Marți, 15 februarie 2022

Anul XXXIII Nr. 8529 • 8 pagini

ISSN 1220-9597
www.curierul.ro REZERVĂRI:
ier
Telefoane: 0250.86.11.51;
Cur 0744.39.37.23; 0721.09.47.82;
normandiaservice@yahoo.com,
www.normandiatransport.com.

89 ani de la nașterea La aniversară,

istoricului Corneliu Tamaș Opincarul Alexandru Ilinca

diverse publicaţii şi periodice cu
care a colaborat: Revista
Arhivelor-Direcţia Generală a
Arhivelor Statului din Bucureşti,
a împlinit 68 ani
Studia et Acta Musei „Nicolae • fascinantul
Bălcescu" din Bălceşti, Magazin
istoric-Bucureşti, Historica, Anale- artizan se bucură
Craiova, Mitropolia Olteniei- de un respect tot
Craiova, Museum-Goleşti, Revista
de istorie a Muscelului, Informaţia mai mare
zilei, Curierul de Vâlcea, Jurnalul Opincarul Alexandru Ilinca a
• personalitate fără de Vâlcea, Viaţa Vâlcii, Buridava, împlinit, pe 14 februarie 2022,
egal în panoplia Studii Vâlcene, Orizont, Vâlcea - frumoasa vârstă de 68 ani. O
Magazin de la A la Z, Accent şi
secolului XX a altele.
prezență tot mai frecventă în
spațiul public, meșterul a
marcat profund „Destinate, în egală măsură, recunoscut în urmă cu mai mulți
sfera culturală specialiştilor, cercetătorilor, şi ani că: „Opincăria e cea mai
iubitorilor de istorie, lucrările lui veche meserie. Nu-i aia de se
vâlceană Corneliu Tamaş constituie un spune despre ea că a fost prima,
S-a născut la Câmpulung- demers literar-istoric ce se re-
că doar alea nu se duseră de arine. Era scoasă după şapte pereche de opinci din piele de
Muscel la 14 februarie 1933 şi este marcă printr-o abundenţă infor-
desculţe la produs. Pe vremuri, zile, după care era întinsă pe porc, dar cele din piele de vită sunt
fiul lui Ion Tamaş, funcţionar şi al maţională. Animat de pasiunea
toată lumea îşi făcea opinci, cum scândură de lemn şi pusă la uscat. mai rezistente. Acum depinde cât
soţiei sale, Rafira. Primii ani de pentru documentele inedite ori
îşi făcea şi cămăşi. Opincăria a Se usca la umbră, iar când se mergeau cu ele şi ce treabă
şcoală i-a făcut la Şcoala de băieţi tipărite, în scopul păstrării şi
apărut atunci când ăia cărora nu le făcea opinca, pielea era udată şi făceau. Opinca dacă e încălţată
„Oprea Iorgulescu” (astăzi Şcoala punerii în valoare a tezaurului
ieşeau nici în ruptul capului opinci se lucra umedă. Opinca se azi, nu este pentru asfalt, că se
Naţională „Oprea Iorgulescu") naţional reprezentat de acestea şi
frumoase au văzut opinci mai confecţionează de la vârf cu uzează repede. Au cumpărat
între anii 1940-1944, apoi a studiat dorind să confere subiectului
frumoase ca ale lor la alţii. Şi s-au gurguiul. Tivul opincii se numeşte multe perechi de opinci niște
la Liceul „Dinicu Golescu” din încărcătura specifică epocii tratate,
oferit să-i ajute la câmp, sau cu îngurzit, şi se tiveşte până la călugări, cică să meargă cu ele în
Câmpulung-Muscel, până în anul Corneliu Tamaş aduce în faţa
altceva, numai să le facă şi lor. călcâi, după care se bagă nojiţa şi munte. Dar sunt și mulți vânători
1952 când a primit diploma de cititorului, cu o generozitate rar
Opinca adevărată se face din e bună de mers cu ea. Noi, astăzi, care le caută, că au observat că
bacalaureat. Între anii 1953-1958 întâlnită, informaţiile acumulate
piele de porc care se argăseşte cu facem opinci dacice. Cu încrețire nămolul nu se prinde de ele. (...)
şi-a continuat studiile la Facultatea de-a lungul anilor de cercetare,
coajă de arin. Coaja se fierbe la vârf, cu o singură nojiță, cu Am învăţat meserie de la tatăl
de Istorie a Universităţii din exprimându-le coerent şi cu multă
până capătă o culoare închisă, pe deschidere pentru apă: intră pe la meu, dar nu am practicat-o pentru
Bucureşti, după absolvirea căreia naturaleţă. Fie că este vorba de
urmă se ţine la argăsit o vârf, iese pe la călcâi. Tot strămoşii că am fost croitor. După ce am
a fost încadrat ca arhivist principal literatură de specialitate, articole,
săptămână. Uscarea se face la noştri au inventat lanțul de pus la ieşit la pensie, am considerat că
la Arhivele Statului din Piteşti. A comunicări sau pur şi simplu
umbră, altfel îşi pierde opinci, să nu alunece pe zăpadă. trebuie să continui tradiţia astfel
lucrat aici până la 31 martie 1969, povestiri pentru prichindei, el
elasticitatea. Înainte, se făceau La început, au înfășurat niște încât acest meşteşug să nu
când a preluat funcţia de director aşterne în fiecare din paginile
opinci şi din scoarţă de copac, din obiele mai vechi peste picior, apoi dispară. Tatăl meu mi-a dat
la Arhivele Statului, Filiala Vâlcea, scrise câte un strop din sufletul
coajă de cireş, că oamenii erau au pus bucăți de sfoară de-a imboldul de a mă apuca de treabă.
din oraşul Râmnicu-Vâlcea, său. Înzestrat cu ştiinţa de a aduce
săraci. Porcul trebuia să fie de cel curmezișul tălpii, dar se rupeau şi Am văzut că, la târguri, nu expune
profesând în această postură numeroase elemente de noutate,
puţin doi ani ca să fie pielea bună. s-au gândit la lanțuri subțiri, care nimeni opinci, că era o verigă
până în anul 1987, când s-a Corneliu Tamaş convinge, După ce se tăia, porcul era opărit țin ani mulţi. Opinca e la fel şi lipsă. În ţară, mai sunt puţini
pensionat. Iniţial sub îndrumarea interlocutorii, cu argumente solide
cu apă caldă, apoi se înlătura pentru bărbat şi pentru femeie şi oameni care fac opinici, iar tinerii
profesorului universitar doctor Ion şi ştie să se facă acceptat atât de
părul cu un cuţit. Pielea se tăia nu există calapod. Înainte nu se înghesuie să mai înveţe”.
Ionaşcu, apoi după dispariţia maturi, cât şi cei de-o şchioapă, în n Marius CIUTACU
fâşii şi se punea la argăsit în coajă strămoşii ţineau o lună două o
acestuia sub coordonarea acade- funcţie de genul abordat. El este
micianului profesor dr. Ştefan un cercetător neobosit, care şi-a
Ştefănescu a pregătit şi susţinut, găsit modalitatea optimă de
în 1982, teza de doctorat intitulată exprimare, în plan istoric şi literar,
„Evoluţia marelui domeniu feudal pe cât de personală şi sintetică, pe
mânăstiresc în judeţul Vâlcea” în atât de complexă. Vivacitatea
urma căreia a obţinut titlul de spiritului lui Corneliu Tamaş,
doctor în istorie. În perioada 1991- exuberanţa, optimismul şi neas-
1998 a predat, ca profesor în mai tâmpărul lui erau molipsitoare şi în
multe discipline, elevilor din unele aceeaşi măsură deconectante.
şcoli generale şi licee din După o luptă inegală cu flagelul
Râmnicu-Vâlcea. Corneliu Tamaş Cernobâlului s-a stins din viaţă la
a fost membru al Societăţii de 19 februarie 2008. După propria-i
Ştiinţe Istorice, membru al Uniunii exprimare, până în ultima clipă a
Scriitorilor din România, membru prezenţei sale înaceastă lume,
al Forumului Cultural al sufletul i-a rămas tot de copil,
Râmnicului şi autor al unor studii gata oricând de o şotie având
de specialitate, monografii şi de darul să descreţească frunţile
literatură pentru copii. A fost cutate de numeroasele preocu-
căsătorit cu Veronica Mioara pări şi griji cotidiene”, nota pro-
Tamaş şi împreună au doi urmaşi: fesorul Ion Măldărescu, în urmă
Cristian-farmacist şi Cornelia cu un deceniu pentru site-ul
Teodora-medic. Ca publicist a revuistei Art-emis.
semnat peste 350 de articole în n Ionuț POPA
 ACTUALITATE 2
„
Marți, 15 februarie 2022 cele mai „calde” ştiri www.curierul.ro
În coaliție, vom vedea ce vom discuta, v-am dat soluția
Știri pe scurt ca economist. Cine ignoră lecțiile crizei din 2008, o să fie
responsabil pentru o criză majoră, în perioada următoare.
F vești mari pentru patrimoniul istoric aproape deloc Atunci, țineți minte că au fost luate alte măsuri și economia s-a
exploatat al Vâlcii: 103,53 milioane de euro din PNNR sunt recuperat foarte greu. Lecțiile pe care le-am aplicat în 2020 au
dedicate restaurării mai multor obiective şi promovarea unor dus la o revenire a economiei, cea mai rapidă revenire. Așa
rute turistice. Până la finalul anului, vor fi selectate 225 de
situri ce urmează să fie restaurate şi vor fi semnate
contractele pentru reabilitarea şi promovarea a 12 rute
turistice/culturale. De asemenea, vor fi finanţate: crearea de
propun și acum, măsuri prin care creștem veniturile tuturor
românilor.
n Florin CÎȚU, președinte PNL
„
aplicaţii, digitalizarea siturilor, amenajarea unor drumuri de
acces, activităţi de cercetare, digitalizare, marketing, formare
de personal, etc.
F cele 12 rute sunt: Ruta castelelor – reabilitarea a 5
448 ani de la atestarea istorică
castele şi a infrastructurii specifice în toate regiunile
României; Ruta curiilor din zona Transilvaniei; Ruta culelor-
reabilitarea a 5 cule şi a infrastructurii specifice; Traseul
a localității Muereasca
gastronomiei tradiţionale româneşti; Ruta bisericilor fortificate; existat înainte de 1574, dar nu
Ruta bisericilor de lemn - reabilitarea a 10 biserici de lemn şi s-a păstrat nici un document.
a infrastructurii specifice în toate regiunile României; Ruta Într-o vreme pe Valea
Muereasca existau 13 mori de
mănăstirilor din zona Moldovei - reabilitarea a 5 mănăstiri;
apă. Este de notat că ,în jurul
Ruta Sfântul Ladislau- reabilitarea a 5 biserici/clădiri de
anului 1600, în documente,
patrimoniu: Traseul Castrelor Romane - reabilitarea a 5 Muereasca apare la plural
castre; Ruta cetăţilor- reabilitarea a 5 cetăţi; Refacerea MUEREȘTILE. În anul 1608, cu
peisajului cultural din Delta Dunării în vederea creşterii ocazia unor verificări a hotarelor
atractivităţii zonei prin reabilitarea a 30 obiective tradiţionale; mănăstirii Cozia de către
Finanţarea rutei satelor cu arhitectură tradiţională- reabilitarea egumenul mănăstirii și de Sarchiz
a 150 de case tradiţionale din toată România şi a din Bujoreni, s-a constatat că
infrastructurii specifice. Sarchiz era moșnean pe ocina
Bogdănești și cu această ocazie
“Se trag hotarele Călimănesti, din
Atestarea documentară a Moreasca, apare în mai multe apa Oltului cu pădurea până la galbeni… Au făcut tocmeala cu Muereasca de Sus, Găvănești,
comunei are loc în anul 1574, luna documente alături de Comanca în Hotarul Muereștilor, iar celălalt pe cumpărătorul să fie dați la Andreești, Suta.
februarie, ziua 13 în actele anii 1865, 1871, 1893, 1901. Astfel, lângă Pleviceneasca spre siliștea Episcopia Râmnicului, iar În fiecare an, sunt organizate
domnitorului Alexandru II Mircea în anul 1871, satul Muereasca de Bogdăneștilor… unde coboară Episcopia să-i dea în schimb două sărbători tradiționale
(1568-1574) – prima domnie (DIR: Sus era format din satul Muereas- Calea Carului Buda până în spătarului Preda, moșia, satul respectiv „Alegerea junelui” și
1700-1750, Hurmuzachi, vol, VI, ca de Sus – 200 de case, cătunul Hotarul Muereștile”. Hrast din județul Dolj ca să fie „Roadele toamnei”. Prima dintre
1731, 26 II). Pietrișul 20 case, Cătunul Coman- Un hrisov al domnului muntean slobozi de dajdii și cu voia lor să fie acestea se ține de Bobotează fiind
Că numele comunei vine de la ca – 10 case, cu schitul Frăsinei. În Alexandru Iliaș din 18 aprilie 1617 rumâni ai Episcopiei”. unicat în toată țara. Este un obicei
cuvântul „moară”, nu mai încape 1893, Muereasca de Sus avea în menționează că acesta ia în La 20 mai 1636, Matei Basa- autentic ce are loc de mai bine de
nici o îndoială. Pârâul Muereasca componență satele: Muereasca de stăpânire schitul Ostrov din județul rab întărește Episcopiei Râmni- 100 de ani, în seara de 6 ianuarie,
trece prin comună de la vest spre Sus, Suta și Comanca. Argeș și 11 fălci din Muereasca. cului și episcopului Teofil hrisovul la Căminul cultural din Muereasca
est, are la obârșie două izvoare: Apariția numelui Muereasca În timpul domniei lui Matei prin care Preda Brâncoveanu de Sus, în decursul anilor, acesta
Moriștița Mare și Moriștița Mică. împreună cu Comanca în aceste Basarab (1633-1654), țaranii liberi schimba satul Muereasca din transformându-se, practic, într-o
Așadar moriștița – morișcuța – documente întărește faptul că din Muereasca se vând în număr județul Vâlcea cu satul Hrast din sărbătoare a întregii comunităţi.
moara. Acest fapt este întărit de un acest nume se refera la localitatea mare ca rumâni în schimbul unor județul Dolj. Așadar, după această Din rândul tinerilor va fi ales cel mai
document din timpul lui Mihai sărbătorită azi. sume de bani, spătarului Preda data majoritatea moșnenilor din vrednic şi mai voinic flăcău care, pe
Viteazul, emis la data de 6 iulie Într-un document din 1634 se Brâncoveanu. Între acesta și Muereasca au devenit rumâni ai parcursul întregului an, va avea o
1596 care arată următoarele: observă trecerea treptată de la Episcopia Râmnicului intervine un Episcopiei Râmnicului. strânsă legătură cu primăria pentru
„Mihai Viteazul voievod întărește Moreasca la Muereasca (“Stănilă act de schimb. Astfel, la 18 mai Comuna de azi este formată a aduce în atenţie problemele
lui Oprea, lui Stan și lui Stanciu și din Moereasca”), deși la 1574 (anul 1636: “moșnenii din Muereasca se din opt sate situate de-a lungul tinerilor din localitate şi cu care
lui Canda ocina în Comanca, în atestării documentare a Comunei) i vând rumâni spătarului Preda unei artere principale de circulație vom colabora şi pentru
pădurea Răpuroasa și în se spunea Muereasca. Putem Brâncoveanu cu toți feciorii lor și cu D.J. 658 Gura Văii – Muereasca organizarea diferitelor activităţi
Moreasca”. afirma cu certitudine că variantele toată moșia lor pentru 250 galbeni, (de Jos) și satele: Hotarele, destinate acestora.
Numele Muereasca respectiv MOREASCA și MUEREASCA au plătindu-i și de bir cu 90 de Frâncești- Coasta, Pripoara-Griu, n Ionuț POPA

