Proiect Imbunatatiri Funciare

Dinu Antoniu
Anul Universitar 2023-2024
MTC IFR Grupa 9301
 2.Localizarea suprafetei investigate si caracterizarea teritoriului(relief, hidrogeologie si
hidrografie, geologie, sol, clima, vegetatie, poluare)

a. Localizarea suprafetei analizate

Aria supusa studiului are suprafata de 485 ha si este situata in localitatea Focsani din Jud.
Vrancea

Municipiul Focsani este orasul de resedinta al Judetului Vrancea. Este încadrat geografic la
intersecția latitudinii nordice de 45 grade și 42 min. cu longitudinea e stică de 26 grade și 13
min., străjuind partea sud- estică a Carpaților de curbură, la contactul dintre Câmpia Siretului
inferior și dealurile subcarpatice ce culminează cu Măgura Odobeștilor (1001 m).
Municipiul Focșani are o suprafață de 4815 hectare, ceea ce reprezintă 1% din suprafața
Județului Vrancea, fiind o localitate de dimensiune medie.

b. Relief

Teritoriul administrativ Focşani este situat în zona de curbură a Carpaţilor Orientali, în

partea cea mai de nord a Câmpiei Române şi anume Câmpia Siretului şi cuprinde municipiul
Focşani şi localităţile Mândreşti Moldova şi Mândreşti Munteni. Din punct de vedere
geomorfologic, întreaga zonă are aspect de câmpie, cu altitudini de 50 – 58 m deasupra
nivelului mării şi panta de cca. 5% de la nord-vest către sud-est. Municipiul s-a dezvoltat pe
vechiul curs al râului Milcov, la 450 41` latitudine nordică şi 270 12` longitudine estică.
c.Clima

Pe teritoriul municipiului Focșani, clima este temperat-continentală, influențată de

adăpostul Carpaților de curbură, cu variații mari de temperatură.
Temperatura medie este de cca. 9 °C, maxima absolută înregistrată fiind de +42,3 °C (iulie
1990), iar minima absolută de -33,7 °C (februarie 1987).
Volumul precipitațiilor depășește 400 mm, lunile cele mai ploioase fiind mai-iunie, iar cele
mai secetoase decembrie-februarie.
Numărul zilelor cu ninsoare este de cca. 20 pe an.
Vânturile dominante în toate anotimpurile bat dinspre nord-est, iar vânturile calde, mai rare,
dinspre sud, sud-est.
Zona pedoclimatica: silvostepa.

d.Reteaua hidrografica

Municipiul Focşani este flancat de râul Putna spre est la o distanţă de 7 km şi de râul
Milcov spre sud la o distanţă de 2 km. Teritoriul municipiului este traversat şi de cursul de
apă Cacaina Veche (Canalul Sturza), în mare parte regularizată (canale indiguite). Sporadic
se produc inundaţii şi în lungul canalelor (mai cu seamă partea nord-nord estică a oraşului).
Pe teritoriul municipiului Focşani, în zona Mândreşti este situată Balta Mândreşti pe care se
practică în general pescuitul.

e.Hidrogeologie

Municipiul Focşani s-a dezvoltat pe fostul curs al râului Milcov, pe zona rezultată din
reunirea conurilor de dejecţie a râurilor Milcov şi Putna. Cursurile de apă au pantă redusă şi
prezintă o serie de meandre, braţe vechi şi albii minore foarte largi, în mare parte colmatate în
prezent. Râul Milcov are caracter torenţial nepermanent, putând să sece în perioadele
secetoase. Milcovul este afluent dreapta al râului Putna. Ambele râuri inundă zone din
intravilan la debite mari, torenţiale. Teritoriul municipiului este traversat şi de Cacaina Veche
(Canalul Sturza), în mare parte regularizată (canale indiguite). Sporadic se produc inundaţii şi
în lungul canalelor (mai cu seamă partea nord-nord estică a municipiului). Hidrogeologia
zonei este legată de apele de suprafaţă şi de aportul important al apelor meteorice. Cercetările
din zonă arată prezenţa a două complexe acvifere distincte şi anume complexul acvifer de
suprafaţă (cca. 20 – 60 m adâncime) şi complexul acvifer de adâncime (100 – 200 m
adâncime). Stratele acvifere sunt cantonate în pietrişuri şi nisipuri holocene (acviferul freatic)
şi bolovănişuri în masa nisipoasă (stratele de Cândeşti). Aceste două complexuri acvifere sunt
separate de un strat argilos impermeabil, de min. 20 m grosime. Direcţia generală de curgere
a curentului acvifer este de la nord-vest către sud-est, cu panta medie de 0,8 – 1,00 %0.
Debitele pot ajunge uşor la 30 l/sec şi permeabilităţi de 17 – 39 m/zi (cu o medie de 27 m/zi).
Nivelul apei subterane variază între 10,00 – 13,00 m adâncime în zona estică şi peste 18,00 m
în zona vestică. În zona sudică apele pot apărea la 2,00 – 4,00 m adâncime, însă se consideră
că aceste ape reprezintă pierderi din reţele. Există o serie de foraje adânci, ce exploatează
apele în vederea alimentării cu apă a locuitorilor, cu adâncimi de 175 – 200 m (front captare
Focşani Sud, foraje pe bulevardul Unirii, front captare Focşani – Suraia şi foraje la diferite
unităţi industriale). Buletinele de analiză ale apelor exploatate arată că apele se încadrează în
limitele de potabilitate admise.
 f.Geologie-date generale

