de lei pentru Tecuci solicitând mâncare gratis. El a distrus mai multe
închid centrele, trebuie sã persoanele vaccinate cu lucruri ºi a sãrit la bãtaie susþinând cã mâncarea gratuitã
avem o alternativã unde schema completã, pentru cã reprezintã „dreptul sãu de ºmecher”.
oamenii sã se poatã vac- acest mecanism de stimu- Potrivit jandarmilor gãlãþeni, tânãrul era bãut bine atunci
cina”. lare nu a funcþionat. când a intrat într-un fast-food ºi a cerut de mâncare, fãrã sã
Întrebat luni, în timpul „Nu cred cã în momentul plãteascã. Pentru cã a fost refuzat, bãrbatul în vârstã de 22
unei conferinþe de presã, de faþã aceste tichete mai au ani a fãcut scandal.
dacã sunt discuþii cã în viitor un viitor. Discutãm despre Speriatã, o angajatã a sunat la 112, iar la faþa locului au
dent. Dupã ce zilele trecute cazuri scade, sigur cã o sã vaccinarea împotriva Covid un mecanism care a fost pus fost trimiºi jandarmii. Agresorul le-a explicat celor prezenþi
au fost peste 100 de decese ne punem aceastã problemã sã se facã doar la medicii de pentru stimulare, dar care cã mâncarea gratuitã reprezintã „dreptul sãu de ºmecher”.
pe zi sau chiar aproape 200, a ridicãrii stãrii de alertã în familie, ministrul Sãnãtãþii nu a funcþionat în mod deo- „Agresorul, un bãrbat în vârstã de 22 ani, din Tecuci,
luni sunt 64. perioada urmãtoare. Dar a spus: „Da, existã astfel de sebit”, spune ministrul aflat sub influenþa alcoolului, a intrat în incinta societãþii
Evoluþia numãrului de pânã se ridicã starea de aler- comerciale cu o sticlã de bere în mânã ºi a cerut unui angajat
persoane care sunt în AT are tã sigur cã s-ar putea renunþa sã îi dea sã mãnânce fãrã sã plãteascã. Fiind refuzat,
„o stabilizare, o creºtere la anumite restricþii - cum bãrbatul a început sã facã scandal ºi sã ameninþe persoanele
uºoarã”. „De asta vã spu- ar fi de exemplu utilizarea aflate în interior. De faþã fiind, administratorul societãþii
neam cã nu putem sã mãºtii în aer liber sau l-a invitat afarã însã, bãrbatul i-a spus cã nu vrea sã iasã
aplicãm niciun fel de mãsuri creºterea gradului de ocu- pânã nu primeºte „dreptul de ºmecher.” Fiind refuzat a
de relaxare în acest mo- pare a unor instituþii care doua oarã, acesta a sãrit la bãtaie, moment în care a spart
ment, decât când acest indi- organizeazã evenimente - câteva bunuri aflate la interior ºi a distrus uºa de acces în
cator al gradului de ocupare dar numai în corelaþie cu spatele tejghelei. Speriaþi, clienþii au ieºit afarã din fast-
a secþiilor de terapie inten- evoluþia realã”, a declarat food”, au anunþat reprezentanþii Jandarmeriei Galaþi.
sivã începe sã scadã în mod Rafila. Agresorul a fost dus la sediul poliþiei, unde i-au fost întocmite
susþinut. Rãmâne sã discu- Acesta a precizat cã actele de sesizare pentru sãvârºirea infracþiunilor de tulburare
tãm cu colegii de la Institu- situaþia nu mai este legatã a ordinii ºi liniºtii publice, distrugere ºi ameninþare.
tul Naþional de Sãnãtate de numãrul de cazuri care
Publicã, cu alþi specialiºti, se înregistreazã zilnic, ci de discuþii. Centrele de vacci- Sãnãtãþii, Alexandru Rafila.
încât sã putem sã definim numãrul de pacienþi din nare îºi au rostul atunci când El afirmã cã autoritãþile
exact parametrii dupã care spitale ºi din secþiile de discuþi de o urgenþã de vor discuta varianta renun-
sã putem sã luãm decizii în terapie intensivã. sãnãtate publicã, când þãrii la aceste tichete. ANUNÞ PUBLIC
consecinþã în ceea ce pri- Întrebat, mai departe, trebuie sã existe accesi- „În perioada urmãtoare
veºte reluarea diferitelor ti- Direcþia Silvicã Suceava, titular al Amenaja-
dacã ne aºteptãm ca primele bilitate, volume mari de sigur vom discuta despre
puri de activitãþi sau renun- mãsuri sã fie legate de scoa- vaccin care se vehiculeazã. aceastã posibilitate (renun- mentului Ocolului Silvic Vatra Dornei – fond
þarea la unele dintre res- terea mãºtii în spaþiile des- În momentul de faþã, când þarea la tichete - n.r.). Eu forestier proprietate publicã a statului anunþã publicul
tricþii”, a spus ministrul. chise, Rafila a rãspuns: „Eu avem puþine persoane care cred cã ne vaccinãm sã ne interesat asupra iniþierii procedurii de emitere a avizului
cred cã asta ar fi prima mã- se vaccineazã, în mod nor- protejãm sãnãtatea, nu ca sã de mediu pentru amenajament.
Prima mãsurã ar surã, dar nu în spaþiile în- mal medicii vaccinatori luãm tichete”, adaugã Documentaþia aferentã Amenajamenului Ocolului
chise, pentru cã vine pri- trebuie sã devinã medicii de Rafila.
putea fi renunþarea mãvara, lumea iese din familie, aºa cum existã ºi Începând cu sfârºitul
Silvic Vatra Dornei poate fi consultatã zilnic la sediul
la mãºtile pentru alte tipuri de vaccin”. Direcþiei Silvice Suceava, adresa B-dul 1 Mai nr. 6,
case. Nu vreau sã mã ha- lunii august, persoanele
zardez, sã fac pronosticuri, Întrebat când se va ajunge care se vaccineazã împotriva municipiul Suceava, judeþul Suceava, de luni pânã joi
de protecþie la aceastã situaþie, Alexan- între orele 0800 – 1630 ºi vineri între orele 0800 – 1400.
dar cred cã aceasta ar putea COVID-19 cu schemã com-
în aer liber sã fie o mãsurã luatã dupã dru Rafila a rãspuns: „În pletã de vaccinare benefi- Observaþiile ºi sugestiile publicului se transmit în
ce vedem cã lucrurile reintrã curând. Pe mãsurã ce se ciazã de o alocaþie de hranã, scris la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului
Întrebat dacã existã un în normal în ceea ce priveºte închid centrele, trebuie sã în valoare totalã de 100 lei, Suceava, cu sediul în municipiul Suceava, str. Bistriþei
plan al relaxãrilor care îmbolnãvirile ºi scãderea avem o alternativã unde sub forma tichetelor de
oamenii sã se poatã vaccina, nr. 1A.
urmeazã, Rafila a rãspuns cã este consistentã”. masã pe suport hârtie.
 Pagina 8 • Marþi, 15 februarie 2022 Sport
Handbal Jocul de oinã va fi promovat printr-un parteneriat
Juniorii de la CSU din Suceava între Agenþia Naþionalã a Zonei Montane
au câºtigat în faþa celor de la ºi federaþia de profil
LPS Suceava – CSU din Suceava La sediul Ministerului de secretar general al Mi-
Agriculturii ºi Dezvoltãrii
Sâmbãtã, în sala de sport „Dumitru Bernicu” a Liceului Rurale a fost semnat, pe 4
cu Program Sportiv din Suceava, echipa de juniori handbal februarie, parteneriatul
LPS Suceava a jucat cu CSU din Suceava Juniori 2, cei din dintre Agenþia Naþionalã a
urmã impunându-se categoric cu 33-22 (15-7). Echipa CSU Zonei Montane, cu sediul în
din Suceava J2, antrenatã de Ioan Tcaciuc ºi Vasile Boca, municipiul Vatra Dornei, ºi
ºi-a demonstrat eficacitatea ºi „în deplasare”, tinerii dând Federaþia Românã de Oinã.
dovadã de maturitate ºi eficienþã, atât în atac, cât ºi în Scopul acestui parteneriat
este ca sportul nostru naþio-
nal sã fie promovat mai
intens în zonele montane.
Din partea Agenþiei Na-
þionale a Zonei Montane a
participat doamna Veronica
Þãran-Baciu, director ge-
neral al acestei structuri, ºi
Nicolae Dobre, presedintele
Federaþiei Române de Oinã.
„Scopul parteneriatului
este acela de a desfãºura
activitãþi în comun, pentru
promovarea ºi dezvoltarea
sportului nostru naþional,
oina. Având în vedere
obiectul de activitate al
Agenþiei, considerãm cã,
apãrare. Gazdele de la LPS, antrenate de Rãzvan Bernicu, prin acest parteneriat, se
s-au comportat exemplar, deºi au pierdut la puncte, nu ºi poate dezvolta ºi oina,
în iniþiativele de joc, ambele echipe fiind încurajate de alãturi de celelalte tradiþii
pãrinþi ºi prieteni. promovate de cãtre aceastã
LPS Suceava: Puiu Davide, Strilciuc Vlad, Pascar Ionuþ, instituþie. Mulþumim mult
Croitoru Valentin, Bâzgã Sebastian, Carveþchi Andrei, directorului general, Vero-
Chirilã Fabian, Neamþu Tudor, Bodnariu Emanuel, Rusu nica Þaran-Baciu, pentru
Eduard, Þigãnaº Iulian, Muntean Alexandru, Belciug disponibilitatea manifes-
Dragoº, Crãciun Flavius, ªorodoc Alberto; antrenor: tatã, de a ajuta sportul nos-
Rãzvan Bernicu. tru naþional!”, a transmis
CSU din Suceava J2: Leonte ªtefan Cristian, Iluca preºedintele Federaþiei
Teodor, Popovici Daniel, Cazac Luca, Zaharia Claudio, Române de Oinã, Nicolae
Moºneagu Teodor, Rîpa Rãzvan, ªerban Emanuel, Mujdei Dobre, semnatar al docu-
Cãtãlin, Pãºcuþ Ionuþ, Dascãlu Codrin, Buzu Rãzvan, Pop mentului oficial.
Cosmin, Tancãu Matei; antrenori: Ioan Tcaciuc ºi Vasile Programul naþional „Re-
Boca. (ADRIAN POPOVICI) descoperã Oina” este unul
dintre cele patru programe
Handbal masculin, Divizia A sportive, de utilitate publicã,
care vor beneficia de bani de
Elan deosebit la bugetul de stat, în 2022.
Dupã anul 1990, oina a
ºi pentru echipa cunoscut un mare regres,
care a dus pânã aproape la
CSU II din Suceava dispariþia jocului. În ultimii
ani, Federaþia Românã de
Oinã a demarat o amplã ac-
Formaþia CSU II din Suceava a început foarte bine play- þiune de revigorare a acestui
off-ul pentru tineret al Diviziei A. Dupã victoria clarã cu sport. Au fost reactivate o
HC Pietricica Neamþ, din prima rundã, echipa antrenatã de mare parte dintre centrele de
Vasile Boca ºi Ioan Tcaciuc s-a impus ºi în duelul cu CSM tradiþie ºi incluse noi loca-
II Vaslui, din runda secundã. Tinerii handbaliºti suceveni litãþi, în prezent oina prac-
au câºtigat la limitã, cu 31-30 (15-14), duelul cu CSM II ticându-se în 30 de cluburi,
Vaslui, disputat în sala ªcolii Gimnaziale „Ion Creangã”, dintre care 20 sunt în me-
la capãtul unui joc foarte echilibrat. diul rural.
La nivelul multor comu-
nitãþi fiind practicatã de o
CSU II din Suceava: Andreescu, Duman – Reuþ 5
(goluri), Drãgoi 5, Vizitiu 4, Zariþchi 4, Urdã 4, Focºãneanu
4, Niculaie 3, Armanu 2, Hreceniuc, Stejar, Roºu.
Antrenori: Vasile Boca ºi Ioan Tcaciuc.
CSM II Vaslui: Cioatã, Hupcã – Chiratcu 8 (goluri),
Dragon 8, Cotinghiu 6, Huºanu 4, Ionescu 2, Ciurescu 2,
Popa, Cumpãnici. Antrenori: Bogdan Pralea ºi Gabriel
Armanu.
În celelalte partide al rundei, s-au înregistrat rezultatele:
CSM II Focºani – Politehnica Iaºi, 28-27, ºi HC Pietricica
Neamþ – CSM II Bacãu, 34-32. CSU II din Suceava ocupã
primul loc în Seria A, cu punctaj maxim. (ADI PÎRGARU)
lungã perioadã de timp, oina
adevenit o tradiþie care s-a
transmis din generaþie în
generaþie. Autoritãþile lo-
cale au contribuit ocazional
la diferite forme de susþinere
a jocului de oinã, atât în ca-
drul unor competiþii orga-
nizate, cât ºi în afara
acestora.În judeþul Suceava,
jocul de oinã a supravieþuit,
la Salcea, ºi chiar ne putem
mândri cu rezultate foarte
bune, la nivel naþional, aici
având loc ºi o etapa regio-
nalã la oinã în urmã cu cinci
ani, competiþie din cadrul
Olimpiadei Gimnaziilor, la
care au fost prezente echi-
pele judeþelor Suceava, Bo-
toºani, Neamþ, Vaslui ºi Iaºi.
Oina mai este practicatã
la Frasin ºi la Ciocãneºti, în
anii anteriori, în cadrul
„Festivalului Naþional al
Pãstravului”, desfãºurându-
se activitatea sportivã
demonstrativã „De la hapuc
la oinã”, care avea ca scop
popularizarea sportului
naþional – oina.
De la hoinã
sau ogol la sport
naþional
Jocurile cu bâta ºi min-
gea, aflate la originea oinei,
au fost prezente în viaþa co-
munitãþilor în toate regiu-
nile istorice ale României,
cu caracteristici asemãnã-
toare, dar cu denumiri dife-
rite, în Bucovina jocul fiind
cunoscut sub denumirea de
hoinã sau ogol.
Menþiuni ale unor jocuri
cu mingea ºi bâta, asimila-
bile oinei, practicate în spa-
þiul românesc se regãsesc
într-o însemnare a croni-
carului bãnãþean Nicolae
Stoica de Haþeg, din secolul
al XVIII-lea, care vorbeºte
despre „lopta micã”. Pri-
mele descrieri ale jocului
sunt fãcute de Alexandru
Lambrior într-un articol
publicat în revista Convor-
biri literare, în anul 1876,
fiind realizatã o prezentare
detaliatã a hoinei. În calitate
nisterului Cultelor ºi
Instrucþiunii Publice, Spiru
Haret a constituit, în anul
1894, o comisie de unificare
a tehnicii ºi tacticii jocului
de oinã, iar un an mai târziu,
Dimitrie Ionescu, profesor
la Liceul „Gheorghe Lazãr”
din Bucureºti, a publicat de
în revista Albina, primul
regulament tipãrit al jocului
de oinã.
În 1897, Spiru Haret a
început impunerea jocului
de oinã în ºcolile publice din
România prin organizarea,
pe 10 mai, a concursurilor
anuale de oinã pentru toþi
elevii din ºcoli primare, nor-
male ºi secundare. Regula-
mentul de desfãºurare al
acestor concursuri a fost pu-
blicat în Monitorul Oficial
din 9 mai 1899, datã la care,
la Bucureºti, s-a þinut pri-
mul campionat naþional de
oinã, învingãtoare fiind
echipa unui liceu din Brãila.
În Monitorul Oficial nr.
49 din 3 iunie 1912 a fost
publicat un nou Regulament
al jocului, necesar „pentru
concursurile ºi serbãrile
ºcolare”. În iunie 1932 este
fondatã Federaþia Românã
de Oinã. Dupã cel de-al
doilea rãzboi mondial, oina
îºi recâºtigã popularitatea,
organizându-se o serie de
competiþii pe plan local ºi
naþional. În 1949 se înfiin-
þeazã Comisia Centralã de
oinã care pune bazele for-
mãrii de antrenori, arbitri,
instructori ºi se modificã
regulamentul de joc. În a-
ceastã perioadã oina de-
venine foarte popularã în
întreaga þarã.
În prezent, jocul de oinã
beneficiazã de forme de
protecþie ºi este transmis
generaþiilor tinere atât în
cadrul cluburilor ºi asocia-
þiilor sportive care funcþio-
neazã sub egida Federaþiei
Române de Oinã, cât ºi în
cadrul comunitãþilor, acolo
unde nu existã cluburi or-
ganizate.
IUSTIN B.
 Sport Pagina 9 • Marþi, 15 februarie 2022