ȘCOALA POSTLICEALĂ FEG

Asistent medical generalist Asistent de gestiune
Asistent medical de farmacie Agent vamal
Asistent medical de igienă Analist programator
Asistent medical de laborator Stilist
Asistent medical de radiologie Tehnician maseur
Asistent medical de balneofizio- Proiectant decorațiuni interioare
kinetoterapie

Școala pregătește cadre medicale cu posibilități de angajare în Anglia și Germania

CURSURI CALIFICARE LICEUL F.E.G. ACREDITATĂ MECS
- Infirmieră - Ospătar (chelner) Cursuri de zi, seral, frecvență redusă Ordin nr. 3516/28.03.2016
- Operator calculator - Bucătar Profil: Acreditat MECS
- Coafură - Barman RÂMNICU VÂLCEA,
Uman Ordin nr. 3516/28.03.2016
- Frizerie - Cofetar-Patiser Str. IANCU POPP, Nr. 3
- Cosmetică - Vănzător Tel.: 0350 413 463
Grădinița în Limbi Străine
- Asistent social nivel mediu - Tipograf, Instalator Tel.: 0250 744 138
F.E.G.
- Tehnician maseur - Meserii în construcții Tel.: 0761 926 788
Diplomele sunt recunoscute
național și internațional!

P E N T R U U N V I I T O R ... AȘA C U M V R E I TU!