Din punct de vedere geologic, subteranul municipiului Focşani poate fi structurat astfel : -
Holocen superior bine dezvoltat, constituit din pietrişuri şi nisipuri de terasă şi luncă la partea
inferioară şi argile loessoide la partea superioară. - Pleistocen mediu şi inferior de asemenea
bine dezvoltat, constituit de pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii argiloase - Levantin –
Cuaternar inferior constituit predominant din pietrişuri cu bolovăniş şi nisip, cu grosimi ce
depăşesc local 800 m (Măgura Odobeşti). În adâncime sunt prezente formaţiuni Meotian,
Pontian, Dacian cu înclinări de 10 – 150 , ce se afundă sub sedimentele mai recente.
Tipul de sol : brun argiloiluvian, cu textura lutoasa(mijlocie).

g.Vegetatie jud. Vrancea

Judeţul Vrancea dispune de un ridicat potenţial natural. În ceea ce priveşte resursa
regenerabilă abiotică, solul, de la est la vest, odată cu creşterea în altitudine a reliefului şi a
gradului de fragmentare a acestuia, la care se adaugă marea varietate a rocilor de solificare şi
a condiţiilor climatice, pentru municipiul Focşani se remarcă următoarele caracteristici
zonale: - treapta de relief joasă, corespondentă Câmpiei Siretului inferior şi Câmpia
Râmnicului, se caracterizează prin prezenţa solurilor aluviale din lunci şi ariile joase, a
cernoziomurilor pe interfluvii şi a solurilor cenuşii din zona de contact cu dealurile care au
favorizat activităţile agricole; În categoria resurselor regenerabile abiotice, flora judeţului
cuprinde peste 1500 de specii având ca origini fitogeografice ţinuturi din Orientul Îndepartat
şi până la Oceanul Atlantic şi din nordul Eurasiei până în bazinul mediteranean, la acestea
adăugându-se numeroase specii endemice.
Mare parte din Câmpia Râmnicului şi Câmpia Siretului Inferior este inclusă în zona de
silvostepă. Extinderea culturilor agricole a făcut ca pe mari porţiuni vechile păduri de
silvostepă si pajiştile tipice de silvostepă să dispară cu totul sau să se mai păstreze doar ca
mici pâlcuri degradate şi adesea puternic poienite, astfel că peisajul actual din acele arii nu se
deosebeşte vizibil de cel de stepă. Pădurile sunt alcătuite predominant din specii sudice de
stejar: stejarul brumăriu, element ponto-balcanic şi stejarul pufos, cu caracter
submediteranean.
În ariile depresionare se întâlnesc două specii sudice de frasin: frasinul pufos şi frasinul de
luncă. Pe teritoriul municipiului Focşani nu se remarcă specii cu valoare deosebită, fiind
caracterizat de prezenţa vegetaţiei specifice mediilor urbane dezvoltate pe această treaptă de
relief şi în acest tip de climă.

