SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMANA

PREMIUL «P. STOICESCU»

D1CTIONAR GEOGRAFIC
AL

JUDETULUI PRAHOVA
PUBLICAT

PRIM INGRIJIREA D-LUI C. ALESSANDRESCU

DE

D-ra Paulina Bilitescu D-1 Thn Moruzi

Profes6rli de geografie la externatul secondar
din Ploesd. Membrii actill a societlitei LicenVat in litere
cCreografice RomAne» Profesor (Liceo! Ploesci)

C. ALESSANDRESCU
Revisor acolar

Lucrare .prenziald de Societalea Geografica Ronid nd, tu fedinia

aclunitreY grenerak de la 5 Martie 1895 sub firefedentia
Majestafei Sale Regelui

TERGOVITE
T1POG1UtFL 1 LEGXTORIA DE CA.RTY «VIITOkUL» , ELIE ANGELESCU
1897

www.dacoromanica.ro
 Presegla lucrare s'a intocinit coOrm cu 15rogranta .publicatti
de Societalea «Geograficii Roma'ndo.

www.dacoromanica.ro
 AUTORIT CONSULTATI

Povestile PeleyuluY de Carmen Silva

Dacia Enainte de Romani' 4+ Gr. G. Tocilescu.
Din Plaiul Pelas » I. G. Babe.
Istoria Ronandor » V. A. Urechia.
Istoria Romándor » Gr. G. Tocilescu
Material pentru Jacaree itna dictionar » George I. Lahovary.
Istorza Scdklor » V. A. Urechia,
Note ampra Instalalinnzlor de la Skink » Flom Dianu.
Salinele Romcine
Istoria Ramón llar sub ilflhatil ¡7lézu i Nic. Billcescu.
Scrierr literare ci sciintifice » Al. Odobescu.
Cuvinte din b?triinr » B, P. Hasdeu.
Luptele Ronzdnilor In resbelul din 1877-78 » T. C. Vklírescu.
Monastirde Inchinate » Ion Brezoianu.
/storm Revolufier de la 1821 C. D. Aricescu.
Monastirde C. Bilciurescu.
Masivul Bucegilor i Crtpitan A. Guritii.
Charta jud. Prahova Inginer Crapelianu.
Pharul » Zaharia Antinescu.
Geografia jud. Prahova » C. lennescu.
Iosif Ionescu Junior.
Colonel Gorjan.
Statistica Inviltdméntului public V. Pallade
SteL C. Milthilescu.
Geologia » Gr. Stellinescu.
Buletinul Soc. Geografice Romdne
Dic(ionarzel Geografic fi statistic » Dim. Frunzescu.
Buchetul » I. D. Petrescu.

www.dacoromanica.ro
 6

Stalisticile oficiale publicate. de la 1859-1892.

Siatistkile.oficiale agrkole de la 185.9-1893.
Buletmul Ministerului de Domenir de la 1885-1894.
Servkiul filoxeric instituit pe kingd Afinisterul de Donzenzi.
Bugetul Eforid Spitalelor civik pe ultima de.
Legra pentru organisarea auforiMplor adminidrative.
«Monitorul Oficial» de ro wit En urna.
Statisticile candor pe cliferitr anY.
a Vestitorub> fi «Curierul RonuEn» pe anil 1836-1848.

Recensimentul copiilor in virsld de sedfd din jud. Prahova (lucrare ofirialii) de

D-1 Fréderic Damé.
Istoria Ronuinilor de D. Xenopolu.
Geografia /re I de Genilie.

www.dacoromanica.ro
Extras din raportul comisiunet Insarcinatit Cu cerce tarea elabora-
telor 15resentate la CO27CUTS pentru cele mat bune
dic(ionare Geografice

PRENIIII P. STOICESCU"
PENTIO: CEL MAT BUN DICTIONAR AL JUDETVLUY PRAHOVA

S'a presentat patru elaborate pentru judetul Prahova.

Unul, pe care-1 vom designa litera A, purtand ca motto :
«Patria hominibus non minus cara esse debet quam liberi» este
un manuscript in folio cu 370 pagini. Si 1692 numirl topice,
ardate in ordine alfabetica. Materialul cules este f6rte sarac.
Din nomenclatura topica lipsesc fórte multe numir1 de muntT,
dealue, vaT, piriurI, isv6re cu ape minerale, etc., precum muntil
Babele, Bait', Carabanu, Rotundu, Rusu ; dealurile AlbinarI-
Curmatura, Baba-Ana, Badicescu, Runcu ; vaile Adinca, Balita,
Ruda, RugiT ; pîriurile Alticiórele, Coroiasa, Calul ; isv6rele cu
ape minerale Baciu, Cacova, etc.
Descrierile gengrafice sunt slab acute ; orografiel nu i s'a
dat destula atentiune. .A§a, Bucegd ocupa in manuscript numal

www.dacoromanica.ro
 8

7 rinduri, in care nu se mentionkd nici inaltimea virfurilor,

nici constitutia geologica a masivului.
Limitele comunelor sunt vag indicdte, iar suprafata nu se
arata nici-odata. Departarea comunei de capitala judetului este
rare-orY spusa. Autorii nu mention6za. pretutindeni bog-atiile
minerale ale diferitelor localitati, dar atunci cand e o localitate
mal' cunoscuta, ca de exemplu Doftana, se da amanunte des-
tule si interesante. La comuna AlSostolache se spune, cä sunt
numaT 5 puturi cu pacurd, pe ca,nd in manuscriptul litera B se
afirma, ca sunt 86.
.Notitele istorice apr6pe lipsesc, i chiar cand figurza sunt
prea putin amdnuntite : istoricul Ploestilor e cuprins intr'o sin-
gura pagina. Notitele archeologice sunt si mai rare. Pisaniile
de pe la biserici nu sunt transcrise mai nici-odata. Legendele
sunt luate de multe-ori, nu din gura poporului, ci din opere
literare. Fata cu atatea lipsurf i scaderf, comisinnea a socotit
ca nu se póte acorda premití acestui elaborat.
Al doilea manuscript litera B cu motto : «Labor I or-
probus 01111Zia se compune dintr'un volum in folio cu 442
pagini text si V pagini prefata si introducere. Dup0 propria4
marturisire, autorul si-a cules materialul necesar in timp de dol.
ani «cdlatorind dei fard. mijlóce cand cu caruta, cand pe
jos» si adudnd notite din diferite scrieri si din don(' dorm/mode
inedite privit6re la istoria orasului PloetT.
Stilul e putin corect si insirarea amdnuntelor cam neme-
todica. Numirile topice sunt in numér de -1722, omise fiind
multe numiri importante. Asa, pe canel intro Baia si Br'íicoin,
In acest manuscris nu mai e niel un nume, in manuscrisul li-
tera C sunt nu mai putin de 28 numiri de sa,te, munti, dealuri,
vai', paduri garlite i isvóre.
Descrierea localitatilor inse, ca si a plasilor si a plaiurilor
este bine facuta ; de multe-ori da arnanunte ma:1 multe de cat
autorul manuscrisului litera C. Se arata suprafata si forma
pldsei, limitele, comunele i catunele, num6rul hectarelor de ce-

www.dacoromanica.ro
 Q

reale cultivate, comertul, industria, economia, drumurile prin-

cipale, apele si lacurile, clima, populatia si ImpArtirea el' dup6
nationalitAti, administratia, num6rul bisericilor Fzi al parohillor,
al scoalelor si al alegaorilor directï si indirecti.
Notitele istorice sunt destul de bog-ate ; istoricul Ploestilor
in deosebT este o expunere documentarA, de mare interes, may
ales prin faptul utilistireT a dou6 documente inedite.
Al treilea manuscript litera C cu motto : «Virful cu
Dor» si al patrulea litera 1) cu motto : «Utile-dulci» sunt
amindou6 lucrAff de valore.
Manuscriptul litera C consistä dintr'un volum in 4 ° sail
934 PaginT text si V paginT prefata si cuprinde 3196 numirT
topice. Autorul 'si-a cules cunostintele trebuinci6se de cele maT
multe off direct, in escursiunile ce a facut in judet ; lar pentru
verificarea si complectarea notitelor ce a cules in pers6nA, a
recurs la corpul didactic si la personalul administrativ al ju-
detuluï. Lista autorilor si publicatiunilor consultate este destul
de bogatA si dovedeste, cä autorul manuscriptuluT a fost in cu-
rent cu t6te scrierile care, direct sat indirect, se refera la geo-
grafia, statistica, economia si istoria judetuluT Prahova.
Citirea acestul dictionar produce o bunä impresiune prin
redactarea ingrijitä si fórte metodicA a materialuluT cities. A-
deseorT insA autorul cade in descrieri poetice 0/-1' in fraze su-
natóre nepotrivite cu o lucraise stiintificA (V. AsiTa, pag. 23 si
Drapza-de-sus, pag-. 243).
Descrierea positiunilor geografice este in genere lamurità',
precis6, si cu amAnunte indestulat6re. tiunt enumOrate atat co-
munele cat si satele si catunele. Indicarea suprafeteT comune-
lor si cAtunelor lipseste fórte rar. Distantele de la fie-ce comunrt
si panA la capitala judetuluï si a plAseT sail plaiuluT este pre-
tutindenT arAtatà, impArtirea in cAtune de asemenea. Calitatea
pAmêntuluT si productiunea, num6rul locuitorilor si ocupatiunile
lor principale, comeilul .si budgetul comunelor, 011e de comu-
nicatie, num6rul vitelor si al pomilor roditorI si alte pretióse

www.dacoromanica.ro
 IO

notiuM, sunt Cu multa g-rija notate. Datele statistice sunt im-

belsugate si, pe liinga num6rul locuitorilor, aceste date se ra-
p6rta si la numèrul copiilor, cari frequentéza :.,3c61a, al copiilor
In virsta de sc616., al 6menilor cu stiinta de carte, al cotribua-
bililor, etc. De asemenea s'a notat pentru fie-care comuna nu-
mèrul locuitorilor improprietariti, mosiile pe care at fost im-
proprietaritï i intinderea ptmêntulut ce li s'a dat.
Autorul a 1;ttilisat i tabloul de longitudinf si latitudira,
intocmit de d. I. A. Cantacuzin si publicat in Buletinul soci-
etateI geografice, asa cä a putut sa dea gradele de latuticline
nordica i long-itudine estica a cator-va localitatY ca : PloestY, Bu-
coy, Chnpina, Predeal, Sinaia,
Hydrog-rafia i orog-rafia ocupa un loe destul de intins
manuscript. La descrierea masivuluI Bucegilor, autorul nu se
margineste numaï la indicarea limitelor i enumOrarea piscuri-
lor, ci clescrie i alcatuirea geologica a acestul' ma.siv, dei nu
pe deplin exact. 0 mare atentiune da statiunilor balneare si
localitatilor cu ape minerale, servindu-se de anuarul biuroulul
geologic i de analisele facute de directiunea institutuluY chhnic
din BucurestY. Asa, e data compositia apelor de la Cerasu,
Campina, Ceptura, Macelaru, Isvorul, Saraturt, etc.
Bogatiile minerale ale diferitelor localitatl sunt in tot-dea-
una mentionate. Ast-fel, la salina Doftana se da tabloul de a-
nalisa, se descrie galeriile, modul de taiere al sareT, cantitatea
ce s'a extras de la 1881 pana la 1885, costul uneT tone de sare
pe loe, etc. Tot asa si la isvorul Drajnita se da tabloul de a-
nalisa al apelor, dup6 anuarul biuroulnt geologic. TotuY ciite
°data scapa din vedere unele lucrurt destul de importante, pre-
cum face la comuna Apostolacke, unde uita sa mentioneze, ca
exista 87 puturt de pacura.
Materialul archivalic, folkloristic, istoric i archeologic este
f6rte bogat, prea imbelsugat póte pentru un dictionar geogra-
fic, dar cules cu ingrijire i expus cu pricepere, Notitele isto-
rice si archeologice ce autorul da pentru Azuga, Baicoi, Bar..

www.dacoromanica.ro
 tí
canesti, Bisca, Brebu, Campina, Cetatea, Cetatuia, Tinosul, Tirg-
soreanca, Slonu-de-piatra, etc. ; traditiunile ce raportéza". des-
pre Bordeni,- Batrini, Breaza-de-jos, Drajna-de-sus, Siliste, etc.
marele num6r de pisanii ce transcrie (V. Bordera, Bustenï, Cam-
pina, Cioranii-de-jos, etc.), t6te acestea clovedesc o deosebita
straduinta o deplina intelegere a importantei acestor cuno-
stintY.
De multe-ori incérca sa explico originea numelor unor
comune, insa in ac6sta, lipsa elementelor filologiei a face sa
hazardeze la etimologii nefundate, ca de ex. aceea a numelui
Azu;a7 din latinescul ad-ja,(Ta langa jug-ul muntelui, pe cand a-
dev6rata etimologie este cea data de d. Hasdet primita si in
manuscriptul litera B, din ungurescul Hazuga. Dar acestea sunt
defecte, care nu rapesc nimic din val6rea realä a lucrarei.
In deos3bi Plorei1 si Prahova (judet) sunt studiate cu multa
grija i amanunte. Ploe§tii ocupa 21 paginT, in care limitele, in-
dustria, comertul, chile de comunicatie, justitia, cultul, etc. sunt
indestulator aratate. Tabelele statistic° sunt ciar intocrnite
miscarea populatiunei e indica.tä pentru aniT 186,5, 1872, 1879,
1885, 1889 si 189o.
Prahova, judet, coprinde 86 pagini cu peste 5o tabele sta-
tistice. Pe lAng-a limite, clima judetului, miscarea populatiunei,
aratata. in 16 tabele statistice, maI e notata si impartirea jude-
tuba din punct de vedere silvic, cu un tabel statistic de nu-
m6ru1 padurilor statului, intinderea lor in 92-93 si veniturile
ce at dat In acest an. Autorul reproduce si o statistica a ju-
detului pe a. 1841, din care se p6te vedea avutia si starea e-
conomica a judetului la acea epoca. Tot la judetul Prahova e
si un capitol f6rte interesant privitor la starca /isic a locuito-
rilor; nu mai putin important e si tariful preturilor obiectelor,
materialelor si animalelor, ce s'at rechizitionat pentru armata
in a. 1894, din care se vede val6rea animalelor, brinzeturilor,
carnurilor, cerealelor, bOuturilor alcoolice, etc. Cultul, comertul,
armata, vamile, de asemenea sunt studiate. Ceva mai pe larg

www.dacoromanica.ro
 12

tnsè ar fi fost bine sa trateze relieful judetulnf, orografie

hydrografie.
Celalalt manuscris, litera D se comp une din dotiO vo-
lume mari: in folio satt 763 pagini text si III prefata. Bogatia
nomenclatureY topice (apr6pe 3500 de numiff), belsug-ul de ama-
nunte, precisiunea indicärilor, chipul metodic i fórte ingrijit
al aseçlarel' materialuluT si al expunereI luI, fac din acéstä lu-
crare o opera de séma, corespumpt6re pe deplin cuvintelor luT
Oratiu, luate ca motto, In prefata autorul spune, cä capa-
tat stiintele pe cale administrativa, prin prefectura judetulnf,
care a trimis chestionare primarilor si prin serviciul Inspecto-
rilor de la Onor. Minister al InstructiuneY publice, care s'a a-
dresat inv6tatorilor. Parte din aceste stiintY fost controlate
de insu'sï autor, dup6 propria-i marturisire, intr'o escursiune de
6 saptamini, facuta in vara trecuta. Pe liIngrt manuscris sunt
alaturate ca mostra si 2 cestionare completate de invètatoriT co-
munelor (V Teodorescu) i Tirs.yontl-Nofi (N. Ionescu)
precum i trei planurY ridicate pe teren, douè ale acestor co-
mune until al catunuluï Tirgsor. Atit modul constiintios
priceput al completareI cestionarelor, ctit si maY ales ingrijita
dibacea ridicare a planurilor, fac o deosebita cinste corpului
nostru invOlatoresc.
Datele statistice le-a luat autorul din publicatiunile oficiale
iar pe cele care nu sunt publicate inca, le-a capatat de la ser-
viciul statistic al Ministerulni AgricultureL
La fie-care comuna se vorbeste cu Imbelsugate amanunte
cu destula preciziune despre limite, teren, hydrografie, clima,
istorie, urme vechï, biserica, sc61a, armata, populatiune, locuinti,
suprafata, proprietatt animale, minerale, industrie, comert,
de comunicatie, finan e, etc.
Aratarea limitelor in genere nu se margineste la o sear-
bada insirare a comunelor sari catunelor invecinate. Autorul in-
died : de uncle incepe fie-care limita, in ce directiune merg-e,

www.dacoromanica.ro
 13

PC unde trece, aratand numele munteluï, dealuluí, movileY,

riului, etc., precum si ce lungime are. Descrierea terenului este
de-asemenea amanuntita. Daca sunt sirurY de muntT, se arata in
ce directiune merg, intre co riurT, ce inaltime aproximativa
; daca terenul este ses, care sunt lacurile, iazurile, baltile,
smircurile, locurile isolate, islazurile, poTenele, isv6rele, vir6-
gele, etc.
Datele statistice, asec,late in tabele fórte clare, se rap6rta
la nume'rul locuitorilor dupe sex, stare civila i nationalitate, la
numèrul celor improprietariti dupe" legea rurald din 1864 si al
insurateilor dupe" legea din 1879, al caselor i bordeelor, al
sc6lelor si al hectarelor scólei, al militarilor i rezervistilor, etc.
Lipsa datelor statistice, pe unde se constata, provine pro-
babil din causa, c. autorul ne avésnd la indemina tifrele cele
ma recente, a preferit sa. lase locuri albe in text, de cat sa
utiliseze date invechite.
Materialul istoric i archeologic, dei nu e lipsit de val6-
re, totusT e mai putin bogat ca in manuscrisul litera C; i pc
alocurea, cum este de exemplu la orasul PloestY, si de cat in
manuscrisul litera B. La multe comune insa ni se &Ai si no-
iunï interesante despre fiorlul locuitorilor.
Ca sa'si faca cine-va o idee de valórea elaboratuluT, n'ar
avea de cat sa citésca cateva descrierT, cum bunióra,, pentru des-
crierea uneï comune, cuvintele : Cerasu sah Brebu, pentru hy-
drografie Prakova, pentru muntT, Buce,gii, etc.
Considerand, cä aceste treT manuscripte, lit. B, C i 1),
indeplinesc conditiunile prog-rameT i cä unele se completez.
printr'altele, ca autoriT lor ah depus o munca staruit6re .si n'au
crutat nicT timp, nid cheltuelY pentru a culege la fata loculuT
datele i tiintele necesariT.
Comisiunea, ca pentru incurajare i rasplata., opinéza :
1) A se acorda autorilor cate 500 leT de fie-care ;
.2) A se contopi aceste treT elaborate, publiGandu-se la olalta ;

www.dacoromanica.ro
 '4
3) Suma de 300 lei, ce trece peste premiul destinat jucl.
Prahova, srt se platésca din suma destinata pentru premii.
Terminand acest raport, cata cu bucurie sä constat, ca.
In c,liha cand acum 1 o aril' mult stimatul nostru vice-pre-
sedinte, d. general Manu, a instituit cel d'antéat un premih
pentru dictionarul unui judet, a pus temelia une opere mari
si folosit6re, pe care cu plAcere o vedem acum, dup6 1 o ani de
muncrt, aprópe realisan. Si credem, ca qiva nu va fi departe,
cand cu ajutorul acestor dictionare se va putea alcAtui 11.1arclr
dicfionar g,eosrajic al regalulid Roma/dd. Acesta va fi curona-
mentul operei incepute, despre a carei insemnatate, nu pot
decat sA repet cele ce avém on6re a spune acum 7 aril' intr'o
ocasinne analoga :
Nici o data ca astd-c;11 existenta politica a Romaniei n'a
fost mai bine asigurata ; dar in acelas timp nici o clan nu s'a
cerut de la fortele el proprif mai mult ; de aceea nu este scop
mal nobil, ce Societatea geograficä póte acum s4 urmarésca.,
de cat acela de a ne da bilantul esact al tOrii, de a ar'ëta mij-
16cele sale de tot felul, de a spune patriei nóstre ceea ce este
ca sd pótA dênsa intelege si mai bine ceea ce póte !
TrAiasca M. S. Regele, Augustul nostru Presedinte !
Tr4iascti. Romania !