 ACTUALITATE 3
Marți, 15 februarie 2022 cele mai „calde” ştiri www.curierul.ro

MADR a postat proiectul privind Programul Național

Competențe
Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT) digitale pentru
în dezbatere publică angajați: alocarea a
Acestea se vor asigura de la
bugetul de stat, prin bugetul aprobat
semincere; culturi amplasate pe teren
arabil în sere şi solarii, alte culturi pe fost suplimentată la
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării teren arabil necuprinse la a)-h)”,
Rurale pe anul 2022, urmând a fi
distribuite astfel:
explică Ovidiu Barbu, directorul
executiv DAJ Vâlcea.
20,76 milioane euro
• 85.301.500 euro, echivalentul
sumei de 422.029.171 lei, pentru Alte informații
culturile amplasate pe teren arabil; Sunt propuse dezbaterii publice și
• 5.500 euro, echivalentul sumei de plafoanele alocate ajutoarelor naţionale
27.211 lei, pentru in pentru fibră şi tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru
cânepă pentru fibră; schemele decuplate de producţie,
• 1.656.200 euro, echivalentul specia bovine, sectoarele lapte şi
sumei de 8.194.050 lei, pentru tutun; came, precum şi pentru schema
• 84.000 euro, echivalentul sumei cuplată de producţie, speciile ovine şi
de 415.590 lei, pentru hamei; caprine, care se acordă pentru anul de
• 1.515.500 euro, echivalentul cerere 2021, în limita sumei de
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării sumei de 7.497.936 lei, pentru sfeclă 135.414.250 euro, echivalentul sumei
Rurale a postat în dezbatere publică de zahăr. de 669.962.000 lei.
proiectul de Hotărâre pentru aprobarea Culturile amplasate pe teren arabil Acestea se vor asigura de la
plafoanelor alocate ajutoarelor sunt: cereale pentru boabe (de ex: bugetul de stat, prin bugetul aprobat
Guvernul României a aprobat supli-
naționale tranzitorii în sectoarele grâu, secară, orz, orzoaică, porumb Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării mentarea bugetului alocat pentru implemen-
vegetal şi zootehnic, pentru anul de boabe, sorg, orez etc.); leguminoase Rurale pe anul 2022, urmând a fi tarea Programul Național Competențe digitale
cerere 2021, informează Direcția pentru boabe (de ex: mazăre, fasole distribuie astfel: pentru angajații din sectorul întreprinderilor mici
pentru Agricultură Județeană Vâlcea. etc.); rădăcinoase (de ex. cartofi, sfeclă • 18.516.917 euro, echivalentul și mijlocii. Măsura, prevăzută în proiectul de act
„Astfel, sunt supuse procesului de de zahăr, rădăcinoase furajere etc.); sumei de 91.612.445 lei, pentru normativ pentru modificarea HG nr. 599/2020,
consultare publică plafoanele destinate plante industriale, din care: plante schema decuplată de producţie, specia va permite finanțarea tuturor celor 22 proiecte
ajutoarelor naţionale tranzitorii în textile: in pentru fibră, cânepă pentru bovine, în sectorul lapte; selectate pentru finanțare. Valoarea cumulată a
sectorul vegetal pentru culturile fibră; plante uleioase: floarea-soarelui, • 77.839.917 euro, echivalentul acestora este de 100,48 milioane lei,
amplasate pe teren arabil - ANT 1, rapiţă, soia boabe, in pentru ulei; alte sumei de 385.112.987 lei, pentru echivalentul a 20,76 milioane euro.
precum şi pentru culturile de: in pentru plante industriale, de exemplu: tutun, schema decuplată de producţie, specia Suplimentarea bugetului a fost necesară în
fibră - ANT 2, cânepă pentru fibră - ANT plante medicinale şi aromatice; legume bovine, în sectorul carne. contextul în care pentru toate cererile de
3, tutun - ANT 4, hamei - ANT 5 şi sfeclă (de ex: tomate, ceapă, usturoi, varză • 39.057.417 euro, echivalentul finanțare depuse în cadrul apelurilor trebuie
de zahăr - ANT 6, care se acordă albă, ardei, pepeni verzi şi galbeni etc.); sumei de 193.236.568 lei, pentru
pentru anul de cerere 2021, în limita furaje verzi în teren arabil (de ex: furaje
aplicat un tratament nediscriminatoriu, iar
schema cuplată de producţie, speciile
sumei de 88.562.700 euro, verzi anuale, furaje verzi perene - de Metodologia de verificare, evaluare și selecție a
ovine/ caprine.
echivalentul sumei de 438.163.958 lei. lucernă, trifoi etc.); căpşuni; loturi n Marius CIUTACU proiectelor în cadrul POCU nu prevede criterii
de departajare a proiectelor care obțin un
punctaj egal.
Transportul pe Valea Oltului, din nou, îngreunat Finanțate în cadrul Programului Operațional
Capital Uman, proiectele vor contribui la
CNAIR anunță, printr-un comunicat metri, viteza de deplasare urmând a fi
formarea a aprox. 6.900 angajați din
oficial de presă că, în perioada adaptată condițiilor de trafic. Menționăm
întreprinderile mici și mijlocii, pentru a crește
13.02.2022 – 18.02.2022 se va desfă- că în conformitate cu OUG 195/2002
șura un transport cu depășiri pe traseul: privind circulația pe drumurile publice
competitivitatea acestora.
Sibiu – A1 – Veștem – DN1 – DN7 – viteza maximă de deplasare a vehiculului Ce tipuri de beneficiari primesc finanțare:
Râmnicu Vâlcea – DN67 – DN64 – Gă- cu depășiri este de 70 km/oră. • Asociații de întreprinderi – 4 proiecte;
neasa – DN65 – Pitești – DN7 – Găești – Etapele de desfășurare ale trans- • Camere de comerț și industrie – 8
DN72 – Târgoviște – Centura de Vest portului sunt stabilite de poliția rutieră, proiecte;
Ploiești – DN1B – Buzău – DN2 – care asigură însoțirea vehiculului cu • Organizații patronale, federații patronale,
Urziceni – DN2A – Slobozia – DN21 – depășiri. Transportul nu se va desfășura confederații patronale sau uniuni patronale
DN21A – DN2A – Giurgeni – A4 – DN39 în perioadele și pe sectoarele de drum pe teritoriale – 10 proiecte.
– DN39A – Constanța. care sunt semnalate fenomene meteo- Perioada de implementare a proiectelor
Vehiculul transportă un transformator. rologice periculoase, prin codurile gal- este de maximum 18 luni.
Lațimea maximă a vehicului este de trei ben, portocaliu sau roșu. (M.CIUTACU) n Ionuț POPA