Atletism, Campionatele Balcanice Jocurile Olimpice de iarnã, Beijing 2022

de juniori U20
România,
campioana ediþiei!
> Sucevenii au contribuit din plin la
zestrea de medalii
România s-a clasat pe
prima poziþie în ierarhia
balcaniadei de juniori Under
20 din Serbia, cu 13 medalii
(5 de aur, 5 de argint ºi 3 de
bronz), fiind urmatã în
clasament de cãtre Turcia ºi
Grecia. Din lotul care a
fãcut deplasarea la Belgrad
s-au aflat ºi sportive din
judeþul Suceava, care au
contribuit din plin la zestrea
Local pentru toate condiþiile
pe care ni le oferã pentru ca
aceste fete minunate sã ajun-
gã cât mai sus în aventura în
care au pornit, ºi anume cu-
cerirea unei medalii euro-
pene sau mondiale”, a
declarat antrenoarea Erzilia
Þîmpãu.
Un concurs foarte bun au
reuºit, de asemenea, atleþii
de la CSM Dorna Vatra
Medalie de aur pentru francezii Gabriella Papadakis
ºi Guillaume Cizeron
Patinatorii francezi Ga-
briella Papadakis ºi Guillau-
me Cizeron au devenit
campioni olimpici la dans
pe gheaþã, la Beijing, cunos-
cutul cuplu reuºind astfel
sã-ºi treacã în palmares
singurul titlu care îi lipsea.
Papadakis (26 ani) ºi
Cizeron (27 ani) s-au impus
fãrã probleme în concursul
din cadrul JO 2022, cu un
total de 226,98 puncte, nou
record mondial, în faþa
ruºilor Victoria Siniþina/
Nikita Kaþalapov (220,51
puncte) ºi a americanilor
Madison Hubbell/Zachary
Donohue (218,02puncte).
Cei doi francezi reuºesc
astfel sã intre, în sfârºit, în
posesia aurului olimpic,
dupã patru titluri de cam-
pioni mondiali (2015, 2016,
2018, 2019) ºi cinci coroa-
ne de campioni europeni (în
perioada 2015-2019), la
capãtul programului liber, în
care au patinat pe ritmurile
piesei Elegie a compozito-
rului Gabriel Faure, interpre-
tatã la violoncel ºi pian.
Ei au primit cu aceastã
ocazie 90,83 puncte, îm- În urma cu patru ani, la de argint, fiind depãºiþi de
bunãtãþind astfel vechiul Jocurile Olimpice de la canadienii Tessa Virtue ºi
record mondial recordul PyeongChanng, Gabriella Scott Moir, principalii lor
mondial (90,03 puncte), Papadakis ºi Gullaume rivali ºi, totodatã, parteneri
care data din 2019. Cizeron au cucerit medalia de antrenament la Montreal.

Kaillie Humphries a adus medalia de aur

de medalii.
Talida Sfarghiu, cea mai
bunã junioarã din þara
noastrã în ultimii ani, a
reuºit sã devinã campioanã
balcanicã în proba de 1.500
de metri, cucerind ºi o
medalie de bronz cu ºtafeta
de 4x400 de metri. O altã
Dornei, pregãtiþi de Cristian
Prâsneac. În proba de 800
de metri, Alexandru Prâs-
neac a trecut linia de sosire
al doilea, în vreme ce
Claudia Costiuc a fãcut parte
din ºtafeta de 4x400 de
metri a României, medaliatã
cu bronz.
Statelor Unite în proba femininã de monobob
Kaillie Humphries a adus medalia de aur Statelor Unite
în proba femininã de monobob, la Jocurile Olimpice de la
Beijing, dupã ce a câºtigat douã titluri olimpice pentru
Canada la bob.
Humphries (36 ani) s-a impus fãrã emoþii în prima
probã de monobob din programul olimpic, în timp ce
românca Andreea Grecu s-a clasat pe locul 12.
Humphries a încheiat cu un avans de 1 sec 54/100 faþã
de o altã reprezentantã a Statelor Unite, Elana Meyers Tay-
lor (37 ani), medaliatã cu argint, dupã ce a petrecut zece
zile în izolare din cauza Covid-19.
Bronzul a revenit unei sportive canadiene, Christine de echipei Canadei.
Bruin, la 1 sec 76/100. Andreea Grecu se afla pe locul 9 dupã douã manºe, însã
Kaillie Humphries a câºtigat douã titluri olimpice sub a avut o evoluþie mai slabã în manºa a treia (al 15-lea timp),
culorile þãrii sale natale, Canada, la dublu feminin, în 2010 în timp ce în ultima manºã a fost înregistratã cu al 10-lea
ºi 2014, însã în decembrie 2021 a obþinut cetãþenia timp. Grecu a încheiat pe 12 din 20 de sportive, la 4 sec
americanã. Ea a ales sã reprezinte Statele Unite, þara soþului 72/100 de învingãtoare.
sãu, Travis Ambruster, ºi el fost bober, în urma acuzaþiilor Andreea Grecu (28 ani) va evolua ºi la dublu feminin,
de hãrþuire moralã fãcute la adresa unui fost antrenor al probã în care s-a clasat pe 15 la JO 2018 ºi pe 17 la JO 2014.