Raportor, Or. O. Tocilescu.

www.dacoromanica.ro
 D-1 General Manu, vice-preedintele SocietateY «Geografice
Romane» in presenta M. S. RegeluY, a A. S. Regale Prin-
cipelui Ferdinand, a membrilor societAteY §i a unuT numeros
public, deschide plicurile i constatà'.
autorul dictionarului geografic cu motto : «Virful cu
dor» este D-1 C. Alessandrescu, institutor in Bucuresci
cA autorul dictionaruldi cu motto : «Utile-dulci» este D-ra
Paulina Braescu, profes6rd de geografie la externatul secundar
din PloescI
crt autorul dictionarului cu motto : «Labor improbus
omnia vincit» este D-1 Ión Moruzi, licentiat in litere i profe-
sor la liceul din Ploesd.

www.dacoromanica.ro

AD1NCA, vale, se mal numesce
Gornet, isvor6sce din peilele
dealulul Gornet, com. Gornetu-
Cuib, pl. Podgoria, i se vérsA.
In paraul Sárgelu, pe r6rmul
drept, tot in raiehul comunef
Gornau-Cuib. Se numesce ast-
fcl dc la adancimea ce a facut
apa in curgerea sa. Se mal
numesce Gornetu , pentru-a.
inconjura dealul cu acela.§T
nume.
AD.iiNCA, vale, com. Aricesci, pl.
Podgoria,, la p6lele dealulul
Durduci, numita ast-fel de la
adancimea sa.
ADA.NC,A. (Valea-), parau, isvo-
rAsce din c6stele dealuluI Pre-
dealu, com. OpAritY, plaiul Te-
leajen, §i se versa in paraul
SArgelu, tot in raionul com.
OparitT.
AWANCA (Valea-), vale, isvordsce
din raionul com. Valea.-Lungd.,
www.dacoromanica.ro
A.
plaid Prahova, §i se vérs6. in
Valea-luT-Dan, tot in raionul
com. Valea-kungd.
ADANCATA, comun4 ruralg, plasq.
Campu. Este situata' lang6.
Prahova, inteun unghit ce-1
forméza rîul Cricovul-SArat,
vrsandu-se in Prahova, la 40
k. ni. departe de capitala ju-
detuluT §i la tg k. ni. departe
de a plarT.
Comuna Adancata la inceput
a fost situath pa o c6std, maT
spre r6sdritu1 comunel.
tarc,lit locultOril s'el mutat Van-
ga valea PrahoveT, care face
stricdciu-ni locuin;..elor lor.
N'arc,» niel un catun alipit.
Se mal numesce de locuitoril
Ret.yezni.
Populatiunea comunel e de
1575 locuitorf (805 barbaV, 770-
femef), In care intrd §i 7 fa-
milil de tiganl-ferarl §i 4 fa-
milil de bulgarf, cb.storitl ca
romance locale, ocupandu-se,
cu comertul §i grAdiruiria.
2
a8
Contribuabill sunt 389; case
de locuit 250 §ii bordeit.
In comuna e o singura bi-
seria, lipsita de orI-ce
deservita de un preot.
Locuitorif se ocupa esclusiv
-numaT cu agricultura i eres-
cerea vitelor. EI desfac pro-
dusul munceY lor la Ploesd.
In comuna sunt : 142 cal,
.228 ved, 9 bivoll, 649 boI, 12
capre, 1631 °I i 245 pord.
216 locuitorY s'at improprie-
tarit la 1864 pe mosia Adan-
cata-R4anY, când li s'at dat
.1099 h. a.
Sc616, exista in comuna de
la a. 1872. Localul e proprie-
tate a comunel. Carte a luce-
put sä invee aci de la a. 1850.
6 fe-
Sciz carte barba(
79
ineY. Anul scolar trecut a fost
frecuentata de 76 baeV si 4
fete, din num6rul de 150
(8o b. 70 f.), cu vérsta de
vc61.a. Cu intretinerea el statul
cheltuesce rogo leI anual.
In total comuna se intinde
pe o suprafata de 2799 h. a.,
din carl 90o h. a. islaz, iar res-
tul, afara de 25 h. a, pamént
de cultura.
Aci nu se fabrica niel un fel
de 136utura spirt6sa.
Gándad de matase nu se
cultiva. StupI de albine sunt
vre-o 26 in térta comuna.
www.dacoromanica.ro
A 18
Comermul se exercita de 4
earciumari.
O sosea léga acésta comuna
cu com. Ciorani-de-jos i Cio-
rani-de-sus.
Se marginesce la E. cu jud.
Ialom4a, la N. cu comunele
Salda §i. lorani, la V. cu
Cricovu-Sarat i la S. cu riul
Prahova, care o desparte da
jud. Ilfov.
sat , face
'ADUNATI-PROVITEf ,
parte din C. R. Ocin,a, plaiul
D-1 Hasdeu in «Etimologi-
cum magnum», lice ca numele
il la de la faptul c. mul0
?fugeau i proprietarii
adunat prin promisiunl.
ALBA, vale, isvorasce de la V.
de com. Predealu, plaiu
de. sub pélele munteluY Carai-
man, curge de la V. spre
§i se vérsa in riul Prahova,
pe Ormul drept, in dreptul
catunuluI ButenY.
ALBA, ripa, comuna Valeni-de-
Munte.
ALBESCL -posta, sta%ie de cal. de
posta, pe când funciona acest
serviciu in Ora, la 7 k. m. de-
parte de- Ploesd si la 18 k. m.
de Mizil. Posta Albesd avea
19
40 cal, un capitan, rLn ceaus
(chihaia) i to surugii.
Pretul unul chilometru era
de 13 banl i se maT platea
,. c'ate .5o banl de fie-care poste.
pentru caruta (1868).
ALBESCT, st4e de drum de fer
pe linia ferata PloescT-Buz,
la 77 k. m. departe de tucu-
resoi si la- t 7 k. m. de PloescT.
Acésta statie deservesce mal
ales podgoriile din jud. Pra-
hoya, avênd un venit e nual de
vr'o 66.000 le!. Aci era statie
de posta pe drumul Plocscl-
Buzn.
ALBSCI-DE-MtTR, comuna. rural,
pl. Cricov, situata pe loe yes,
Muga rîul Cricovul-Sarat, la
zo k. rn. departe de capitala
judqulu/ si la 7 k. m. de a
plaseT.
Se compune din 2 catune :
Albecci-de-Mur i Vadu-Paru-
luT, cu o populatiune de io82
locuitorT (545 b. 537 f.), in care
intra si 3 familiT de tiganT-fe-
rarT ; 250 cap! de familie
197 contribuabill.
In comuna, sunt doue bise-
ricT : una in Albesci-Mur, fon-
data in 1892, cu hramul 4eSf.
VoevodY» si alta in Vadu-Pa-
ruluT, cu hramul «Sf. Die».
Locuitoril se ocupa numaI
www.dacoromanica.ro
A r9
cu agricultura. Produsul mun-
cel '1 desfac la orasul Ploesa.
'ati 77 caí i cpe, 63 yac!,
1454 o!, afara de boil trebuin-
ciosT la munca campuluY.
Locuitoril s'aA improprietaxit
la 1864.p0 no.iile numite Poi-
narénca, Margin6nca i Yadu-
ParuluT.
Scóla nu este in
Carte 4o krbati fi
comunaSCiaO
femeie. Copil. In vêrsta de sc616.
sunt 116 (6o b. 56 f.).
CDmuna, sD intiude pe o su-
praaga da 1255 h. a. In co-
muna. nu se. fabrica niel vin_
nicl tuica. &andad de matase
stup1 de albine nu sunt.
PomT roditorT nu sunt, M'ara
de ca41-va dug.T.
Comerciul se exercita In co-
muna. de 3 cArciumarT.
Veniturile comuneT se urca.
la tifra de 9421 le! i cheltue-
lile la 3565 anual.
ALBESI-DE-MUR, sat, face parte
din C. R. ca acelasT nume,
plasa Cricov.
ALBESCI-PALEOLOGU, comuna ru-
rala, plasa Cricovu, numita.
ast-fel dupe numele vechilor
proprietart Se crede ca. da-
tézá de vr'o 115 anT.
Este situata pe loe ses, 11n-
g Cricovul-Sarat, la 20
20
k. m. departe de capitala ju-
dquluf si la 4 k. m. de a pia-
d. N'are nicY un catun alípit.
PopulaOunea comund e de
3i, locuitorY (358 b. 453 f.), in
care intra si 5 familii de . iganY-
ferarY i grec.
CapY de familie sunt 174;
contribuabili 141; case de lo-
cuit 172.
In comuna e o singura bise-
rica, fondata la a. 1799 si re-
parata la 1892. Are urmatórea
inscripOe : «Cu vrerea tatald
si a fiuluY i cu ajutorul sfin-
tuluY Duh, s'ad inceput acésta
stintS si Dumnedeésca biserica
In satul Albesci, ce se pras-
nuesce cu hramul Adormirea
Precestd si a sfintifor doftorY
Cosma si Dudan si s'ad oste-
nit cu t6ta cheltuiala Dumnea-
ld Barbu Vacarescu Voivod
so%ia sa Stanca si cu fiY
Ileana, Alexandru, in çlilele
DomnuluY nostru Ion Alexan-
dru Constantin Moruzi Voe-
vod. Sfirsit i ld Dumnedeu
lauda, 1799 August II».
Biserica e deservita de un
preot.
Locuitorif se ocupä numd
cu agricultura. EY desfac pro-
dusul muncd lor la PloescY, ga-
-ra Albescl. si Urla0. Au
34 ePe, 130 vacY, 5 bivolí, 791
oY, 245 pord, afara de boil tre-
www.dacoromanica.ro
A
buincioY la m-unca ampuld.
113 IocuitorY s'ad improprie-
tarit pe mosia Albesci-Paleo-
logu, la anul 1864, d'A.ndu-li-se
471 h. a. pamênt.
Scóla datéza In comuna. da
42 ad. Localul e proprietatea
comunel, si se frecuenta, de 41
baeV si 4 fete, din num6ru1 de
14 copil (6o b. 54 f.), in vêrsta.
de scóla.. Cu intrelinerea sc610
statul cheltuesce anual 1566
lel.
Comuna se Intinde pe o su-
prafa0, de 1471 h. a. Vin
uicä nu se fabrica aci ; stupt
cu albine sunt 41.
Terenul cultivabil e prielnic
la t6ta, cultura. In termen
diu produce : 14.700 h. 1. grat,
210 h. 1. orz, 12.600 h. 1. po-
rumb.
Dintre pcíml roditorY sunt r
20 nud, 'o perY, 2I0 dudl, 16
cires-Y, 40 merY, 250 prunI, 150
Livedile da t 65 care- fin.
Comerciul se exercita in co-
muna de 5 arciumarl.
Veniturile comuneY se urca,
la 2590 le/ anual si cheltuelile
la 2472 leY.
Comuna e strabatuta de sos.
Ploesd-Buz6ä si de sos.
judeeana, Ur1V-Urziced.
Se marginesce la N. cu cat.
Valea-Mieilor (com, Valea-Ca-
lugareasca), la S. cu cat. Cío-
21
cenT, la E cu com. UrlaV §i.
cftunele Loloiasca i Magula
§i la V. cu com. Valea-Caluga-
résca §i. Albesci-de-Mur.
AL BISgRICEL laC, 4is §i §ipotu,
la N. de cat. l3r6scele, com-
Campina, plaiul Prahova.
A LB INA RI-CURAIXTURA., deal pe
cara e situata com. Aricesd,
plasa Podgoria.
ALBINART (Mo§neni-) padure par-
ticulara supusa, regimuluI sil-
vic inca din anul 1883, pe mo-
§ia Ma5neni-A1binaff, pendinte
de com. Aricesd, plasa Pod-
goria.
ALDEscf, mahala din com. Brea-
za-de-sus, pl. Prahova.
parau, isvorasce
din pólele padureY Clabucetu,
vérsa in riul Telejenelul,
in raionuI com. Ma.neciu-Un-
gureni, plaiul Teléjenul.
ALUNI (Valea-cu-) vale, isvorasce
din raionul com. Valea-Lunga,
plaiul Prahova, i se vérsa in
Valea-1uY-Dan, tot In raionul
com. Valea-Lung-a.
A LUNIU, sat, face parte din C.
R. Strambeni, pl. Varbilau.
www.dacoromanica.ro
A 21'
A LUNDU, gârla, strabate com.
Strambeni, pl. Val-hilau,. de la
N. la S., se unesce cu garla
Bertea §i. impreuna. '§I" continua.
druinul pe moia Stefesd.
ALUNPU, fost schit in cat. Alu-
ni§u, com. StrambenT, pl. Var-
1:dan.
ANET (Grópa) o vale in com.
Drajna-de-sus, pl. Teleajen.
ANET (Valea), vale, com. Star-
chiojdu, pl. Teléjen.
ANGHELESCI, poiéna, com. Fili-
pesci-de-Padure, pl. Filipesd,
care servesce rnaï mult de
islaz.
ANINI (Valea-cu-), vale, isvorasce
din raionul com. Valea-Lungd,
plaiul Prahova, i se vérsa in
Valea-luT-Dan, tot in raionul
com. Valea-Lungd.
ANTOF E LOAIA, sat, face parte din
C. R. Rifovul, Pl. Crivina. Are
o popula4ie de 66 locuitorT (32
13. 34 f.). Este situat pe VOrmul
drept al riuluT Teléjen. Ad e
o biserica fondata la a. 1783,
de cuvioil. Setrai Paraschiva
Caplescu, cu hramul «Sf. Ni-
colae í reparata de enoria§T
la a. 1875. InscriMia nu se
póte descifra.
22
ANTONOAIA, ripa, com. Drajna-
de-sus, pl. Teléjen.
APA SA.RATA, isvor cu apd mi-
nerala ce contine sare, puci6sa
fier, sitirat pe loc ses, in
centrul con-1. Breaza, plaiul
Prahova, apartinand obste lo-
ctiitorilor".
Comunicatia la ceste surse
minerale se face cu inlesnire
sunt bune pentru reuma-
tism. nalisa chimiaa a apelor
s'a facut de r'éposatul Dr. Ge-
neral Davila, insa nu suntre-
cunoscute in mod oficial.
APA SA.RATA., isvor cu apd sa-
rata. in com. Tataru, pl. Cri-
cov, pe proprietatea Mosneni-
lor, situat pe deal. Este in
departare de drumul de fier,
irisa circulatia se face cu in-
lesnire, avênd so§ea.
Apei nu i s'a facut nicT o
analisa chimica i nid nu e
recuncscuta oficial.
APA DULCE, garla, isvorasce din
dealurile ce apartin comlind.
Drajna-de-jos, plaiul Telojen ;
ud. com. Predeal, pl. Teléjen,
despartind'o de comunele Ari-
cesd çi SuranT, apoT se impreL
una Cu garla Turburea i for-
moza riuL Matita (v. a. n.).
www.dacoromanica.ro
A
A?A DE LEAC DELA. ION NITU,.
isvor ce curge din côsta
lulul Iuda-11/ica, com. pro-vila-
de-j os, plaiul Prahova. akpa din
acest isvor se intrebuinOza de-
locuitorY pentru diferite b6le.
AA DE LEAC, isvor cu apa
pucieisa in com. Ocina, paila
Peles.
APDSTOLACHE, comund rurala,
plasa Podgoria, numita ast-fel
de la monastirea Apostolache
fondata de comisul Apostoia-
che si sota sa Voichita, in a.-
nul 7102. Pêna atund se nu-,
mia MaStanesd i mal tot tc-
yitoriul era acoperit cu padurT
seculare.
Este` situata pe dealurile Mas-
tanesd, Varfirl Pietrd i Var-
ful Stand., pe 'ranga garla Cri-
covul-Sarat, la 55 k. m. departe
de capitala judetuluT i la ro
k. ni. de resedinta piase/.
Se compune din 4 catune
Apostoladie, Marlogea, Tisa
Buzata, avênd o popula#e do
1556 loc. (762 b. 794 f.) in care
infra 23 familiT de tiganT si 6
fimiliT de gred. Tiganil se o-
cupa cu fieraria Si agricultura ;
ia,r Grecii cu negotul i admi-
nistrarea mosiilor.
In terta comuna sUnt 340
capT de familie, 322 contribua-
 A
bill, 347 case de locuit §i 1 piT (3 t5 b. 325' f.) éu vêrsta
bordeit.
In comuna sunt treT bise-
ricT : una in cat. Apòstolache,
(v. Apostolache, schit), a doua
In cat. Arárlogea, fondata de
Panait Praporgic §i. reparata
de Dumitru Caramalg.0 la a.
1858 li a treia in cat. Tisa,
fondata de enoria§il aceluT ch.-
tun in anul 1893: T6te aceste
bisericT sunt deservite de 4
preoV, dintre carT doT de la
biserica din Apostolache, pla-
tiV clq stat.
LocuitoriT se ocupa maT mult
cu agricultura. Meseria§T sunt :
3 cismarT, 15 fierarT, 6 dulgherT,
4 zidarT. ET at I I caY, 7 epe,
88 vacT, ;o capre, 762 oT §i.
398 porcT. Produsul munceT 11
desfac in ora§ele Urlaffl, Valeni-
de-Munte §i PloescT.
In raionul comuneT, pe riul
Cricovul-Sarat, sunt 4 morT.
Parte din locuitorT, §1 mal
ales ceT din cat. 1Vrárlogea, sunt
mo§nenT ; ceT-l'alV s'at impro-
prietarit dupe legea rurala.
din 1864 pe mo§ia statuluT,
când li s'au dat 368 h. a. pa-
mênt.
Sc6la funcOonéza in comuna
de la 1892. Localul e proprie-
tate a comuneT. S'a frecuentat
anul trecut de 89 copiT (82 b.
7 f.), din numèrul de 640 CO-
www.dacoromanica.ro
legiuita. 'Cu intreinerea sc6leT
statul cheltuesce t anual 1404
le. &lit dcarte 27 blirbce(1 s.i 3
tema.
Comuna are in raza el rui-
nele caselor monastireT Apos-
tolache, la carT se remarca be-
ciurile de sub ele, facute cu
despaniturI §i ascund6torT.
Comuna, cu islaz, pamênt de
munca §i. padurT are 618 h. a.
Ad i sunt mai multe isvore de
apd, numite de locuiton «la
Sdrelturi» .yi «la Pute-re» .,si se
intrcbuin(ézd la lacut Mi in
timpul vcrei.
In termen mijlocit se fabrica
anual in comuna cam 240 h. L
uica. §i 750 h. 1. vin.
Comuna posedd mal' multe
carien de pie'trd fi mine de
sare, dar nu sunt puse in ex-
filoatare. Locul unde sa eisesce
_piara multa se numesce «Vir-
ful Pietrei» iar unde exista
sare «La Scirdfuri» fi sunt pli-
zite de o'meni pu,s1 de stat.
GandacT de matase nu se
cultiva. StupT cu albine sunt
76. Pamêntul e prielnic numaT
porumbulul, celor-l'alte cereale
prea pu%in.
Dintre pomT roditorT sunt :
406 merT, 154 perT, 82 dudT,
192 cire§T, 237 nucT ; livedile
dat ca la 65o care fan.
 A
Comerciul se exercita in cc-
muna de 4 carciumarY.
Veniturile comuneI se urca
la suma de 3456 leI ; cheltue-
li13 represinta aceiasT suma.
Se lega cu comunele Gor-
netu - Cricov, Podeni, Chioj-
&rica i SAngerul prin sosele
comunale.
E brzdata de dealurile :
CcrbuluT, MAstanesci i dea-
lul de sub Virful Pietrel, §i
de piscurile : Cerbulul, Bolc-
can, CArqasuluI i StâneT. Tete
aceste dealurl i piscurl se a-
lla in partea de N. a comu-
nal. Pe dealurl se cultiva vil
§i au direcliia de la V. spre F.
E strabatuta de g-arlele
Cricovul-Sarat, Chiojclérica,Va-
lea Pacurel si de valle : Sara-
turile, Ghiezurilor, PocitA, Pru-
nii Mirce i Fântana.
Se marginesce.la N. cu com.
Sangerul §i la V. cu com. Pc-
deni-Noul.
APOSTOLACHE, fost schit in jud.
Sacueni, acy Prahova, pl.
Podgoria. Era metoch al mo-
nastirel Slobozia din judeVil
Ialom4a, inchinata la monas-
tirea grec6sca Dohiarul, din
muntele Athas. Acest metoch
a fost fondat de comisul A-
postolache, la anul 7103 (i595),
care l'a inzestrat cu mal multe
www.dacoromanica.ro
mosil §i l'a pus sub ascultarea
Monastirel Slobazia.,
Asta-zi acest schit este re-
dus la biserica de mire i pen-
tru intreOnerea el se inscrie
anual in bugetul statului suma
de 2258 leí..
Are urme,t6rea inscrip :
oA_césta sfinta monastire din
vechimc pe numirea mosiei ce
se numcsce Mastanescl, se a-
fía zidita dia ternelie do rC-
posatul intru fericire cornisul
Apostolache i de Voichy,
sol;la sa, la leatul-dovelt
pragul u§el hisericeT 7 ro39,
iar inchinata 1a sfanta monas-
t. re Dolaiel din sfinta Agora-
se doveclesce dupe chrisovul