Marți, 15 februarie 2022
Întemeierea Bibliotecii
Mănăstirii Hurezi
„Ai întemeiat o bibliotecă
demnă de văzut cu multă cheltuială,
în mănăstirea cea frumoasă a
Hurezilor, zidită de tine şi ai umplut-
o cu cărţi felurite şi foarte de folos”
– adresa doctorul Ioan Comnen în
1702, în prefaţa traducerii în greaca
vulgară a „Tâlcului Evangheliilor”,
aprecierile sale la adresa
domnitorului.
Sfântul Voievod Constantin
Brâncoveanu a fost încă de la
începutul domniei sale un
susținător al tipăriturilor ortodoxe,
cărți de ritual și apologetice,
achiziționând în același timp, prin
trimișii săi, carte din Franța și Italia.
Încă din anul venirii
arhimandritului Ioan la Hurezi,
Sfântul Constantin îi încredințează
organizarea unei Biblioteci de
hrană dorită sufletului, această
casă a cărţilor îmbie preaînţeleaptă
îmbelşugare, după cum menționa
inscripția pictată în 1708.
„Când Sfântul Constantin
Brâncoveanu pune bazele
bibliotecii de la Hurezi şi întăreşte
actul de fondare al Academiei de la
Sfântul Sava, el acordă celor două
instituţii nu numai şansa dăinuirii, ci
pe aceea a evoluţiei. Pentru prima
oară în istoria culturii vechi
româneşti, elementele încă viabile
ale tradiţiei sunt îmbrăcate în forme
suficient de noi pentru a le asigura,
dincolo de această domnie de la
cumpăna veacurilor, integrarea în
patrimoniul cultural al secolului al
XVIII-lea”, consideră Violeta Barbu.
Cărţile necesare slujirii liturgice
și îndrumării duhovnicești a
comunității monastice, dar și de
istorie bisericească și de morală,
literatură ascetică, omiletică și
patristică, apărute la Paris,
Moscova, Veneţia, Iaşi, Liov şi Kiev,
toate însemnate cu pecetea sa
domnească şi numeroasele
manuscrise copiate în mănăstiri, au
fost așezată într-una din încăperile
de pe aripa sudică a incintei, în
apropierea arhondaricului. Pecetea
circulară, este descrisă de Dr. Doru
Bădără în studiul dedicat unui
exemplar al Bibliei de la Bucureşti:
„are în centru, închisă în scut,
pasărea heraldică a Ţării
Româneşti, conturată cu aripile
deschise şi zborul în jos, având
cruce în cioc, este flancată în dextra
de un soare, iar în senestra de luna
crai-nou, are înscris în terasă 1691,
deasupra scutului se află coroana
principilor imperiali şi iniţialele K., iar
sub scut iniţialele B.B., totul înconju-
rat de o elegantă cunună de lauri”.
Sfântul Constantin a oferit
bibliotecii Mănăstirii Hurezi edițiile
bilingve ale operelor Sfinților Părinți
și Scritorilor bisericești: Origen,
Clement Alexandrinul, Sfântul
Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie de
Nazianz și Sfântul Maxim
Mărturisitorul, precum și fondul
filologico-teologic pe care s-a lucrat
la diortosirea Bibliei din 1688: cele
şase volume din Biblia sacra
polyglota, tipărită în şase limbi la
Londra (1653-1657), Lexiconul
limbii greceşti al lui Varinus
Flavarinus (1523), Lexiconul
graeco-latinum al lui Petro Gillio
(1523). Biblia de la București (1688)
se găsea în biblioteca Mănăstirii
Hurezi în trei exemplare, aşa cum
rezulta din lista cărţilor "rumâneşti"
aflată în Catastiful de avuturi sfintei
mănăstiri Hurezii din sud Valcea...
încheiat la 21 mai 1791.
În Biblioteca princiară a fost
semnalată și colecția de volume
greco-latine din Corpus Byzantinae
historiae al lui Charles Du Cange du
Fresne, publicate în veacul al XVII-
lea la Paris, care cuprindeau texte
din istoriografia bizantină, începând
cu secolul al IV-lea și continuând
până la cele ale cronicarilor greci
medievali. Catalogul bibliotecii
cuprindea operele lui Procopius din
Cezareea, volumele editate între
1645-1647 ale lui Ioan al VI-lea
Cantacuzino și Nicetas Choniates,
cele din 1686-1687 ale lui Ioannes
Zonaras, opera unor Agathias,
Acropolites, Ana Comnena, Ioan
Cinamos, Georgios Kedrenos,
Constantin Manases, Skylitzes și
Laonic Chalcocondyl care relata
despre căderea Bizanțului sub turci.
La acest fond de carte s-au
adăugat şi manuscrisele copiate
„den porunca şi cu osârdia”
arhimandritului Ioan, multe din ele
texte de pe manuscrise ale
Mănăstirilor Cozia și Bistrița sau de
pe diferite cărți grecești și slavone.
Copiştii, ucenici ai egumenului,
beneficiau de îndemnul şi exemplul
acestuia, de bogatul conţinut al
ornamentaţiei cărţilor străine şi de
prezenţa zugravilor, vreme
îndelungată, pe şantirele de la
EVENIMENT
de ieri, de azi
Hurezi. Din rândul copiştilor s-au
remarcat ieromonahul Filotei care
a copiat Floarea darurilor,
ierodiaconul Dosithei şi
ieromonahul Iosif, care au realizat
un fond de cărţi teologice şi de
ritual. Sunt copiate Rânduiala
călugăriei (1695), Amartolon
Sotiria (1696) – publicat la Veneția
în 1641 -, Viaţa lui Varlaam şi
Ioasaf (1699), Panegiricul închinat
Sfinţilor Împăraţi al patriarhului
Eftimie de Târnovo, Pateriku
Lavrei Pecerska (1699) - în
introducerea căreia se preciza că
„năstravnicul Orezilor” se
îndeletnicea „cu cetania acestei
cărți”, un Miscelaneu (1704), care
cuprinde „Tâlcuire la Apocalips” de
Andrei al Cezareei, „Cazanie la
Schimbarea la Faţă” a Sfântului
Efrem Sirul, „Omilii la Rusalii” a
Sfântului Ioan Hrisostom. Două
manuscrise de excepție realizate
în scriptoriul de la Hurezi sunt
Pomelnicul Mănăstirii Hurezi
(1699) și un Miscelaneu (1695), în
paginile căruia apare portretul
arhimandritului.
Arhimandritul Ioan a rânduit la
Hurezi şi un vivliotecar în persoana
monahului Ioan, care era asistat şi
de un „legător de cărţi”, fiind amintit
popa Iosif în 1725.
„Ai întemeiat o bibliotecă
demnă de văzut – adresa doctorul
Ioan Comnen în anul 1702, în
prefaţa traducerii în greaca vulgară
a Tâlcului Evangheliilor, aprecierile
sale la adresa domnitorului - cu
multă cheltuială, în mănăstirea cea
frumoasă a Hurezilor, zidită de tine
şi ai umplut-o cu cărţi felurite şi
foarte de folos”.
Organizării bibliotecii Mănăstirii
Hurezi, i-a fost prielnic și contextul
dat de tipărirea în perioada 1688-
1716 (data morții Sfântului Antim
Ivireanul) a unui număr de
aproximativ 90 de titluri, dintre care
32 ieșite de sub teascurile Sfântului
Antim și 14 editate de către
Episcopul Mitrofan al Buzăului.
Fondul de carte al tipăriturilor
brâncovenești existente la Hurezi a
ajuns să fie cel mai mare din Țara
Românească, întrecând de patru
ori pe cel adăpostit de oricare altă
mănăstire.
Din obştea Mănăstirii Hurezi s-
au remarcat şi Lavrentie şi Rafail,
diorthositori ai cărţilor româneşti
imprimate la Râmnic. În 1706
stareţul achita tipărirea cărţii
Slujbele Născătoarei de
Dumnezeu, iar în 1712, cu
cheltuiala sa, era tipărită Învăţăturile
lu Theodor Studitul, „carte câştigată
şi scoasă pe limba românească pe
o carte slavonească a Coziei”.
Sub organizarea stareților care
i-au urmat arhimandritului Ioan,
biblioteca, ca de altfel întreaga
mănăstire, a suferit o serie de
transformări. La 27 aprilie 1747,
episcopul Climent al Râmnicului,
judeca un proces al egumenului
Dionisie împotriva lui popa Ion de la
Hurezi din sat, care luase pentru
sine cărțile date de ctitor, „din care
au fostu furatu și pecetea ctitorului,
Mării Sale Constantinu Vodă
Brâncoveanulu”. Episcopul Climent
dăruieşte mănăstirii 6 cărţi
româneşti, iar egumenul Dionisie
Bălăcescu va nota pe un frumos
Liturghier greco-român scris de "Kir
Kliment ieromonahul Grădişteanu",
care s-a călugărit la Hurez, şi pe
care el îl va cumpăra de la popa
Cosma din mănăstirea Cotroceni
"am dăruit-o Sfintei Mănăstiri Hurez
ca să se afle la bibliotechie (s.n.) pe
când Rafaif diorthositorul, ajuns
egumen al mănăstirii, îi va lăsa
moştenire o impresionantă colecţie
de cărţi şi manuscrise.
La sfârșitul secolului al XVIII-
lea, catalogul bibliotecii, întocmit la
1791, arată ca aceasta dispunea pe
vremea aceea de 382 de volume
de carte tipărită și 46 de
manuscrise. Un alt catalog a fost
întocmit la 8 iunie 1804, cu ocazia
inventarierii averii mănăstirii la
schimbarea de egumen.
Într-o scrisoare din 9 decembrie
1814, fostul staret Pahomie arăta
că: "unde era vivlioteca, unde se
pastra cartile, acum e talpazarie (!)
pentru masa lor, ... Apoi socotească
înţelepciunea prea sf., ce păstrare
să fie la cărţi..." acuzând în faţa
mitropolitului Nectarie neglijenţa
manifestată de egumenul
Gherolamo.
Biblioteca a găsit un larg ecou,
cărţile au fost consultate nu numai
în bibliotecă ci erau cerute şi în
afara ei cum este cazul cu Iliada
împrumutată în 1821 la Mănăstirea
Bistriţa, sau operele lui Georgius
Syncellus şi Hesiod împrumutate,
în acelaşi an, unui Iosif care avea
4
www.curierul.ro
"mare nevoie de aceşti scriitori";
chiar învăţatul episcop Iosif al
Argeşului solicita o "Filonichie au
avut un Athanasie Moldoveanu cu
răposatul staret Paisie de la
Sfiatagore”.
Alexandru Odobescu, în 1861,
consemnează existența colecției
autorilor bizantini tipărită sub
Ludovic al XIV-lea de Ducange,
operele părinților bisericii creștine în
ediții greco-latine, Marele dicționar
elen al lui Varie Favorius, ediția I
(din 1522) și o ediție ulterioară
tipărită la Veneția în 1712 și
dedicată domnitorului. În catalogul
întocmit de revizorul şcolar al
judeţului Vâlcea, I. Eliade, nu
figurează decât cărţile greceşti şi
latineşti din mănăstire potrivit
solicitărilor din ordinul Ministerului
Instrucţiunii nr. 13811/ 20.04.1865.
Ulterior, cu adresa nr. 202/
02.05.1865, I. Eliade arată că în
Mănăstirea Hurezi mai exista o
bibliotecă cu cărţi greceşti,
slavoneşti şi româneşti având
conţinut strict bisericesc şi despre
care autorul, considerându-le de
mai mică importanţă, spune că va
raporta ulterior. Ultima menţiune
despre fondurile bibliotecii
Mănăstirii Hurezi o găsim la Gr. G.
Tocilescu care, în raportul prezentat
ministerului arată că a ridicat 38
manuscrise şi 393 tipărituri (228
greceşti, 15 slavoneşti, 89
româneşti, 13 latine, 43 greco-
latine, 5 diverse).
Dacă s-ar fi păstrat întreagă,
biblioteca monumentului Unesco,
Mănăstirea Hurezi, ar fi rivalizat un
mod sigur cu bibliotecile de tradiţie
pe plan mondial.
n Material realizat cu sprijinul
Arhiepiscopiei Râmnicului
 REALITĂŢI VÂLCENE 5
Marți, 15 februarie 2022 oameni şi locuri www.curierul.ro