TAS permite patinatoarei Kamila Valieva sã concureze

atletã antrenatã de Erzilia
împãu la CSM Suceava –
CSM Rarãul Câmpulung
Moldovenesc, este vorba de
Mãdãlina Sîrbu, s-a clasat a
doua la 3.000 de metri.
„Sportivele noastre au
realizat deja baremul pentru
Campionatul Mondial Un-
der 20 în proba de 1500
metri, iar la acest concurs
Mãdãlina s-a apropiat la mai
puþin de o secundã de bare-
mul la 3.000 de metri.
Mulþumesc Primãriei
municipiului Câmpulung
Moldovenesc ºi Consiliului
„Þin sã-i felicit pe Ale-
xandru ºi pe Claudia pentru
rezultate, mai ales cã ei sunt
abia juniori II, fiind califi-
caþi pentru Campionatul
European Under 18, care va
avea loc în Israel, în luna
iulie. Pe aceastã cale, doresc
sã mulþumesc pentru sprijin
Primãriei din Vatra Dornei
ºi Consiliului Local, pre-
cum ºi sponsorului perso-
nal al celor doi atleþi, Apa
Bucovina”, a precizat antre-
norul Cristian Prâsneac.
ADI PÎRGARU
Comitetul Olimpic Rus (ROC) a
calificat drept „cea mai bunã veste a
zilei” decizia Tribunalului de Arbitraj
Sportiv (TAS) de a-i permite patina-
toarei Kamila Valieva sã concureze în
continuare la Jocurile Olimpice de la
Beijing, în ciuda unui test antidoping
pozitiv la un control desfãºurat în
decembrie.
„Toatã þara o susþine, precum ºi
toate patinatoarele noastre din
concursul individual”, a transmis ROC
pe canalul Telegram.
La rândul sãu, Comitetul olimpic
american (USOPC) s-a declarat
„decepþionat” de decizia TAS de a o
autoriza pe Valieva sã participe la
concursul individual, în ciuda testului
antidoping pozitiv.
„Suntem decepþionaþi de mesajul
trimis prin aceastã decizie. Sportivii
au dreptul sã ºtie cã se luptã cu aceleaºi
ºanse. Din pãcate, astãzi, acest drept
a fost negat. Acest lucru pare a fi un
nou capitol din sistemul generalizat
de dopaj din Rusia”, a transmis
preºedinta USOPC, Sarah Hirshland.
Patinatoarea rusã Kamila Valieva,
depistatã pozitiv la o substanþã
interzisã, la finele lunii decembrie, a
fost autorizatã luni sã participe la
competiþia individualã de patinaj ar-
tistic din cadrul Jocurilor Olimpice
de la Beijing, programatã marþi, a
anunþat Tribunalul de Arbitraj Sportiv
(TAS).
 Pagina 10 • Marþi, 15 februarie 2022 Mapamond
Boris Johnson susþine cã o invazie rusã în Ucraina Premierul Pakistanului
este posibilã „în urmãtoarele 48 de ore” promite „zero toleranþã”
Prim-ministrul britanic
Boris Johnson a declarat ieri
þii ruse iminente, Boris John-
son dã asigurãri cã „probele pentru cei care au ucis
cã situaþia este „foarte, foar- sunt foarte clare”: „Existã
te periculoasã” în Ucraina ºi circa 130.000 de soldaþi co- cu pietre cu bãrbat
cã o invazie rusã este posi- masaþi la frontiera ucrai-
bilã „în urmãtoarele 48 de neanã ºi tot felul de alte acuzat de blasfemie
ore”, îndemnându-l pe Vla- semne care indicã pregãtiri
dimir Putin sã facã un pas serioase de o invazie”. Premierul pakistanez Imran Khan a promis cã îi va aduce
înapoi din pragul „dezastru- „Semnele aratã, aºa cum a în faþa justiþiei pe cei care au participat la uciderea cu pietre
lui”, relateazã AFP ºi Reu- spus preºedintele (american a unui bãrbat bolnav mintal acuzat cã a dat foc unor pagini
ters. Joe) Biden, cel puþin cã din Coran, relateazã UPI. Imran Khan a declarat cã guvernul
În condiþiile în care Kie- pregãtesc ceva care ar putea sãu va avea „zero toleranþã” faþã de autorii crimei.
vul a acuzat Washingtonul avea loc în urmãtoarele 48 Autoritãþile afirmã cã un bãrbat bolnav mintal a fost
ºi Londra de alarmism pri- de ore”, a afirmat el. mandat vineri cetãþenilor craina ca mãsurã de secu- luat din custodia poliþiei ºi ucis de o mulþime formatã din
vind riscurile unei interven- Regatul Unit le-a reco- sãi sã pãrãseascã imediat U- ritate. sute de persoane sâmbãtã în Mian Channu, un oraº din
districtul Khanewal, provincia Punjab. „Avem toleranþã
Serghei Lavrov îi propune lui Putin sã se acorde mai zero faþã de oricine ia legea în propriile mâini, iar linºajele
de cãtre mulþime vor fi tratate cu toatã severitatea legii”, a
mult timp diplomaþiei pentru un acord cu Occidentul spus Khan într-un mesaj pe Twitter. „Am cerut
inspectorului general al poliþiei din Punjab un raport cu
privire la mãsurile luate împotriva autorilor linºajului de
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov i-a propus ieri negocieri fãrã sfârºit. „Noi am avertizat deja nu o singurã
preºedintelui Vladimir Putin ca Moscova sã continue pe datã cã nu vom permite negocieri nesfârºite pe probleme la Mian Channu ºi împotriva poliþiºtilor care nu ºi-au fãcut
calea diplomaticã în eforturile sale de a obþine garanþii de care necesitã o soluþie astãzi”, a rãspuns Lavrov. Dar, „în datoria”, a mai spus el.
Poliþia din Panjab a declarat duminicã cã a identificat
securitate din partea Occidentului, transmit Reuters ºi AFP. calitate de ministru al afacerilor externe, trebuie sã spun
Lavrov i-a spus lui Putin cã Statele Unite au înaintat cã existã întotdeauna ºanse”, a continuat el. „Mi se pare cã 15 autori principali ai incidentului, adãugând cã în total
propuneri concrete privind reducerea riscurilor militare, posibilitãþile noastre sunt departe de a fi epuizate. În acest 85 de suspecþi au fost arestaþi în legaturã cu crima
înfiorãtoare. Martorii incidentului au declarat cã victima
dar rãspunsurile primite de la Uniunea Europeanã ºi de la stadiu, aº sugera continuarea ºi extinderea lor”, a adãugat
NATO nu au fost satisfãcãtoare. ministrul rus. ºi-a susþinut nevinovãþia la acuzaþiile de blasfemie, însã
Într-o discuþie transmisã la televiziune, Putin a fost Potrivit Reuters, declaraþiile par sã semnaleze o reducere bãrbaþii l-au luat din custodia unui ofiþer, l-au legat de un
copac ºi l-au lovit cu pietre ºi bâte pânã a murit, a informat
arãtat întrebându-l pe Lavrov dacã existã o ºansã de a se a probabilitãþii unei acþiuni militare iminente a Rusiei dupã
ajunge la un acord care sã rãspundã îngrijorãrilor de avertismentele repetate din partea SUA potrivit cãrora ziarul pakistanez Dawn.
securitate ale Rusiei, sau Moscova este doar târâtã în Moscova ar putea ataca Ucraina în orice moment.

Ambasadorul ucrainean la Londra clarificã

remarcile privind o posibilã renunþare
la candidatura þãrii sale la NATO
Ambasadorul ucrainean la Londra
ºi-a clarificat ieri remarcile anterioare
referitoare la o posibilã renunþare la
candidatura þãrii sale la NATO,
afirmând cã Ucraina nu-ºi va reevalua
demersurile vizând aderarea la Alianþa
nord-atlanticã, relateazã Reuters.
Întrebat dacã Ucraina ar putea sau
nu sã-ºi “reconsidere” ambiþiile de a
se alãtura NATO, ambasadorul Vadim
Pristaiko a declarat pentru BBC, în
englezã: „Nu, nu ºi mã bucur foarte
mult cã am aceastã ocazie de a-mi
clarifica poziþia”.
El a afirmat cã relatarea anterioarã a
BBC a fost rezultatul unei neînþelegeri.
„Nu suntem membri ai NATO în pre-
zent ºi pentru a evita un rãzboi suntem
gata sã facem multe concesii ºi asta
facem în convorbirile cu ruºii”, a spus
Pristaiko. „Nu are nimic de-a face cu
NATO, (angajamentul faþã de) care
este înscris în Constituþie”. „Nu este
o amânare a ambiþiilor noastre de a fi
NATO, este vorba de faptul cã în pre-
zent nu facem parte din familie, aºa în-
cât trebuie sã cãutãm altceva, cum ar
fi acorduri bilaterale cu Marea Britanie,
cu Statele Unite”, a explicat el. „Aºa
încât în plus faþã de NATO cãutãm o
serie de alte aranjamente care sã ne
permitã sã supravieþuim acum acestui
calvar”, a adãugat ambasadorul ucrainean.
Întrebat din nou dacã Ucraina îºi
schimbã poziþia privind candidatura
la NATO, acesta a rãspuns: „Nu”, a
mai consemnat Reuters.
O eventualã decizie a Ucrainei de a
renunþa la ambiþia de a deveni membrã
a Alianþei Nord-Atlantice ar reprezenta
un rãspuns adecvat la solicitãrile
Rusiei ºi ar facilita depãºirea crizei, a
anunþat ieri Administraþia Vladimir
Putin. „Se subîntelege cã un angaja-
ment confirmat al Ucrainei, formalizat
în vreun fel, de a nu adera la NATO ar
fi un pas care ar contribui considerabil
la formularea unui rãspuns mai con-
sistent la preocupãrile Rusiei”, a decla-
rat luni Dmitri Peskov, purtãtorul de
cuvânt al Preºedinþiei de la Moscova.

Suedia recomandã a patra dozã de vaccin

pentru persoanele de peste 80 de ani
Autoritãþile sanitare suedeze au recomandat ieri o a patra
dozã de vaccin anti-COVID-19 pentru toate persoanele de
peste 80 de ani, precum ºi pentru rezidenþii cãminelor de
bãtrâni, indiferent de vârsta acestora, informeazã AFP.
Puþine þãri au implementat pânã în prezent recomandãri
pentru administrarea celei de-a patra doze, campania
pentru a treia dozã fiind în plinã desfãºurare pentru
menþinerea imunitãþii în faþa virusului. Recomandarea
vizeazã de asemenea persoanele care primesc îngrijire la
domiciliu, de asemenea indiferent de vârsta acestora,
potrivit Autoritãþii de Sãnãtate Publicã care conduce
strategia suedezã anti-COVID-19. Aceastã nouã dozã de
rapel trebuie administratã la cel puþin patru luni de la doza
precedentã, au precizat autoritãþile. „Capacitatea
sistemului imunitar de a rãspunde la vaccinare ºi de a
construi o protecþie de duratã se diminueazã odatã cu vârsta.
Un rapel consolideazã aceastã protecþie”, a declarat
epidemiologul-ºef suedez Anders Tegnell, citat într-un
comunicat.
Suedia s-a remarcat în perioada pandemiei, cu precãdere
în prima fazã a acesteia, printr-o strategie mai flexibilã,
fãrã izolare ºi fãrã obligativitatea purtãrii mãºtii. Cu
aproximativ 16.500 de morþi la puþin peste 10 milioane de
locuitori, bilanþul deceselor din aceastã þarã este uºor mai
scãzut comparativ cu media europeanã, însã semnificativ
mai mare faþã de cel înregistrat de vecinii sãi nordici
(Danemarca, Norvegia ºi Finlanda). Protecþia defectuoasã
a rezidenþilor din cãminele de bãtrâni în timpul primei
faze a pandemiei a fost evidenþiatã de un raport în urma
unei anchete.

Israelul interzice „terapia de conversie”

care vizeazã persoanele LGBT
Israelul interzice practicile îndoielnice prin care se
doreºte schimbarea orientãrii sexuale a unei persoane sau
a identitãþii de gen, cunoscute drept „terapii de conversie”
LGBT, relateazã dpa.
Ministrul israelian al Sãnãtãþii, Nitzan Horowitz, a
anunþat pe Twitter cã mãsura adoptatã luni include ºi
pedepse pentru cei implicaþi în acest „abuz periculos
asupra comunitãþii tinere LGBT”. „Orientarea sexualã nu
este o problemã care necesitã tratament. ªi «terapiile de
conversie» nu sunt tratamente”, a mai scris Horowitz.
„Lesbiene, gay, persoane trans ºi heterosexuali, sunteþi
grozavi ºi frumoºi aºa cum sunteþi”, a mai spus el.
Germania a adoptat o interdicþie parþialã a „terapiilor
de conversie” în 2020. De atunci, acestea au fost complet
interzise în cazul minorilor, dar ºi a adulþilor în anumite
circumstanþe.
 Culturã Pagina 11 • Marþi, 15 februarie 2022