luI Mafteit Basarab Voevod-
la leatul 716o, prin care arata
ca inchina ac6stá sfinta mo-
nastirc C'a tot venitul el
Dohiriul, unde este hrarnul
sfinpor Voivocy, lar acum in
lilele Prea In15.4atulul nostru
Dorna Barbu Dimitrie Stirbey
Vo3vode s'au preinoit prin o-
sîrdia, osteneal l cu t6ta
cheltuiala paria-
telul Germano Ermonah Plo-
e§t6nul, affindu-se nastavnic la.
acest sfint laca, pastrandu-se
numal ziclaria cea titoricéscA
iind -neclintita nicAeri, iar tur-
1) Dapti rppatu1 Brezoianu. lo. 7155.,
25
lelo dtte trele ;;;i acoperi§ul,
trnpJajugraviltul §i. cu tóte
ale el'. pod6be din launtru
§i afara s'au fabut din nou a-
semenea §i clopotn4a,
du-se t6te In ca mai prósta
staro i aceste tóte s'au facut
ciincl se afla egumen la Slo-
bozia sfinO.a-sa parintele Ga-
vriil Arhimandtit, la anul dela
Christos 1850, luna August».
APOSTOLACIIE, padure a statuluY
in intindere de 255 h. a. pen-
dinte de com. .A.postolache,
pl. Podgoria, fonne.,la din tru-
purilc : Lacu Trestiatu (35 h.
Ursóia (41 h. a.), Virful
PictreY (12 h. a.), Valea Pa-
cure (150 h. a,) i Racorelele
(f7 h. a.)
.11DOSTOLACHE, (Vatra-Schiturig)
proprietate a statuluY, com.
Apostolache, pl. Podgoria, a-
rendata anual cu vr'o 35.000
face parte
APOSTOLACRE, sat,
din C. R. cu acelaV nume,
plasa Podgoria. Are o popu-
14iune de 285 locuitori (136 b.
149 f.) Cade in centrul co-
munell i este rerdirla el.
Aci e schitul Apostolache
(v. a. n.), deservit de 2 prec41.
LocuitoriI S s'au impro-
prietarit dupe legea din 1864.
Ak,1/4TOTI, inunte in judeul. Se.-
www.dacoromanica.ro
A 2^
cuenilor (ac,1I Prahova), pro-
prietatea Stolnicului Scarlat.
Prin slemnea acestui munte
este hotarul '.ntre -0,ra RomA-
nésca si Ardcal, disfrialegerca
Pculd l 776.`, iii a'omnia
Scarlat Vodd Gkica.
ARDELET, cea real mare poiéna
dupe riul Teléjen, in com.
Maneciu-UngureM, plaiul Te-
léjen.
ARDE-13XlikST, un platou, in
cat. Bustenari, com. Telega,
plaiul Prahova. Pe acest pl-.-
tou se afla mai multe puOrí
de pilcurd. 'Ina a nu se ex-
ploata pacura d'aci, a ars in-
fundat diferitele gaze din pa-
m'esnt
; si a isbucnit ca un vul.-
can arlênd pam!,sntul pe o
mare intindere. Acum insa so
exploateaza o maro cantitato
do pacura i do o buna cali-
tato. Acest platou pórta acest
nunr.s.., care nu se póto
nicT o da.ta,
ARTA TXTARASCX, localitat,- in
partea de E. a com. Petro-
§anY, pl. Crivina, dr..spre carri
se povestesc c aci
bark Mark, pe timpurile
cutreIerau
ARICESCI, dea com. AricescI,
pl. Podgoria pe care se cul-
tivO ith h. a vie.
26
ARrctscr, conk. rutalk, pl. Fili-
pestl. Orf-ce acte vechi Tela-
tive la infiintarea comunef
Tiatrilnif nu cred ca co-
muna sa aiba o vechime
VnAre de 200 anf.
Erce situata in partea
E. a tl'uluf Prahova la 14 k. m.
de-parte de Ploesef,_ Capitala
jUdetuluf i la 5 k m. de Ei-
iipe,scf, ,re§edinta pld5ef.
N'are niel: un catun alipit.
Partea tie N. a comuneI se
maf numesce çi Stoencsa. Are
o populatiuna. de 1158 locui-,
ton (546 b. 612 f.), in care
intrá, 21 famiiii de ti.gani.
'Capf de familie sunt 268;
contribtiabilf 21 I 256 case de
; d-lor Rachtivan, frati I Coci u-
locuit.
In comuna sunt: 2 -bisericf ;
Una fo.ndat'a la 1777, i pórti
urm6torea inscriptie
sfirmi biserica s'a ridicat in-
tru hramul .sf. Prooroc Die :;;i
st Nicolae in dilele Prea Inal-
tatuluf nostru domn Alexan-
dru ipsilante, de robul luf
Dumnesleu ilie Aricescu, cu
setia sa Néga 5i de robul lui
Dumnezeu En ache Väctrescu,
vel A-istier la 1777». AC6Stä
reparAt la a. t 887.
A &lila biseric'd, cu hramul
Sf. -Nicolae» s'a fondat la a-
nul 1811 de Nicola iBlaa
Neiciulescu i reperatirt la a-
www.dacoromanica.ro
A 26
nul 1880. (Inscriptia nu s'a
putut citi, mare parte tiind
macinata).
Pre langa agricultura, lo-
cuitorif se maf ocupa i cu
fabricarea varuluf in cupt6re
mici, pe .care '1 desfac la Plo-
efiCI.
n C )111110A, sLint ; 52 Caí, 12
epO, 360 boT, 134 vaci, 681
of, 323 porcf.
In raionul ~une', pe fun
iaz ce ja na,scere din riul
Pralto va, sunt doue mon de
macinat, sistom primitiv.
Locuitorif, in numOr de 177,
s'ajii. improprietarit duPe legea
runfla din 1864, pe ntoiile
beiu, 1. Enachescu, P. Pa-
tra,cu !;,i Toma Vasilescu, când
li s'ati dat 543 4. a. pan-n."1M.
Carte a inceput sa se in-
vete aci de prin- anul 1858
peste vre-o do'f ani s'a sus-
pendat. In anul 1872 s'a re-
inceput i iaraÏ a incetat
In 1884, de cand function6za
re gutat. corte rog b/2rba(1
ri Sc6la s'a frecuen-
tat In anul trecut de 57 co-
pif (54 b. 3 f.), din numOrul
de 164 copif (92 13. 72 f.) cu
vt-rsta de sc6111. Cu intreti-
nerea sc6leT statul cheltuesce
anual h104 lef.
Comuna se intinde pe o su-
 A 2
prafatd de 1271 h. a. pArntsnt.
Se fabrica, in terrnen 'me-
diu 135 h. 1. tuicd; vil nu
sunt.
Itaf toate, femeile d'ad se o-
cupli el] cultura g,andacilor de
mdtase, 1r mid cantitatY. Pro-
dusul lor e cam 350 k. g. p.-,0-
go;Y. Stupl cu albino sunt 12,6.
Calitatea terenuluí cultiva-
bil e de o calitate inferitíra
ti nu pot reui alte cereale
porumbul, grkil i ovOzul.
Productinne3 ce se obtine
e mal' tot-deatina pntin satis-
facilt0re, neputn,du-se recolta
de cilt maximum n chila
pog-mi. 1 ntr6?,-a productiune
din anul agricol 1802-93 a
fost riu 4486 h. 1,, porumb
6634 h. 1 ovk 7374 h. 1.
Poma roditorY sunt in co-
muna : 260 mee, 120 peri, 700
ducp, 200 cire;i, 2000 nuci,
520 zarzari, 540 gutuY.
Comerciul se exercitd in co-
muna de 5 carciumarT.
Bugetul comune1 presinta la
veniturt suma do leí 3150
la cheltuelt ..2995 let anual.
spsoa travers6za ,comuna
de la N. la S. inlesniml co-
rnunicatia spre N. cu com.
Nedelea si sprr S. se unesce
cu sos. judet('-nd Ploegclrèr-
g-ovi;te, inlesnind comunical?ia
cu Ploesci.
www.dacoromanica.ro
Se marginesce Cu mo;iile
Nedelea, Filipesci, Brata§anca
Darman6sca.
ARICESCÌ, ale, com. Aricescl,
pl. Podgoria, prin care, curg.e
apa strata. Isvordsce din ra-
ionni com. Aricescf, din locu-
rile de cultura, curge de la
E. spre V. i apoY se indreptd
spre E.-eF;ind din comuna.
ARTCESCE, phdure particulara su-
pusa regimulai silvic inca, din
anul 1833, pe moia. Aricesd,
pendinte de com. Aricesd;
plasa Podgoria,.
ARICLSCI, odure a statuluí in
intindere de i h. a:pendirt,
de com, Aricescf, pl. Filipesc.,
formara din trupurile : Dur-
ducu-Mare, DurducuWic, Pa-
langa i Lastaru,
ARACEser, comuna rurald, plasa
Poclg-oria. Date sigure d.esPre
infiintacea acestel comane nu
exist4. 13(trinii povestesc'cá
pe lnul numit «Sili;te» a
fost un sat Tatarasc, numit
Arice-scf," un-de se fticea
tru-g- anual, numit «Drag-aica»
si ca Rourfinil, sub Negru-
Voda, isgonind pc- Tatarl, a-
cel ,sat s'a desfiirqat §i s'a
format e-el actual, tot cn act.-
28
lasT nume, locuit de RomtinT.
Comuna este situata pe dea-
lurile : Pinénca, Albinari, Pla-
iul i Cenusari, la 50 k. m.
departe de capitala judeOluT
si la 1.5 k. in. de a plaseT.
La inceput, comuna AricescT
a fost situata pe locul numit
dupa isgonirea Ta-
tarilor locuitorir 'si-au facut
case pe dealurT si coaste.
Are o populatiune de 1473
locuitorl (7 ro b. 763 f.), In
care intra si 21 familif de V-
gani-viorarT.
Cap. de familie sunt
contribuabill 236 si case de
locuit 302.
In comuna sunt 2 biserid :
una veche de lemn, ruin ata
cu inscriptia nediscifrabila si
alta cu urmat6rea inscripOe :
«Cu ajutorul luT Dumnedeu
s'att ridicat areasta sfinta bi-
serica din tem lie prin osardia
si cheltuiala t tulor locuitori-
lor acesteT co. intru cin-
stea hramuluT «Sf. Erarh Ni-
c-)lae» sf. M.cenic «Teodor
Tiron» si sf. «Ioan Botezatorul»
incepêndu-se in anul 1865, in
qilele DomnitoruluT Alexandru
Ion I. Cuza, i savirsita in a-
nul 1873, in dilele MarieT Sale
DomnitoruluT Romaniell Carol
1, fiind Mitropolit P. S. S
N ifo .
www.dacoromanica.ro
28
Aceasta 'l iserica. e desnwita
de un preot.
Marä de agricultura, partc
din locuit:-)rt se. mai ocupa cu
dulgheria.
In comunti sunt : 6 cal, 103
yací, 216 bnl, 7 capre, 942 of
si 274 porcli
Parte din lo cuit.--)ri SlInt M3.;-
nonI, 133 s'au improprbtarit la
1864 pe nigsiele statului :
darusanu, s.f. Glieorglie-Nou .si
part-, la AI.)snenT, cand li s'au
dat 407 h. a. pain:,'.:nt.
Sc6la exista in comuna de
325, 14 anT. Cu intretinerea ei sta-
tul cheltuesce anual 1566 lei.
S'a frecuentat in anul tre:.:ut
de 66 copif, din numOrul de
272 coph (116 b. 156 f.), cu
varsta de sc6la. cart,; 86
barba(/.
In comuni sunl arme sToli,
numile ale «G,-nk'fè, (lamtntal
surlat a'rell' in ¡os, mide S:1411
aP fostin zveltim-
orne de sare. Pud:in mal los el
ad ese isvorul di ala saratti,
deslre cara 7,01:h/ in ìiia jos.
E de (Alarme ea act:le
In limfiul lloilor toren(lale.
,;kit ala cu nu maly zgromot,
d(ind'o afarel sarala.
Suprafalia totala a COM11310f
cu islaz, painênt de cultura,
padurT, este de 2800 h. a.
Ca ale mineral(' sunt aci
29
201 iSS'Or de afid sitratd, is-
vordsce de snb G",-n1:1",
(71/6' doii viiìe sztlyenníse,
trebui,, (a/cdc locuitori In ~ir?
fri,*07trilor. Aceste vinifdre si/n/
firundul ap.'t Sdritd
mlq-inca c,'
cifre comuna Snram.
FaeLs-nd media color tref ant
din turna, vedern c M comu-
na Aricescf so fabrica mn tor-
men mediu cam 616o d. 1. tuica
yi 694 d. 1. vin.
In clinnn# se firesni5une a 6'
sarc In loc7l/fil(ile n'Imite «Pe
«Grdp Gente,» fi
centrul comund (afirdpc de ihri-
mdrie), In l'ocia nninit la «M-
rlituri», car,r lilt cresce nicl
un ji'l .plan/U.
Gandaci de matase se cul-
tiva numaf pentru trebuintele
familiare, Stupf cu albine sunt
120.
Pamet.ntul priesce la orf-cc
cultura, Terenul cultivabil pro.
duce : 12 b. 1. grau, 88 h. 1
ovl'z, 644 h. 1. porumb. Dintre
pomi roditorf sunt : 604 mor)"
275 perT, 16o duc,h, 4,3o cire§1
428 nucf, 256 V1011T, 215 per-
sicY. Livezilo dat 324 care de
fan..
Comerciul se exercita in co-
muna. de 4 carciumarf.
Veniturile comuneT se urca
la 4356 leY,
www.dacoromanica.ro
29
t
Tref sosele vecinale
nesc comunicatia intre com.
Aricescf i cpmunele Tarlescf,
Predealu §i Suranf.
E brazdat4 de dealurile : Ce-
nu§aff, Parlenarf, Roncesci,
Staiculescf sj Albinari-Curma-
tura. Ca phonf sunt : Poiana,
StaneY, Fata-Caprei pisc_u-
rile : PlavaT, Sindrila, Tapul,
Piétra, Bufnei i Cornatelu.
Pe albia vaief AdancT
intinde, cu directia de la S.
la N. §antul numit uTatarttsc»
(v. a. n.). Poenile servesc de
pa. une vitelor pentru cosit.
E udata de vaile Aricescf,
Pineanca, care curge intre pis-
curile Tapul Ti ;;indrila, Adan-
ca, numita ast-fel din causa a-
dancimef séle, i garla Sarata.
Se marginesce cu comunele :
Tarlescf, Carbunescï, Suranf §i
Predealu.
.3.RICESCT - DE - j'OS, mah ala, face
parte din C. R. AricescT, pl.
Filipescf
ARICESCI - DE sus. mahala, face
parte din C. R. .,-kricescT, pl.
Filipesa Ari e rerdinta co-
munef.
ARICLUTe, vale, com. Vadu-Sapat,
pl. Cricov.
 A 30
ARIONESCI-NOT, °aun, com. Ur-
latti, pl. Cricov,
ARTÛNESCT-VECI-II, caun, com.
T.Trlatti, pl. Cricov. Aci e o bi-
sexica fondad la anul 1819 u
urm6t6rea inscriptio: «S'a zi-
dit aCe.stt sfilnd biserict cu
patronul «sf. Ion» din temelic
de robul luti Dumnedeu Ton
Arion la anul 1819». S'a re-
parat de primaxie la anul 1877
si s'a invelit (Ti nou la anul
1891.
ARSA, sat, face parte din C. R.
Valea-Calugitir6sca, pl. Cricov.
ARSENIE, vale, isvorAsce (lela
N. V., de sub muntele
.$i-
potu, i Se v6rsa, 'In rlul Prt
hovita, pe malul drept.
ASCUNSA (Poema,), poéna, com.
Tarlescti, pl. Tel6jen.
AT,IRNANti, sat, face parte din
C. R. Soimari, plasa Podgoria,
nade se trampa'''. a .fi sare.
AzITGA, statie de drum de fier
pe linia, ferata Bucurescï
Predeal, la136 k. ni. departe
de Bucuresd §I la 76 k. m.
de Ploescti, intre garile Bus-
tenti (3,7 k. Predealu
(7,8 k. Infiintarea acesteti
micti statiunti se datoresce fa-
www.dacoromanica.ro
briceti de sticlArie ce se afld
in aproprirre si marcti fal3ricti
de t6srituri de lmnä. a compa-
nieti Rheim-Scheser.
AZITGA, pArau, isvorasce de la
E. de com. Predealu,
Peles, din muntele Fatzt-Ga-
vanef ; curge de la S. spre
N., face o curha. pe la sud de
muntele Petricica, s'apoti ja
directia spre F,ud p'e'na la lo-
cul numit «Chela Azug-,eti» de
unde se indrepte,za spre V.
la. Azuga, unde se ve.rsa,
in partiul Prahovita, In fata
muntelui Sorica, nu departe
de gara Azug-a.
Azuga primesce pe
drelita. Valea-Limba.selulut
pe stánga valle : Turcul, Ste-
veti, Unghia-Mica, Orjog-e)e,
Ceause)ia, Valea-Cazacului i U-
rechia, afara de altele niai micti.
catim, resedinta com.
Predealu, plaiul Peles, in par-
tea de N. a Wrei, la 7 k. m.
dela -botar, linde valle Praho-
vid i Azuga se impreuna.,
formand riul Prahova.
Acest catun, in teyta comuna
Predeal, este ocolit de munti
inaltI, traversat In lung i lat
de un ir neintrerupt de. vil--
furi, dealurY, piscuri i colnice,
umb rit cu padurti seculare-
31
multa vreme neumblate de
picor de omudat de o mul-
time de ape cristaline, ce ser-
puesc unele linitit, altele Cu
O repeqiciune ngvalnica
Multimea nesfgrsita de pei-
sage i panorame pitoresd ce
intAlnesd la tot pasul, codrif
cu coamele Inverc,lite, virfu-
Tilo ascutite ale Bucegilor cu
crestele incaruntite, ce se perd
in ingltimile aerului, frumu-
setea verd, strajnicia ernd,
apol multimea de vile, case
de locuit i fabrid t6te la un
loe, dau comund Predealu
catunuluí Azuga un caracter
Cu totul particular. Si aceste
--regiunl,, cu pod6ba lor nesti-
mata, au darur d'a fermeca,
d'a captiVa cgRitorul; °are nu
se mal satura de a privi
nu se mai indura de a se des-
lipi de ath'tea frumusetY.
Numi?ea de «Azuga» nu-
mire romana, deriva déla la-
tinescul «ad-juga;»adica «langa
jugul muntelui».
Azuga de az1, satí localita-
tea unde apele Azuga i Pra-
hovita se intálneso, formand
valea PrahnveT, s'a numit pLna
la anul 18br «Intre PrahoveY
1) D-1 J. ti. 1311)c, cartea sa
plaiul Pele. Mal tot ce scricin aci cst
reptotitts (lit; w4stii, interesantzt lucrar,
www.dacoromanica.ro
A 31
iar din acel an, o data cu
deschiderea g-grei, s'a dat a-
cesteTlocalitatT numirea de
«.-kzuga» dula valea ce din
timpurY preistorice p6rtg, a-
cost nume.
Constructiunile ce se ga-
sesc la Azuga sunt : Casa Ad-
ministratiund Domenielor Co-
r6nd, casa Su, sc61a--zidita din
fondurilv bunulul nostru Suve-
ranfabrica de Ciment, fabrica
de sticlarie, g-a,ra ;;i casa Ble-
bea.. La p6lele munteluí So-
rica se ridicg cladirile fabri-
cei de postav si fabrica de
salam.
Pe luncile, Azugel se intinde
un sal non, cu strade regu-
late, compug din case fru-
móse i solidé, pentru locuinta
lucratorilor fabriceí de postav.
Terenul pe care este infiintat
acest sat, este dat de M. S.
Regele, proprietarul mosid,
In mod gratuit, iar fabrica de
postav, caro a facut Cu chel-
tuiala sa aceste constructif,
vinde de ved celor ce voesc
a se stabili definitiv a.d, case
Cu curtile lor, in pretill cos-
tuluí, i numaI cu conditiunea
d'a i se- ratribursa valArea
rate, pe termen de -ro ani,
--Di
fara nid o 'dobirlda. In sus,
pe valea Azug-eI, sunt fabri-
cele ci var oAldasaro i Re-
32
nard» in Susaitt «fabrica de
chereAea»
Afara de luncile Azuget,
aci nu sunt locun proprit pen-
tru aratura, cl numat de f.:c-
uete. Inainte tie 40-50 am,
aci se cultiva in si canepa,
cartofi si legume. Pomit rodi-
tori lipsesc cu desavirsire.
Livezile si finctile sunt bo-
gate in plante graminee si le-
gumincís- din cele mal bune,
ceia cc. da branz-.turilor de A-
zug-a o reputatiune particulara.
Padurile ocUpa apr6pc. in-
tr6ga supraf4 a teritorulut
comunet PredeEdu. Relieful, al-
natura terenului,
ti tu din e a Si
convin aci nurnat pentru ve-
geta0unea forestierA.
Fagul forméza spccia domi-
nanta a padurilor, apot vine
bradul i moliftul, care a in-
ceput a fi mai rar, din causa
ca esploatatiunile de péna a-
cum s'au facut mal mult pen-