h.Poluare
In zona Focsaniului nu exista factori de poluare puternici care sa influenteze in mod
constanat si accentuat ecosistemul si care sa determine depasirii ale valorilor admise.
Zona se incadreaza in situatia existenta la nivel national in ce priveste poluarea prin emisii
de CO2, contaminarea apelor cu microplastic si a solurilor cu pesticide, iar de aici si
contaminarea panzei freatice de supratafata cu nitrati.
 3. Calculul pierderilor potentiale de sol Es inainte de amenajare -Tabelul 1
Pierderile estimate de sol (Es), calculate pe unități TEO, inainte de amenajarea antierozionala a teritoriului

la Focsani, jud. Vrancea

Aprecierea
Nr. d L i Δh Da Es Es
Expoz. Scara Ka Lm in S C Cs intensității
TEO (cm) (m) (%) (m) (t/mc) (t/ha/an) (mc/ha/an)
eroziunii
Eroziune
1 Vest 1:7500 9.1 682.5 10 0.144 7.08 25.83 70 0.9 1 1 1.34 23.71 17.69
puternica
Eroziune
2 Nord 1:7500 12.4 930 9 0.144 7.77 19.92 80 0.9 1 1 1.34 20.06 14.97
moderata
Eroziune
3 Sud 1:7500 7.7 577.5 10 0.144 6.74 26.33 60 0.9 1 1 1.34 22.99 17.16
puternica
Eroziune
4 Est 1:7500 9.6 720 10 0.144 7.20 23.83 70 0.9 1 1 1.34 22.23 16.59
puternica
Eroziune
5 Nord 1:7500 5.7 427.5 19 0.144 6.16 67.84 80 0.9 1 1 1.34 54.12 40.39
puternica
Eroziune
6 Vest 1:7500 9.3 697.5 11 0.144 7.13 30.64 80 0.9 1 1 1.34 28.31 21.13
puternica
Eroziune
7 Est 1:7500 10.7 802.5 7 0.144 7.44 16.33 60 0.9 1 1 1.34 15.73 11.74
moderata
Eroziune
8 Sud-Est 1:7500 11 825 10 0.144 7.50 23.74 80 0.9 1 1 1.34 23.07 17.22
puternica
 Conform temei de proiect nr.17 , calculele de eroziune se vor aplica pe planul de
situatie nr. 8 pus la dispozitie, avand scara 1:7500
Etapa 1. Delimitarea TEO-uri
 la schimbarea pantelor pe linia curbelor de nivel
 la schimbarea expozitiei pe liani de talveg si de cumpana a apelor
A rezultat un numar de 8 TEO-uri numeraotate in ordine de la 1 la 8
Etapa II. Masurarea distantelor “d” cu rigla pe planul de situatie si completarea in tabel a
valorilor masurate si exprimate in cm.Masuratorile au fost facute pentru fieacre
TEO in parte, perpendicular pe linia curbelor de nivel, intre curba de minim si cea
de maxim, planul nr. 8 pus la dispozitie in format A4.
Etapa III. Calculul de lungime al versantului (L), exprimat in metri prin formula de aducere la
scara 1:1. L=d x 7500/100
Etapa IV. Calculul diferentei de nivel Δh=curba de maxim-curba de minim, pentru
fiecare TEO.Exprimarea in tabel este in metri.
Etapa V. Calculul pantei pentru fiecare TEO in parte, dupa formula i= Δh/L .Exprimarea in
tabel se face in i% prin formula i%= Δh x 100/L
Etapa VI. Incadrarea zonei in clasa de agresivitate pluviala Ka.Conform hartii de mai jos,
zona Focsani se situeaza in clasa mijlocie de erozivitate pluviala (MO) cu un
coefficient de Ka=0.144

Focsani
 Etapa VII. Coeficientul de influenta al culturii (C). A fost aleasa monocultura de porumb, cu
valoarea 1 ca fiind cea mai nefavorabila.
Etapa VIII. Stabilirea clasei de erodabilitate a solului (coeficientul “S”).Conform studiului
geologic in zona Focsani intalnim, un sol brun argiloiluvial, cu textura
lutoasa(mijlocie).Asect tip de sol se incadreaza intr-o clasa de eroziune moderata
cu un coeficient S=0.9 conform tabelului intocmit dupa metodologia I.C.P.A
Bucuresti.

