Fişa nr.

2 Condiţiile de fond şi impedimentele pentru încheierea căsătoriei

Sediul materiei: Codul civil Cartea a II-a Despre familie, Titlul II Căsătoria Capitolul II
Încheierea căsătoriei Secţiunea 1 Condiţii de fond pentru încheierea căsătoriei art.271-277.

Prevederi conexe: art.24-31 din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă

Condiţiile de valabilitate ale căsătoriei (art.271-289 Cod civil):

- condiţii de fond care pot fi pozitive sau negative (impedimente sau piedici) şi
- condiţii de formă
Condiţiile de fond pozitive pentru încheierea căsătoriei sunt:
1. Consimţământul la căsătorie
- Se dă personal de viitorii soţi (reprezentarea legală sau convenţională nu este
posibilă - art.271 şi 287 alin.1 Cod civil)
- Trebuie să fie liber (neviciat)
- Viciile de consimţământ la căsătorie sunt:
- eroarea (numai asupra identităţii fizice a celuilalt soţ-art. 298 alin. 2Cod civil);
- dolul (cel mai des prin omisiune)
- violenţa
- Trebuie să fie dat în mod public, în prezenţa a doi martori, în faţa ofiţerului de
stare civilă (art.287 alin.1 Cod civil)
De reţinut! Consimţământ lipsă – nulitate absolută a căsătoriei
Consimţământ viciat – nulitate relativă a căsătoriei

Observaţie! Pentru surdo-muţi sau persoane care nu vorbesc limba română se asigură
interpret

2. Diferenţa biologică de sex

- Căsătoria între persoane de acelaşi sex este nulă (art. 277 Cod civil)
- În România nu sunt recunoscute căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex
încheiate sau contractate în străinătate de cetăţeni români sau de cetăţeni străini
- De asemenea, nu sunt recunoscute nici parteneriatele civile dintre persoane de sex
opus sau de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate, indiferent de
cetăţenia partenerilor.

3. Vârsta matrimonială (vârsta legală minimă cerută pentru încheierea valabilă a

unei căsătorii)
Regula: 18 ani împliniţi - atât la bărbat cât şi la femeie– art. 272 Cod civil
Excepţie: Minorul între 16 şi 18 ani se poate căsători cu îndeplinirea următoarelor condiţii
speciale.
- să existe motive temeinice (de ex. sarcina femeii sau naşterea unui copil);
- un aviz medical;
- încuviinţarea părinţilor minorului sau, după caz, a tutorelui şi
- autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie minorul îşi are domiciliul.
Instanţa de tutelă hotărăşte şi în cazul divergenţei între părinţi referitor la
încuviinţarea căsătoriei.
 De reţinut! Încuviinţarea părinţilor nu este necesară:
- în cazul prevăzut de art.40 Cod civil
- în cazul minorului fără părinţi, nepus sub tutelă (încuviinţarea se dă de persoana sau
autoritatea care exercită drepturile părinteşti) art.62, 64 din Legea nr.272/2004
- dacă unul dintre părinţi este decedat, se află în imposibilitate de a-şi manifesta voinţa sau
în cazul în care după divorţ autoritatea părintească este exercitată numai de unul dintre
părinţi, încuviinţarea celuilalt părinte este suficientă.
Sancţiunea lipsei încuviinţării părinţilor este nulitatea relativă care se acoperă prin
împlinirea vârstei matrimoniale, sarcină sau naşterea unui copil.

Condiţiile de fond negative sau impedimentele la încheierea căsătoriei

1. Starea de persoană căsătorită sau bigamia art.273 Cod civil

Sancţiunea pentru bigamie - nulitatea absolută a celei de-a doua căsătorii

Nulitatea nu este înlăturată de desfacerea ulterioară a primei căsătorii prin divorţ.
Important! Dacă soţul unei persoane declarate moartă s-a recăsătorit şi, după aceasta,
hotărârea declarativă de moarte este anulată urmare a întoarcerii soţului declarat mort, noua
căsătorie rămâne valabilă, dacă soţul celui declarat mort a fost de bună-credinţă. Prima
căsătorie se consideră desfăcută pe data încheierii noii căsătorii (art. 293 alin. 2 Cod civil).