tru estracOunea luí, ca avênd
mat mare val6re.
Primele inceputurt de in-
dustrie in Azuga, le gasim pe
la anul 183o.
Un anume slan, venind
din Ruckr unde dupe cum
se scie, exista pc la finele
coluluí tracut o fabrica de sti-
clarie-. a infiirqat ¿bel «Intre
www.dacoromanica.ro
A 3
Prahove» livezí, la margi-
nea paduret, cam pe locul unde
este asta-111 pichetul de paza.,
o fabrica de sticlarie. Acésta,
fabrica n'a putut functiona de
cat 2 3 lunT, fie din causa
ca arenda era prea nutre si lu-
crat3rit prea scumpi, fi- ca era
concurat de fabricele din Tran-
silvania, sau lut Alsan lip-
sit fonduril- necesarit.
Fabrica remaxii*Ind pustie,
proprietarul moiei, Banul
lipescu, a inchiriat'o unut Bu-
curescean, Iabras l.ipscanul,
dar niel acesta n'a fost mal
nomen:" de cia predecesorul
cací, nu se scie din be
motive, labras a fugit mal ina-
inte d'a incepe fabricatiunea,
iar fabrica a remas cu totul
in parasire.
Din lemnaria cladirilor
bricei de sticlarie, 'si au con-
struit mal tardiu multi tarant
din Azuga, pe marginea sobe-
let nationale, casele lor, iar
pikra, silicatá, adusa din cari-
erile din Azuga, mun0 Zamu-
ra, si alt material brut, adunat
de labra, Lipscanul a trecut
in posesiunea fabricei de sti-
clarie actuala, care s'a infiin-
tat la 188o, functionlind la in_
ceput cu un cuptor. La 1881
s'a construit inca. un coptor sis-
ternatic eu gaz warian i la
33
1891 cel d'al treilea cuptor,
cu foc direct.
Produsele fabricei de sticla-
rie sunt bine cautate pe pie-
tele Romane si sub regimul
tarifuluT Autonom, fabrica a-
césta a flacut insemnate pro-
grese. Ea ocupA. actualmente
250 lucratorT, in mare parte
din Boemia.
La locul unde muntele So-
rica se scalda in apa Azugel,
pe un platou frumos, umbrit de
o padure désa. cu arborT inaltT,
este fabrica de postav de la A-
zuga, un mare stabiliment in-
dustrial, cu cladirï impunOt6re
si cu masinï multe si perfec-
tionate. A inceput sa, functi-
oneze la i Aprilie 1887.
Fabrica de postav intrebu-
intéza in fabricatiune numaT
lina curata din téra si produ-
ce t6te tesaturile de lana cu-
noscute in comerciul Roma-
nesc sub numele de «bravo-
venie» cae se importau pêna.
'in c,lilele n6stre in mare parte
din Transilvania. Fabrica de
postav ocupà. in permanen0.
un num6r de 400 lucratorl de
ambe-sexe, din cae aproape
jum6tate sunt RomanT, iar cei-
l'altT in mare parte SasT din
Transilvania.
La anul 1885, Inginerul E.
www.dacoromanica.ro
A 33
Erler a infiintat la Azuga, pe
mosia Sorica, o fabrica siste-
matica de ciment roman.
La 1888, tot acest inginer
a infiintat pe Valea Séca o
nou6 instalatiune analoga, iar
la 1892 a construit in mun-
tele Piétra-Arsa un cuptor sis-
tematic pentru var alb, si as-
ta-c,IT t6teaceste instalatiunT
moderne sunt in deplina func-
tionare,!eproducênd un ciment
de o calitate superi6rd, recu-
noscut de buna. Fabrica a-
césta ocupA in permanentA 70
lucratorT, in mare parte Ro-
manT.
Acum vr'o 15 anT, d. Ma-
teiq Mocanu, a infiintat la
Azuga o fabrica de cascaval.
Fabricarea luT e tot asa de
primitiva cum era si maT ina-
inte cu sute de anT.
Fabrica din Azuga produce
anual 30.000 k. g. cascaval
de buna calitate, cunoscut in
t6te 'Arpe sub denumirea de
«Cascaval- de Azuga».
La a. 1877, D-1 Carol Sche-
eser a infiintat aci o fabrica.
de salam. Ea functionéza regu-
lat Cu 5 masinT speciale si pro-
duce salam de Q calitate .egall
daca, nu ,superi4ra. salamuluT
de Brasov3 precum si tot fe-
lul de carnurT afumate.
3.
34
B.
BABA, muchie de deal in com.
Salcia, pl. Podgoria, acoperità
cu pddure.
BABA ANA, deal la V. de clt.
Nucetu, com. Gornetu-Cuib,
pl. Podgoria, acoperit Cu vil',
si numit ast-fel de la o vechYe
)
poses6re.
BABA ANA, ripA sub Virful Co-
morilor i spre dealul Baba-
Ana, com. Gornetu-Cuib, pl.
Podgoria. Terenul fiind hu-
mos fuge spre vale, ma1 ales
in timpur): ploi6se.
BABA .A,NGHELINA, fantana in
com. H6.budu, pl. Têrgrr, din
care i-iea inceput riulqu Bri-
beagu.
BABA IOANA VÉDUVA (Dela-),
loc isolat cu mal.' multi poni
roditor):, tufe O. sAlciT, in su-
prafa0 de apr6pe 2 h. a. si-
tuat in corn. Pucheni-Mid,
pl. Crivina.
BABA SANDA, pardu, isvorAsce
din p6lele dealuluï Cuibu, com.
Gornetu-Cuib, pl. Podgoria ;
curge dela N.V. spre S.E. pe
1ang6. dealul i islazul Baba
www.dacoromanica.ro
B 34
Sanda, §i se vérsA in garla
SAra4e1u, in partea de E. a
bisericei din Cuib, tot in ra-
ionul com. Gornetu-Cuib.
BABA SANDA, deal in partea de
N. a a.t. Cuibu, com. Gornetu-
Cuib, pl. Podgoria, numit ast-
fel dela o veche posesóre.
BABA SIMA, moie a statulni pe
teritorul com. Fulga, plasa
Campu. A fost pên6, acum
cate-va deceniï a m-reT Sta-
vropoleos.
BABEL vale, isvorAsce din apro-
piere de muntele Virful cu
Dor, com. Predealu, plaiul Pe-
1e; curge dela V. spre E. §i
se vérsA in garl4a Uratórea,
in raionul cAt. Poiana Tapu-
luY, §i impreund in riul Pra-
hoya, pe malul drept, tot in
cercul atunuluY Poiana-Ta-
pulut
BABET (Virful-), deal in com.
Ederile, pl. Filipescl, servesce
de pA.§une vitelor locuitorilor.
BABELE, munte la stanga Jepilor,
spre valea 'Ialom4eY, inalt de
2060 metri d'asupra niveluluT
MareI-Negre. Construqiunea
35
arhitectonica a acestuT munte
este plina de amanunte com-
plicate i bizare ; pe el par-
ca sunt semanate o n'ultime
de monumente megalitice, dol-
mene, cromlekurY i menhire,
ridicate de o generatiune de
druidT giganticT pentru ado-
rarea cine scie carta geu In-
grozitor. Prima-véra, aceste
pietre sunt acoperite cu un
bogat covor, format de o mul-
time de viorele albastre (viola
declinata), ce cresc pe ele §i
carora poporul le dice Unglzia
BABWL, padure a statuha In
Intindere de 850 h. a. pen-
dinte de com. Te§ila, pl. Pele.
BABDUL, munte la N. de com.
Maneciu-UngurenT, plaiul Te-
léjen, udat de parâul Cheia
la N. i paraul Babe§ul la S.
BABEI;UL, pârás.u, isvorAsce din
muntele Babe, curge de la
N.V. catre S.E. §i se vérsa in
riul Teléjen, pe malul drept,
In raionul com. Maneciu-Un-
gurenT, pl. Teléjen.
BABE5,+UL, ZA.NOAGA i BRATOCEA
(MuntiT-), mo§iT ale statuluT
pendintl de monastirea Sna-
gov, care pe periodul 1888-93
s'au arendat cu 2800 leT anual,
www.dacoromanica.ro
35
In plus 480 leT plata de pa-
duran l confinistT.
BACIU, ba1 de apa sarata ce is-
vorasce din minele de sare
parasite, situate in centrul co-
muneT urbane Slanicu, plaiul
Varbilart. Apele apartin sta-
tului" i se aren déza de Direc-
tiunea generala a Monopolu-
luT StatuluT. Sunt situate in
regiunea unuT munte de sare
ce domina asupra vederel" Sla-
niculuT. Comunicatia la baT se
face cu Inlesnire prin gara
SlaniculuT
Apele sunt sdrate si mal
contin iod In mara can titate
fi er. Ele sunt bune pentru reu-
matism,bóle de fenzer, de piale,
scrofurY i altele.
S'au facut analise cualita-
tive de mai: multI medid, insa
nu oficial, ci In particular, ara
a se fi publicat pana acum.
Baile sunt adminis' trate de
d-1 Ion T. Popescu, care le
cauta in antreprisa, in asis-
tenta d-luT Dr. Margulius
Arge§anu. De§i sunt mult vi-
sitate, Cu tette acestea pêna
acum nu s'a facut niel un re-
gulament al bailor (VezI Mi-
haiü
BAIA (La-), localitate in com.
OparitT, plaiul Teléjen, und&
36
este un isvor Cu apa minerala,
ce contine sare i puci6sa.
Apa sa nu se intrebuintéza
de locuitorI.
Bétreind sfiun cd Iii acest
loc a fost odiniórd mina de
sare acésta se dovedesce firin
urmele fiodurilor si ale dru-
murilor regulate ce duceau
la Bala In téte diregiuzzile.
Tinzfizzl cdzid acéstd mind se
esfiloata In regitM MG se scie
Cu szkrurantd , dar se scie cd
fielnd la a. 1803 on-ce locuitor
avea vote sd zea sare liz schlm-
bul una dan anuale de un
fuior dc cdnefid sazt de in
o odind.
BATA, vale, isvorasce din dealul
Malini, com. Pacureti, pl. Pod-
goria, curge dela N.E. spre
V. si se versa In Orla Tur-
burea, tot in raionul com. Pa-
BAIA-VERDE, vegli «Carbunénu»,
gura de Ocna, com. Slanicu, pl.
Varbilau. Apartine statului"
contine sare-iod,intrebuin(tindu-
se fientru reumatism,
scrofule, bdle de fiiele f i de mi-
trd' ,bóle de ficat pete fie corfi,
duren de cap, etc.
BAIU, numit i «Dihamul», mun-
te, co.m.Predealu, plaiul Peles,
www.dacoromanica.ro
36
care servesce de limita intre
judetele Prahova i Dâmbo-
vita, la N. de muntele «T'aria
BerbeculuT» inalt pe 1598 me-
tri d'asupra nivelultg MareI-
Negre.
Din jaiba boerilor Constan-
tin Cretulescu, Const. Dudescu,
Medelnicerul Grigore Hrisos-
coleu i Bibica, sotia rèposa-
tuluI Paleologu, catre Mihail
Const. Sutil V.V. se constata
urmkórele
Ca nisce Sasl din Rij-
novul TransilvanieY, in dilel e
1111' Alexandru Voda, bazatT
pe un zapis al
Voda cel Vitéz, care le de-
dese muntele sa pascä cu oile,
au cerut luT Alexandru Voda
sa le intarésca actul, i acesta,
dupa cercetarile facute, a luat
acest munte, ca o mosie ce
se afla domnésca si a dat'o
danie bisericei: crestinescI din
satul Rijnov ;
Ca s'a numit epitrop al
munteluY Baiu, Stolnicul Du-
mitrache si acesta asa se
vede in chrisov a orinduit
pe un Ionita Lébu din Bra-
sov, ca sä aiba asta epistasie,
sa vinda muntele cuT va vrea
banii: sa-1 cheltuiasca la tre-
bile bisericeï si pe tot anul
sa-si dea socotela la dumné-
luT Stolnicul ;
37
3) C. dupe mórtea luT Lébu,
boeriT au reclamat iare.sT si ce
Domnul Mavrogheni a orin-
duit pe Stefanice., ispravnicul
judetului si pe Mihalache, va-
taf ot plaiul Prahova, carY,
mergend la fata loculuT, din
merturiile ce au fost s'a ade-
verit spusele boerilor si li s'a
lesat muntil in stápanire ;
Ca la lét 1790, in vre-
mea ste.panireT Nemtilor, Sa-
§iT dand jaiba la Viena, au
venit cu ordin aicT in téra,
cand la divan se afla Enten-
berg si s'au judecat, proband
boeriT de mal' sus, posesoriT
munteluï, ca re.posatiT intru
fericire DomnY, n'au flicut cu
totul danie nicY biserice1 din
Rijnov, nicT Sasilor, arä nu-
-mal ierba sä o pasa, cu oile ;
Ca cu tete reclamatiu-
nile boerilor, muntele Baiul,
numit si «Dihamul» (v. a. n.),
a remas bisericei romanescI
din Rijnov, ce.cT asta era do-
rinta fratilor Udriste si Toma
Postelnicu, donatorY.
BALABAN, numire vechie a sa-
tuluT Nisipósa din com. Harsa,
plasa Podgoria.
BALABAN, munte la N. de com.
Meneciu-UngurenT, plaiul Te-
lejen, pe care '1 uda riul Te-
lejen si paraul 'rampa.
www.dacoromanica.ro
B 37
BALACA, sat, face parte din C.
R. ScaenT, pl. Podgoria. Are
o populatiune de 268 loc. (140
b., 128 f.).
Aci e o bisericä fondata de
familia Cantacuzino, la anul
1797, si refacutä la a. 1840
de Grigore Filipescu.
Inainte vreme acest sat se
numia «Valea Cdpusescilor».
BALACA-SCA.ENT, proprietatea E-
forieT Spitalelor civile din Bu-
curesd, fostä pendinte de schi-
tul T'erg-sor, com. Sce.enT, pl.
Podgoria, in intindere de 6o4
h. a. din carT 8o h. a. supra-
fate, impdurita si 524 h. a.
teren cultivabil si finete, a-
rendate. pe periodul 1886-91
cu 5900 leT anual, impreune.
cu o móre. cu 4 1-6-te pe apa
Teléj e nuluT.
BALALIA, fantâna cu alpe, ce
contine iod si pucióse., com.
PdcuretI, pl. Podgoria ; apa
acesteT fantanY se intrebuin-
téza la beut.
BALITA, vale, isvoresce de la
E. de com. Cornu, plaiu Pra-
hoya, curge spre S.V. si se
vérsa in riul Prahova, in ra-
ionul cet. Câmpinita si orasuluT
Campina. I s'a dat acest nume
pentru-cä la inceput a fost
38
facutd de un locuitor anume
Muta. Se lice ca apa ce ca-
dea dupe dealurT ineca gra-
dina acestuT om. El ca sa im-
pedice acésta, a facut un sant
prin gradina lui si l'a dus
p'èria in riul Câmpinita, ca
ast-fel apa ce venea dupa dea-
luff sa se scurga in riu. Cu
timpul insa s'a format o val-
cea, ce acum e fórte mare.
BALISTERA, localitate pe albia
riuluT Prahova, com. Crivina,
pl. Crivina, de unde locuitorii
scot si cara pietris.
BALOTA, trup de padure a sta-
tuluï in intindere de roo h. a.
pendinte de comunele, BatescY
Pucheni, pl. Crivina, care
impreuna cu trupurile : Bo-
darlanu (263 h. a.), Vacaria
(25 h. a.) si Pucheni (r5o h. a.),
forméza padurea Gura-Criv-
tulut
BALOTINA, isvor, uda com. irna
pl. Thrgsoru si se vérsa in
riul Prahova.
BA_LTA., lac la N. de com. Balta-
DómneY, pl. Câmpu, Cu sor-
gintea tot in comuna.
BALA-DOAMNEL comuna rurala,
plasa Câmpu. Anul infiintareT
www.dacoromanica.ro
B 38
nu se cun6sce ; se scie insa
positiv ca s'a format din ómenT
venitY aci de la munte.
Este situatd pe 61-mul stâng
al riuluT Ialomita, avênd la N.
lacul numit «Balta» la 27 k. m.
departe de capitala judetului
si la i i k. m. de resedinta
plasel%
Se compune din 3 catune :
Balta-DómneY, Lacu - Turculul"
Curcubeu, avênd o popula-
tiune de 1273 loc. (645 b. 628
f.), in care infra si 12 familil
tigarg, carY se ocupa cu cara-
midaria i vióra. CapY de fami-
lie sunt 273, contribuabilY 241.
case de locuit 262 i 2 bordeTe.
In comuna sunt 2 bisericI :
una in cat. Lacu-Turculuï, fon-
data la a. 1871 si a doua In
Balta- D6rnneY, cu urmat6rea
inscriptie: «Acest sfint i Dum-
nezeesc locasY, prin indemnul
ajutorul tutulor locuitorilor
comuneY s'a inceput din teme-
lie la anul 1883, Iulie I, in
Prea S. Mitropolit Primat
al RomanieY Calinic si ale Ma-
jestateY Séle RegeluY Carol I,
Reginel Elisabeta, proprietar
al Domeniuldf Cor6neT Gher-
ghita, care prin D-1 Adminis-
trator Ion Kalinder a ajutat
mult la lucrarea acestuT sfint
locas, precum asemenea cu
ajutorul D-luY I. Macedon, a-
39
renda s mosieT. Gherghita,
s'a terminat la anul 1888, Mar-
tie io, n ilele de la Prea S.
S. Mitropolitul Iosif Primatu
RomAniel. de Arhitect Kali-
strat monacul din rnonastirea
CaldarusaM si de sub-semna-
tul zugrav Costache Popescu
din Mizil.
Aceste bisericï sunt deser-
vite de dol" preotT.
Locuitorii acesteY comune se
ocupa maT mult cu agricultura
putin cu olaria. El desfac
produsul muncel" agricole la
Ploesct iar olaria la Slobozia
çii Bucuresct
Locuitoril s'au improprieta-
rit dup legea rurala din 1864,
pe mosia statulut cand li s'a
dat 560 h. a. pamênt. El' au
152 cal, 481 vact 2236 ot 5
bivolt 27 capre, 143 porct
Carte a inceput sa se invete
aci de la anul 1862. Admini-
stratia Domenielor Corónet
din ordinul M. S. Regelui, a
construit aci un local propriu
pentru scóla, care s'a frecuen-
tat in anul trecut (1892-93)
de 43 copit din numèrul de
151 copit (87 b. 64 f.), in v'èr-
sta de sc61d. Cu intrqinerea
scóleY statul cheltuesce anual
1o8o let .Sciu carte 164 barb*
named 6 fond'.
Comuna se intinde pe o su-
www.dacoromanica.ro
39
prafata de 615 h. a. Aci nu
se fabricä nid vin, nicI %Med.
Candadi de matase se cultivA,
in mica cantitate. StupT cu al-
bine sunt vr'o 65.
Pdmêntul e prielnic la tótà.
cultura. Dintre pomil roditorr
sunt 32 merT, 13 pert 248
duçlt 19 cirest 62 nuct 347
prunt
Comerciul se exercita in co-
muna, de 4 carciumarT.
Bugetul comunel se urcA la
suma de 4000 lei: anual.
sosea i inlesnesce comu-
nicatia cu comunele Gorgota
si TigAnescï.
Nu e strabatuta de nicT o
vale, afara de riul Ialomita la
Sud, si nul Prahova la Nord.
Tot in partea de N. e lacul
numit «Balta» a carUl sorginte
e localisata.
Se marginesce la N. cu riul
Prahova ; la sud cu judetul
Ilfov, de care se desparte prin
la E. cu com.
11'111 Ialomita ;
Gherghita si la V. cu com.
Potigrafu.
BALTA-DOAMNET, sat, face parte
din C. R. cu acelasi nume,
plasa Campu. Numele s6u se
crede a veni de la lacul cu a-
cest nume, ce se gasesce aci
acesta de la Dómna Stanca,
sotia lui Mihait Bravul, fosta,
proprietara a aceste mosit
40
BALTAC, garli, isvorasce din
valle com. Filipesci-de-Padure,
pl. Filipesa trece prin fânqe,
curge spre S. si se varsa in
gArla Rosi6ra. Pe valea sa se
presupune a fi picara.
BANCILA, localitate, com. Mar-
gineni-de-Jos, pl. FilipescY.
BANuriff, isvor, curge din mun-
tele Calugaru, com. Star-Chioj-
du, pl. Telejen, ja direcOa