Ce rãmâne din boierimea Moºtenite din bãtrâni, din români,

spiritualitãþii neamului din oameni buni
Fãrã sã ne dãm seama, purtãm cu noi, ca cântece de dragoste ºi de naturã („Pãduri,
românesc din nordul înstrãinat o amprentã nevãzutã, ceea ce am moºtenit
din bãtrâni, din acei bãtrâni pe care ni-i
verdi pãduri”, „ªãpti sãptãmâni di post”),
cântece satirice, strigãturi de joc („Asta-i
amintim a fi oameni buni. Ce moºtenim noi horã di jucat, / Nu-i mãlai di frãmântat!”;
al Bucovinei? din bãtrâni, din oameni buni? Moºtenim
numele din calendarul ortodox, moºtenim
„Hora-i mare, fete n-are, / C-or murit di
gãlbãnare”, p. 103), proverbe ºi zicãtori
graiul mamei, moºtenim tradiþiile ºi obi- („Pãmântu negru face pânea albî”, p. 126),
> La 40 de zile de când distinsa profesoarã Lora Bostan a lãsat în ceiurile pline de cea mai autenticã poezie. ghicitori („Oastea unui craiu / Într-un vârf
urma sa „o pulbere de dor” Dna profesoarã Virginia Bîrleanu, draga de paiu” – spicul de grâu, p. 139), snoave,
mea dirigintã din gimnaziu, este semnatara povestiri, eresuri (ungerea cu usturoi la Sf.
Timpul ºterge totul în n-a rãmas „cu paºii uitaþi în opera distinsului ºi eru-
calea sa, acoperã urmele între zile”, acoperit de norii ditului cuplu la care au
omului pe pãmânt, dar nu cenuºii ai uitãrii, cea care osârduit împreunã, pe care
poate acoperi licãrul de aduna seninul neuitãrii pen- trebuie s-o studieze ºi s-o
luminã lãsatã în sufletul tru Poetul care i-a dedicat cunoascã tinerii studioºi –
prietenilor, al celor care i-au monumentala lucrare des-
fost alãturi în viaþã, nu poate pre scriitorii din Bucovina,
ºterge amintirea. Or, cei volumul „Pagini de litera-
plecaþi în veºnicie îºi lasã turã românã”.
lumina pe pãmânt prin fapte Distinsa profesoarã Lora
ºi cuvântul ziditor. Bostan, cea care s-a strãduit
De 40 de zile distinsa sã altoiascã studenþilor dra-
profesoarã, doctor în filolo- gostea de vestigiile sfinte ale
gice, Lora Bostan a lãsat în poporului român, de limba
urma sa „o pulbere de dor”, ºi literatura românã, con-
vorba regretatului ºi distin- tinuã sã vegheze ºi sã re-
sului sãu soþ, ºi s-a dus ca verse luminã „din inimã
„roua-n ceaþã” „pe cãrarea cãtre inimi”. Îi preþuim
cea mai dreaptã”, sã fie îm- meritele ºi îi pãstrãm lumi-
preunã pe veci pentru a pur- noasa amintire celei ce „pe
ta „cununa tainelor cereºti” un colþ de cer”, împreunã cu
cu „Pãstorul Mioriþei” – „pãstorul Mioriþei îºi paºte-n
scriitorul, profesorul, sa- inspiratele versuri: „a mai tihnã turma”, rãspândind
vantul, academicianul Gri- rãmas vreun drum necunos- luminã ºi cãldurã în sufle-
gore Bostan, marele patriot cut / ce paºii mi-ar putea tele celor care i-au cunoscut,
român, fidel luptãtor pentru îndepãrta / de clipa albã-n care îi preþuiesc ºi îi iubesc. culegerii de folclor din Vadu Moldovei Andrei, brazdele verzi la Sf. Gheorghe,
cauza naþionalã, care a care am vãzut / cum florile Constatãm cu regret cã tot ,,Moºtenite din bãtrâni, din oameni buni”, covaºa de la Sf. Toader, Jertfa zidirii etc.),
culegere apãrutã la Editura Geea din superstiþii (ex: Nu se dau pãrþi ale jugului
Botoºani, 2001, sub ochiul atent al dnei pe foc, ci pe o apã curgãtoare, ca sã nu tragi
Elena Condrei. De multã vreme mi-am pro- la jug când mori, p. 172), descântece (de
pus sã aduc spre dumneavoastrã câteva spãriet, de deochi, de boalã). Tare dra-
rânduri despre aceastã culegere de folclor, gã-mi este Legenda Bolãtãului care mi-a
dar parcã îmi era teamã ca rândurile mele fascinat copilãria, legendã care vorbeºte
sã nu fie prea modeste. despre o oaste otomanã înecatã în bolãtãu
De ce cred cã sunt prea modeste în urma unei bãtãlii cu oastea moldovenilor
rândurile mele? Deoarece argumentul condusã de ªtefan Cel Mare (p. 179).
acestei lucrãri este semnat de PS Gherasim Viaþa omului nu este întâmplãtoare pe
Cucoºel Putneanul, Episcop Vicar, cel care pãmânt ºi fiecare om are misiunea sa de
a ºi sponsorizat tipãrirea multor cãrþi: „Am îndeplinit prin lume. Întâlnim în paginile
mulþumit întotdeauna lui Dumnezeu cã cãrþii o amplã descriere al fiecãrui prag al
m-am nãscut la þarã ºi am trãit aievea viaþa vieþii: Naºterea (poveºti despre ursitoare,
patriarhalã a þãranilor noºtri. Virginia Bîr- cântece de leagãn), Nunta (oraþii de nuntã:
leanu, profesoarã de limbã ºi literaturã fi- „Mai aduceþi niºte covoarã, / Sã aºterneþi
ind, a adunat, în roua dimineþii sau la apusul în ogradã afarã, / Cã noi nu suntem nãscari
soarelui, nestemate folclorice din pãrþile beþi / Sã descãlecãm în scaieþi”, p. 85,
stãruit ca limba românã sã se-apleacã-n faþa ta / cum pierdem ce avem mai de închinãciunea tinerilor miri înaintea
Moldovei lui ªtefan cel Mare ºi Sfânt”
capete statut ºtiinþific cores- pãsãrile urcã din tãcere / pe preþ, cã devenim tot mai (p. 5). De asemenea, condeiul aurit al dlui plecãrii lor la cununia religioasã, adusul
punzãtor în acest spaþiu braþul tãu ca marmura de tei / sãraci spiritualiceºte. E Constantin Hrehor încântã cititorul cu ale colacilor la nãnaºi: „Sã trãiþi / ªi finii sã vi-i
istoric, care, „plecat spre cum ochii tãi însenineazã trist…, dureros de trist… sale „Ziceri pentru toate anotimpurile”: „Mi înmulþiþi!”, p. 87, strigãturi de nuntã,
vãi, la rãdãcine”, a rãmas cerul / când îmi acopãr Ce rãmâne dintr-o stea s-a dat ºi mie sã mã apropii de caietele dnei strigãturi pentru mireasã: „Plângi mireasã
„pe-acest hotar”, de unde n-a fruntea norii grei?”, de-a- cãzãtoare? Ce rãmâne din profesoare Virginia Bîrleanu-Movileanu, ºî suschinã / Cã mergi în casã strãinã!”, p. 89,
„plecat cu totul niciodatã”, cum înainte o sã-i înseni- boierimea spiritualitãþii albinã neodihnitã prin dumbrãvile poliflore pentru mire: „Cine-o tras nãdejdea lui / O
în crângul spiritualitãþii neze veºnicia celui ce-ºi neamului românesc?... ale folclorului din umãrul Folticenilor, rãmas cu fuºta-n cui!”, p. 90, pentru nãnaºi:
despre ostenelile cãreia am luat cunoºtinþã „Nãnaºã, fudulã eºti, / Da’ acasî ce
româneºti – „un ram înmu- „pierde vârsta dincolo de Le vom pãstra mereu un pãþãºti!”, pentru soacrã, pentru druºte ºi
gurit” ºi, de acolo, de sus, soare”. loc în inima ºi în sufletul în incinta mãnãstirii Cãmârzani, chiar pe
pragul muzeului de sub aceste streºini în vornicei) ºi Moartea (bocete dupã mamã,
din Eterna, „continuã sã Tezaurul pe care ni l-au nostru! dupã tatã, dupã copil, dupã o femeie tânãrã:
care, supusã unei nobile iniþiative, amintita
verse-n glie luminã”. lãsat Grigore ºi Lora Bostan cãlãtoare pe drumurile de tainã ºi legendã „Bucurã-ti, mãnãstiri, / Cã frumoasî floare-þi
Lora Bostan, cea care i-a e menit sã cultive spiritul ºi FELICIA ale lui Sadoveanu, face lucru de ispravã” vini!”, p. 98, dupã fecior).
valorificat opera, graþie sentimentul naþional, în NICHITA-TOMA, (p. 7). Cartea este înfrumuseþatã de lino- Anexa vine sã întregeascã lucrarea prin
cãreia scriitorul, pedagogul primul rând, pentru tânãra „Zorile Bucovinei”, gravurile ºi xilogravurile lui Marcel Oli- fotografii de la sine grãitoare despre
ºi savantul Grigore Bostan generaþie, iar rãdãcina lui e moºtenirea pe care am primit-o ºi pe care
Cernãuþi nescu ce se regãsesc în pinacoteca Galeriei trebuie sã avem grijã sã nu o risipim. Ex:
de Artã ,,Minerva” din Dorohoi. fotografii cu Moº Tache Dobreanu, lãutarul
> ANDREEA RÃSUCEANU, OLEG Nemira); Raluca Nagy, Teo de la 16 la 18 Aceastã carte-culegere de folclor este una nostru nedespãrþit de cobzã ori de scripcã,
SEREBRIAN ªI IRINA GEORGESCU (Nemira); Andreea Rãsuceanu, „Vântul, care poate sta alãturi de marile culegeri de fotografii cu grupul vocal bãrbãtesc din
GROZA, PRINTRE NOMINALIZAÞII LA duhul, suflarea” (ed. Polirom); Oleg Sere- folclor, atât prin conþinut, cât ºi prin felul Vadu Moldovei care în anul 1986 a obþinut
PREMIUL UE PENTRU LITERATURÃ brian, „Pe contrasens” (ed. Cartier); Sebas- în care este structuratã. De aceea, pot afirma premiul I la Soveja-Vrancea, fotografii cu
cã este o carte ºtiinþificã, bine documentatã hora mare din Ciumuleºti alãturi de
Scriitorii Andreea Rãsuceanu, Oleg Sere- tian Sifft, „Copia carbon” (ed. Humanitas). ºi cu exemplificãri pe mãsurã. Cuprinsul
brian ºi Irina Georgescu Groza se numãrã Astãzi va fi anunþat candidatul român la scrânciobul de Paºti ºi multe, multe altele.
este bogat: datini ºi obiceiuri de Crãciun ºi Închei aducând cuvinte de laudã ºi de
printre prozatorii nominalizaþi la Premiul Premiul Uniunii Europene pentru Literaturã. Anul Nou (colinde, semãnat, cântece de mulþumire dnei prof. Virginia Bîrleanu
Uniunii Europene pentru Literaturã, a Înfiinþat în 2009 la iniþiativa Comisiei stea, pluguºoare, teatru haiducesc – de pentru tot ceea ce a fãcut de-a lungul carierei
anunþat, vineri, Institutul Cultural Român Europene ºi finanþat prin programul Europa menþionat Banda lui Jianu, jocul ursului, de dãscãliþã pentru sutele de elevi ºi pentru
(ICR). Creativã, Premiul Uniunii Europene pentru jocul cãpriþei), cântece lirice ºi balade/ satul nostru drag Ciumuleºti-Vadu Moldovei.
Potrivit unui comunicat de presã trans- Literaturã urmãreºte sã sprijine prozatoa- doine de la noi („Fratele, sora ºi zmeii”, „Revenind în satul natal, am considerat
mis AGERPRES, la invitaþia Institutului rele ºi prozatorii în curs de afirmare („out- „Otrava”, „Pi-un deluþ cu iarbî verdi”, „Pa- cã am o datorie faþã de oamenii satului: de
Cultural Român, pe baza producþiei de standing emerging fiction writers”), tru boi cu lanþu-n coarni”), cântece de a nu lãsa sã se piardã tot ce moºteneam din
prozã din ultimele 18 luni, juriul naþional, atrãgând atenþia deopotrivã asupra lor ºi haiducie, cãtãnie ºi cântece de rãzboi strãbuni. Cum sã pierdem toate aceste
(„Cãpitani Pavele”, „Uiti colo spre Ardeal”, minunãþii de suflet românesc?” (Virginia
compus din Ruxandra Cesereanu, Bogdan asupra diversitãþii culturale a Uniunii. „Pleacî Ghiþã în armatî”, „Trandafirul”), Bîrleanu, „Prolog”, p. 10).
Creþu ºi Radu Vancu, a reþinut pe lista scurtã În acest an, Institutul Cultural Român a cântece de dor ºi înstrãinare („Pelinaº, pelin
urmãtoarele cinci romane semnate de Irina organizat juriul naþional al Premiului Uniu- amar”, „Col’ din vali la izvor”, „Colo-n vali LENUÞA RUSU,
Georgescu Groza, „Exodul mieilor” (ed. nii Europene pentru Literaturã. la Cârjoaia”, „Foaie verdi foaie fragî”), Fãlticeni