2. Rudenia firească sau adoptivă

Regula:
Nu se pot căsători între ele rudele în linie dreaptă şi cele în linie colaterală până la al
patrulea grad inclusiv (art.274 Cod proc.civ.).
Este indiferent dacă rudenia este din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopţie, rudenie
stabilită legal sau rudenie de fapt.
Excepţia:
Rudele în linie colaterală de gradul al patrulea se pot căsători cu îndeplinirea unor condiţii
speciale:
- Existenţa unor motive temeinice;
- Un aviz medical;
- Autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul cel care cere
încuviinţarea.
3. Starea de tutelă

Tutorele nu se poate căsători cu persoana minoră aflată sub tutela sa (art.275 Cod
proc.civ.). Căsătoria se poate încheia după ce ocrotitul devine major sau după ce a încetat
tutela, iar instanţa de tutelă a dat tutorelui descărcarea de gestiune.

4. Alienaţia mintală, debilitatea mintală şi lipsa vremelnică a discernământului

Alienatul mintal şi debilul mintal nu se pot căsători, indiferent dacă sunt puşi sub
interdicţie sau nu şi chiar dacă se află în momente de luciditate (art.276 Cod civil).
Sancţiunea nerespectării acestui impediment - nulitatea absolută a căsătoriei.
Persoana lipsită vremelnic de discernământ nu se poate căsători, sancţiunea nerespectării
interdicţiei fiind nulitatea relativă (art. 299 Cod civil).
Jurisprudenţă:

1. Instanţa a considerat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 272 alin. 2 din
Cod civil, respectiv că există motive temeinice pentru căsătoria minorului care a
împlinit vârsta de 16 ani atât timp cât minora este însărcinată, reprezentanţii săi legali
sunt de acord cu căsătorie şi s-a depus la dosar aviz medical, ca urmare s-a admis
cererea de autorizare a căsătoriei minorei. (Sentinţa civilă nr. 119/2015 a Judecătoriei
Botoşani http://www.jurisprudenta.com/jurisprudenta/speta-vtboxtl/).
2. Din analiza probelor administrate în cauză, instanţa a considerat ca autorul
reclamantei, datorita bolilor psihice si interne de care suferea, nu făcea parte din
categoria persoanelor care nu pot încheia căsătoria (alienatul şi debilul mintal),
căsătoria fiind nulă doar în cazul în care autorul ar fi aparţinut unei asemenea
categorii, actele medicale depuse la dosar confirmând starea de luciditate a autorului
la data încheierii căsătoriei a cărei nulitate absolută s-a solicitat a se constata
(mentionându-se că acesta era din punct de vedere psihic în limitele vârstei sale
înaintate, de peste 80 ani, însă fără modificări patologice semnificative, având
discernământul prezent). Starea de fapt referitoare la discernământul autorului
reclamantei a fost confirmată de actele medicale şi de referatul de anchetă socială
efectuat de primăria localităţii. (Decizia civilă nr. 667 din 12.05.2010, Secţia civilă,
Curtea de Apel Craiova
http://www.dreptonline.ro/spete/detaliu_speta.php?cod_speta=348).
3. Reclamantul nu a făcut nicio dovadă că pârâta era bolnavă înainte de încheierea
căsătoriei, nici că a ascuns acest lucru, în ipoteza că ar fi fost bolnavă, şi nici că el ar
fi aflat de această împrejurare cu 7 zile înainte de înregistrarea prezentei acţiuni. În
plus, din actele medicale existente la dosar rezultă în mod cert că boala psihică a
pârâtei, tulburare psiho-afectivă, s-a declanşat în timpul căsătoriei, deci dolul prin
reticenţă nu a fost dovedit şi acţiunea în anularea căsătoriei pentru acest motiv a fost
respinsă. (C.S.J., Secţia civilă, decizia nr.935 din 11.03.2003, www.scj.ro citată de
E.Roşu, Dreptul familiei.Practică judiciară. Hotărâri C.E.D.O., Editura Hamangiu,
Bucureşti, 2007, p.3-5).