N. E. si se varsa in garla Basca
jara cale, tot in raionul com.
Star-Chioj du.
BANULUI, poiéna, com. Slanic,
plaiul Varbilau.
BARACESCI, numire ce se mal
da cat. Cosmina-de-jos plaiul
arbilau.
BARAICTARU (Bianca), proprie-
tate a EforieT Spitalelor civi-
le din Bucuresa fosta ¡Den-
dinte de M-rea Brebu, com.
Draganesa pl. Campu, in in-
tinclere de 1352 h. a. t6te a-
rabile i fanéV.., arendata pe
periodul 1888-93 cu 20,768
leT anual.
J3ARAICTARU- BREBu, sat, face
parte din C. R. DraganescT,
pl. Câmpu. Aci e o biserica
www.dacoromanica.ro
B 4c
cladita in a. 1852 de un ca-
lugg.r, pe cand mosia apagi-
nea de M-rea Brebu.
BARLAN, isvor si localitate, com.
Posescl, pl. Teléjen.
BARTOSU, deal cu direcOa S. E.
com. DitescI, pl. FilipescT. Pe
dealurT sunt plantate vil, prunT,
nucT i merT ; parte fiind filo-
xerate serva i de pasune.
BATESCI I PUCHENI, mosiT ale
statuluT, pendintY de monas-
tirile Znagovul si TigAnesci,
cari: pe periodul 1883-93 s'au
arendat cu 26.000 le): anual,
In plus leT 960 plata de pa-
duran.
BA.TOGUL, vale, com. Ederile,
pl. Filipesd ; se vérsa in riul
Cricov.
BABANULUT, isvor, curge de la
N. com. Sangeru, pl. Podgo-
ria, si se varsa in riul Cri-
cov, tot in raionul com. San-
geru.
BABEANU, dou6 trupurT de pa-
dure particulara supusa regi-
mulul in intindere de
250 h. a. proprietatea d-luI
136beanu, r;endinV de comu-
nele Salcia i Sangeru, pl.
Podgoria.
41
BXDIA, virf de deal, com. Breaza-
de-Sus, pl. Prahova.
BXDICESCU, deal pe care este
situata com. Podeni-VechT, pl.
Podgoria.
BXEscI, vale ce se vérsa in garla
V6,rbilau, in com. Varbilau.
B)(ictilt, statie de drum de fier
pe unja BucurescYPredealu,
la 82 k.m. departe de Bucu-
resel si la 22 k.m. de PloescT,
intre statiile Buda si Cam-
pina.
B.Xicoit, deal, com. Baicoiti, pl.
ilipescY, pe care se cultiva
6'14 h. a. vie.
BXICOICT, sat, face parte din C.
R. cu acelasT nume, pl.
pese): ; are o populatiune de
2511 loc. (1258b. 1255 f.) Aci
e resedinta comunei.
EXIcottr, comuna rurala, pl. Fi-
lipesci, infiintata, dupa' cum
spun batraniT, de Costache
Ghica. Se scie positiv cä mo-
sia a fost proprietatea luT
Mihaiui Vitézul i ca acesta a
dat'o mosnenilor Ploestera in
schimbul mosieT lor, cacY aci,
la Ploese, Mihai Voda ho-
tarise sa infiinteze oras din
www.dacoromanica.ro
4r
satul mostenesc al Ploescilor_
Este situata pe malul riuldf
Dambu, la 17 k. m. departe
de capitala judetuluT si la 16,
k. m. de resedinta
La inceput a fost situaUt
partea de N. unde asta-c,IT este
livadea boerésca i cu timpu/
s'a mutat aci.
Se compune din 4 catune
Baicoiu, Cotoiu, Tufeni G5.-
geni, av6nd o populatiune
3257 loc. (1619 b. 1638 f.), in
care infra si 6 familiT de ti-
gani.
Capl de familie sunt 797 ;
contribuabili 782.
In comuna sunt dou6 bise-
ricT, ambele in Baicoiti, una
cu hramul «Sf. ImpOrati» fon-
data de proprietara Princesa
Cleopatra, intre anil 1838-1845;
si a doua cu hramul «Sf.
colae» si «Antonie» purtlind
numele de «Biserica Hagica»
fond.ata de locuitorf in anul
1872, neposecland nicl o in-
scriptie.
Ambele bisericf sunt deser-
vite de treT preotl.
Ocupatiunea de capetenie a
locuitorilor e agricultura. Parte
din ei se mal ocupa i cu chi-
rigeria. Mestesugari sunt 35
dulgherT, dogarl i cismari_
El desfac produsul muncei lor
la orasul Ploescï.
42
Costache Ghica, biv-vel loso-
p1 de Vra-de-jos, firofirietarul
mosid, a ob(inut la 5Àfaii
1792, dela T'o& 3filud
ca rte domne'sca de slobozeuie
-«ca srl se _lacte ter; fie mosia
diumetaitY Baicoiu, o da/4 fic
s('fiMma fiel/ Irle alisverisnl
locuitorelor loczeha fien-
tru dres-care folos d-lut».
In comuna sunt 85 cal' §i
epe, 1067 boi, 182 yac)", 15
bivolf, 3 capre, 1.773 01, 850
pord.
Locuitorii s'au improprieta-
rit la a. 1864, In numèr de
600, pe mo§ia PrincipeseI Cleo-
patra Trumbescof, cand li s'au
dat 1600 h. a. pamênt,
,cola exista In comuna dela
anul 1856. Localul e proprie-
tatea comunei. Carte reg-ulat
a inceput sa se invete dela.
1870. In a.nul trecut (1892-93),
sc6la s'a frecuentat de 102 co-
pil (8i b. 21 f.), din numOrul
de 257 copif (129 b. 128 f.), cu
vé'rsta de sc61a. Cu intreOne-
rea sc6lei statul cheltuesce a-
nual 4378 leí. Selle carte 4W
barba/i' si 20 /l'Hiel.
Comuna Sc intinde pe o su-
prafap de 2400 h. a.
In raionul comnad, lu mo-
s'a firofireetarztlue, este. un Isvor
de opa menerald, care cofiriud(
lod, fiuclasa, fiel. si Pire. Diu
www.dacoromanica.ro
B 42
constatelrie facute, ace'stii ata e
forte bulul contra re uma lis in ulla
yi fielagrrd.
Tuica se fabrica in comuna
pilna la 2493 h. 1. iar vin prea.
putin.
Sunt tiz comunel ined multe
filt(ur% de fiá'curti. Exploatatori%
lor si-au j5 erdut aci
cad safitind la deschiderea
verdor de fiu(uri au dat de sare
si au fost nevoip sit inceteze
ori-ce lucrare, cace' pieza la o
adeincime de .10 111(tri alG
straturY nestriibeltufe de sare.
Aceste locuri p6rta numele
de saramurt
Numai bo-15 femei Sc ocu-
pa Cu gandach de matase. Stupt
cu albine sunt vr'o 3o.
Pam'èntul e puOn prielnic
culturei. Terenul cultivabil pro-
duce : 450 h. 1. g-rilu, 3200 h.
1. ov0z, 8700 h. 1. porumb.
Aproximativ sunt in comu-
na . 200 men, I 8o peri, 221
dudi, 190 cire-,;i, 340 nuct ,
venue dau cam 40 care fin.
Cemerciul se exercita in
comuna de u carciumari.
Bugetul comunei se urca la
6000 lei ;i se echilibrj,za Cu
cheltuelile.
Mara de micile sosele din
interinrul comunei, una spre
E. ;i alta spre V. pun in co-
municatie comuna Baicoiu cu.
43
comunele Tintea si Floresa
In partea de N. a comunei
e movila numita oa Capreï».
Se marginesce la N. cu
com. Scorteni, la Sud cu ora-
ul la E. cu com.
Tintea si la V. cu Florescï
Nedelea.
Se scie ca la a. 1831, Ior-
dache Farmache, caph Ar-
nautilor, can' se aflau peste
Olt, fura chematT la Bucu-
resd. de Caimacana, ca im-
preuna cu Saya, sa pazésca
Capitala.
Ceata luT Iordache !;;i a luT
Farmache se despaqi la Sla-
tina in dou6 grupe : una se in-
drepta spre Bucuresci, pe la
Pitesci i Gaescï ;
tot la BucurescI, pe la Talpa
§i Vadu-Lat. Aceste dou6 gru-
pe de Arnau-i comisera
drumul lor jafun, pradAnd
chiar biserid i violand fe-
Din (ittesci, Arnauth" se in-
dreptara spre Te'rgovite, unde
cerura cu sila dela ispravnici
banY i proviant ; ispravniciï fu-
gira n6ptea calari peste dea-
lurY, oprindu-se in Alicoi
Duca, comandantul corpu-
lui de o§tire din Ploesci, pri-
mind din partea lui Ipsilante
porunca sa vie la Tèrgovite,
in drumul ski tabari la
www.dacoromanica.ro
43
, lasAnd streji la Ploesci_
Campina i Alargineni.
Ge neralal Costachr Gh
iuizzil din/re e misra(11 071.1118 22,
111117-ina' aVarle (e'ra luf
corptl sea a fas/ ad as fi 7/z
mormintat iiiosia sa Baicoim.
Aci e palatul Principesei
Cleopatra Trumbescol, acunt
decedata, cu o gradina f6rte-
frumósa i)
1) Rposatul Cesar Bolltac intreprin-
q&nd o aetone in anul 1845, a a-
juns pêni. la Brucom, rscrie-
stilelséle: in _urm'etorff termenY.,:
Ptintesa Trumbescoi, care me-a o-
prit patru shle in cmtelul ss6u din Bai-
coiu, ne-a flicut sI edem si cea
ce îi pOte cme-N a inclupui,
de cele una fturn6se OrAncute, fete
neN este tmere, ea eirnOt largt de bo-
rangic, ea ndruímï ztlbe pe cap sau
cununi de 'loa: pe cosite, tòte albe, tòte
rumene, tOte co ochil negri, juctind
hori grati6s11.
Era orba de o clisatm ie de cuNiint.:1,
fdcutuí cu o s'e'ptiirMinii m 11 inamte.
Solul deLlarli c se catesce aduce-
ammte de al0 iubitrt a lui.
Sotia se phinge ci olul ei nu este
destul de arnabil séra, ci nu-i d;i
coN rigcare este un semn de ingrijire,.
un semn de curte intre flici i fete,
intre tinerl de curé.nd casatoriV.
El ii fespunde cil nu p6te s'o tu-
bes&A, cìi a luat'o munat pentru 7estre,
cli uva s'o lase.
e-A se ciTiesce si
Ea il intrébi care4 este \ ina, pentru
ce n'o mbesce, i el ji r6spunde
(ÌfC, réspuns f()rte potrn it pentru aceia.
ce cer cui int ininni de afectille &f.
44B
EXILE TXTARILOR, loc
com. Tei.sanY, pl. Teléjen.
B.MAcEANcA, mo§ie pe care la
a. 1864 s'au impropriet'arit
parte din locuitora comuneY
Ceptura, plasa Cricov.
IIXLBXITOAREA, loc intre mun-
tele Smeuratu i Plaiul Ic6-
nef, com. Star-Chiojdu, plaiul
Teléj en.
EALAcuTA, isvor, ja nascere
din partea de N. §i V. a cAt.
Balaca, com. Sc6.enT, plasa Pod-
g-oria, de unde luh'nd o direc-
-tie dréapta spre S. se vérsa
in iazul Fetei. Numirea '§i a
luat' o dela catunul Balaca,
din ca-re isvorasce.
XLII VA, moie a statuluT, com.
ManescT, pl. Urg§or, pendinte
Acolo P-1 Bolliac a aumt urin6torul
catee
FruOil verde nuci séci
Nu volii bol, nu oili niel'
Nunna leica oil"!
0,1111' i sprânceni!e
Gurita i genele
linde .16&1,
Nu-ml ai dat CO rig aséri
dat milrulqigrt
lfa dat pe use-afari.
Nu \ 6;1, nu
Nu-tY dan, nu
lad nu, lacli ha
Dar de ce ?
de monastirea Viforita, care
pe periodul 1888-93, s'a aren-
dat cu 6.600 leI anual, in plus
44
48o leY plat6. de pAdurarT §i
confiniW.
BALTITA-STARI rA, moie a sta-
tuluT pe care la 1864 s'au im-
proprietArit locuitoril com. Ald-
nescï, pl. Targ-sor.
BXLTP, vale, com. Ocina, plaiul
Pele.
B XLTIUL, sat, face parte din
C. R. Ocina, pl. Pele.
sat, face parte din
B..1.14 ESO-,
C. R. Podeni-Vech'f, pl. Pod-
g-3ria. Aci e o bisericA, con-
strucOe veche, zidita de po-
poranf. Anul fonddre1 i cti-
t3rif nu i se cunosc.
Acest sat inainte de a se
uni cu Podeni-Vechl", forma
sin gurA o comunA cu citunul
Izesci", §i se numia de locui-
acli tori : Cire-,,eanca, Sinaia.., Po-
placlí lini §i Piscupia.
BANESCI, deal, com. Banescï, pla-
iul Prahova, pe care se cul-
tiva 2 12 h. a. vie.
BXNESCI, silite, pe terit. C. BA.-
nescY, plaiul Prahova, numita
lac-a;-a ! Lunca-Sili rica, situatA pe
www.dacoromanica.ro
45B
malul PrahoveY, spre S. de
confluerqa ei cu Doftana. Se
spune ca aci era inainte de
venirea Tatarilor satul Ba-
nesci: ; si se povestesce ca
ziva de Vinerea-Mare (Sf. Pa-
raschiva) cand satenii" jucau
hora, de-odata s'au pomenit
Cu un potop de TatarT, care
i-au macelarit pe toti, afara
de 4 familfi care au stat as-
cunse in garla, sub stufuri", 4
dile ; iar dup6 plecarea Tata-
rilor acele 4 familiï aü fondat
actualul sat BanescT.
BXNEKT, com. rurald, plaiul Pra-
-hoya, situata pe loe ses si pe
délurl, aproape de riul Dof-
tana.
Limita. .A.céstA com. se
marginesce la Est cu com.
Telega, la apus cu riul Pra-
hoya i riul Doftana, la Nord
cu com. Telega, iar la Sud
cu Mosia mica Bobolia
Terenul comuneY este acci-
dentat de piscurile : Piscul cu
Stana, Mag-ura si de valea nu-
mita Valea Rea.
Hydrografia. Acésta com.
este udata de riul Doftana,
pe care se afla un pod ce a-
paqine jurntate acesteï comu-
ne i junikat catunului lo-
bozia.
Clima. Bate vkktul de la
www.dacoromanica.ro
45
rasarit si de la miac,la-noapte.
Ploua des maT ales in lunile
Martie, Aprilie, Mal' i Iunie.
Sunt marT gerurY iarna i c41--
durY arc,16toare vara. Grindl-
na cade rar.
Istoricul. Comuna a fost
fondata pe la anul i600 de
locuitorT. Catunul de resedil-qa
este Urleta. Se compune irisa
din 2 catune : Urleta i Ba-
nescI. In aniï 1875 Si 76 co-
prindea i catunele Bobolia
si Slobozia pendinte adY de
comuna Poiana. Pe teritoriul
acestei com. se afln. silistea
Banescl (V. Banescl
Biserica. Sunt dou6 bise-
ricLuna in catunul Urleta si alta
in cat. BanescI.Cea din Urleta a
fost fondata la 1843-44, adI este
ruinata, cea din Bänescï a fost
zidita la 1865-66. Sunt doT
preoti i cloT cantareV. Are
fie-care cate 17 pog6ne date
dupe legea rurala din 1864.
Cea din Urleta are hramul
Sf. Voevoc,li, iar cea din Ba-
nescit Adormirea MaiceT Dom-
nulut
In catunul
nescï se afla o scoala mixta, ce
functionéza de la 1859 si este
intreVnuta de stat si de co-
muna. Are un invOtator. Lo-
calul de zid este in buna sta-
re. A fcst frecuentata de 94
46
bket1 si 4 fete. Sciu carte
30 in Urleta 51 40 in Ba-
nesci. Total 64 barbatI si 6
femeI. MilitienI stint 120, Re-
servisti 18.
Populatia comuneï este de
1433 suflete, din care, in Ur-
le ta 104 barbatl, femeT 94,
neinsuratI 129, vaduvi 9 si
fete 113. In catunul Banesel
sunt 209 barbatï, 220 femeT,
295 neinsurati, 14 -v-aduvï,
242 fete. Dupe legea rurala
din 1864 stint 218 improprie-
tariti. Dupe leg-ea din 1879,
sunt 35 insurateí precum
8 cumparatort aï mosiel
Statului BanescI-Urleta..
Locuinte. In catunul Ur-
leta sunt 15o case. In Ba.nescl
sunt 202 case. Unele case sunt
de zid, altele de nuele si pa-
ianta. Toate au gradina.
In comuna sunt : 543 bol,
vact" 199, viteI i15, cal 140,
epe 5, oi 657, capre 20, porcl
23, stupï. 40.
Suprafata intreguluI terito-
riu comunal este de 1122 hec-
tare din care 669 hect. pa-
inênt ara.bil, 354 h. fitneta
99 hect. pacluri: tufaris.
Proprietatea. Mosia din
comuna se numesce Urlea-Ba.-
nescï, apartinea statuluf, care a
dat'o in loturï micï locuitorilor.
Se sérnana grtiu, porumb
www.dacoromanica.ro
Ti 46
at-6z. Padurile au 99 hect., a-
partin locuitorilor si se com-
pun din tufa, alunI, plop): si
mestécent Se gasesc 7 hect.
Nil' care apartin la i i locuitori;
produc vin alb.
Industria. Se ga' sesc
comuna cate-va velnite uncle
se fabrica rachiu de prune,
cand recolta a fost buna. In
catunul Urleta sunt 6 mese-
riasï, iar in Banesci sunt to
meseriasi.
Comerciul, In Urleta sunt
douè carciumi, iar iTn BanescI
stint trei. Comerciantï sunt cinci
toVi. cArciumart Locuitorii
transporta productele lor la
Ploesdi ì prin comunele in care
se in balciuri. Importa sare,
hrana, mnibrìcaminte. Trait s-
portul '1 fac cu carele pe so-
seaua nationala, pe soselute
care au in comuna. o lungime
de 9 km. sau chiar cu dru-
mul de fer, care trece nu de-
parte de comuna.
Cal de comunicatiePrin a-
propiere,, in afara de raionul co-
muneT, trece o cale ferata, iar
prin centrul comuneI cele e-
nuntate mal sus.
Contributia. Contribuabili
stint 376.
BXNESGY, sat de resedinta a C.
BanescI, pl. Prahova, cu 980
47
loc., 202 case, i biserica,
scoala si 3 cArciumt
BA.NEsCY, mosie pe terit. C. Ea-
nescY, pl. Prahova, cu o in-
tindere de 557 1/2 hect. fasta
propr. StatuluY iar actualmente
data in loturÌ locuitorilor. Se
_sémana pe ea : porumb, ov6z
g-rAti..
BXRXCIA, parAu, ud. com. Po-
sesci, pl. Teléjen ; se vérsa
In etrla Zeletinul i impreuna
In riul Bitsca i cu acesta in
riul Buz0u.
BXRBOIU, deal la V. de COM.
Calugareni, pl. Cricov.
B XRBO fu, gArla, isvorasce din
partea de N. E. a com. CA-
lugarenf, pl. Cricov, curg e
spre S, face mai multe zig-
zag-un si infra in com. Vaclu-
Sapat, pl. Cricov.
BARcAxEscr, connina rurala, pla-
sa Crivina.
J)in/r'ztndocument dela
nri5otal lid I ircea-
rod a ", din anal 1567, se .7)( de
ca Petru-VOda in fa l'evo lo.ço-
fr/it/ui Coresi eu atpratdrea
aloveY BO rcanesci df la no
(Í/'( ea re _1 /airea .yi 5 ra-,o're
inqw de la no 17,rat t. in
l'lot sci
www.dacoromanica.ro
47
Daca p'acea vreme exista sat
aci, n'am putut afla nimic, cu
t6te cercetarile facute.
N'are nici un catun alipit
si o populatiune de 502 lo-
cuiton ; 10,5 capi de familie,
94 contribuabili, i 127 case
de locuit.
In comuna e o singura bi-
serica cu hramul «Adormirea
Al. D.» fondata la a. 1838 de
Scarlat Barcanescu, proprie-
tarul mo.ieì, deservita de un
sing-ur preot.
Locuitorif se ocupa' cu a-
gricultura i parte cu zidaria.
Ei desfac produsul muncei lor
la orasul Ploesci. In comuna
sunt 40 cal, 65 yací, 130 boi,
40 porci si 2 bivoli.
91 locuiton s'au improprie-
tarit la iL)64 dupe legea ru-
rala.
Sc6la s'a infiintat la a. i a O.
Localul e proprietatea
Scarlat Barcanescu si s'a fre-
cuentat in anul scolar 1892-93
de 43 baett si 2 fete. .St'e
ca rte. oral 4 barba(' vi ,,,cI
o fe 111( u. Cu intretinerea
statul cheltuesce anual
lobo leT.
Comuna se intinde pe )
(-1( suprafata de 327 h. a. pa-
mCmt de munca si islaz. -Vin
tuica nu se fabrica. liAn-