115 ani de la nașterea poetului Dragoș Vrânceanu

nerămânând fără ecou într-o anumită operei. Poeziile din Cloșca cu puii de aur (1970), iar Cântecul vremilor (1975) printr-un
porțiune a poeziei sale. (1934) apar într-o cu totul altă ordine, și cu ciclu din Cloșca cu puii de aur (1975); în fine,
O surprinzătoare întrepătrundere de subdiviziuni în cicluri ce nu existau inițial, în ultima plachetă a poetului, Privește spre oraș
„tradiționalism" și „modernism" a fost indicată prima antologie personală a lui Dragoș (1976) republică titluri ce apăruseră în Poezii,
(S. Cioculescu) drept cea mai pregnantă Vrânceanu (Poezii, 1968), dar următoarea 1968 (unde erau atribuite ciclului Cântecele
trăsătură a poeziei lui Dragoș Vrânceanu. Nu (Poezii, 1970) repropune sumarul volumului casei de sub pădure) sau chiar în Cântecul
s-a semnalat totuși faptul că o seamă de titluri de debut în aceeași succesiune; ea e din nou vremilor (1975) care nu mai era o antologie.
sau chiar cicluri întregi din volumele poetului pulverizată în a treia (și cea mai S-ar spune că poetul amestecă voit piesele
sunt reluate de el în cărți succesive, așa încât reprezentativă) culegere globală a autorului, unui joc pentru a-și propune în final creația ca
îmbinarea sau coprezența unor atitudini Cloșca cu puii de aur și alte versuri (1934- pe un întreg a cărui dispunere ideală n-a fost
poetice aparent divergente e conștientă și l975) din 1975; Cântecele casei de sub găsită. S-a stins din viață la 4 mai 1977, în
reprezintă și ea un căutat efect stilistic, pădure (1973) este anticipată printr-un ciclu București.
Născut în data de 14 februarie 1907, în subordonat unei viziuni asupra ansamblului masiv în Poezii (1968), prin altul în Poezii n Ionuț POPA
Băbeni, cea mai importantă figură artistică a
locului a fost fiul învățătorului Atanasie
Vrânceanu Nicula și al Iylariei (n. Irimescu).
Școala primară la Băbeni și Costești-Vâlcea
(1915-l919), liceul la Râmnicu Vâlcea și Bălți,
iar studiile universitare la Florența (1928-
l932). A fost redactor la Curentul și Curentul
literar (1934-l938). Profesor de limba italiană
la Academia de Înalte Studii Comerciale
(1938-l941 și 1946-l949).
Corespondent de presă și atașat cultural
la consulatul român din Milano (194l-l944);
refugiat în Elveția (1944-l945), revenit în țară,
după o altă ședere în Italia, între 1950 și
1952, funcționar la TAP Athenee Palace; între
1952 și 1957, colaborator al Institutului de
Folclor și al Institutului de Lingvistică.
Redactor la Luceafărul (1962-l967). Din
1964, frecvente călătorii în Italia,
conferențiind la Urbino, Florența, Napoli,
Pisa, Roma. Lector de limba italiană la
Institutul de Arte Plastice „Nicolae
Grigorescu“ din București (1964-l968).
Debutează în Universul literar (1927);
colaborează la Azi, Bilete de papagal,
Ramuri, Revista Fundațiilor Regale, Viața
literară, Universul literar (1934-l940),
Scânteia, Munca, Gazeta literară, România
literară, Contemporanul, Tribuna, Tribuna
României (1960-l967), precum și la revistele
italiene Avanii, L'Approdo Letterario, Nuova
Repubblica, Politica Internazionale (1945-
l946), Costume, II Dramma, Europa
Letteraria, Fiera Letteraria, Mezzogiorno,
L'Osservatore, II Popolo Comasco, Studi
Urbinati (1960- 1977). Primește Premiul
scriitorilor tineri needitați, pentru primul volum
Cloșca cu puii de aur (1934); Premiul pentru
sonet al SSR (1934).
După 1965, publică nouă volume de
versuri (Columne, 1965; Poemele
transhumanței, 1968; Poezii, 1968; Poezii,
1970; Migdalul înflorit a doua oară, 1972;
Cântecele casei de sub pădure, 1973;
Cântecul vremilor, 1975; Cloșca cu puii de
aur și alte versuri, 1975; Privește spre oraș,
1976), un volum de interviuri și evocări
(Întâlniri cu scriitori italieni, 1972), unul de
eseuri (Materia literară și idealurile ei, 1976)
și două cărți pentru copii (1974 și 1978) . în
Italia: Attualita della cultura italiana, ed.
Lampada, 1945 (eseu) și Tachicardia di
Aliante, Milano, 1971 (versuri); tot aici a
realizat cu Mario de Micheli o antologie de
poezie română (1961). A tradus în limba
română din Benvenuto Cellini (1958),
Giovanni Pascoli (1968), Dino Campana
(1970), Eugenio Montale (1968), Mario Luzi
(1971), Danilo Doici (1966), Carlo Montella
(1963), Enrico Emanuelli (1969), Carlo Bo
(1972) s. a. și, în italiană, din Eminescu
(1964, cu Mario de Micheli), Maria Banus (4
964, cu Andrea Zanzotte), E. Jebeleanu
(1970, cu Elie Filippo Accrocca), Mihai
Beniuc (1964, cu Elie Filippo Accrocca).
Comemorat de importanți scriitori italieni la
celebrul Gabinetto Viessieux de la Palazzo
Strozzi din Florența (23 oct. 1978).
Intermediar activ între cultura română și cea
italiană, V, e un poet al peisajului și miturilor
autohtone, frecventarea liricii peninsulare
 SPIRITUALITATE 6
Marți, 15 februarie 2022 hrana sufletului www.curierul.ro