Speţe.
1. Casătorie in extremis
X, în vârstă de 89 de ani, se căsătoreşte după o relaţie de aproximativ 2 luni cu Y, în
vârstă de 32 de ani. La o săptămână de la căsătorie X suferă un infarct şi moare.
Descendenţii acestuia introduc o acţiune împotriva lui Y prin care solicită să se
constate nulitatea absolută a căsătoriei încheiate de tatăl lor întrucât consimţământul
acestuia a fost viciat prin dol.
Este valabilă căsătoria? Care este soluţia instanţei sesizate cu acţiunea descendenţilor?
2. Copil cu copil
X are 16 ani si 3 luni şi este însărcinată. Ea doreşte să se căsătorească cu tatăl
copilului său care este cu 3 ani mai mare. Mama sa se opune căsătoriei susţinând că X
nu este suficient de matură pentru căsătorie, fapt dovedit chiar de faptul că a rămas
însărcinată la o vârstă atât de fragedă. Tatăl minorei X este de acord cu căsătoria.
Se poate încheia căsătoria dintre X şi tatăl copilului său? În ce condiţii?

3. Operaţie de schimbare de sex

 X persoană de sex feminin (sex biologic înregistrat la naştere în actele de stare civilă)
a suferit o operaţie de schimbare de sex care a reuşit şi, în baza unei hotărâri
judecătoreşti definitive şi-a schimbat prenumele (potrivit art.4 alin.2 lit.i din
O.G.nr.41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelor
persoanelor fizice) şi sexul din actele de stare civilă (potrivit art.43 lit.i din Legea
nr.119/1996 privind actele de stare civilă). După efectuarea acestor menţiuni, X a
depus la starea civilă din localitatea de domiciliu declaraţie de căsătorie solicitând
încheierea căsătoriei cu Y, o altă persoană de sex feminin. Ofiţerul de stare civilă a
refuzat încheierea căsătoriei celor două persoane întrucât aveau la naştere acelaşi sex.
A procedat corect? Ce poate face X în acest caz?

Cu cine m-am căsătorit?

4. X şi Y s-au căsătorit în iunie 2000. În anul 2001, X a introdus o acţiune în anularea
căsătoriei susţinând vicierea consimţământului său prin dol întrucât soţia sa, Y, i-a
ascuns faptul că mai fusese căsătorită, precum şi adevărata sa vârstă prin falsificarea
actului său de stare civilă. Din actul falsificat rezulta că Y avea la data căsătoriei 21
de ani, deşi în realitate avea 31 de ani. Reţinând că acţiunea a fost introdusă în
termenul legal de 6 luni de la data la care X a cunoscut împrejurările ascunse de Y,
care va fi soluţia instanţei sesizate cu acţiunea în anulare? Motivaţi soluţia.

Minispeţe:
1. X a dispărut de acasă, iar după trecerea termenului legal de la ultimele veşti
despre acesta soţul său a sesizat instanţa solicitându-i să pronunţe o hotărâre
de declarare a morţii lui X, iar după ce hotărârea a rămas definitivă, s-a
recăsătorit. La mai puţin de un an de la încheierea noii căsătorii, X s-a întors
acasă şi a solicitat instanţei să constate că cea de a doua căsătorie încheiată de
soţul său este nulă pentru bigamie, dar şi pentru că prima căsătorie a durat 24
de ani şi din ea au rezultat 4 copii. Ce soluţie va pronunţa instanţa?
a. Va respinge acţiunea întrucât nu s-a dovedit că soţul recăsătorit a fost de rea-
credinţă, având cunoştinţă de faptul că X nu era decedat.
b. Va admite acţiunea întrucât legea permite soţilor să aleagă pe care dintre cele
două căsătorii înţeleg să o păstreze.
c. Va admite acţiunea reţinând că nu pot exista două căsătorii valabile, deci se
impune desfiinţarea uneia dintre ele.