 Pagina 12 • Marþi, 15 februarie 2022 Societate
„Avem timp sã ieºim fiecare la tablã ºi sã învãþãm,
avem cu ce sã luptãm cu neºtiinþa!”
PETRU TOMEGEA
Proiectul „Dãm Click pe învãþãmânt de 9 ani, s-a este folosit de elevi pentru „Este o diferenþã vizibilã.
Politica de târlã România” al asociaþiei Ate-
liere Fãrã Frontiere a donat
ocupat de scrierea ºi im-
plementarea aplicaþiei la
rezolva fiºe de lucru, fiºe
tehnologice ºi alte materiale
Elevii sunt foarte încântaþi,
drept dovadã cã se prezintã
Odatã cu intrarea în Parlament a unor forþe precum PRM, 2.000 de calculatoare pen- proiectul „Dãm Click pe de specialitate” ne-a de- la cursuri la fix. Beneficiarii
tru 110 ºcoli. Împreunã cu România”, prin care 15 cal- clarat prof. ing. George- suntem noi toþi, elevii ºi
PPDD, USR ºi AUR, discursul ºi comportamentul au prins ta-Cristina Mehedeniuc.
accente groteºti: lipsiþi de cei ºapte ani de acasã, de de partenerii strategici de la culatoare echipate complet cadrele didactice angajate în
Kaufland România ºi OMV au ajuns la Bivolãrie, unde educaþia elevilor cu defi-
reguli civilizate, vârfurile de atac ale respectivelor Petrom, asociaþia Ateliere astãzi sunt folosite în mai Un nou început cienþã de auz” a declarat
formaþiuni s-au grãbit sã puncteze electoral cu injurii, cu Fãrã Frontiere a sprijinit multe departamente, dupã directorul Tudoriþa Duret.
acte huliganice ºi în Parlamentul României, organ educaþia ºi mediul prin do- cum ne spune chiar ea: Astfel, anul 2022 începe „Consider cã proiectul
reprezentativ al tuturor cetãþenilor, ºi în faþa camerelor de naþia de calculatoare recon- „În urma acestui proiect, foarte diferit pentru Liceul este un real succes. Proiec-
luat vederi, ºi în stradã. Au creat astfel Break News-uri tul rãspunde nevoii de in-
rapid preluate de televiziunile de informaþii. Ce fac acum serþie socio-profesionalã a
Diana ªoºoacã, George Simion…, prin Casa Poporului, elevilor de la învãþãmântul
profesional special” a spus
Corneliu Vadim Tudor, Dan Diaconescu, Stelian Ion
directorul adjunct, prof.
(ministru al Justiþiei!)… fãceau acum câþiva ani! Ciprian Clem.
Din fericire, lumea s-a convins cu cine are de-a face. „Elevii sunt fericiþi ºi eu
Cam greu, dar s-a convins cã gargara, scandalul ºi sunt fericitã! Am reuºit ceva
violenþele, mitocãnia ºi injuriile… aduc ceva voturi în prima extraordinar, elevii vin la
fazã, destule ca respectivii sã-ºi piardã capul, urmând ca ore cu drag. Ca profesor,
în faza a doua sã lase acatiste la Zidul Plângerii. Iar solicitatea fizicã a scãzut,
pot sã fiu mai eficientã din
fenomenul a devenit regulã în aceºti 30 de ani.
toate punctele de vedere.
Sã nu vã imaginaþi cumva cã încãierãrile, atacurile Ora de curs este orã!” a spus
suburbane, certurile ºi încontrãrile forþoase vizau cine ºtie prof. Georgeta-C. Mehedeniuc.
ce mari acte politice ori programe, proiecte de modernizare „Este neaºteptat de fru-
a României, de pregãtire a întregii naþiuni pentru rãzboiul mos! Avem timp sã ieºim
de apãrare împotriva tancurilor ruseºti, ci erau jigniri fiecare la tablã ºi sã învãþãm.
groase, injurii golãneºti ºi îmbrânciri de crâºmã, agresãri diþionate cãtre 110 ºcoli în 10 calculatoare s-au folosit Tehnologic Special Bivo- Acum avem cu ce sã luptãm
fizice obraznice ºi ameninþãri greþoase la adresa colegilor perioada august 2021 – ia- pentru amenajarea unui lãrie datoritã donaþiilor din cu neºtiinþa!” a fost mesajul
nuarie 2022 laborator de turism ºi ali- cadrul proiectului „Dãm final transmis de elevii din
de muncã aflaþi pe moment în prim-plan. Care pe care. În total, peste 20.000 de mentaþie, iar 5 calculatoare Click pe România” ºi a Bivolãrie.
Pãrea cã Parlamentul devenise ditai grãdina zoologicã cu elevi beneficiazã acum de pe pentru echiparea atelierului concursului desfãºurat sub „Dãm Click pe România”
animale fioroase precum lupi, ºacali, ori mai blânde ca oi urma donaþiei de echipa- de patiserie-cofetãrie ºi a egida acestuia: este un proiect realizat
ºi berbeci, boi ºi vaci, porci ºi scroafe, inclusiv paraziþi mente recondiþionate în ate- patru sãli de curs, pentru „Înainte de a primi aceste împreunã cu OMV Petrom ºi
din neamul pãduchilor, al gândacilor ºi al ploºniþelor. De lierul Educlick al asociaþiei
prostie, râie ºi rapãn (moral) nu mai zic. Ateliere Fãrã Frontiere, fie
În aceste condiþii, clipurile publice cu respectivele cã ele cã au fost distribuite
direct cãtre elevii care nu
informaþii, emisiunile TV cu astfel de oameni politici s-au
aveau un calculator acasã
bucurat de succes de public, iar televiziunile s-au umplut sau instalate la ºcoalã, în
de parale. Din pãcate, în parlament, prin spectacolele joase, laboratorul de informaticã
cu scene de pominã, unele partide s-au fãcut ºi se fac de sau în sãlile de curs.
râs ºi de ocarã, cota publicã a Legislativului a coborât O parte dintre calculatoa-
demult sub linia de plutire, iar prezenþa la alegerile viitoare re verzi a ajuns ºi la elevii de
va mai scãdea cu ceva procente. ªi de scãzut tot scade din la Liceul Tehnologic Special
Bivolãrie din Vicovu de Sus.
’96 încoace, semn cã politica româneascã nu e în stare sã
iasã din climatul mocirlos de violenþã fizicã ºi verbalã ºi
sã se apuce de rezolvat treburile þãrii.
Un model
Climatul acesta cu mitocani, golani ºi derbedei, inºi de educaþie
forþoºi care se încaierã în vãzul întregii þãri ºi-a fãcut loc
Liceul Tehnologic Special elevii cu deficienþã de auz de echipamente îmi desfãºu- Kaufland România ce spri-
îndatã dupã revoluþie, dar societatea l-a tratat cu blândeþe,
Bivolãrie ºcolarizeazã elevi la învãþãmântul profesional rãm activitatea didacticã în
iar judiciarii arareori s-au sesizat. Ba chiar ºi atunci când jinã cadrele didactice ºi ele-
deficienþi de auz provenind special”. mod tradiþional. Cu ajuto-
au fãcut-o, pedepsele fie au lipsit, fie au fost cu suspendare din 13 judeþe ale þãrii ºi din vii cu echipamentele digi-
Mai mult, comunitatea rul echipamentelor primite, tale pentru a accesa o edu-
cã doar n-au luat viaþa nimãnui. Au pãþit ceva Ion Iliescu ºi Republica Moldova. Vârsta elevii participã la activitãþi
ºcolarã din Bivolãrie s-a caþie de calitate, pentru a
Traian Bãsescu pentru „Mãi, animalule!“ ºi confiscarea copiilor este cuprinsã între
dovedit plinã de creativitate didactice asistate de calcu- deprinde abilitãþi digitale
telefonului unei tinere „pãsãrici“? Nici vorbã. Iar astfel de 3 – 19 ani, acoperind ciclu-
rile de învãþãmânt: preºco- ºi inspiraþie, numãrându-se lator ºi îºi consolideazã necesare ºi pentru a se
acte sub demnitatea umanã s-au tot repetat. Motiv pentru lar, primar, gimnazial, li- printre cei 10 câºtigãtori din competenþele digitale din adapta mai uºor la cerinþele ºi
care haidamacii de azi au prins curaj ºi sar la gâtul ceal (calificarea electronicã cadrul concursului „ªcoala cadrul modulelor de spe- nevoile societãþii moderne.
dregãtorilor ori al colegilor pentru te miri ce. ºi automatizãri) ºi profesio- Viitorului”. cialitate”. În 2021, peste 200 de
Nu numai aceasta este partea care înspãimântã: existã nal (calificarea cofetar-pa- „Am aflat cu bucurie Liceul Tehnologic Special ºcoli au fost echipate cu
tiser). grozavã cã suntem ºi noi pe Bivolãrie este un loc carac- aproape 4.000 de calcula-
în România un bazin uitat pe la þarã ºi prin cartierele sãrace, terizat de solidaritate, de toare recondiþionate prin
Dra Mehedeniuc Geor- lista de câºtigãtori a pre-
lumpenproletare, ele sunt þinta cãreia i se adreseazã liderii geta-Cristina, profesor in- miului (o tablã interactivã ºi aceea echipamentele câºti- „Dãm Click pe România”.
populiºti ambetaþi de arþag ºi de ei înºiºi, inºi care-ºi giner în cadrul Liceului un videoproiector). Acest gate aduc beneficii pentru Alte 4.000 de calculatoare
etaleazã bicepºii cu formula: „pumnii mei minte nu are!“, Tehnologic Special Bivo- premiu a intrat ºi el în toatã comunitatea din ºcoa- urmeazã sã fie donate în 2022,
un public care se simte satisfãcut când sunt bruscaþi lãrie, catedra alimentaþie dotarea laboratorului de lã, de la elevi, pãrinþi ºi pânã alãturi de Kaufland România
mai-marii urbei ºi ai þãrii: „bine le-au fãcut!“ Asemenea publicã, cu o vechime în turism ºi alimentaþie, unde la profesori sau directori. ºi OMV Petrom. (C.P.)
inconºtienþi nu vor sã înþeleagã cã mâine va veni ºi rândul
lor, al copiilor ºi al apropiaþilor, cãci violenþa naºte
violenþã, iar exemplul fruntaºilor agresivi prinde la
Un sucevean s-a trezit cu dosar penal dupã ce a încercat
oamenii cu o anumitã educaþie sau fãrã.
Dar mã îngrozeºte de-a dreptul cã inºi de teapa lui George
sã obþinã omologarea unei maºini cumpãrate din Belgia
Simion, Alfred Simonis ºi a altora din aceeaºi gãleatã sã
Un sucevean este cercetat penal ca fiind furat. data de 21.06.2021, în urma unei alerte
ajungã în fruntea României ºi sã facã þara de ocarã: în
dupã ce a intenþionat sã obþinã de la Poliþiºtii deplasaþi la faþa locului au a autoritãþilor din Belgia. S-a procedat
Uniunea Europeanã asemenea golãnii nu existã. ªi nu existã RAR Suceava omologarea unui auto- stabilit cã un bãrbat s-a prezentat la la indisponibilizarea autoturismului.
deoarece legile lor sunt clare, iar justiþia intervine cu turism pe care l-a cumpãrat din Belgia. RAR Suceava în vederea omologãrii un În continuarea cercetãrilor s-a sta-
promptitudine. Astfel de fapte îi pot lãsa pe împricinaþi ºi Astfel, lucrãtori ai RAR Suceava au autoturism marca Audi A4, culoare bilit cã autoturismul a fost cumpãrat
pe familiile lor în sãrãcie, societatea îi repudiazã anunþat, vineri, Serviciul Investigaþii gri, an de fabricaþie 2009. la data de 24.01.2022 dintr-un parc
necondiþionat, iar televiziunile îngroapã rapid subiectul, Criminale cã la sediul unitãþii s-a În urma verificãrii datelor de auto din Belgia.
prezentat o persoanã în vederea identificare ale autoturismului în În acest caz s-a întocmit dosar pe-
cãci ºansa de a reveni în prim-planul vieþii politice este omologãrii un autoturism cu privire bazele de date, a rezultat cã acesta nal sub aspectul comiterii infracþiunii
foarte micã spre deloc. la care exista suspiciune de a fi urmãrit figureazã urmãrit, ca fiind furat din „tãinuire”. (N.B.)