Monahismul ca slujire
profetică în scrierile
Sfântului Grigorie Palama
Integrând într-o teologie
creştină a istoriei ansamblul vieţii
spirituale, Sfântul Grigorie
Palama oferă în scrierile sale un
fundament eshatologic instituţiei
monastice.
Harul Botezului ne oferă, într-
adevăr, premisele Împărăţiei lui
Dumnezeu, întreaga viaţă
creştină fiind doar o realizare a
acestor premize şi o anticipare
pe cât se poate a slavei veacului
ce va să vină; viaţa monahală, în
acest sens, constituie o formă
specială a acestei anticipări, un
mediu pe care Sfânta Scriptură
şi Tradiţia bisericească îl
recomandă pentru o mai bună
împlinire a harului Botezului şi o
mai bună manifestare, încă de
aici de jos, a Împărăţiei lui
Dumnezeu.
De fapt, Sfântul Grigorie
Palama vede în monahism o
formă de slujire profetică pe care
o cunoştea Biserica primară.
Spre deosebire de profetismul
veto-testamentar care consta în
iluminări date anumitor
persoane, cel al Noului
Legământ este fundamentat pe
aceste premise ale Împărăţiei lui
Dumnezeu, pe care o au toţi
creştinii în ei înşişi. Profeţii
creştini sunt, înainte de toate,
sfinţii, care au realizat în ei, într-o
modalitate mai integrală decât
alţii, sfinţenia acordată potenţial
tuturor prin Botez.
Căsătoria îl leagă pe om de
lume, pe când fecioria îi
deschide calea libertăţii
duhovniceşti. Sfântul Grigorie
Palama, în Tratatul către Xenia
monahia, analizează obligaţiile
pe care le comportă căsătoria şi
piedicile pe care le creează
integralei şi lipsitei de griji
afierosiri lui Dumnezeu.
Comparând, în fine, căsătoria şi
fecioria în raport cu mântuirea
omului, notează sugestiv
următoarele: „Şi cineva ar putea
spune în chip foarte drept şi
adevărat că, dacă n-ar alege să
se mântuiască, n-avem să-i
spunem nici un cuvânt, dar dacă
se îngrijeşte de mântuirea lui,
acesta să ştie că viaţa în feciorie
e mult mai eficace şi mai lipsită
de osteneală decât cea
conjugală”. Viaţa isihastă nu este
numai pentru monahi; este
posibilă şi în lume, chiar şi pentru
ce căsătoriţi, cu condiţia
cumpătării şi mulţumirii cu strictul
necesar: „dar dacă îmbrăţişezi
cuminţenia, atunci te voi
îmbrăţişa şi primi şi împreună cu
soţia aproape cu nimic mai
puţin”.
Viaţa monahală este
prezentată în învăţătura
Sfântului Grigorie Palama şi ca
asemănare cu viaţa Sfintei
Treimi. Cel ce se nevoieşte în
feciorie se aseamănă „Tatălui
Care a născut mai înainte de toţi
vecii în feciorie [pe Fiul], şi [Fiului]
Care la început a ieşit prin
naştere ca o fecioară dintr-un
Tată feciorelnic, iar la veacurile
de pe urmă s-a născut cu trup
dintr-o Fecioară Mamă, şi Duhul
Care a ieşit în chip negrăit numai
din Tatăl nu prin naştere, ci prin
purcedere”. Astfel, putem spune
că, în gândirea Sfântului Grigorie
Palama, călugăria îşi are
raportarea ei ontologică ultimă la
Dumnezeu Treimic. Mistica
monahală, departe de a se
opune naturii sacramentale şi
ierarhice a Bisericii, constituie un
rod al acesteia.
Cel ce alege calea monahală
este „întreg al lui Dumnezeu” şi
trebuie să se străduiască „să se
lipească de Dumnezeu printr-o
iubire desăvârşită, şezând lângă
El încă toată viaţa, anticipând
viaţa viitoare şi vieţuind ca un
înger al lui Dumnezeu pe
pământ”. Natura profetică a
monahismului îi dă o respon-
sabilitate cu totul specială
Bisericii întregi şi nu doar pentru
mântuirea personală a
călugărilor. Fără a se substitui
ierarhiei şi fără pretenţii de
infailibilitate, călugării sunt
apărători ai Ortodoxiei. Istoria
Bisericii Răsăritene este bogată
în exemple în care ei au avut
acest rol.
Aşa cum observa într-un
pătrunzător studiu părintele
Georgios Mantzaridis, plecând
de la constatarea „semnificaţiei
strict eshatologice a vederii
luminii dumnezeieşti”, care
„oferă credinciosului cea mai
înaltă asigurare posibilă a
încorporării sale în Împărăţia lui
Dumnezeu”, „e notabil că
eforturile ascetice de a atinge
vederea luminii dumnezeieşti
sporesc după începutul
declinului Imperiului culminând
cu secolul XIV. Cu cât mai mare
era insecuritatea împărăţiei
pământeşti care oferise
odinioară cetăţenilor creştini
asigurarea prezenţei lui
Dumnezeu, cu atât mai mare
devine dorinţa unui acces direct
la Împărăţia cerească prin
contemplarea luminii necreate.
Acest lucru a fost cu putinţă
întrucât în Bizanţ exista o dublă
viziune a prezenţei lui dumnezeu
în istorie, atât catafatică, cât şi
apofatică. Potrivit teoriei
catafatice, vigoarea Bisericii şi
Imperiului era interpretată ca
dovadă a prezenţei lui
Dumnezeu. Dar alături de teoria
catafatică era şi teoria apofatică
a prezenţei lui Dumnezeu, care
recunoştea caracterul temporar
al Imperiului şi vedea că
adevărată viaţă a Bisericii era
independentă de orice putere
sau slăbiciune omenească.
Dacă teoria apofatică e absentă,
teoria catafatică se dezvoltă într-
un idol sau ideologie”.
Exilul de la Niceea (1204-
1261) a arătat limpede că nu
Imperiul, ci Biserica Ortodoxă
asigura unitatea lumii bizantine şi
oferea legitimitatea împăraţilor.
În faţa ameninţării pătrunderii
latine, societatea bizantină şi-a
regăsit polemic coeziunea
pierdută în Ortodoxie; Biserica a
ieşit întărită. Ca răspuns la
situaţia haotică creată de
cucerirea latină, se observă o
renaştere a monahismului,
începând cu sfârşitul de secol
treisprezece (teologia lui Grigorie
II Cipriotul, de exemplu, aprobată
de Biserică la Vlaherne 1285, a
Cuviosului Teolipt al Filadelfiei,
părintele spiritual sub îndru-
marea căruia s-a plasat Sfântul
Grigorie Palama). Neputând
salva imperiul, bizantinii nu
trebuiau să-şi piardă măcar
sufletul şi Împărăţia lui Dumne-
zeu. Crizei şi catastrofei istorice,
monahii isihaşti îi ofereau un
răspuns spiritual şi perspectiva
unei salvări eshatologice în
lumina necreată a Împărăţiei
veşnice a lui Dumnezeu. Astfel
se explică intensitatea contro-
verselor isihaste, precum şi con-
damnarea din 1368 a tomistului
Prohor Kydones şi a silogismelor
aristotelice în teologie.
Înţeles ca apofatism istoric,
isihasmul palamit – isihasm
eshatologic şi chintesenţă dog-
matică a isihasmelor bizantine
târzii – condensa în el arta creş-
tinismului tradiţional de a
supravieţui eonic în timpuri de
catastrofă şi în epoci apo-
caliptice, un exod din vâltoarea
evenimentelor pământeşti şi
punerea lor pe calea teozei sau
îndumnezeirii.
Atacurile asupra monahului
athonit, Grigorie Palama, era de
fapt un atac asupra vieţii
contemplative practicate în
Muntele Athos. În timp ce
cenobitismul studit reuşeşte să
supravieţuiască ca model
monastic urban proeminent,
peninsula atonită devine centrul
spiritual şi cultural din întreaga
lume ortodoxă. Papadakis
crede, totuşi, că eticheta –
„isihasm internaţional”
reprezintă o exagerare. Mistica
vederii luminii şi rugăciunea
minţii din tradiţia isihaste îşi are
rădăcinile în monahismul primar.
Această tradiţie e chemat
Sfântul Grigorie Palama să o
apere din 1330, nu vreo noutate
a vreunei şcoli de spiritualitate
adusă din afară. Mişcarea
palamită reprezentând în esenţă
o „renaştere athonită a vieţii
interioare”, al cărei început
isihast a coincis cu apariţia figurii
de primă mărime a lui Grigorie
Sinaitul (†1346). Sunt anii în
care la Athos trăiau Grigorie
Palama, Maxim Kavsokalivitul,
Gherman Marulis, Atanasie (cel
care avea să întemeieze în
Tesalia Meteorele). Rezumând
cele spuse, putem afirma că
această concepţie a funcţiilor
eclesiale a monahismului şi a
rolului său profetic în istoria
mântuirii, l-a făcut pe Sfântul
Grigorie Palama să iasă din
retragerea sa atonită şi să ia
parte activă la viaţa politică şi
socială a timpului său, devenind
astfel un stâlp de apărare a
Ortodoxiei.
n Ionuț POPA

Cuvânt de învățătură al ÎPS Varsanufie

trufașă, chiar osânditoare față de acest
vameș și, de aceea, s-a îndurat de
vameș, a cărui rugăciune a aflat-o
smerită şi înfrântă”, a subliniat
Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie în
Duminica Vameșului și a Fariseului.
„Smerenia vine din inima zdrobită și
stă în duh de smerenie, așa cum spune
Psalmistul David: «Duhul umilit, inima
înfrântă și smerită, Dumnezeu nu le va
urgisi». Despre valoarea smereniei îl
încredințase Domnul și pe proorocul
„Dumnezeu n-a ascultat cuvintele Isaia când i-a spus că este «cu cei
rostite cu mândrie, ci s-a uitat în inima smeriţi şi înfrânţi, ca să învioreze pe cei
celui care le rostea, şi aceasta era cu duhul umilit şi să îmbărbăteze pe cei
cu inima frântă». Părinții Bisericii ne
învață că este de folos mântuirii noastre
nimicirea părerii de sine fariseice şi
înrădăcinarea în inimă a tânguirii de
pocăinţă a vameşului, după cum
Mântuitorul Hristos spunea: «Oricine se
va înălța pe sine se va smeri și oricine
se smerește pe sine se va înălța»”, a
cuvântat ÎPS.
„Este mai greu a-ți mărturisi
păcatele decât a-ți mărturisi dreptatea,
după cum ne învață Sfântul Efrem Sirul.
Dumnezeu privește la cel împovărat și
astfel vameșul i-a apărut ca având o
mai mare povară de purtat decât ar fi
avut fariseul. Vameșul a plecat mai
îndreptat de la templu decât a făcut-o
fariseul, doar pentru că a fost smerit.
Dacă și fariseul și-ar fi recunoscut
păcătoșenia, rugăciunea sa ar fi
adăugat fărădelege după fărădelege și
s-ar fi curățit așa cum Domnul a curățit
pe vameș de fărădelegile sale. Pentru
aceasta, să împlinim cuvântul Sfântului
Apostol Petru: „îmbrăcaţi-vă întru
smerenie, pentru că Dumnezeu celor
mândri le stă împotrivă, iar celor smeriţi
le dă har!”, a mai grăit ÎPS Varsanufie.
n Material realizat cu sprijinul Biroului de presă
al Arhiepiscopiei Râmnicului