2. X, cetăţean al unui stat care permite poligamia, fiind căsătorit, a depus la

serviciul de stare civilă din Bucureşti unde locuieşte de peste doi ani, o
declaraţie de căsătorie cu o femeie de cetăţenie română. Ofiţerul de stare civilă
a refuzat încheierea căsătoriei întrucât X era deja căsătorit. A procedat corect?
a. Da, pentru că principiul monogamiei este de ordine publică în România, iar
căsătoria trebuie să îndeplinească cerinţele de valabilitate prevăzute de legea
locului încheierii căsătoriei.
b. Nu, pentru că legea naţională a lui X permite poligamia şi aceasta se aplică
pentru el în ceea ce priveşte condiţiile de fond, iar legea română se aplică doar
pentru condiţiile de formă.
c. Nu, pentru că legea română nu se aplică cetăţenilor străini, în caz contrar
încălcându-se principiul suveranităţii statelor.

3. X s-a căsătorit la vârsta de 16 ani cu respectarea tuturor condiţiilor de fond şi

 de formă, inclusiv cele prevăzute pentru încheierea căsătoriei de către un
minor între 16 şi 18 ani. După decesul tatălui său survenit la aproximativ 2 ani
de la căsătorie, X a formulat o acţiune în anularea căsătoriei. În motivarea
acţiunii a invocat viciul de consimţământ al violenţei, susţinând că a acceptat
încheierea căsătoriei doar datorită faptului că tatăl său era foarte sever şi nu a
îndrăznit să refuze solicitarea acestuia de a se căsători. Care va fi soluţia
instanţei, având în vedere că reclamanta a dovedit că tatăl său era autoritar, dar
nu violent şi că acesta a dorit foarte mult ca fiica sa să se căsătorească:
a. Va admite acţiunea întrucât consimţământul lui X a fost viciat prin violenţă.
b. Va respinge acţiunea întrucât simpla temere izvorâtă din respect, fără să fi fost
violenţă nu atrage nulitatea.
c. Va respinge acţiunea reţinând că violenţa nu constituie viciu de consimţământ
în cazul căsătoriei.

4. X şi Y sunt veri primari şi doresc să se căsătorească. Ei au depus declaraţia de

căsătorie susţinând că nu au nevoie de autorizarea instanţei de tutelă întrucât X
este adoptat, aşa încât ei nu sunt rude fireşti. Ofiţerul de stare civilă a refuzat
încheierea căsătoriei în aceste condiţii. A procedat corect?
a. Da, întrucât rudenia din adopţie este asimilată cu cea firească astfel că trebuiau
îndeplinite toate condiţiile speciale prevăzute de art.274 alin.2 Cod civil
b. Nu, trebuia să încheie căsătoria întrucât cei doi nu sunt rude de sânge, deci
impedimentul izvorât din rudenie nu există
c. Da, pentru că cei doi nu au făcut dovada că viitoarea soţie este însărcinată.