TVR 1
22:10 Contele...
07:00 Telejurnal matinal
07:50 Astãzi citim!
08:00 Cu capu-n zori
09:45 Teleshopping
10:00 #Creativ
10:35 Legendele palatului,
prinþesa Ja Myung (R)
11:55 Astãzi citim!
12:00 Teleshopping
12:30 Tribuna partidelor
parlamentare
13:00 Telejurnal
14:00 Astãzi citim!
14:14 Jocurile Olimpice de iarna
Beijing, 2022
15:25 Maghiara de pe unu
15:49 Jocurile Olimpice de iarna
Beijing, 2022
16:45 Discover Romania
16:55 Astãzi citim! (R)
17:00 Inspirã Romania
18:10 Legendele palatului,
prinþesa Ja Myung
19:30 Astãzi citim! (R)
19:35 Zi de zi
19:39 Sport
19:55 Meteo
20:00 Telejurnal
20:57 Meteo
21:00 Tema zilei
22:10 Contele de Monte-Cristo
00:00 Jocurile Olimpice de iarna
Beijing, 2022 (R)
HBO
07:20 Patru ore la Capitoliu
08:50 Ocupaþie: Ploile 2020,
Acþiune, SF 10:55 Hugo 2011,
SUA, Aventuri, Dramã, Familie,
Fantastic, Mister 13:00 Freamãt
în Baltimore 2021, Documentar
14:30 O schemã de milioane
2021, SUA, Comedie, Crimã
16:15 Pineapple Express: O
afacere riscantã 2008, SUA,
Acþiune, Comedie, Crimã, Thriller
18:05 Primul Contact 2016, SUA,
Dramã, Mister, SF, Thriller 20:00
The Gilded Age 2022, SUA,
Dramã 21:00 Gomora 21:55
Vrãjitorul minciunilor 2017,
SUA, Biografic, Dramã 00:10
Viaþa mea cu Liberace 2013
02:10 300: Ascensiunea unui
imperiu 2014, SUA, Acþiune,
Dramã, Rãzboi 03:55 Tigrul
înfrânt, dragonul ascuns 2000
Recomandarea zilei
20.30 Death Wish (2018)
Death Wish - Rãzbunarea
Regia: Eli Roth
Distribuþia:
Bruce Willis, Vincent D’Onofrio,
Elisabeth Shue
Durata: 108 minute
Doctorul Paul Kersey (Bruce Willis) e un chirurg
experimentat, ce ºi-a fãcut o carierã din salvarea
oamenilor aflaþi în pragul morþii. Dar dupã ce soþia lui e
ucisã, iar fiica lui intrã în comã în urma unui atac plin de
brutalitate, Kersey se hotãrãºte sã-ºi foloseascã abilitãþile
lui unice pentru a deveni un rãzbunãtor ce nu cunoaºte
îndurarea.
TVR 2
16:30 Mândrie ºi pasiune
07:00 Case ºi idei (R)
07:30 România…în bucate (R)
08:00 Memorialul Durerii (R)
08:50 Teleshopping
09:00 Teleºcoala - Clasa a VIII-a
10:00 Documentar 360° Geo
11:00 Câºtigã România!
12:00 Telejurnal TVR 2
12:40 Teleshopping
13:00 Cultura minoritãþilor
13:30 Cap compas (R)
13:57 Documentar 360° Geo
14:58 Jocurile Olimpice de iarnã,
Beijing 2022
15:45 Jocurile Olimpice de iarnã,
Beijing 2022
16:35 Mândrie ºi pasiune
17:30 Case ºi idei
18:00 Ora de ºtiri
18:50 E vremea ta!
19:10 Jocurile Olimpice de iarnã,
Beijing 2022 (R)
20:20 Destine ca-n filme
21:15 D’ale lu’ Miticã (R)
22:10 Câºtigã România! (R)
23:00 Mândrie ºi pasiune (R)
00:00 Luminiþa de la miezul nopþii
01:00 Câºtigã România! (R)
02:00 Ora de ºtiri (R)
02:45 Inocenti cu maini murdare
04:55 E vremea ta! (R)
05:10 Luminiþa de la miezul
nopþii (R)
PRO 2
07:30 Scorpionul (R) 08:30
Teleshopping 09:00 In calea
fericirii (R) 2017, India, Roman-
tic 11:00 Teleshopping 11:30
Lasã-mã sã zbor 2017, Mexic,
Dramã 12:45 Teleshopping 13:00
Pe firul iubirii (R) 2021, Mexic,
Dramã 15:00 Cãsãtorie cu bucluc
(R) 2019, Turcia, Comedie, Ro-
mantic, Dragoste 16:00 In calea
fericirii 2017, India, Romantic
18:00 Pe firul iubirii 2021,
Mexic, Dramã 20:00 Cãsãtorie cu
bucluc 21:00 Scorpionul 2020,
Turcia, Dramã 22:00 Numele
meu e Riza 23:00 Intre tine ºi rãu
2019, Turcia, Dramã 00:00 Pe
firul iubirii (R) 2021, Mexic,
Dramã 02:00 Cãsãtorie cu bucluc
(R) 03:00 Numele meu e Riza (R)
04:00 Ce se întâmplã doctore?
04:30 Lasã-mã sã zbor (R) 2017
ANTENA 1
Breviar
ANTENA 1
20:30 Death Wish
08:00 Neatza cu Rãzvan ºi Dani
12:00 Observator
14:00 Mireasa
16:00 Acces direct
17:00 Observator
18:00 Preþul cel bun
19:00 Observator
20:30 Death Wish - Rãzbunarea
2018, SUA, Acþiune, Crimã,
Dramã, Thriller
22:30 Nea Mãrin Miliardar
1979, Romania, Comedie
00:30 Observator
01:00 Parker (R)
2013, SUA, Crimã, Thriller
03:00 Observator (R)
04:00 Acces direct (R)
05:00 Preþul cel bun (R)
06:00 Observator
KANAL D
07:30 Teleshopping 08:15 Pastila
de râs (emisiune divertisment)
08:45 Teleshopping 09:15
Mireasa din Istanbul 2017,
Turcia, Romantic, Dragoste 12:00
ªtirile Kanal D (emisiune info,
sport, meteo) 13:00 În cãutarea
adevãrului 15:00 Teo Show
17:00 Trairi alaturi de Andreea
Mantea 19:00 ªtirile Kanal D
(emisiune info, sport, meteo)
20:00 Fiica ambasadorului 2019,
Turcia, Acþiune, Crimã, Dramã
23:00 Ramo 2020, Turcia, Dramã
00:30 ªtirile Kanal D (emisiune
info, sport, meteo) (R) 01:30
Fiica ambasadorului (R) 2019,
Turcia, Acþiune, Crimã, Dramã
04:30 Pastila de râs (R) 05:00 În
cãutarea adevãrului (R) 06:45
ªtirile Kanal D (emisiune info,
sport, meteo) (R)
MARÞI
7.00 » 09.00 Matinal live
09.00 » 10.00 INFO PLUS
10.00 » 12.00 Matinal live
12.00 » 12.30 Sanatatea ta
12.30 » 13.00 Tendinte in Shopping
13.00 » 14.00 Editie finala live
14.00 » 15.30 Exilati din anonimat
15.30 » 16.00 Sanatatea ta
16.00 » 16.30 INFO PLUS
16.30 » 17.00 Muzica
17.00 » 18.00 INFO PLUS
18.00 » 19.00 Oglinda de lemn
19.00 » 19.30 INFO PLUS
19.30 » 20.30 Iubi-te-voi Doamne
20.30 » 21.00 INFO PLUS live
21.00 » 22.30 Vorbeste Suceava
22.30 » 23.30 INFO PLUS
23.30 » 00.30 Oglinda de lemn
00.30 » 01.30 Iubi-te-voi Doamne
01.30 » 02.30 INFO PLUS
MARÞI
08.00 » Stirile Intermedia (r)
09.00 » Fair Play (R)
10.00 » Prima Orã – matinal (DIR)
11.00 » Stirile Intermedia (r)
12.00 » Intre Oameni (R)
13.00 » Stirile Intermedia (r)
14.00 » Avocat Tv (R)
15.00 » Ora de Politica (R)
16.00 » Stirile Intermedia (d)
16.45 » Blitz (d)
17.00 » Suceava europeana (prima difuzare)
18.00 » Stirile Intermedia (r)
19.00 » Avocat Tv (prima difuzare)
20.00 » 3G (R)
21.00 » Stirile Intermedia/ Stirile din
Sport/ Comentariul Zilei (r)
22.00 » Viata la Tara (R)
23.00 » Stirile Intermedia (r)
00.00 » Apel 523011 (R)
01.00 » Stirile Intermedia (r)
Pagina 13 • Marþi, 15 februarie 2022
PRO TV PRO CINEMA PRIMA TV
18:00 Ce spun românii 20:30 Stare de asediu 20:00 Cursa terorii
07:00 ªtirile Pro Tv 08:30 The Sweetest Heart (R) 07:00 Starea naþiei (R)
10:30 Vorbeºte lumea 10:30 La bloc (R) 08:00 Focus la prima orã
13:00 ªtirile Pro Tv 2002, Romania, Comedie 10:00 Ringo
14:00 Lecþii de viaþã 12:45 Razbunare in pijamale (R) 2019, Mexic, Romantic
15:00 La Maruþã 2004, SUA, Comedie 11:00 Insider politic (R)
17:00 ªtirile Pro Tv 14:30 Legenda lui Johnny Lingo 12:00 Teleshopping
18:00 Ce spun românii (R) 14:00 Focus
2003, Noua Zeelanda, Aventuri 15:00 Hai cu fetele!
16:15 Reþetã pentru dezastru 16:00 Exclusiv VIP
2003, SUA, Comedie, Familie 18:00 Focus 18
18:15 La bloc 19:30 Flash monden
2002, Romania, Comedie 20:00 Cursa terorii
20:30 Stare de asediu 2003, SUA, Acþiune
1998, SUA, Acþiune, Thriller
19:00 ªtirile Pro Tv
20:30 Survivor România 22:45 Gotti
23:30 ªtirile Pro Tv 2018, SUA, Biografic, Crimã,
00:00 Thor: Întunericul (R) Dramã 22:00 Starea naþiei
2013, SUA, Acþiune, Aventuri, 01:00 Stare de asediu (R) 23:00 Focus
Fantastic 1998, SUA, Acþiune, Thriller 00:00 Exclusiv VIP (R)
02:15 Lecþii de viaþã (R) 03:15 La Maruþã (R) 02:00 Cursa terorii (R)
03:00 Vorbeºte lumea (R) 05:00 La bloc (R) 2003, SUA, Acþiune
05:00 Ce spun românii (R) 2002, Romania, Comedie 04:00 Focus (R)
06:00 ªtirile Pro Tv 05:30 La Maruþã (R) 05:00 Exclusiv VIP (R)
NAÞIONAL DISCOVERY DIVA
08:15 Tradiþii de la bunica (R) 07:00 Maºini pe alese 09:00 Cum 07:00 Monk 2002, SUA, Dramã
09:45 Dragostea gaseste o cale se fabricã ? 10:00 Bogãþii ascunse 08:00 Hawaii 5.0 10:00 Asistenþi
(R) 2014, India, Dramã 10:45 în magazii 10:30 Magazinul lui medicali 12:00 Pompierii din
Vouã 11:15 Teleshopping 11:30 Billy 11:00 Cãutãtorii de aur din Chicago 14:00 Monk 2002, SUA,
Baronii 2007, Romania, Comedie Marea Bering 12:00 Comori Dramã 15:00 Hawaii 5.0 17:00
12:45 Teleshopping 13:00 ªtiri arhitecturale recuperate 13:00 Asistenþi medicali 19:00 Pom-
Naþional TV 13:15 Vouã 13:30 Maºini pe alese 14:00 Expediþii pierii din Chicago 21:00
Baronii 2007, Romania, Comedie în necunoscut 17:00 Bagaje la Anatomia lui Grey 2005, SUA,
14:00 Teleshopping 14:15 Vouã licitaþie 17:30 Bogãþii ascunse în Comedie, Dramã, Romantic,
14:30 Don Matteo (R) 2000, magazii 18:00 Magazinul lui Billy Dragoste 22:00 Anatomia lui
Italia, Comedie, Dramã, Thriller 18:30 Vânãtorii de artefacte Grey 2005, SUA, Comedie,
15:45 Vouã 16:00 Teleshopping 19:00 Cum se fabricã diverse Dramã, Romantic, Dragoste
16:15 Vouã 16:25 Destine lucruri? 19:30 Cum se fabricã ? 23:00 Anatomia lui Grey 2005,
rãtãcite (R) 17:20 Don Matteo 20:00 Maºini pe alese 21:00 SUA, Comedie, Dramã, Roman-
18:30 ªtiri Naþional TV 19:00 Goana dupã aur 22:00 Cãutãtorii tic, Dragoste 00:00 Anatomia lui
Destine rãtãcite 2011, India, de aur din Marea Bering 23:00 Grey 02:00 Anatomia lui Grey
Dramã 20:00 Dragostea gaseste Goana dupã aur 00:00 Comori 2005, SUA, Comedie, Dramã,
o cale 2014, India, Dramã 21:00 restaurate 01:00 Expediþii în Romantic, Dragoste 03:00 Ha-
Panicã pe Wall Street 2011, SUA necunoscut 02:00 Goana dupã waii 5.0 2010, SUA, Dramã 04:00
23:15 Casino Jack 2010, 01:30 aur 03:00 Cãutãtorii de aur din Asistenþi medicali 2020, Canada,
Rugãciunea vânãtorului (R) 2017, Marea Bering 04:00 Goana dupã Dramã 05:00 Asistenþi medicali
SUA, Spania, Germania, Acþiune aur 05:00 Maºini pe alese 06:00 Monk 2002, SUA, Dramã
Dog (2022)
Dog. Un câine de legendã
Regia: Reid Carolin, Channing Tatum
Distribuþia:
Channing Tatum, Cayden Boyd,
Aqueela Zoll, Ronnie Gene Blevins
Durata: 101 minute
Premiera în România: 18.02.2022
Briggs, fost grãnicer, ºi Lulu, o mântarea celui mai bun prieten din
femelã din rasa Malinois belgian, armatã. Unul dintre ei mai are de trãit
pornesc la drum de-a lungul coastei o sãptãmânã, iar celãlalt trãieºte
Pacificului pentru a ajunge la înmor- fiecare zi ca ºi când ar fi ultima.
 Pagina 14 • Marþi, 15 februarie 2022 Divertisment
Regizorul unui nou
documentar despre Kanye
West, dezamãgit de
pretenþiile artistului
Regizorul unui nou documentar dedicat
cântãreþului Kanye West s-a declarat dezamãgit,
dacã nu chiar surprins, de remarcile contro-
versate ale artistului, care a cerut în ultimul
moment un nou montaj al filmului început cu
mai bine de 20 de ani în urmã cu acordul sãu,
relateazã AFP.
Clarence „Coodie” Simmons a început sã-l
urmãreascã cu camera de luat vederi pe
prietenul sãu Kanye West în 2001, curios sã
vadã unde îl vor duce paºii pe acest ambiþios
muzician din Chicago. La sfârºitul cãlãtoriei
cãtre celebritate, el a obþinut 320 de ore de
filmãri inedite ºi adesea intime.