Marți, 15 februarie 2022
Vânzări
Apartamente
Vând apartament 4 camere,
etaj 1, bloc 4 etaje,
acoperit, 2 apartamente pe
nivel, centrală termică,
calorifere schimbate, 2 băi,
tâmplărie termopan, glafuri
marmură, gresie, faianță,
parchet, lambriu, spoturi în
sufragerie, hol și bucătărie,
instalație aer condiționat –
situat pe strada Matei
Basarab. Apartamentul se
vinde mobilat și utiilat. Preț
110.000 Euro. Informații,
zilnic între orele 10.00 –
20.00, la telefon:
0350/413294. Rog
seriozitate. (14.267)
u Vând apartament 2
camere, str. Matei Basarab, Bl
133, etaj I, Preț negociabil.
Telefon: 0753246333. (16.937)
Vând apartament 3 came-
re, 87 mp, 2 băi, 2 bal-
coane, boxă, Rm. Vâlcea,
str. Cerna, bloc P+3, cu
acoperiș, etaj 3, renovat,
modernizat, mobilat. Preț:
100.000 Euro, negociabil.
Relații la telefon:
0747/100.890. (14.491)
Diverse
u Vând casa 7 camere, 2
etaje + mansardă, construcție
2012, suprafață 270 mp si
teren 320 mp, Vlădești (Valea
Ursului), toate utilitățile. Preț
negociabil. Relații la telefon:
0785733625.
u Închiriez spații în
Râmnicu Vâlcea, B-dul.
Nicolae Bălcescu, nr. 38, jud.
Vâlcea (Bazar Traian),
suprafețe: 9 mp; 18 mp; 36
mp. Utilități: apă, energie
electrică. Preț negociabil.
Relații la nr. de telefon:
0745.990.701. (16.756)
u DIANA SRL, CUI
RO2540090, J38/258/1991,
cu sediul în Bujoreni, com.
Bujoreni, jud. Vâlcea, str.
Abatorului, nr. 110,
angajează persoane cu
studii minimum
primare si cunoștințe de
limba engleza pentru 5
posturi de „manipulant
marfă”. Relații
suplimentare la numărul de
telefon 0745 188 142.
(17.657)
Rm. Vâlcea, str. Carol I, nr. 19, telefon: 0250/73.23.25, 0350/40.17.02, fax: 0250/73.23.26, 0350/40.17.03, e-mail: publicitate@curierul.ro
PUBLICITATE
cine deţine prima informaţie, deţine puterea
Convocator al Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor
Societății SECON SA
Administratorul Unic al SC SECON SA, Roncea Radu, având în
vedere prevederile din Legea 31/1990, republicată și modificată,
convoacă Adunarea Generala Extraordinară a Acționarilor pentru
data: 21.03.2022 ora 13:00, la sediul societății, din Rm. Vâlcea str.
Uzinei nr. 3 jud. Vâlcea; data de referință: 15.02.2022, cu următoarea
ordine de zi:
1.Vânzarea a două barăci zidite unite, astfel: construcția C1, cu
suprafața construită 315,12 mp și C2, cu suprafața construită de
317,20 mp, situate în județul Vâlcea.
2. Diverse.
În cazul neîntrunirii cvorumului necesar, AGEA va avea loc în
data de 22.03.2022, ora 13.00, la sediul societății
Administrator: Roncea Radu (17.658)
Anunț concurs
Liceul Tehnologic “Ferdinand I” Rm. Vâlcea organizează în
data de 1 martie 2022 ora 09,00 – proba scrisă, respectiv 2 martie
2022 ora 09,00 - interviul, concurs pentru ocuparea pe perioadă
nedeterminată a postului contractual vacant de PORTAR I M în
învățământul preuniversitar.
Condiţiile generale de participare la concurs sunt cele prevăzute
în art. 3 din H.G. nr. 286/2011 actualizată. Condițiile specifice
necesare în vederea participării la concurs și a ocupării funcției
contractuale sunt:
• Studii medii – studii liceale finalizate
• Fără condiții specifice referitoare la vechimea în muncă
Concursul se va desfășura la sediul liceului, graficul fiind
următorul:
Depunerea dosarelor de concurs: 7 – 21 februarie 2022, între
orele 8,00 – 14,00
Proba scrisă: 1 martie 2022 ora 09,00
Interviu: 2 martie 2022 ora 09,00
Informații suplimentare privind documentele de înscriere,
bibliografia de concurs se pot obține la sediul liceului din Rm. Vâlcea,
str. Aleea Teilor nr. 1, judeţul Vâlcea, telefoane 0350401693,
0772261259, persoană de contact Fier Adriana. (17.659)
Anunţ public privind decizia etapei de încadrare
POJORANU CONSTANTIN, cu domiciliul in comuna Fartatesti,
sat Dozesti, judetul Valcea, titular al proiectului „Construire hala
productie”, anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de
încadrare de către Agentia pentru Protecţia Mediului Valcea, în cadrul
procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul
„Construire hala productie”, propus a fi realizat in comuna
Fartatesti, sat Dozesti, judeţul Vâlcea.
Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează
pot fi consultate la sediul Agentiei pentru Protectia Mediului Valcea din
str. Remus Bellu, nr. 6, Rm Valcea, în zilele de luni-vineri, între orele 9-
14, precum şi la următoarea adresă de e-mail: office@apmvl.anpm.ro
Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul
deciziei de încadrare în termen de 10 zile de la data publicării
anunţului pe pagina de internet a Agentiei pentru Protectia Mediului
Valcea. (17.661)
APAVIL SA – Anunț privind scoaterea la concurs a unui
post de inginer electric/ electrotehnist/ electromecanic în
cadrul Sectorului Stație Epurare Ape Uzate
Concursul constă în susţinerea probei scrise și a unui
interviu, care vor avea loc la sediul societății din str. Carol I nr. 3-5,
Rm. Vâlcea, astfel:
Selecția dosarelor de înscriere va avea loc în data de
01.03.2022, ora 15:00.
Proba scrisă se va desfăşura în data de 07.03.2022, ora 09:00.
Interviul va avea loc în data de 11.03.2022, ora 09:00.
Data limită până la care candidații pot depune actele pentru
dosarul de concurs este 28.02.2022, ora 15:00, la Registratura
societății APAVIL S.A., Rm. Vâlcea, str. Carol I nr. 3-5.
Informații privind condițiile generale, condițiile specifice, dosarul
de concurs, bibliografia, desfășurarea concursului și calendarul
concursului se pot obține accesând www.apavil.ro sau la Serviciul
Resurse Umane, Salarizare și Arhivă, telefon 0250/739580, interior
22. Program de lucru: luni-joi, între orele 07.00 – 15.30 și vineri între
orele 07.00 – 13.00. (17.656)
u Vând teren 2175 mp, în comuna Vlădești, sat Priporu,
deschidere la drum 23 ml , toate utilitățile, preț - 27
euro/mp; teren 1202 mp, Rm. Vâlcea, strada Răsăritului,
punct «La Buharu», deschidere 18 ml, utilități, preț - 27
euro/mp. Relații suplimentare la tel: 0745379298. (17.469)
7
www.curierul.ro
APAVIL SA – Anunț privind scoaterea la concurs a unui post
de electrician în cadrul Serviciului Mecano – Energetic, punct de
lucru CHEMP – Valea lui Stan
Concursul constă în susţinerea probei scrise, a probei
practice și a interviului, astfel:
Selecția dosarelor de înscriere va avea loc în data de
02.03.2022, ora 15:00.
Proba scrisă se va desfăşura în data de 08.03.2022, ora 09:00,
la sediul societăţii Apavil S.A., situat în Râmnicu Vâlcea, str. Carol I nr.
3-5.
Proba practică și interviul vor avea loc în data de 14.03.2022,
ora 09:00, în cadrul Sectorului Captare, Tratare și Aducțiune Brădișor
– Rm. Vâlcea, Cheia – Rm. Vâlcea, situat în Râmnicu Vâlcea, str.
Câmpului, nr. 17 și la lucrările în desfășurare.
Data limită până la care candidații pot depune actele pentru
dosarul de concurs este 01.03.2022, ora 15:00, la Registratura
societății APAVIL S.A., Rm. Vâlcea, str. Carol I nr. 3-5. Informații privind
condițiile generale, condițiile specifice, dosarul de concurs,
bibliografia, desfășurarea concursului și calendarul concursului se pot
obține accesând www.apavil.ro sau la Serviciul Resurse Umane,
Salarizare și Arhivă, telefon 0250/739580, interior 22. Program de
lucru: luni-joi, între orele 07.00 – 15.30 și vineri între orele 07.00 –
13.00. (17.660)
APAVIL SA – Anunț privind scoaterea la concurs a
următorului post:
1 post șef sector Horezu din cadrul Centrului Exploatare Vest
Concursul constă în susţinerea probei scrise și a interviului,
care vor avea loc la sediul societății din str. Carol I nr. 3-5, Rm. Vâlcea,
astfel:
- Selecția dosarelor de înscriere va avea loc în data de
16.02.2022, ora 15:00.
- Proba scrisă se va desfășura în data de 23.02.2022, ora 09:00.
- Interviul va avea loc în data de 01.03.2022, ora 09:00.
Data limită până la care candidații pot depune actele pentru
dosarul de concurs este 15.02.2022, ora 15:00, la Registratura
societății APAVIL S.A., Rm. Vâlcea, str. Carol I nr. 3-5. Informații privind
condițiile generale, condițiile specifice, dosarul de concurs, bibliografia,
desfășurarea concursului și calendarul concursului se pot obține
accesând www.apavil.ro sau la Serviciul Resurse Umane, Salarizare și
Arhivă, telefon 0250/739580, interior 22. Program de lucru: luni-joi, între
orele 07.00 – 15.30 și vineri între orele 07.00 – 13.00. (17.618)
APAVIL SA – Anunț privind scoaterea la concurs a unui post
de muncitor necalificat în cadrul Sectorului Rețele Canal, Centru
Exploatare Rm. Vâlcea
Concursul constă în susţinerea probei practice și a interviului,
care vor avea loc în cadrul Sectorului Rețele Canal, situat în Rm.
Vâlcea, str. Florilor, nr. 6-8 și la lucrările în desfășurare, astfel:
- Selecția dosarelor de înscriere va avea loc în data de
18.02.2022, ora 13:00.
- Proba practică și interviul vor avea loc în data de 24.02.2022,
ora 09:00.
Data limită până la care candidații pot depune actele pentru
dosarul de concurs este 17.02.2022, ora 15:00, la Registratura
societății APAVIL S.A., Rm. Vâlcea, str. Carol I nr. 3-5. Informații privind
condițiile generale, condițiile specifice, dosarul de concurs,
bibliografia, desfășurarea concursului și calendarul concursului se pot
obține accesând www.apavil.ro sau la Serviciul Resurse Umane,
Salarizare și Arhivă, telefon 0250/739580, interior 22. Program de
lucru: luni-joi, între orele 07.00 – 15.30 și vineri între orele 07.00 –
13.00. (17.617)
APAVIL SA – Anunț privind scoaterea la concurs a unui post
de operator chimist în cadrul Sectorului Băbeni – Stație Epurare
Băbeni, Centrul Exploatare Vest
Concursul constă în susţinerea probei scrise, a probei practice
și a interviului, astfel:
- Selecția dosarelor de înscriere va avea loc în data de
23.02.2022, ora 15:00.
- Proba scrisă se va desfăşura în data de 02.03.2022, ora 09:00,
la sediul societăţii Apavil S.A., situat în Râmnicu Vâlcea, str. Carol I nr.
3-5.
- Proba practică și interviul vor avea loc în data de 08.03.2022,
ora 09:00, în cadrul Sectorului Stație Epurare Ape Uzate al societății
Apavil S.A, situat în Râmnicu Vâlcea, str. Nistor Dumitrescu, nr. 23.
Data limită până la care candidații pot depune actele pentru
dosarul de concurs este 22.02.2022, ora 15:00, la Registratura
societății APAVIL S.A., Rm. Vâlcea, str. Carol I nr. 3-5. Informații privind
condițiile generale, condițiile specifice, dosarul de concurs, bibliografia,
desfășurarea concursului și calendarul concursului se pot obține
accesând www.apavil.ro sau la Serviciul Resurse Umane, Salarizare și
Arhivă, telefon 0250/739580, interior 22. Program de lucru: luni-joi, între
orele 07.00 – 15.30 și vineri între orele 07.00 – 13.00. (17.646)
 EVENIMENT 8
de ieri, de azi
Marți, 15 februarie 2022 www.curierul.ro