5. Un cetăţean străin s-a căsătorit în România cu o persoană de sex opus de

cetăţenie română. După obţinerea cetăţeniei române, cetăţeanul străin a
formulat o acţiune de divorţ. În cadrul acestui proces, cetăţeanul român a
formulat o cerere reconvenţională solicitând anularea căsătoriei întrucât
consimţământul i-a fost viciat prin dol, soţul său urmărind doar obţinerea
cetăţeniei române şi nu întemeierea unei familii. În plus s-a arătat şi că părţile
nu au convieţuit după încheierea căsătoriei având domiciliile în localităţi
diferite. Care va fi soluţia instanţei?
a. Va admite acţiunea de divorţ şi va respinge cererea de anulare a căsătoriei
întrucât consimţământul cetăţeanului român nu a fost viciat, deci căsătoria este
valabilă.
b. Va respinge acţiunea de divorţ şi va admite acţiunea în anularea căsătoriei
reţinând că vicierea consimţământului cetăţeanului român prin dol.
c. Va respinge ambele acţiuni, dar va reţine nulitatea absolută a căsătoriei pentru
că lipsa intenţiei de a întemeia o căsătorie nu echivalează cu vicierea
consimţământului, ci cu fictivitatea căsătoriei.

6. X se căsătoreşte cu Y care avea la data căsătoriei 17 ani. Părinţii lui Y erau

divorţaţi, iar la divorţ s-a decis ca exercitarea autorităţii părinteşti să se facă în
comun, locuinţa lui Y fiind stabilită la mama sa. Încheierea căsătoriei a fost
încuviinţată doar de mama lui Y. La 4 luni de la încheierea căsătoriei, X a
formulat o acţiune prin care a solicitat instanţei de judecată anularea căsătoriei
pe care a încheiat-o întrucât tatăl lui Y nu a încuviinţat această căsătorie.
Instanţa:
a. Va respinge acţiunea întrucât încuviinţarea mamei este suficientă
b. Va respinge acţiunea întrucât anulabilitatea poate fi invocată numai de cel a
 cărui încuviinţare era necesară
c. Va admite acţiunea întrucât, în cazul în care exercitarea autorităţii părinteşti
faţă de un minor revine ambilor părinţi, pentru încheierea căsătoriei minorului
între 16 şi 18 ani este necesară încuviinţarea amândurora.

Grile:
1. În cazul încheierii unei căsătorii pe teritoriul României este posibilă
reprezentarea unuia dintre viitorii soţi în faţa ofiţerului de stare civilă?
a. Da, dar numai a unuia dintre soţi şi numai dacă madatarul are o procură
specială şi autentică
b. Da, indiferent dacă este reprezentat unul sau ambii soţi, dar numai dacă viitori
soţi au fost prezenţi anterior, au semnat declaraţia de căsătorie şi invocă o
situaţie excepţională
c. Nu, în nicio situaţie.
Răspuns corect c. Convenţia O.N.U. privitoare la consimţământul la căsătorie, vârsta
minimă a căsătoriei şi înregistrarea căsătoriei adoptată la data de 7 noiembrie 1962 la care
România a aderat, consacră, în art. 1, necesitatea prezenţei viitorilor soţi în faţa ofiţerului de
stare civilă pentru exprimarea consimţământului, art. 1 pct. 2 permite încheierea căsătoriei
prin reprezentant în cazuri excepţionale. Prin Legea nr. 116/1992 (M. Of. Nr.330 din 24
decembrie 1992), România a ratificat această convenţie cu rezerva art. 1 pct. 2. Ca urmare,
legislaţia română nu permite încheierea căsătoriei prin reprezentat împrejurare care rezultă şi
din interpretarea coroborată a art.271 şi 287 alin.1 Cod civil.