dad i: de matase si stupi cu
albina nu sunt.
Parh6ntul e prielnic cultu-
rei. Un hectar dä 14 h. 1.
gráu, orz i meiu. Pomi ro-
ditori sunt prea putini.
Comerciul se exercita in
comuna, de 2 cárciumari.
P'aci trece soseaua nationala
Bucuresci-Ploesci.
In marginea comunei este
helesteul Tataranii din care ese
mai multe isv6re, ce se vérsa
In riul Prahova..
BA.TEsci, sat, face parte din C. R.
Batesci, pl. Crivina.
BATESCY, comuna rurala, plasa
Crivina. Acésta comuna apar-
tinea inainte vreme de plasa
CAmpu si se numia Romanesci.
Date sigure despre infiintarea
ei nu sunt. In arhiva primariei
se g-asesc acte din a. 1 8 2 8, re-
lative la comuna.
Este situata pe loc ses, la lo
k. m. departe de capitala jude-
tuluí si la 4 k. in. de resedinta
plasei.
Se compune din 2 catune :
Batesci i Catunul M6ra, avênd
o populatiune de 767 locuitori
(367 barbatT, 400 femei) in care
infra i 5 familii de tig-ani.
CapT de familie sunt 179
contribuabill 16o; case de lo-
cuit 200.
www.dacoromanica.ro
4g
In comuna e o singura bise-
cu hramul «Nascerea Mai-
ci Domnului» ce a fost in trecut
sub ingrijirea monastireT TigA-
nesa. Anul cánd s'a fondat nu
se scie, fiind lipsita de ori-ce-
inscriptie, dar se scie ca s'a re-
parat la a. 1841. Este deservita
de un preot.
Afara de agricultura, 23 lo-
cuitori se ocupa cu caria. Pro-
dusul muncei 1or '1 desfac la o-
rasul Ploesci i In localitate.
Locuitorii s'au improprietarit
la 1864, si cu lotuff la a. 1892,
pe mosia statului Batesci, tru-
purile Branciog-Poienile i I3A-
tesci-Pucheni, din cari li s'au
dat in total 58o h. a. ET at : 96
cal i epe, 117 vaci, 7 bivolf, 54
capre, 547 oi, 814 porci.
In raionul comunei, pe riuI
Leaot, sunt 2 mori de macinat_
Sc61ä nu exista in comuna.
In v'èrstá de sc6111 sunt 52 ba-
eti si 4 fete. Scin (arte ¡S My--
bapsi s femei.
Teta suprafata comunei e de
lobo h. a.
Tuica se fabrica in mica can-
titate. Panitnitul e prielnic nu-
mai porumbuluí, gráului i ov0-
zuluí. Se cultiva si putin
Un hectar da in termen medit
7 h. 1. porumb, 14 h. 1. grát,..
71/2 h. 1. ovOz, 7 h. 1. meit. Din-
tre porni roditori sunt : upo
49
merI, 50 perI, 150 duslY, 20 Ci-
cire§T, too nuct Liveq1I nu sunt.
Comercita se esercita in co-
muna de 3 carciumarY.
Bugetul comuneI presinta la
veniturI suma de leí. 3496.33,
si la cheltuelY 2305 leI.
Soseaua comunala BatescI-
Bras1I-Pucheni-MarI o pune
legatura cu sos. n4.onala. Bu-
curescI-PloescI.
E udata de riul Leaotu si de
lis i «La
11'1110.11 Ograda ,
Fantâna RaduluY», rîuleÇ ce se
vérsa in riul Leaotu, in fata bi-
serien
BXTESCI-BUCHENY, padure a sta-
tulul in intindere de 538 h. a.
formata din trupurile : Bodar-
lanu (263 h. a.), Vacaria (25 h. a)
Balota (loo h. a.) i Pucheni
(150 h. a.) pendinte de co-
munele Batesci si Pucheni,
pl. Cricov.
BXTRAOARA, vale, isvordsce din-
tre muntil Galmeia i Comar-
nic, curge dela N. E. catre
S. V. si se vérsa in 1-1'1.11 Pra-
hoya, pe malul stang, in ra-
ionul com. Comarnic, pl. Peles.
BATRANA, mosie pe care la a.
1864 s'au improprietarit parte
din locuitoriI comuneI Vadu-
Sapat, pl. Cricov.
www.dacoromanica.ro
49
BA.TRINI, com. rurala, plaiul
Teléjen, situata pe valea gar-
le Batranérica, la 6o k. m.
departe de capitala judetulul
si la 28 k. ni. de a plaiuluT.
Asupra infiintareI acesteI
comune, tradiOa spune urrnè-
tórele : Acéstä comuna s'a in-
fiintat ,de un batean numit
Chiojdu, care s'a asec,lat aci
cu femeia i doI copiI
Pe cel mal' mare, tatal sku l'a
casatorit si Y-a dat ca zestre
locul despre N. E. unde
format comuna Stari-Chiojdu
(Chiojdu dupe numele baié-
tuluI i Star = om cu avere),
iar pe feciorul cel mic l'a in-
stalat, dupa ce l'a insurat, pe
locul unde este aqI Chiojdu-
Mic, sau Chiojdu din Basca,
jude0.1 Buz6u.
Ambil copiI veneau s'a vaca
pe parintiI lor, pe b6tranI,
carI rèmaseserä pe acest loc,
si de aci acésta comuna s'a.
numit BatraniI.
Trad4ia maY spune ca ba-
tranul s'a stabilit aci inca din
timpul invasiunel" Tatarilor,
ba ca chiar era Tatar. Lu-
cru nu e de mirare, cacY mai t6te
numirile topice din Chiojdu-
Mare sunt tatarèscI. D-1 Ma-
coveiO din Chiojdu-Mare po-
seda, o importantä colecOune
de chriseive si alte documente
4
SoB
privit6re la istoricul comund
Batrani i Chiojdu.
Comuna Batrani se compune
din 2 alune : Poiana-Mare
catunul de re§edinO, BatraniT,
avênd o populaVune de 1398
locuitorT (733 b. 665 f.), cu
533 capT de familie, 283 con-
tribuabilT, 367 case de locuit
§i 176 odaT i bordeie.
In comuna sunt dou6 bise-
deservite de dol" pregT,
una reparatä la anul 1851,
una acuta din nou la a-
nul 1866.
Locuitorit se ocupä cu cres-
cerea vitelor, lemnaria de
construgiT i parte din ei cu
cultura liveqilor de prunT.
desfac produsul munceT lor
la ValeniT-de-Munte, Ploesd
si Bucuresd. In comuna sunt :
x41 cal, 595 boT, 235 vacI, 276
capre, 1439 oT §i 275 pord.
Pe garla BatraniT, In raio-
nul comuneT, sunt 4 morT.
Sc6la fungionéza in co-
munä din anul 1839. Localul e
proprietatea comuneT i s'a fre-
cuentat in anul scolar 1892-93
de 52 copiT (51 b. i f.), din
-num6rul de 301 copiT (18o b.
I2i f.), cu vêrsta de sc61a. Cu
intreOnerea sc6leT statul chel-
tuesce anual to8o lei. Sciu
carte 87 barbap 8 femef.
Teritoriul comund, cu is-
www.dacoromanica.ro
laz, locurT rip6se
50
i nepro-
ductive, este de peste loco
h. a. Tuica s'a fabricat in anul
1892 aprepe moco d. 1. ViT
nu sunt.
GandacT de matase i stupT
cu albine nu sunt.
Painêntul nu e tocmaT pro-
ductiv. Un hectar p6te pro-
duce pêna la 5 h. 1. ov6z
6 h. 1. porumb. Alte cereale
nu se cultiva. Dintre pornI ro-
ditorT sunt : 200 nucT, 150 merI,
18o cire0, 20 perT, 30 dusli.
Comerciul se exercita in co-
muna de 3 carciumarT.
Veniturile comuneT se urca
la 3000 leY si cheltuelile la
2800 lel" anual.
Nu are de cat o singura
sosea, ce merge din Star-
Chiojdu la RincezI
spre PloescT.
Comuna este brazdata in
partea de N. E. de dealul
Heru i spre S. V. de l'Alti-
ni§ul. Pe ambele se cultiva
cereale, parte servind pentru
finge.
E udata prin centru de
garla Batranénca O. de alte
micT isv6re, precum e Smeu-
ratul, cari se vérsa in garla
Batranénca, din raionul ca-
reja isvorasc.
Se marginesce la N. cu
muntiT Transilvanieil de care
5 fB
se desparte prin virfurile : Vir-
teju, Ripa MagaruluT, Topora
si Smeurku ; la S. cu com.
PosescT si catunele Valea Plo-
puluT i Rotarea, de care se
desparte prin garla Stimni-
cuila ; la E. cu com. Star-
Chiojdu si la V. cu com. Ran-
ceziT.
BXTRA.NTY, pichet de granita des-
pre Transilvania si trec6t6re
pe la munteIe Breaza.
BATRANIY, plait, pe unde era
pichetul i treck6rea Manieti,
in Transilvania.
EXTRA.,NIY, sat, face parte din
C. R. cu ace1as1 nume, plaiul
Teléjen. Aci e resedinta co-
munel".
B XTR:"?.,NEANCA, vale pe care cur-
ge garla cu acelasT nume, ud.
com. BatraniT, pl. Teléjen, din
raionul careia isvorasce,
anume din muntele «Virful
luT Tigan» curge spre S. si
trece pe la E. de com. Po-
sescT i intra in judetul Bu-
z6t. Primesce pe stanga
Chiojdu (v. a. n.), cu totl a-
fluentiff se. si pe isv6rele Va-
lea-Ani i Rotarea si se in-
drépta spre S. E. lasand in
drépta cat. Vadu-Ani, iar pe
stanga cat. Rotarea.
www.dacoromanica.ro
Pe acésta garla sunt 4 morT
pentru macinat.
5f
BALCILOR, isvor, vine din com.
Chiojdénca si in raionul com.
Salcia, plasa Podgoria, se im-
preuna cu isv6rele Ciuciuru,
Oancea, CaineluT, PacureT, Stu-
pina-PopeT, Burlacu i Vulpea,
forméza garla Salcia.
B.kRSEANU sat Vulpea, munte la
N. cat. Scurtesd, com. Ste-
fescY, pl. Varbilat.
BA.RZET, vale, isvorasce dela N_
com. Teisani, pl. Teléjen, se
Impreuna cu valea CruceT,
améndou6 se vérsa in valea
Dragomir, care este un afiuent
al riuluT Teléjen.
BARZILA, deal in com. Pacuret4
pl. Podgoria.
B 'ÀSCA-CU-CALE, parau, isvorAsce
din dosul munteluT Fata-Cra-
iuluT, dela punctul numit uGa-
malia» curge spre S. E. pé'na
la poiéna din Capu-Pisculuï,
com. Star-Chiojdu, plaiul Te-
léjen, face o cotitura spre S,
forméza in mica parte limita
cu jud. Buzéu, se impreuna
cu paraul Basca-fka-Cale la
p6lele munteluT Plesea, putin
maT sus de satul Basca si for-
32
méza riul Basca-ChiojduluY,
care apoT intrA in jud. Buz6u,
unde se vérsa in riul Buz6u,
lang5. cAt. Cisau.
Are de afluenV in jud. Pra-
hova, isvórele : Tisa §i Condri.
In cursul s6u formézd maï
multe cascade. Calea pe albia
acestef ape este fórte
Pe aci JLTihai Vitézul
trecut o fiarte din armata sa
in Transilvania, la a. 1599,
Oct. 7. In anztl 1848, Rusif
ocufiänd (erra a gramddit multd
armatd fie ace'stä vale, fiind
fórte firiincio'sä fientru o inva-
sie 'in Transilvania.
Pe acest fiärazt, in raionul
jud. Prakova, este un fierds-
trdu fientrzt tdiat cherestea,
BASCA-F.A.R.X-CALE, parâ,u, isvo.
rAsce din muntele Plaiu-Pur-
caruluY, curge spre S. E., face
o cotiturA in com. Star-Chioj du,
plain Telejen, se dirijezA spre
S. 0 dupà ce se unesce cu
pâraul Basca-cu-Cale, intrA in
judqul Buzèn, formând riul
Basca-Chioj duluï, care se versa
Inriul Buz6u. Are de afluentf
pe isvórele Smeurau i Banu.
BECIULUY (Virful-), virf pe cul-
mea dealuluY Gornetu, com.
Gornetu-Cuib, pl. Podgoria,
numit ast-fel pentru-ca in ve-
www.dacoromanica.ro
52
chime se fAcuse aci de pro-
prietarl nisce beciurY pentru
conservarea vinuluï. Acest virf
este situat in partea de V. a
comuneI 0 e acoperit cu vie
§i
BECHI, poienO, com. ScortenT,
plaiul Prahova.
BECHERU, deal spre N. V. sub
«Virful Dorulul:» com. Gor-
netu-Cuib, pl. Podgoria. S'a
numit ast-fel pentru-ca a fost
locuin%a unlit locuitor becher
din cAt. Gornetu, anume Sa-
moil. Aci a plantat vie, cafe
si ai se numesce via Beche-
rulM.
LocuitoriT îï mai dic 0 Bi-
ckel.
BELCIOAI, vale, com. Podeni-
Vecbf, plasa Podgoria.
BELDIA, deal acoperit cu viT
pometurY, com. Filipesci-de-
POdure, pl. Filipescï.
BELCIUGU, sat, face parte din
C. R. Ghergh4a, pl. Campu.
Are o pop. de 520 loc. (258
b. 262 f.) Aci e o bisericA cu
hramul oAdormirea M. D.»
ziditA de enoria0 acum 75 anY.
53
BELCIU, deal la S. de comuna
Calugarenf pl. Cricov.
BELIA, riu, ja nascere din
mun0 com. Talea, uda par-
tea de N. a cat.
com. Breaza-de-Sus, pl. Pra-
hoya, si se versa in riul Pra-
hoya, la locul numit «Gura-
BeliT», la Sud de com. .Co-
marnicu.
BELIT (Cariera-), cariera de pié-
tra, in mosia Breaza, com. Ta-
lea, plaiul Peles.
BELIT, vale in partea de E. a
com. Talea, pl. Peles. Se versa
in valea Talle/ i impreuna in
riul Prahova, pe malul drept,
la N. de com. Brevza-de-Sus.
Se crede ca luat numele
de la solul s6u cel alb, ce-1
are in teta intinderea sa.
BENIT, garl4a, isvorasce din dea-
lul G-ruiulul', com. Star-Chiojd,
plaiul Telejen, ja directia S.
V. si se versa in garla Chiojdu,
' tot in raionul com. Star-
Chioj du.
BENIT, vale, uda partea de E.
a cat. Cuibu, com. Gornetu-
Cuib, pl. Podgoria, din care
isvorasce. Curge de la N. V.
spre S. E. primesce valea
www.dacoromanica.ro
53
Glodulni si se versa in pa-
raul NuceOnca, la localitatea
numita «Podul FrAnculuT» com.
G ornetu-Cuib .
BENIÌ (Valea-), loc de finee la
E. de cat. Cuibu, com. Gor-
netu-Cuib, pl. Podgoria, ce se
intinde pê'nd in dealul Baba
Ana si Nucetulni.
BENTI (Virful-), loc isolat in com..
Stramben'f, plaiu Varbilau.
BERARU, veçlY Berivoe.
BERCENI, comun6, rural, plasa
Cricov. Inainte vreme apar-
Vinea de plasa Campu si se
numia «Mera-din-Cupe».
Este situata pe loc ves,
lânga riul Teléjen, la 7 k. m.
departe de capitala judeulni:
si la 15 k. m. de resedinVa