Ziua Națională a Lecturii Liberalii vâlceni,

la ceas aniversar
va fi marcată în toate În urmă cu 32 de
ani, pe 14 februarie
1990, a fost reînfi-

școlile din județ ințată Filiala jude-

La inițiativa Ministerului
Educației, începând cu anul 2022,
România are o Zi Națională a
Lecturii, care va fi marcată anul de
acum încolo, în data de 15
februarie. În acest sens, Ministrul
Educației a decis ca marți, 15
februarie 2022, în toate unitățile de
învățământ, programul să se
modifice astfel încât, indiferent de
disciplina prevăzută în orar, la ora
11.00 și la ora 14.00, cadrul
didactic să organizeze, la clasa
unde este prezent, activități de
lectură la care să participe toți
preșcolarii și elevii. Personalul
didactic va recomanda, în
prealabil, preșcolarilor și elevilor
să aducă o carte preferată sau să
împrumute de la biblioteca unității
o carte și să citească timp de 15
minute, fie individual, fie în perechi
sau grupuri mici de lucru.
IȘJ Vâlcea marchează
Ziua Națională a
Lecturii prin două
proiecte
Sub motto-ul acestui an „Citim
împreună!”, unitățile de învă-
țământ din județul Vâlcea orga-
nizează activități de încurajare a
lecturii pentru comunitatea socială
din care fac parte, cu respectarea
normelor sanitare anti-COVID-19.
Inspectoratul Școlar Județean
Vâlcea celebrează Ziua Națională
a Lecturii prin două proiecte:
„Hai să ne vedem la o…
lectură, în bibliotecă!” cu
tematica «O carte, un cititor, o
bibliotecă!». Acesta este un
proiect în cadrul căruia
bibliotecile școlare vor fi locul în
care magia cititului se va așeza
alături de zâmbetul elevilor într-o
atmosferă propice lecturii.
„Vocea Cărților – Seara de
lectură” este denumirea celuilalt
proiect educațional județean,
desfășurat la nivelul comparti-
mentului Educație timpurie și
realizat în parteneriat cu Asociaţia
OvidiuRo și grădinițele din județul
Vâlcea. Proiectul vizează conduita
pozitivă a copilului pentru literatură
și intensificarea activităților de citit
împreună cu familiile preșcolarilor.
Este parte a Programului Național
de încurajare a lecturii în grădiniță
și familie «Citește-mi 100 de
povești», inițiat de către Asociația
OvidiuRo, în parteneriat cu
Ministerul Educației și Ministerul
Culturii, aflat la a III-a serie, la care
au aderat și grădinițele vâlcene.
n Material realizat cu sprijinul Biroului
de informare al Inspectoratului Şcolar
Judeţean Vâlcea
țeană Vâlcea a Par-
tidului Național Libe-
ral. Acest act a
restabilit legătura cu
lunga tradiție libe-
rală a județului nos-
tru, marcată, între
alții, de activitatea
premierului I. G.
Duca. Membrii fon-
datori ai reînfiin-
țatului PNL din 1990 au dat expresie atașamentului vâl-
cenilor pentru libertate și spirit antreprenorial, pentru
cinstirea tradițiilor naționale și necesitatea dezvoltării
României.
„Parcursul Partidului nostru în aceste peste trei decenii
de activitate a fost bogat în evenimente și realizări.
Indiferent dacă ne-am aflat la putere sau în opoziție,
strădaniile noastre au fost pentru dezvoltarea țării și
creșterea bunăstării concetățenilor noștri. Ca în orice
activitate au existat urcușuri și coborâșuri, dar astăzi filiala
noastră se poate mândri că a atins maturitatea deplină într-
un moment în care liberalii sunt forța principală a guvernării
și contribuie decisiv la luarea celor mai importante decizii,
într-o perioadă nu lipsită de provocări. Dorim să îi asigurăm
pe membrii partidului nostru și pe simpatizanți, precum și pe
toți cetățenii că, din poziția de conducători ai filialei
județene, ne orientăm întreaga activitate astfel încât să
consolidăm partidul și capacitatea lui de a lucra în beneficiul
românilor. Depunem cu încredere toate eforturile necesare
pentru rezolvarea fiecăror probleme cu care ne confruntăm
la nivel local și central astfel încât să demonstrăm că putem
prin noi înșine să construim România pe care o vom lăsa
moștenire copiilor și nepoților noștri”, au transmis
reprezentanții Filialei Vâlcea a Partidului Național Liberal.
La Mulți Ani, PNL!
La Mulți Ani, România!
n Material realizat cu sprijinul Biroului de presă al președintelui Filialei
PNL Vâlcea Cristian BUICAN

În grupele European League,

Sâmbătă după-amiaza, SCM
Râmnicu Vâlcea (locul trei în
campionatul românesc) și Viborg
(echipă clasată pe locul al
patrulea în campionatul danez)
s-au întâlnit într-un meci contând
pentru grupele European
League (a doua întrecere
intercluburi ca importanță la nivel
continental). Partida desfășurată
în Sala Sporturilor „Traian” s-a
desfășurat cu public, dar cu
limitările specifice accesului
spectatorilor cauzate de pande-
mia de Coronavirus. Meciul a
fost cel de-a patrulea pe care
cele două echipe l-au disputat în
faza grupelor din actualul sezon
al întrecerii amintite.
Înaintea duelului din Sala
„Traian”, ambele formații erau
neînvinse, fiecare având câte trei
victorii din tot atâtea partide
disputate, fiind ca și calificate în
SCM a remizat cu Viborg
sferturile de finală ale European
League. Și neînvinse au rămas
și după meciul de la Râmnicu
Vâlcea, care s-a încheiat la
egalitate, un rezultat care a
consfințit calificarea ambelor
cluburi în faza următoare a
competiției. SCM Râmnicu
Vâlcea a început mai bine, a
condus, însă Viborg a fost echipa
care a intrat la pauză în avantaj
(scor 15-14).
În partea secundă, Viborg a
avut chiar și un avans de trei
goluri, însă echipa Primăriei din
Râmnicu Vâlcea a avut puterea
de a reveni și de a trece în
avantaj pe tabela de marcaj.
SCM avea un avantaj de trei
goluri nu cu mult timp înaintea
expirării timpului de joc (scor 30-
27), însă danezele au găsit, la
rândul lor, forța necesară pentru
a marca de trei consecutiv, fără a
mai primi gol, și implicit de a
restabili egalitatea. Partida s-a
încheiat cu scorul 30-30, un
rezultat probabil echitabil dacă
ținem cont de evoluția per
ansamblu a ambelor formații.
Urmează alte două
meciuri în European
League
Pentru SCM Râmnicu
Vâlcea, săptămâna curentă
aduce alte două partide, ambele
în deplasare, care vor conta tot
pentru faza grupelor European
League (acestea fiind și ultimele
două meciuri din cadrul acestei
întreceri). Miercuri, 16 februarie
2022, vâlcencele se vor afla la
Viborg, în Danemarca, iar ulterior
vor evolua pe terenul celor de la
Vaci, în Ungaria. Situația din
Grupa C este aproape decisă
înaintea ultimelor trei jocuri care
au mai rămas de disputat,
singura necunoscută rămânând
numele echipei care va câștiga
grupa.
În acest moment, Viborg și
Vâlcea se află pe primele două
poziții în clasament (fiecare cu
câte șapte puncte) – fiind deja
calificate în sferturile de finală, iar
Chambray Touraine și Vaci,
fiecare cu câte două puncte, sunt
pe locurile trei și patru, fiind deja
eliminate din competiție.
n Valentin MATEESCU

Preşedinte de Onoare: Ioan BARBU

E-mail: office@curierul.ro
Director onorific: Lilian ZAMFIROIU
Administrator: Sorin Alexandru BARBU
Publicitate: Alin Emilian TUDOROIU - publicitate@curierul.ro
Redactor Șef: Valentin MATEESCU - valentinmateescu@curierul.ro

Râmnicu Vâlcea, Carol I 19, Vâlcea, 240591, România Tel.: 0250/73.23.25; 0350/40.17.02; Fax: 0250/73.23.26; 0350/40.17.03
www.curierul.ro - redactia@curierul.ro - ISSN: 1220-9597 / ISSN-L: 1220-9597