Textură
Tip de sol Eroziune Nisip- Lut- Lut-
Nisip Lut Argilă
lutos nisipos argilos
slabă - - 0,9 0,9 0,7 -
Soluri bălane moderată - - 0,9 0,9 0,8 -
puternică - - 1,0 1,0 0,9 -
slabă - - 0,8 0,8 0,7 0,6
Cernoziomuri carbonatice moderată - - 0,9 0,9 0,7 0,7
puternică - - 0,9 0,9 0,9 0,8
Cernoziomuri cambice slabă - - 0,7 0,7 0,6 0,6
Cernoziomuri argilo-iluviale moderată - - 0,8 0,9 0,7 0,7
Soluri cernoziomoide puternică - - 0,9 1,0 1,0 0,8
slabă - - 0,8 0,8 0,7 0,7
Soluri cenuşii moderată - - 0,8 0,9 0,8 0,8
puternică - - 0,9 1,0 0,9 0,8
Rendzine slabă - - - 0,9 0,9 0,8
Pseudorendzine moderată - - - 0,9 0,9 0,8
Soluri roşii ( Terra rosa ) puternică - - - 1,0 1,0 0,9
Soluri brun-roşcate slabă - - - 0,9 0,7 0,7
Soluri brune-argiloiluviale moderată - - - 0,9 0,7 0,7
Soluri brune roşcat luvice puternică - - - 1,0 0,9 0,8
Soluri brune luvice slabă - 0,9 0,8 0,9 0,9 -
Luvisoluri albice moderată - 0,9 0,8 0,9 0,9 -
Soluri pseudogleice puternică - 1,0 1,0 1,0 1,0 -

Etapa IX. Stabilirea Cs reperezentand coeficientul de influenta a masurilor si lucrarilor

antierozionale.S-a optat pentru varianta cea mai nefavorabila, cultura pe linia de
cea mai mare panta a carei valoare este 1 indiferent de valoarea pantei

Etapa X. Valoarea coeficientului Lm a fost calculate conform indicatiilor din tabelul 4.Astfel
pentru lungimi de versanti cuprinse intre 100-400m cum este cazul nostru sip anta
convexa de 10-30% m=0.3.

Etapa XI. Coeficientul in se gaseste in tabelul nr.5 calculat dupa formula in

=1.36+0.97*i+0.138*12

Etapa XII. Se completeaza in tabel coeficientul Da care reprezinta densitatea aparenta a

tipului de sol studied, respective 1.34 t/mc in cazul nostru, date furnizate despre
indicia fizici si hidrofizici ai solului.
Etapa XIII. Avand toate aceste date, calculate sau indicate se va proceda la calcularea indicelui Es
dupa formula fundamentala a eroziunii de suprafata :
Es= Ka*S*C*Cs* Lm* in (t/ha si an).Ulterior se va transforma face transformarea din
masa/ha in volum/ha, cu ajutorul coeficientului Da si astfel vom obtine clasificarea
eroziunii pe zona de interes conform tabelului de interpretare nr. 6.
4.Comentarea datelor prezentate in tabelul 1
In cazul nostru avem 6 TEO-uri cu eroziune puternica (15-50 m3/ha/an) si un 2TEO-uri cu
eroziune moderata (5-15m3/ha/an).Se impune imbunatatirea coeficientului de eroziune, prin
 adoptarea de culture eficiente care impreuna cu lucrarile specifice sa contribuie la
imbunatatirea coeficientului de eroziune Es.
.
 5. Calculul Esdupa amenajarea antierozionala Tabelul 2
Pierderile estimate de sol (Es) calculate pentru doua culturi, pe unitati teritoriale de lucru (tarlale / parcele), dupa aplicarea masurilor antierozionale, la
Focsani , jud. Vrancea
Dimens.
Categ, Aprecierea
Nr. de calcul L i Da Es Es
Expoz. de Cultura MăsurI antieroz. Ka Lm in S C Cs intensității
TEO ale UTL (m) (%) (t/m3) (t/ha/an) (mc/ha/an)
folos. eroziunii
(m)
Vita de vie Eroziune
1 Vest Viticultura Terasa 600x140 682.5 10 0.144 7.08 25.83 0.9 0.80 0.15 1.34 2.84 2.12
sub 3 ani slaba
Cultura pe
curbele de Eroziune
2 Nord Arabil Mazare 1600x300 930 9 0.144 7.77 19.92 0.3 0.30 0.60 1.34 3.61 2.69
nivel+lucrari slaba
suplimentare
Cultura pe
Porumb in curbele de Eroziune
3 Sud Arabil 1500x280 577.5 10 0.144 6.74 26.33 0.9 0.80 0.60 1.34 11.04 8.24
rotatie nivel+lucrari moderata
suplimentare
Cultura pe
curbele de Eroziune
4 Est Arabil Cartofi 1500x300 720 10 0.144 7.20 23.83 0.9 0.60 0.70 1.34 9.34 6.97
nivel+masuri moderata
suplimentare
Plantatii
pomicole Eroziune
5 Nord Livada Terasa 300x120 427.5 19 0.144 6.16 67.84 0.9 0.70 0.15 1.34 5.68 4.24
incheiate slaba
(tinere)
Ierburi Cultura pe
perene in curbele de Eroziune
6 Vest Pasune 1500x300 697.5 11 0.144 7.13 30.64 0.9 0.014 0.70 1.34 0.28 0.21
al doilea nivel+masuri neapreciabila
an suplimentare
Cereale
Cultura pe Eroziune
7 Est Arabil paioase de 1500x200 802.5 7 0.144 7.44 16.33 0.9 0.14 0.6 1.34 1.32 0.99
curbele de nivel slaba
toamna
Plantatii
Sud- pomicole Eroziune
8 Livada Terasa 450x120 825 10 0.144 7.50 23.74 0.9 0.70 0.15 1.34 2.42 1.81
Est incheiate slaba
(tinere)
 6.Comentarea datelor din tabelul 2