plaseY.
Se compune din doua
tune : Berceni i Catunu, a-
vênd o populAiune de 712
locuitorl' (413 barbap, 299 fe-
meI), in care infra, si 23 familiT.
de Ogant
Cap)." de familie sunt i6o ;
contribuabili 14o; case de lo-
cuit '54.
In comuna este o biserica,
construitA din nou, in anuL
54
1891, deservita de un preot.
Locuitori1 se ocupa numaY
Cu agricultura. Produsul mur',
cei '1 desfac la orasul Ploesd,
fiind in apropiere.
LocuitoriY, in numn- de 117,
s'au improprietarit la 1864, pe
mosia BercenY, dându-li-se 430
h. a. EY au 30 cal, 189 bol,
118 vaci, 6 bivolI, iooi °I,
69 porcY.
In raionul comuneY, pe apa
Dambu, e o piva si o móra.
Scóla exista in comuna din
anul 1893. Localul e pro-
prietatea comuneY. (Lucru cu-
rios ca in comuna nu scie
carte de cat primarul). Copil
In varsta de scóla sunt lo°
56 baetY si 44 fete).
Ganclad de matase nu se
cultiva; stupY cu albine sunt 50.
Painêntul se cultiva bine.
Un hectar produce 'Ana la 14
h. 1. grau si 14 h. 1. porumb.
Un hectar livede da un car
de fin.
Comerciul se exercita de
un singur carciumar.
Bugetul comuneY presinta
la venitun suma de leY 2538.54;
iar la cheltuell leY 1970.
Prin comuna trece o sin-
gura sosea, ce merg-e spre o-
rasul Ploesd.
E udata de riul Teléjen
de riul Dambu.
www.dacoromanica.ro
54
BEREVOESCU-DE-JOS, mosie a sta-
tuluY, compusa din dou6 bu-
catY, in intindere totala de 45
h. a., din can' 23 h. a. padure
in treY palcurY, numite : Piscu-
RunculuY, Poiana-VatafuluY
Cotul - cu - Plopl, vinduta de
ved d-lui Naum Papazoglu,
pe pret de 29.000 leY.
BEREASCA-DE-JOS, mahala din
C. R. Ploesciori, pl. Têrgsor.
Mal inainte se numia Ploes-
cioriY DimitriuluY.
BEREASCA-DE-SUS, mahala din
C. R. Ploesciori, pl. Tk-gsor.
Mai inainte se numia Ploes-
cioriY M-reY Marg-inenY si Be-
résca-Veche.
BEREASCA, vec,IY Tèrgsoreanca.
BERILA, vale, in partea de V.
a com. ScaiosT, pl. Teléjen.
Ac6sta vale servesce de fi-
ne-te. Ad i se aftd un isvor
ore (7154 ininerala, care con (in('
puclo's4, fi se 1121111eSCE «77(in-
trina dc kac».
BERTVOE, deal in partea de V.
a cat. Cuibu, com. Gornetu-
Luib, pl. Podgoria, acoperit
cu vii i numit ast-fel dela un
Voicu Beraru, care era vier
acolo. Parte din acest deal
55
se numesce Beraru, parte Be-
rivoe.
BERTEA, fosta treck6re §i pichet
de granita despre Transilva-
nia, da prin plaiul S, erban-
Voda.
BERTEA, vale, isvorasce din dea-
lurile com. Bertea, pl. Varbi-
lau, infra in raionul com. Stram-
beni, ace14 plaiti, se im-
preuna cu garla Aluni§u
curge pe mo0a StefescT.
B ERTEA, comuna rurala, plaiu
Varbilau. TradiOa locala spune
ca s'a infiiMat acum 750 anY
i c. T-a luat numele de la
primul locuitor stabilit aci,
numit Bertelu§iu.
Este situata pe valea riuluT
Bertea, la 30 k. m. departe de
capitala judep.fluT §i la 2 k. m.
de re§edir4a. plaiuluT.
N'are nict un catun alipit.
Popula0a sa e de 1303 loc.
620 barbaV, 683 t'eme* in
care infra. i 19 familiT de ti-
gant
CapY de familie sunt 502
contribuabill 497.
In comuna sunt dou6 bise-
ricT : una cu hramul «sf. A-
postolY» fondata la a. 185o de
Vladaiu §i alOt ; §i a doua, cu
hramul «st. Treime» fondata
www.dacoromanica.ro
55
la a. 1830 de Popa Ilie §i alOT.
Ambele sunt deservite de doT
preoV.
Dintre locuitorT sunt : 12
ferarl, 7 dulg-herl, io rotarT,
Produsul munceT '1 desfac la
ora§ul PloescT.
LocuitoriT sunt mo§nenY ;
numaT 37 s'au improprietarit
la 1864, cand li s'au dat 3X0
h. a. ET au 43 cal, 29 epe,
226 vacT, 232 capre, 1826 01,
248 porcT.
In raionul comuneT, pe riul
Bertea, sunt 8 morT de mas-
cinat.
In presinte nu exista sc6la
In comuna, neavênd local pro-
priu. Carte a inceput sà se in-
vete aci de vre-o 70 ara. Sciu
carte 186 bArbap 31 lema.
CopiT in vé'rsta de scóla sunt
108 baetT §i 14 fete.
Tóta comuna are o supra-
fa.p. de 4500 h. a.
Tuica se fabrica in termen
mediu Ona. la 485 h. 1.
Gandam de matase nu se
cultiva ; stupt CU albine nu
sunt.
Terenul fiind muntos, aci
nu se cultiva de cat porumb,
care produce pena la 84o h.
1. Dintre poni roditorf sunt :
250 meri, 180 perf, 120 cirel,
380 num. Liveqile dau pêna la
270 care de fin.
56
Comerciul se exercith in co-
muna de 7 carciumarY.
Bugetul comuneY presintä la
venituff suma de leI 4000 si
la cheltuell. 3447.
Sta in legatura prin sosele
cu comunele StefescI si Stram-
benI.
Movila este : Maciuca ; Pise :
Paltinetu ; surpatura : ColVu
PaltinetuluY ; töte servind pen-
tru pasune.
De la N. la S. este straba-
tuta de garla Bertea.
Se marginesce la N. cu
mui-nil. Tesila, la E. cu com.
StefescY, la S. si V. cu com.
StrâmbenT.
BTANCA, vezT Baraictaru.
MANCA, proprietate a EforieI
Spitalelor Civile din Bucu-
resd, fosta pendinte de M-rea
Brebu, com. DraganescI, pl.
Campu, in intindere de 362
h. a. töte arabile si fanete, a-
rendata pe periodul 1888-63
cu 7000 le Y anual.
BICHELU, vez 1 Becheru.
BICHELU, lipa sub viirful Como-
rilor si spre délul Baba Ana,
com. Gornetu-Cuib, pl. Podgo-
ria. Terenul fiind humos fuge
www.dacoromanica.ro
B 56
spre vale, mal' ales in timpuri
ploiöse.
BICHI (Ripa-), localitate In com.
Salcia, pl. Podgoria, ce serva
pentru paunea vitelor.
BIGHTLIN, deal spre E. de com.
Bucov, pl. Cricovu, care adY.
servesce de pasune pentru vite.
Se numia Plaiul-Moraruluï.
BINELIff, plan' la S. de com.
nrlesci, plaiul Teléjen, pe
care se afla padure si locurl
de pasune.
BISERICEL vale, com. Ocina, pla-
iul Peles.
BISERICET, vale, com. Poéna-de-
Varbilau, plaiul Varbilau, nu-
mita ast-fel pentru-ca pe a-
césta vale se afla Inainte bi-
serica comuneL
BISERICET, vale, isI ja nascere
din délul Scn,eni, trece spre
N. de biserica ScaenT, pl. Pod-
goria, si se perde in padurea.
Anghelache. Curg-e numaY in
timpurl ploiöse.
BISERICEY, (Valea-), vale, com.
Gura-VitiöreI, pl. Teléjen.
BISERICET, vale, incepe din tipa
57
oimuluï, com. Valea-Lung-a,
plaiul Prahova. Are o directi-
une de la N. V. sp re S. si se
vérsa. n Cricovul Dulce. S'a
numit ast-fel dela o biserica.
ce a fost in vechime pe un
platou frumos, ce se afia aci.
BISERICEY (Val ea-), vale in partea
de E. a com. Boldesd, pl.
Podgoria, numita ast-fel pentru
ca in vechime a fost pe acea
vale o biserica, care s'a rui-
nat fórte de demult, cacl.
unul dintre batrani nu scie a
spune ceva despre ea.
BISROCULUT, deal, com. Breaza-
de-Sus, pl. Prahova.
BIZIRTCHEA, pa.dure la N. com.
Gherghid, pl. Campu.
BLEAJA, parau, uda com. Stram-
beni-Blejoiu, plasa Té'rgsoru.
Dela acest parau a luat nu-
mele satul BlejoT.
BLEJOILT, sat, flux, parte din C.
R. Stramben
sor. Aci e o biserica edificad.,
nu se scie cand, ,z1reparata la
a. 1764 de catre o cl6mna., nu-
mita «Balaa».
Acc-sla avaa ci chilii
de jur »imisrf'jur. vervind ca 1710-
wastire.
www.dacoromanica.ro
57
BLEJOIU, loc isolat langl m-rea
Cu acelas nume.
BLIDART, isvor, curge din mun-
tele Stejerelu, com. Star-Chioj-
du, plaiul Teléjen ; ja direqia
S. V. si se vérsa in garla Chioj-
dul, tot in raionul com. Star-
Chioj du.
BOBE, plait In partea de N. a
com. Star-Chiojdu, plaiul Te-
16jen. Se intinde de la N. E.
la S. V. si pe el se afia fine-
te si locuri de aratura.
BOBICESCY, deal, incepe din par-
tea de N. E. a com. OpariV, pl.
Teléjen ; formeaza cu dealul
Predeal un unghiti optus, apof
se continua. spre V. si S. for-
mand virfurile Dogaru i Ala-
clanu, unde se termina. Pe a-
cest deal sunt plautate
livedi de pruni.
BOBU (Muntele-), padure a statu-
ha in devalmasie, in intindere
de 445 h. a. situad in plaiul
Teléj en.
BOBU (Muntele-), mosie a statu-
luï pendinte de schitul Isv6-
rele, care pe periodul 1888-93
s'a arendat cu 330 leY anual,
in plus 240 leY plata de padu-
rarl' i confinistf.
58
BOBUL, vale, com. urb. UrlaV,
pl. Cricov.
BOBUL, apa, se rupe din valea
Grooti§uluï, curge de la N. V.
catre S. §i se vérsa in riul
Telejen, pe analul drept, in
raionul com. Maneciu-Ungu-
renT, plaiul Teléjen.
BOBUL-M1C, munte spre N. de
Muntele Bobu-Mare, §i. din
sus de monastirea Susana, com.
Maneciu-UngurenI, pl. Telé-
jen,coprins intre pâraul Ro-
gozu (la S.) li paraul Mogo
(la N.) Partea de E. o uda riul
Teléj en.
BOBUL-MARE, munte la N. de
com. Maneciu-UngurenY, pla-
iul Telejen, coprins intre apa
Stancea (la N. E.) §i apa Bobu
(la S). Partea de E. o uda riul
Telej en.
BOBU-MARE (Muntele-), padure
particulara supusa regimuluT
silvic inca din anul 1883, pe
mo0a Muntele Bobu - Mare,
pendinte de com. Maneciu, pla-
iul Teléjen.
BOBARU, movilA in raionul com.
S'angeru, pl. Podgoria, acope-
rita cu padure.
BOBOC, deal numit §i «Curiacu»
www.dacoromanica.ro
B 58
com. Campina, pl. Prahova,
care serva de p4une i ara-
tu ra.
BOBOLIA, sat, face parte din C.
R.Poiana, pl. Prahova. Are o
popul4une de 355 loc. (173
b. 182 f.). Aci e o biserica
fondata la anul 1838 de sta-
reVil M-reY Predealu. Locui-
toril' s61." s'au improprietarit la
1864 pe mo§ia statuluï Bo-
bolia.
BOBOLIA, mo0e a statuldf pen-
dinte de M-rea Predealu, care
pe periodul 1887-97 s'a aren-
dat cu 4290 le Y anual.
BOBOLIA, padure a statuldf in
intindere de 500 h. a. formata
din trupurile : Bobolia (400 h.
a.) i Tufaru (loo h. a), pen-
dinte de com. Poiana, plaiul
Prah o va.
BOCÁRNEA, munte, com. Drajna-
dejos, plaiul Telej en, acope-
rit cu padurf seculare de fagT
§i bradY. Are bogate pa§unI.
BOCESCI, mahala, com. Valea-
Lunga, plaiul Prahova.
BODARLANU, trup de padure a
statuluY, in intindere de 263
h. a. pendinte do comunele
59
BAtescI i Puchenl, plasa Cri-
vina, care impreunA cu tru-
purile : VAcAria (25 h. a.), Ba-
lota (ioo h. a.) si Pucheni (I50
h. a.), formézA pà.durea Gura-
CrivguluT.
BODESCI, sat, face parte din C.
Posesa plaiul Teléjen. Are
o popu14iune de 542 loc. (281
b. 261 f.) Aci e o bisericA cu
hramul «sf. Gheorghe»
de orY-ce inscriptie.
BOGDAN, vale, isvorAsce dela
p6lele munteluT GrAgutu, curge
dela E. spre V. si se vérsb,
In riul Prahova, pe -tèrmul
stâng, in raionul com. Co-
marnic, plaiul Peles.
BOGDAN, deal in partea de V.
a com. MArgineni-de-Sus, pl.
Filipesa A fost plantat cu
viO, dar s'a distrus din causa
filoxera AstA-1;11 servA pen-
tru pAsunatul vitelor.
BOGDANITA, tarinA, in partea de
E. a cat. Gornet, com.
Gornetu-Cuib, pl. Podgoria,
pe care se cultivA porumb, grau
ov6z ; restul este acoperit
cu pAdure secularA, islaz
plginA finge. Acéstä proprie-
tate a apaqinut in vechime
unuI locuitor cu numele de
www.dacoromanica.ro
B 59
Bogdan, pe care a inchinat'o
monastireI CotrocenI si s'a
vindut de stat.
BOGDANESCI, sat, face parte din
C. R. Gornetu-Cuib, pl. Pod-
goria. Este situat pe valea Bog-
dAnescilor, sub p6lele «Vir-
fuluI Crucea» si sub pólele
BuzatuluT», si are o po-
pulgiune de 95 locuitorI (45 b.
50 f.).
In partea de E. a acestul
ca/un se firesupune a _fi mine
de plumb cifinciósd , lar
»r/ea de N. P. se afid o in-
tinsit culme de piatra', ce merge
pl'rul in culmea dealultd Nas-
telso'ia, care se nunzesce «Cana-
raw de Piétra"» fi uncle s'ar
gttsi cea maY &wit pie'trel de
construc(ie. Pêiui in present 7ZU
s'a pus in exploatare.
Satul BogdAnesci se crede
a fi inflintat pe la a. 1690, o
datA cu cAt. Cuibu, cAcI unul
dintre ceI nou6 mosI, carI
formau cAtunul Cuib, la lute-
meiarea luI, certându-se cu
ceï-l'altT, a fugit de el si s'a
asezat inteo vale, coprin9lênd
pentru sine teritoriul aceleI
va Acel mos se numia Bog-
dan, si dupä numele luT s'a
numit atunul Bogdanesd.
Acest cAtun ocupä partea
de N. V. a com. Gornetu-
Go
Cuib. Este inconjurat la N.