2. Se poate căsători o persoană care suferă de alienaţie mintală dar nu este pusă
sub interdicţie şi are perioade relativ lungi de luciditate?
a. Da, dar numai într-o perioadă de luciditate constată de un medic specialist
b. Nu, pentru că diagnosticul de alienaţie mintală interzice căsătoria persoanei
respective, indiferent de punerea sub interdicţie sau existenţa perioadelor de
luciditate
c. Da, dacă declaraţia de căsătorie a fost depusă şi semnată înainte de rămânerea
definitivă a unei hotărâri de punere sub interdicţie
Răspuns corect b. Această concluzie se desprinde din raţiunile pentru care
legiuitorul a instituit interdicţia de a se căsători alienatul sau debilul mintal,
respectiv lipsa discernământului, imposibilitatea îndeplinirii sarcinilor
căsătoriei şi atingerii scopului acesteia de întemeiere a unei familii, precum şi
descendenţa nesănătoasă.
3. Două persoane de sex opus doresc să se căsătorească, dar părinţii lor sunt veri
primari. Pentru a se căsători au solicitat autorizarea instanţei de tutelă, iar la
cererea lor au anexat şi avizul medical special. Instanţa de tutelă:
a. Respinge cererea de autorizare întrucât nu s-a dovedit existenţa motivelor
temeinice pentru încheierea căsătoriei între rude în linie colaterală de gradul al
patrulea
b. Respinge cererea întrucât autorizarea nu este necesară în cazul acestor două
persoane
c. Admite cererea şi acordă autorizarea pentru încheierea căsătoriei
Răspuns corect b. Cele două persoane sunt rude de gradul al şaselea, deci nu
este necesară autorizarea instanţei de tutelă care este cerută de art.274 alin.2
Cod civil doar în cazul rudelor în linie colaterală de gradul al patrulea.
4. Rudenia în linie dreaptă sau în linie colaterală până la gradul al patrulea
 nestabilită în condiţiile legii:
a. Constituie impediment la căsătorie
b. Nu constituie impediment la căsătorie pentru că nu rezultă din actele de
stare civilă ale celor doi viitori soţi
c. Constituie impediment la căsătorie doar după stabilirea ei în condiţiile
prevăzute de lege
Răspuns corect a. Această soluţie se impune datorită raţiunii instituirii de
către legiuitor a impedimentului rezultat din rudenie, respectiv
descendenţa nesănătoasă şi raţiunile morale.
5. În cazul în care soţul celui declarat mort se recăsătoreşte şi apoi se anulează
hotărârea declarativă de moarte:
a. Prima căsătorie rămâne valabilă întrucât a fost valabilă la data încheierii ei
şi este mai veche
b. A doua căsătorie, care este mai actuală, rămâne valabilă
c. Ambele căsătorii vor fi lovite de nulitate absolută
Răspuns corect b. Art.293 Cod civil consacră valabilitatea noii căsătorii, dacă
soţul celui declarat mort a fost de bună-credinţă. Prima căsătorie se consideră
desfăcută (şi nu desfiinţată, pentru că la data încheierii ei au fost îndeplinite
condiţiile de valabilitate) pe data încheierii noii căsători.

Întrebări recapitulative:
1. În ce situaţie se poate constata lipsa psihică a consimţământului? Dar
lipsa materială?
2. Care sunt condiţiile generale de fond (pozitive şi negative) pentru
încheierea valabilă a unei căsătorii?
3. Care sunt condiţiile speciale prevăzute de lege pentru căsătoria unui
minor între 16 şi 18 ani?
4. Care sunt condiţiile speciale cerute pentru căsătoria între două
persoane care sunt rude în linie colaterală de gradul IV?
5. Care sunt viciile de consimţământ în cazul căsătoriei? Analizaţi-le şi
daţi exemple pentru fiecare situaţie.
6. Care sunt condiţiile de fond pentru încheierea căsătoriei a căror
încălcare atrage nulitatea absolută a căsătoriei?
7. Care sunt condiţiile de fond pentru încheierea căsătoriei a căror
încălcare atrage nulitatea relativă?
8. Persoana lipsită vremelnic de discernământ se poate căsători după
dispariţia acestei stări şi redobândirea discernământului? Dar alienatul
mintal aflat într-o perioadă de luciditate?
9. Arătaţi care este raţiunea instituirii de către legiuitor a interdicţiei de a
se căsători alienaţii sau debilii mintali?
10. În ce situaţii nu este necesară încuviinţarea părinţilor sau doar a unuia
dintre părinţii unei persoane între 16 şi 18 ani care se căsătoreşte?