Au fost preluate urmatoatele date din Tabelul nr.1:

 Nr. TEO
 Expozitie
 L(m)
 i%
 Ka
 Lm
 in
 S
Analizand datele din Tabelul nr.1 s-a stabilit ca pentru imbunatattirea coeficientului de eroziune la suprafata sa
fie fie aplicate urmatoarele masuri:

 TEO 1- i%=10; L=682.50m; Expozitie Vest, Stot=39.50ha, avand un coeficient Es neimbunatatit=17.69,

incadrat la eroziune puternica, conform tabelului 6.Vom aplica ca si metoda de imbunatire, terasarea pe
tarlale de 600x130 si cultivarea de vita de vie expozitia vest ce permite o expune indelungata a
soarelui.Dupa aplicarea noilor coeficineti C=0.8 si Cs=0.15, vom obtine o imbunatatire a coeficientului
de eroziune Es=2.12, ceea ce insemna o eroziune slaba.
 TEO 2-i%=9; L=930m; Expozitie Nord, Stot=42.60ha avand un coeficient Es neimbunatatit=14.97
incadrat la eroziune puternica.Vom aplica metoda cultura pe curbele de nivel cu masuri suplimentare
antierozionale si alegem mazarea ca si planta, in sole 1600x300.Dupa aplicarea noilor coeficienti C=0.3
si Cs=0.6 vom obtine o imbunatatire a coeficientului de eroziune Es=2.69, care se incadreaza la
eroziune slaba.
 TEO 3-i%-10; L=577.50m; Expozitie Sud, Stot=127.80ha, avand un coeficient Es neimbunatatit=17.16
clasificat la eroziune puternica.Vom aplica ca si metoda de imbunatatire a eroziunii, pe curbele de nivel
cu masuri suplimentare antierozionale si cereale paioase de toamna in sole cu dimensiunea 1500x230
conform tabelului nr. 7.Dupa aplicarea noilor coeficienti C=0,8; Cs=0.6, vom obtine o imbunatatire a
coeficientului de eroziune Es=8.27 , clasificata ca si eroziune moderata.
 TEO 4-i%=10; L=720m; Expozitie Est, Stot=127.80ha avand un coeficient Es neimbunatatit=16.59
clasificat ca si eroziune puternica .Vom aplica solutia plantarii de cartofi, cultura pe curbele de nivel cu
masuri suplimentare de imbunatatire a eroziunii, cu sole dimensionate la 1500x300.Dupa aplicarea
noilor coeficienti C=0.6; Cs=0.70, vom obtine o imbunatatire a coeficientului de eroziune Es=6.97 ,
avand clasificarea de eroziune moderata.
 TEO 5-i%=19; L=427.50m; Expoziotie Nord, Stot=45.80ha avand un coeficient Es neimbunatatit=40.39,
clasificat ca fiind o eroziune puternica..Vom aplica metoda constructiei de terese cu dimensiunile
tarlalei 300x100, iar cultura se va opta pentru livada cu plantatii pomicole incheiate(tinere sub 4
ani).Dupa aplicarea noilor coeficienti C=0.7;Cs=0.15, vom obtine o imbunatatire a coeficientului de
eroziune Es=4.24, clasificandu-se ca si eroziune slaba.
 TEO 6-i%=11; L=697.50m; Expozitie Vest, Stot=52.90ha avand un coeficient Es neimbunatatit=21.13,
clasificat ca fiind o eroziune puternica.Vom aplica metoda culturilor pe curbele de nivel cu masuri
suplimentare , cultura fiind ierburi perene in al doilea an, in sole cu dimensiunea de 1500x300.Dupa
aplicarea noilor coeficienti C=0.014;Cs=0.7, vom obtine o imbunatatire a coeficientului de eroziune
Es=0.21, incadrat ca fiind o eroziune neapreciabila, deci un rezultat foarte bun.
 TEO 7-i%=7; L=802.50; Expozitie Est, Stot=75.30ha, avand un coeficient Es neimbunatatit =11.74,
clasificat ca fiind o eroziune moderata. Vom aplica metoda culturii pe curbele de nivel, fara alte
imbunatatiri avand o panta de 7%, cu cereale paioase de toamna in sole de 1500x200.Dupa aplicarea
noilor coeficienti C=0.14; Cs=0.6, vom obtine o imbunatatire a coeficientului de eroziune Es=0.99,
incadrat ca fiind o eroziune slaba.
  TEO 8-i%=10; L=825, Expozitie Sud-Est, Stot=46.90ha, avand un coeficient Esneimbunatatit=1,
clasificat ca fiind o eroziune puternica. Vom aplica metoda terasarii in tarlale de 400x120 si cultura
pomicola incheiata, cu plantatii tinere sub 4 ani.Dupa aplicarea noilor coeficienti C=0.7; C=0.15, vom
obtine o imbunatatire a coeficientului de eroziune Es=1.81, incadrat ca fiind o eroziune slaba.