Prima parte din documentarul „Jeen-yuhs:

A Kanye Trilogy”, care dureazã în total ºapte
ore, va avea premiera mâine pe Netflix. Însã
artistul, notoriu perfecþionist ºi cunoscut pentru
mofturile sale, a publicat un mesaj luna trecutã
pe contul sãu de Instagram cerând sã aprobe
versiunea finalã a proiectului, pentru a-ºi
„controla” imaginea. „I-am spus lui Kanye cã
trebuie sã aibã 100% încredere în acest film...
El a spus cã are încredere”, a declarat Coodie
Simmons într-un interviu acordat AFP. „Aºa
cã, atunci când i-am vãzut postarea pe
Instagram, am fost puþin dezamagit”, a spus el.
În mod ironic, Coodie Simmons a încercat
ºi înainte sã-i facã pe plac lui Kanye West. El a
renunþat sã mai difuzeze imaginile pentru prima
datã în 2005, deoarece artistul „a spus cã nu este
pregãtit sã arate lumii cine este el cu adevãrat”.
De-a lungul anilor, cei doi bãrbaþi s-au înde-
pãrtat ºi Coodie Simmons spune cã a avut foarte
puþin contact cu Kanye West timp de aproxi-
mativ zece ani. Însã cântãreþul a apãrut vineri la
o proiecþie a filmului la Hollywood, îmbrãþi-
ºându-l pe regizor. „Oamenii încearcã sã ne
ºteargã ºi sã ne îndepãrteze, sau sã nu ne mai
vorbim”, a declarat el public, în stilul sãu criptic.
Problemele psihologice ale lui Kanye West
nu sunt evitate în film. Artistul suferã de
tulburare bipolarã care a condus la spitalizarea
sa în 2016 ºi a pãrut sã joace un rol în candidatura
sa bizarã la alegerile prezidenþiale din 2020.
Vineri, Kanye West, în stilul sãu, a încercat
sã-ºi explice excentricitãþile: „Am fãcut în pu-
blic ceea ce vouã vã pot pãrea greºeli” pentru a
arãta lumii limitele impuse afro-americanilor.
„Suntem pe etichete pe care nu le deþinem, jucãm
în echipe de baschet care nu sunt ale noastre. A
sosit momentul”, a spus el.

Membru ZIAR EDITAT DE S.C. „CRAI NOU“ S.A.

fondator R.C. J 33/437/1991; CIF: RO718338
al UNPL SUCEAVA 720059, STR. MIHAI VITEAZUL NR. 32

ISSN 1220-9589 TELEFOANE

Director: 0230530285
„ Dumitru TEODORESCU (preºedinte C.A.) Redactori: 0230 214723
„ L.D. CLEMENT (director) Publicitate: 0230 214723
Administraþie: 0230 214723
„ Mihaela IPATE (director economic) E-mail: redactie@crainou.ro
„ Cristian VÃLIANU (redactor-ºef) Web: www.crainou.ro
„ R e d a c t o r i : V. I. ADOMNICÃI, Daniela BEALE, Mirela
ECHIPA DE SERVICIU:
BUTNARIU, Adrian PÎRGARU Secretar de redacþie:
Tipar:
„ Doina CERNICA (realizatoarea paginilor de Literaturã ºi Artã) Alexandru SFICHI Tipoart
„ Colaboratori speciali: Constantin AGAFIÞEI, Mãlina ANIÞOAEI, Lavinia ÞÃRANU Idea
Serghei COLOªENCO, Emil IANUª, Cezar STRATON, Maria TOACÃ - Culegere computerizatã: Studio
(Cernãuþi) Adrian POPOVICI

ACEASTÃ EDIÞIE UTILIZEAZÃ INFORMAÞII TRANSMISE DE AGENÞIILE DE PRESÃ

AGERPRES, MEDIAFAX ªI PORTALUL DE ªTIRI NEWSBUCOVINA.RO

• Rãspunderea juridicã revine semnatarilor articolelor ºi surselor citate. • Redacþia nu se angajeazã a publica (integral sau
parþial) toate textele recepþionate (la sediu, prin poºtã sau e-mail). • Redacþia adoptã o atitudine rezervatã faþã de
mesajele nesemnate/ neasumate; mesajele conþinând atacuri la persoanã, calomnioase, rasiste, xenofobe etc. vor fi
ignorate. • Au prioritate la publicare textele transmise în format electronic, cu diacritice; nu au prioritate materialele
transmise cãtre mai mulþi destinatari. • Materialele adresate redacþiei nu se înapoiazã. • Pentru a nu fi afectaþi de
eventuale erori (de documentare, culegere, tipar), cititorii sunt rugaþi sã verifice la sursã rezultatele extragerilor la
jocurile de noroc, cursul valutar ºi altele informaþii asemenea.
 Publicitate Pagina 15 • Marþi, 15 februarie 2022

ANUNÞ PUBLIC PRIVIND DECIZIA ETAPEI DE

ÎNCADRARE: CRÃCIUN DUMITRU, în calitate de ad-
ANUNÞ PUBLIC PRIVIND DECIZIA ETAPEI DE ministrator al S.C. DERALMAT S.R.L., cu sediul în
A mai cãzut o stea, ÎNCADRARE: S.C. VIVAT CONSTRUCT S.R.L., cu comuna ªaru Dornei, sat ªaru Dornei, nr. 8A, jud.
iar noi suntem mai sediul în comuna ªcheia, sat ªcheia, nr. 66, titular al Suceava, titular al proiectului ,,ÎNFIINÞARE CARIERÃ
Colectivul redacþiei sãraci cu un suflet, proiectului ,,AMENAJARE IAZ PISCICOL”, anunþã DE PIATRÔ, anunþã publicul interesat asupra luãrii
ziarului Crai nou cu un om deosebit publicul interesat asupra luãrii deciziei etapei de deciziei etapei de încadrare de cãtre Agenþia pentru
este alãturi de ce a plecat la cele încadrare de cãtre Agenþia pentru Protecþia Mediului Protecþia Mediului Suceava, în cadrul procedurii de
domnul deputat veºnice. Suceava, în cadrul procedurii de evaluare a impactului evaluare a impactului asupra mediului, pentru
Ghervazen Longher Drum lin cãtre stele asupra mediului, pentru proiectul menþionat, propus proiectul menþionat, propus a fi amplasat în comuna
la marea durere draga noastrã a fi amplasat în comuna Dãrmãneºti, satul Dãrmãneºti, Dorna-Arini, C.F. 34050, nr. cad. 34050, jud. Suceava.
pricinuitã de ELENA EUGENIA judeþul Suceava. Proiectul deciziei de încadrare ºi Proiectul deciziei de încadrare ºi motivele care o
decesul tatãlui, MAXIM. motivele care o fundamenteazã pot fi consultate la fundamenteazã pot fi consultate la sediul Agenþiei
IGNAT LONGHER. Sincere condoleanþe sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului Suceava din pentru Protecþia Mediului Suceava din municipiul
Bunul Dumnezeu familiei îndoliate! municipiul Suceava, str. Bistriþei, nr. 1A, în zilele de Suceava, str. Bistriþei, nr. 1A, în zilele de luni – vineri,
sã-l ierte ºi sã-l Fam Doboº luni – vineri, între orele 9-14, precum ºi la urmãtoarea între orele 9-14, precum ºi la urmãtoarea adresã de
odihneascã în pace! adresã de internet: http://apmsv.anpm.ro. Publicul internet: http://apmsv.anpm.ro. Publicul interesat
interesat poate înainta comentarii/observaþii la poate înainta comentarii/observaþii la proiectul
proiectul deciziei de încadrare în termen de 10 zile de deciziei de încadrare în termen de 10 zile de la data
la data publicãrii anunþului pe pagina de internet a publicãrii anunþului pe pagina de internet a Agenþiei
Agenþiei pentru Protecþia Mediului Suceava. pentru Protecþia Mediului Suceava.
Familia Maxim de Pierdut titlu de pro- ANUNÞ: S.C. CASA ZIMBRU MGV S.R.L. Cornu ANUNÞ PUBLIC PRIVIND DEPUNEREA
pretutindeni: prietate pe numele Luncii anunþã intenþia obþinerii avizului de gospodãrire SOLICITÃRII DE EMITERE A AUTORIZAÞIEI DE
Poiana, Cãlugãreni, DÃNILÃ ANA. Îl declar a apelor pentru investiþia „ÎNFIINÞARE IAZ PISCICOL MEDIU: S.C. DAN-GIGI S.R.L. din Vatra Moldoviþei
nul. VADU MOLDOVEI”, amplasatã în extravilanul anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãrii
Adâncata,
ªerbãneºti, S.C. ELPIDEX TRA- comunelor Vadu Moldovei ºi Boroaia, judeþul Suceava. de emitere a autorizaþiei de mediu pentru activitatea
Suceava, Bacãu, DING S.R.L., cu sediul Observaþiile se depun la sediul S.G.A. Suceava. SPÃLÃTORIE AUTO amplasatã în localitatea Vatra
Bucureºti, Tulcea, în Bucureºti, str. Calea U.A.T JOSENII BÂRGÃULUI, titular al planului: Moldoviþei, nr. 550A. Observaþiile ºi contestaþiile
Mitoc, Italia, Moºilor, nr. 158, biroul „AMENAJAMENTUL SILVIC UP II DORNIªOARA, publicului se primesc zilnic la sediul Agenþiei pentru
Anglia, Germania... 2A, scara B, etaj 2, sec- PROPRIETATEA U.A.T. JOSENII BÂRGÃULUI”, Protecþia Mediului Suceava, str. Bistriþei, nr. 1A, fax
torul 2, cod identificare anunþã publicul interesat asupra deciziei Agenþiei 0230.514059.
regretã plecarea
fiscalã 33858729, nu- pentru Protecþia Mediului Suceava de emitere a
spre cele veºnice a
mãr registrul comerþu-
bunului ei prieten - avizului de mediu pentru planul menþionat. Decizia de
lui J40/15015/2019,
distins profesor de emitere se concretizeazã în avizul de mediu care este
declarã pierdut certifi-
matematicã un act administrativ ce poate face obiectul unei acþiuni
cat de înregistrare în
CONSTANTIN scopuri de TVA seria B, în justiþie în baza Legii contenciosului administrativ
ORHEI (TICU), nr. 1333858, eliberat la nr. 554/2004.
om discret, blând, data de 19.12.2014 de S.C. ORANGE ROMANIA S.A., cu sediul în oraºul
iubitor de oameni ºi ANAF Suceava. Bucureºti, B-dul Lascãr Catargiu, nr. 47 – 53, Europe
familie. Pierdut actele firmei House, sectorul 1, anunþã publicul interesat asupra
Transmitem AIOANEI FLORIN- depunerii solicitãrii de emitere a acordului de mediu
condoleanþe VALENTIN P.F.A. cer- pentru proiectul „INSTALARE TRASEU AERIAN
familiei îndoliate! tificat de înregistrare ºi FIBRÃ OPTICÃ (REÞEA FTTH), PE STÂLPII DELGAZ
Adio, prieten bun! certificatele consta- GRID S.A. ªI NOI PROIECTAÞI, ÎN COMUNA
tatoare ºi rezoluþia. SLATINA, JUDEÞUL SUCEAVA”, propus a fi amplasat
în comuna Slatina, satele Slatina, Gãineºti ºi Herla,
judeþul Suceava. Informaþiile privind proiectul propus
/memoriul de prezentare pot fi consultate la sediul
Agenþiei pentru Protecþia Mediului Suceava, din mun.
Cumpãr crãci de rãºinoase, diametrul cuprins între Suceava, str. Bistriþei, nr. 1A, ºi la sediul S.C. OR-
30 mm - 65 mm, lungime: 110 cm, preþ: 1,50 lei/ ANGE ROMANIA S.A., din mun. Bucuresti, B-dul
bucatã. Telefon: 0742.167200 Lascãr Catargiu, nr. 47 – 53, Europe House, sectorul
1, în zilele de luni-joi, între orele 8 – 15, ºi vineri,
între orele 8 – 13. Observaþiile publicului se primesc
zilnic la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului
Suceava.
Societate comercialã angajeazã 2 muncitori
FURNICÃ DANIEL, având domiciliul în str. Bd.
zootehniºti în creºterea pãsãrilor. Tel. 0722.213478
Socola, nr. 2A, bl. H1, et. 3, ap. 14, mun. Iaºi, jud.
Universitatea ,,ªtefan cel Mare” din Suceava anunþã Iaºi, titular al planului ÎNTOCMIRE P.U.Z. PENTRU
scoaterea la concurs, a urmãtoarelor posturi CONSTRUIRE CASE DE VACANÞÃ din COMUNA
contractuale, conform H.G. nr. 286/2011, modificatã: ªARU DORNEI, JUD. SUCEAVA, anunþã publicul
secretar – 1 post; temporar vacant; fãrã vechime în
interesat asupra depunerii solicitãrii de obþinere a
muncã; studii superioare; proba scrisã: 14.03.2022,
avizului de mediu pentru planul menþionat ºi
ora 09, corp F, sala 218; interviu: 21.03.2022, ora 09,
declanºarea etapei de încadrare. Prima versiune a
corp F, sala 218; data limitã depunere dosare:
planului poate fi consultatã la sediul Agenþiei pentru
25.02.2022; date contact secretar comisie: telefon:
Protecþia Mediului Suceava cu sediul în str. Bistriþei,
0230.216147, interior: 413/412, e-mail:
nr. 1A, mun. Suceava, jud. Suceava, de luni pânã
salarizare@usm.ro; inginer sistem – 1 post; vacant;
vineri, între orele 9.00 – 13.00. Observaþii/comentarii
fãrã vechime în muncã; studii superioare în domeniul
ºi sugestii se primesc în scris la sediul Agenþiei pentru
informaticã, calculatoare ºi tehnologia informaþiei,
Protecþia Mediului Suceava, în termen de 18 zile
ingineria sistemelor; proba scrisã: 10.03.2022, ora 10,
calendaristice de la data publicãrii anunþului.
corp F, sala 218; interviu: 16.03.2022, ora 10, corp F,
sala 218; data limitã depunere dosare: 25.02.2022; date ANUNÞ PUBLIC PRIVIND DEPUNEREA
contact secretar comisie: telefon: 0230.216147, inte- SOLICITÃRII DE EMITERE A AUTORIZAÞIEI DE
rior: 413/412, e-mail: salarizare@usm.ro; inginer MEDIU: S.C. AGAPIE VASCOM S.R.L. din comuna
sistem – 1 post; vacant; fãrã vechime în muncã; studii Mãlini, judeþul Suceava, anunþã publicul interesat
superioare în domeniul informaticã, calculatoare ºi asupra depunerii solicitãrii de emitere a autorizaþiei
tehnologia informaþiei, ingineria sistemelor; proba de mediu pentru activitatea FABRICAREA
scrisã: 09.03.2022, ora 09, corp F, sala 218; interviu: PRODUSELOR LACTATE ªI A BRÂNZETURILOR
15.03.2022, ora 09, corp A, sala 037; data limitã amplasatã în localitatea Mãlini, str. Principalã, nr. 116.
depunere dosare: 25.02.2022; date contact secretar Observatiile ºi contestaþiile publicului se primesc
comisie: telefon: 0230.216147, interior: 413/412, e- zilnic la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mediului
mail: salarizare@usm.ro. Suceava, str. Bistriþei nr. 1A, fax 0230.514059.
 Pagina 16 • Marþi, 15 februarie 2022 Actualitate
Peste 1.000 de persoane Municipalitatea suceveanã
au condus-o pe ultimul drum este datã ca exemplu
(Urmare din pagina 1) îndeplinea normele tehnice, al instalaþiilor ºi echipa-
pe tânãra care s-a înecat bune practici implemen-
sanitare ºi educaþionale ºi
nici nu putea acoperi cererea
mentelor, s-a restaurat
faþada clãdirii, au fost re-