7.Calculul elementelor dimensioanale ale teraselor si a eficientei economice a terasarii (Vha)

Calculul il vom aplica pentru UTL 300x120 cuprins in TEO5, plantatie pomicola.

A. Latimea platformei terasei (L) L=(N-1)d+d1+d2 =(3-1)*3+1.6+1.8=9.4 m

 alegem 3 randuri N=3 randuri
 d(distanta intre randuri)=3m conform cursului trebuie sa ne incadram in intervalul 3m-4m
 d1(distanta de la primul rand pana la baza taluzului amonte) =1.6 m
 d2(distanta de la ultimul rand la varful taluzului aval=1.8m, conform cursului.
 inclinarea taluzului 1/m = 1/1.30 deoarece solul are stabilitate redusa (conform curs inclinare taluz intre
1:1.25 si 1:1.5)

B.h=(L(iv-ip))/1-m*Iv
 iv=panta versantului =19% conform Tabelul 1
 ip=panta platformei =4% conform cursului trebuie sa fie intre 3%-5% si in cazuri exceptionale 8%.`
 m=panta taluz platforma =1:1.30 1:1.25-1:1.50 (terenuri cu stabilitate redusa)
h= (9.40(0.19-0.04))/1-1.30*0.19=1.87m
Inaltimea se incadreaza in maximul de 2m cat se impune pentru soluri argiloase.
 Latimea totala a terasei L1=L+m*h=9.4+1.3*1.87=11.83m

C.Volumul de terasament pe metrul linear de Tereasa.

 V=(L*h)/8*(1-mip)=(9.4*1.87)/8*(1-1.3*0.04)=4.067*0.948=2.082 m3/ml

D.Calculul eficientei

 Lungimea versantului pentru TEO 5=427.50 m

 Nr. de terase =427.50/L1=36 terase cu o lungime medie de 893m.
 Lungimea totala a teraselor pe intregul TEO 1 este 36*893=32148 ml.
 Vom aplica calculul Vha pentru un UTL cu dimensiunile din Tabelul 2 de 300mx120m
 Suprafata =36 000 m2 adica 3.60ha.
 Nr. de terase/UTL= 10
 300*10=3000 ml terase/UTL
 3000ml*2.082m3=6246 m3 terasament/UTL
 6246m3*1.35(Da t/mc- se sapa la 1m)=8432 tone terasment/UTL
 6246 mc/3.60 ha=1735 mc/ha
 Vha=8432tone/3.60ha=2342 tone/ha
Bibliografie:

 www.focsani.info
 Primaria Focsani
 Wikipedia
 ancpi.ro
 Curs Imbunatatiri Funciare-Prof.Dr.Cornel Lazar