la Liteni – Moara tarea a douã proiecte în do-

meniul infrastructurii de
din zonã. Astfel, tinerele
familii erau nevoite sã facã
fãcute tencuielile interioare,
pardoselile, uºile ºi fe-
educaþie finanþate cu fon- naveta spre alte grãdiniþe, restrele ºi au fost înlocuite
duri UE. din cartiere învecinate, instalaþiile electrice, ter-
Lucian Harºovschi subli- pentru a asigura micilor pre- mice ºi sanitare. Au fost
niazã cã municipalitatea ºcolari acces la educaþie instalate inclusiv panouri
suceveanã continuã sã pro- timpurie. Din aceastã per- fotovoltaice ºi instalaþii
punã ºi sã implementeze spectivã, proiectul contri- necesare pentru reducerea
proiecte cu finanþare euro- buie ºi la sprijinirea pã- consumului de energie al
peanã: „Nu ne oprim aici,
întrucât lucrãm ºi la alte
proiecte de succes”.
„Inspiraþie de la munici-
piul Suceava: când educaþia
este o prioritate pentru co-
munitate, REGIO este o
soluþie!” a transmis ADR
Nord-Est, care menþioneazã
cã douã proiecte de interes
pentru comunitate s-au
Peste 1.000 de persoane, printre care cursul sãptãmânii trecute ºi ar fi avut mul- finalizat înainte de termen,
s-a numãrat ºi primarul localitãþii Ber- tiple cauze, bunicul fetei, de 75 de ani, fiind în municipiul Suceava, la
chiºeºti, Violeta ãran, au participat du- la volan. Primele cercetãri au relevat cã începutul acestui an.
minicã, 13 februarie a.c., la înmormântarea ºoferul a avut parte de o crizã de diabet, în Sursa citatã aratã cã este
fetei de 20 de ani, Andreea Iuliana Horga, timp ce se deplasa cu maºina în zona acu- vorba despre construirea
care a murit înecatã în acumularea de apã mulãrii de apã. El nu s-a mai putut încadra grãdiniþei din cartierul Bur-
artificial creatã în ºantierul de la Liteni – pe zona circulabilã, intrând direct în iaz... dujeni-sat ºi despre reabi-
Moara, pe drumul judeþean 209 C care face În zonã au intervenit atunci echipe ale litarea Colegiului Tehnic rinþilor, economisind timp clãdirii. S-a dotat ºcoala cu
parte din axialul Suceava – Iaºi. ISU Suceava, dar cei doi ocupanþi ai maºinii Petru Muºat ºi cã, în total, ºi resurse, grãdiniþa nouã echipamente didactice,
Reamintim cã accidentul s-a produs în nu au mai putut fi salvaþi. (N.B.)
745 de copii, elevi ºi pre- aducând numeroase bene- mobilier didactic nou,
ºcolari, vor beneficia de ficii, atât pãrinþilor, cât ºi echipamente IT ºi s-au creat
APIA recupereazã subvenþiile primite condiþii adecvate, atât de
necesare pentru educaþia ºi
celor 80 de copii care vor facilitaþi speciale pentru
beneficiar în mod direct de persoanele cu dizabilitãþi.
pe nedrept de la bugetul de stat viitorul lor, prin Programul un spaþiu modern ºi primi- Aºadar, Colegiul Tehnic Pe-
Operaþional Regional 2014- tor, în care vor putea învãþa tru Muºat a cãpãtat o alta în-
de fermierii suceveni 2020. ºi se vor putea juca” se aratã fãþiºare, iar acum îºi pri-
ADR Nord-Est precizea- în materialul ADR Nord-Est. meºte elevii în condiþii
> În cazul a 99 de debitori s-a procedat la transmiterea dosarelor zã cã primul proiect, „Con- Al doilea proiect, „Reabi- optime” a adãugat sursa
la ANAF, în vederea demarãrii procedurilor de executare silitã citatã.
ADR Nord-Est noteazã cã
Centrul Judeþean al Agen- gulilor ºi de stabilire a „Pentru aceºtia s-a pro- CT Petru Muºat este primul
þiei pentru Plãþi ºi Intervenþii creanþelor bugetare. cedat la transmiterea do- din cele patru colegii tehni-
în Agriculturã (APIA) Su- Începând din 2007, de sarelor de debit la ANAF, în ce ale municipiului Suceava
ceava figura cu 1.032 de când România este membrã vederea demarãrii procedu- pentru care a fost depus un
debitori naþionali. Potrivit a Uniunii Europene, din rilor de executare silitã. proiect pentru reabilitare,
Raportului de activitate al cele 3,53 de milioane de lei Cazurile nerecuperate se municipalitatea asumân-
instituþiei, la sfârºitul anu- s-au recuperat 2,30 de monitorizeazã în vederea du-ºi ca pentru celelalte trei
lui 2021, ei ar fi luat ne- milioane de lei, suma rã- evitãrii împlinirii termenu- colegii tehnice sã imple-
cuvenit peste 3,53 de mi- masã de recuperat fiind de lui de prescriere. Periodic, menteze proiecte de moder-
lioane de lei, pentru mai 368.874 de lei. au fost efectuate reconcilieri
nizare similare. Un astfel de
de sume cu serviciile fiscale
proiect complementar, fi-
din judeþ. În situaþia în care
nanþat tot prin REGIO, cu o
au fost primite de la ser-
finanþare nerambursabilã de
viciile fiscale procese-ver-
5 milioane lei, vizeazã con-
bale de scoatere din eviden-
solidarea, reabilitarea ºi
þã, au fost întocmite, în baza
modernizarea Colegiului
acestora, 20 de decizii de
constatare a imposibili- Tehnic de Industrie Ali-
tãþilor de recuperat, în va- mentarã Suceava.
struirea grãdiniþei în carti- litarea ºi echiparea infra- „O parte semnificativã a
loare de 21.305 de lei” se
subliniazã în Raportul erul Burdujeni-sat din mu- structurii educaþionale a elevilor acestor colegii
privind activitatea desfã- nicipiul Suceava” cu o va- Colegiului Tehnic Petru tehnice provine din medii
ºuratã de APIA în 2021. loare totalã de 3.167.500 Muºat” a fost finalizat cu 9 defavorizate, iar de-a lungul
La sfârºitul anului trecut, lei, din care suma neram- luni mai devreme decât timpului s-a observat o ratã
procentul de recuperare bursabilã este de 2.808.600 termenul estimat ºi vine în crescutã a abandonului ºco-
rãmas pentru debitele na- lei, s-a finalizat mai devreme întâmpinarea celor 665 de lar. Aceastã investiþie sub-
þionale înregistrate la cu 4 luni. elevi care „acum învaþã în stanþialã din fonduri euro-
nivelul Centrului Judeþean „A fost un proiect necesar condiþii optime”. Valoarea pene va contribui la dimi-
multe tipuri de sprijin fi- APIA a întocmit ºi trans- al APIA Suceava era de 10,4, cartierului Burdujeni-sat, totalã a proiectului este de nuarea abandonului ºcolar,
nanciar acordate de la bu- mis cãtre fermieri 29 de urmãrindu-se „creºterea având în vedere cã numãrul 5.600.000 lei, din care la creºterea ratei de ab-
getul statului. Din total, procese-verbale de stabilire semnificativp a acestuia, familiilor tinere este în 5.250.000 este valoarea ne- solvire ºi va asigura accesul
debite de 294.759 de lei au a creanþelor accesorii pen- prin recuperarea sumelor, creºtere aici, prin urmare ºi rambursabilã. la o educaþie de calitate ºi
fost înregistrate pe durata tru debitele recuperate, în atât prin plata voluntarã, numãrul copiilor. În acest „Colegiul a fost termo- echitabilã pentru elevi, in-
anului trecut, în confor- Registrul debitorilor naþio- cât ºi prin executarea sili- cartier exista o singurã grã- izolat pe exterior, a fost clusiv pentru cei cu nevoi
mitate cu 54 de procese-ver- nali figurând cu debit neîn- tã de cãtre ANAF”. (V.I. diniþã, într-o clãdire con- reabilitat funcþional ºi mo- speciale” menþioneazã ADR
bale de constatare a nere- casat de la 99 debitori. ADOMNICÃI) struitã în 1911, care nu dernizat din punct de vedere Nord-Est. (N.B.)