de «Virful dela Cruce» si «Vir-
ful Fasiilor» la S. si E. de
livesli cu prunï si la V. de
locurl sese, dupà care apoI
vin padurI, carT merg pêna in
com. Gura-Vitiórel.
BOGDXNESCI, valcea, isvorasce
din cat. Bogdanesci, com.
Gornetu-Cuib, pl. Podgoria,
de sub «Canaraua de Piétra»
curge de la N. E. spre S. V.
§i la Sudul acestuI catun se
vérsa in paraul Saratelu, tot
In raionul com. Gornetu-Cuib.
BOLDESCI, [Sat, face parte din
C. R. cu acelasl nume, pl.
Podgoria. Are o biserica fon-
data din temelie la a. 1812
de catre iubitorul de Dum-
nesleu Gheorghe Boldescu, fost
proprietar.
Acest sat se mal numia Bol-
desci-VechI,
BOLDESCI, COM. rur. pl. Podgo-
ria. Este situata ranga riul
Teléjen i pe valle Rogojina,
ScArnava i Vangele, la io
k. m. departe de capitala ju-
detuluY si la 19 k. m. de Te-
§edinta
Se compune din 4 catune
Boldesci, Lipanescï, Seciu
§ipotu, avênd o populatiune
www.dacoromanica.ro
Go
de 1882 locuitori (1012 b. 870
f.), cu 560 capI de familie,
452 contribuabilI, 560 case de
locuit.
In comuna sunt 4 bisericT :
una in *ipot ziditä cu cheltu-
iala PaharniculuI Gheorghe
Boldescu, Postelnicul Anas-
tase Calozisu si altil, la a.
1840 ; a doua in T,ipanescï, fon-
data din temelie cu cheltu-
iala d-lor Costache Lipanescu,
Ion si Sultana Lipanescu, fosti
proprietarY, la a. 18 to ; a treia
in Boldesci, fondata la 1812
de Gheorghe Boldescu si a
patra in Seciu, fondata la a.
1801 prin contributia locuito-
rilor.
Aceste bisericY sunt deser-
vite de tret preott
Ocupatiunea de capetenie a
locuitorilor e agricultura si
crescerea vitelor. EI desfac
produsul muncel la Ploescl.
Locuitorii sunt parte mos-
nerif, parte improprietaritï la
1864, pe mosiile Boldesa Li-
panescï §i pe nuniile Eforiel
Spitalelor civile, cand s'a dat
400 h. a. la 105 locuitorY.
au 37 cal, 22 epe, 218 vaci,
460 01, 570 pord, §i boiI tre-
buinciosT la muna..
In raionul comunel, pe riul
Teléjen, sunt 3 morT de ma-
cinat.
61BSc6la exista in comund dela
1886. Localul e proprietatea
bisericeT din cdt. *ipotu
comuna '11 pldtesce chirie.
Sc6la s'a frecuentat in anul
.colar 1892-93 de 87 copil:
(8o b. 7 f.), din nurn6rul de
181 copii" (121 b. 6o f.), CU
vé'rsta legiuità. Cu intrqine-
rea sc6lel statul cheltuesce a-
nual 1404 le'f. &l'U carie 137
harbap fi 36 fenzeY.
Comuna se intinde pe o su-
praf4d. de 2.000 h. a. Tuicd
se fabricd In termen mijlociu
pé'n.d. la 8.000 d. 1.
Gandad de mdtase i stupi
cu albine nu sunt ,rde loc.
Terenul cultivabil produce
cam 2.100 h. 1. grau, 1.400
h. 1. ovèz, 6.000 h. 1. porumb.
Orz, meld, rapi0 nu se cul-
-tivd. Liveile dan 315 care
de tin.
Dintre poniT roditorl sunt :
181 merY, 118 perl', 89 duçll,
388 ciresï, 570 nucl.
Comerciul se exercitd in
comund de 12 carciumart
Veniturile comuneI se urca
la 7653 leí i cheltuelile la
6232 lel" anual.
Diferite sosele .pun In co-
munica4ie com. Boldesci cu
comunele Magurele, Scdenï,
1\16.1aesci" i Podeni-VechY.
In partea de Rdsdrit, com.
www.dacoromanica.ro
Boldesci e brAzdatä de dea-
lul Seciu, cu direcOa E. S.
6r
plantat cu vil i cu livesli
de prunY.
Mara de riul Teléjen, co-
muna este strdbdtutd de vaile:
Vangele, Bisericel, Garl4a Ro
gojina i Scarnava.
Se mdrginesce cu comunele
Podeni-Vechl, Scdeni, BlejoT,
MAldese si Ildgurelele.
BOLDESCI, deal in com. Boldesci,
pl. Podgoria, pe care se cul-
tivd io h. a. vie, acum filo-
xerate.
BOLOCAN, pisc la N. de com.
Apostolache, pl. Podgoria.
BOLOVANU, vdlcea, com. Pro-
v4a-de-j os, pl. Prahova, se
vérsd in tila Prov4a, tot in
raionul com. Prov4a-de-j os, din
care isvorasce.
BONCU, vid' de deal, com. So-
trile, pl. Prahova, numit ast-
fel dupä numele unul locuitor
Boncu, care se stabilise aci.
BONCULUT, vale, isvordsce din
dealul cu acelasl nume, com.
otrile, pl. Prahova, curge
spre S. de cdt. Osebitu, se in-
talnesce cu valea Serbul6ia,
formand riul Campin4a, ce
62
trece prin partea de N. a com.
urbane Campina, vars'andu-se
riul Prahova.
BONCULUT, padure particulara
supusa regimuluil silvic inca
din a. 1883, pe mosia Co-
marnic, com. Comarnic, pl.
Peles.
BORA.NESCU, padure particulara
In intindere de so h. a. pro-
prietatea Andreit Bo-
ranescu, supusa regimulu'l sil-
vic i pendinte de com. lora.-
cheanu, pl. Cricov.
BORDEA, trup de padure a sta-
tuluT, com. Apostolache, pl.
Podgoria, vedi Tisa, mosie a
statulut
BORDEA, padure a statului in
plasa Cricov, care impreuna
cu trupul : Fundu-lui-Stan (15 I
h. a.), forméza padurea Tisa.
BORDEIU-DE-SARE, localitate in
com. Podeni-NouY, pl. Podgo-
ria, nurnit í «Magura» unde
se gasesce multa sare.
BORDEIULUI, valcea situatA in
p artea de E. a com. Brebu,
pl. Prahova,
BORDENI, deal, com. Bordeni,
www.dacoromanica.ro
B 62
plaiul Prahova, pe care se
cultiva 45 h. a. vie.
BORDEIULUI, vale, com. San-
geru, plasa Podgoria.
BORDENI, comunA rural, pla-
iul Prahova. Relativ la infi-
iMarea i istoricul ei, se spune
de locuitoril b6tranIcaci acte
vech/ nu existacum ca s'a
infiiMat ca sat incb, din tim-
pul luT Negru-Voda, de unul
din ostasiI acestuia, r6mas adi
In urma unel batalii ce Radu
Negru a avut Cu TatariY.
Urme de bordeie Tatarasci
se cunosc i asta-di prin pa-
durea statuluI Mislénca sau
Cocordsci-Misli, in apropiere
de acésta comuna,.
Numele de Bordeni:
luat, se dice, dela bordeiul
primulul locuitor, adica al os-
tasului" lui Negru, stabilit pen-
tru prima-6ra, aci, si a primit
cu timpul numele, in loc de
«La Bordea'', Bordeit» pe a-
cell' de «La Bordenf, Bor-
den1».
Comuna Bordeni este situ-
ata pe ambele Ormuri ale
gárlelor Runcu i Mislea, ce
curg printr'ansa, la 25 k. m.
departe de capitala judeului:
si la 13 k. m. de resedir4a,
plas
63
Se compune din 3 catune :
Bordeni-Marl, Sarca
cu o populatiune
de 1318 locuitorY (64o b. 678
f.), avênd 302 cap1 de familie,
272 contribuabilI si 310 case
de locuit.
In comuna sunt dou6 bise-
ricY : una in cAt. Bordeni-Mari,
avênd urm6t6rea inscripOe :
«Cu vrerea TatAluY si Cu a
FiuluY si cu ajutorul sfintulni
Duh, ziditu-s'a din temelie a-
césta sfinta biserica de dum-
nélul Pitaru Sterie Bordénu
si de dumnéluY Logofkul loan
Bordénu, fraV bunI i cu al
altor PravoslavnicY crestinY, in
dilele Prea luminatuluI nostru
Domn Ion Alexandru Dumi-
tru Ghica V. V. si in çlilele
Prea OsfinOtuluY nostru Mitro-
polit K. K. Neofit in leatu
1841, Octombrie in 26».
Cea de a doua biserica s'a
fondat de enoriasY, cam acum
oo anY. S'a reparat acum 6o
anY si la x88 i.
Mal toV locuitoriY se ocupa
cu agricultura. MestesugarY
sunt : 4 dulgherY, 4 cismarY,
2 rotar, 2 zidarY. EY desfac
produsul muncel' lor la ora-
sul PloescY.
ToV locuitoriI sunt mosnenY.
EI au 260 cal' si 30 epe, 150
vacI, 106 capre, 40 oY si 273
www.dacoromanica.ro
B 63
porcY, afara de boil trebuin-
ciosY la munca campuluI.
Sc6la exista in comuna de
44 anY. Localul e proprietate
a comuneY. S'a frecuentat in
anul trecut de 25 copiY (22 b.
3 f.), din numarul de 242 CO-
O (119 b. 123 f.), CU vé'rsta.
legiuita. Cu intrqinerea scó-
lei statul cheltuesce anual 1404
leY. Sciu carte 25 barb* fi 5
femeY.
T6ta comuna se intinde pe
o suprafa4a de 1750 h. a.
Tuicd se fabrica cam zoo
h. 1. anual ; vin de loc, viile
fiind filoxerate.
Gandad de matase nu sunt ;
stupY cu albine sunt io.
Pamêntul nu e prielnic la
teytà cultura. Terenul cultiva-
bil produce 327 h. 1. porumb,
1985 h. 1. ov6z, singurele ce-
reale ce se cultiva aci. Din-
tre pomY roditorY sunt : 1600
merY, 1300 perY, 6o duc,IY, 100
ciresY, Soo nucY, 6o.000 prunI,
200 viinL Liveslile dau Ca
oo care de fin.
Comerciul se exercita in
comuna de 3 carciumarY.
Fondul çlecimilor comunale
se urca la suma de 2300 leT
anual si cheltuelile la 2290
leY ; fondul drumurilor se ri-
dica la 3600 lei veniturY
2200 cheltuelile.
 64
Comuna are sosele : Bor-
deni-CocorAscI-Mislea, Borde-
ni-Sco4enT, Bordeni-Micoiu
Tintea, carl o pun In lega-
turt cu comunele : CocorascI-
Misli, Scorçem, BAicoiu
tea. Prin comun6. sunt stra-
dele : CAzn,nesci, VittinescI,
Dealuluï, MislenceI,BAs-
gani, Buzesci i Sarca.
E brAzdath de dealurile
Ciintoitorul, Poiena-PicioreY
Virful Dealula, tus-trele a-
coperite cu vil, acum filoxe-
rate, i cu poml roditorY, tóte
situate in partea de N. a comu-
neY. Tot In partea de N. a
comuneI sunt dealurile :
ful Mana, Divanul Ursula
§i Viiful Iconi(er, acoperite cu
pAclurI.
E str,Thtut . de garlele
Runcu, Valea-Séca, Sarata,Va-
lea-Doftaneul, Valea-Leurcla
Valea-Negri.
Se mArginesce cu comunele :
Cosminele (N), CocorascT-Misli
(E),Baicoiu si Tintea (S),
Scoqeni (V).
BORDENI-MARI, sat, face parte din
C. R. Bordeni, pl. Prahova.
Are o pop. de 913 loc. (450
b. 463 f.). Inainte vreme purta
numele de Do/gano:u-H(7re.
BORDENI-MICY, sat, face parte
www.dacoromanica.ro
B 64
din C. R. BordenI, pl. Pra-
hoya. Are o pop. de 258 loc.
(120 b. 138 f.) LocuitoriI maI
numesc acest cAtun si «Mar-
ginea». Inainte vreme se nu-
mia
cósta, com. Tarlesci
plaiul Teléjen.
BORULUI, vale, isvorAsce dela.
E. de com. Cerasu, plaiul Te-
léjen, curge spre S. V. si se
vérs In nul Drajna, tot in
raionul com. Cerasu, dupa ce
ucIt catunul cu acelasi nume.
Se slice c. In timpul de de-
mult, aceste lo culi fiind pustiY,
s'a prins aci un bour, i mal
tarqiu, poporul, cand a nu-
mit valea, a lasat, spre uStl-
rinta pronuntareI, litera u a-
fara i 'I-a ,lis Tralea-Borula.
BORUSU, numire ce se maI d6.
cAt.Independerqa din com.
Ghergh4a, pl. Câmpu.
BOSELCESCT, sat, face parte din
C. R. Telega, pl. Prahova.
BOUL, parau, isvorAsce din ra-
ionul com. Maneciu-UngurenI,
plaiul Teléjen, si se vérsá in
rIul Teléjen, pe malul drept,
tot in raionul com. MAneciu-
UngurenI.
 65
BOULETULUT, poiénd pe Hui. Te-
léj en, com. Maneciu-Ungurera,
pl. Teléj en.
BouLITY, vale, ud. teritorul
Goruna, com. CocorascY-Misli,
pl. Varbildu, si se vérsa in
valea Burduza (v. a. n.)
BOULUI, valcea, isvor6.sce dela
N. V. de com. Coma rnicu,
plaiul Peles, i se vérsa in
riul Prahova, pe malul drept,
tot in raionul com. Comar-
nicu.
BouLuI, poiéna la N. de com.
Comarnic, pl. Peles.
BouLuf, vale, corn. Mtigurera,
plasa
B RADULUT, vale, isvorAsce dela
S. de com. Comarnic, pl. Pe-
les; curge dela E. spre S. V.
si se vérsä in riul Prahova,
pe malul sting, spre N. de
com. Breaza-de-sus.
BRADuLuf, vale, udn. cat. Nis-
toresd, com. 13reaza-de-sus,
pl. Prahova, si are direcOa
dela E. spre V..cäç Hui Pra-
hova. Curge numat in tim-
purl ploi6se.
BRANCIOC, numesc locuitoril cam.
www.dacoromanica.ro
6s
pia intinsh dintre riul Praho-
va i comunele Tintea
care este f6rte produc-
tivA in cereale. Pe acc-sta
se ved mull:line de movile,
ce se presni5nne fi din /ha-
peel Dacilor. Aci apa se g-6.-
se sce la o distar0 f6rte mare..
BRANCIOG-POTENiLE, trup de mo-
sie a statuluI, pe care la 1864
s'au improprietArit parte din
locuitorif com. Mesa pl. Cri-
vina.
BRANETEA, numire ce se rna
d.A. cat. Negoesci, Com. Ne-
goescY, plasa Têrgsoru,
BRAND-,,TEA, sat, face parte din
C. R. Haimanalele, pl. Fili-
pescL Acest sat se maI numia.
Ripa.
BRATETI (Trupul-), mosie a sta-
tuluI penclinte de biserica
rindaru, care pe periodul 1887-
97 s'a arendat cu 5000 ley a-
nual. In trecut se arenda
mosia Postarnacul din jude0.11
Dambovita.
BRATOCEA, munte la N. de com.
1,Iineciu-Ungurenf, pl. Telé-
jen, udat de paraul Bratocea.
si partial Cheia.
436
BRATOCEA, punct vamal i tre-
c&óre in Transilvania, plaiul
Peles. Are douè sucursale Beis-
ca-Rosili §i Lopatari din jud.
Buz6u. Venitul acesteT vamT
fara sucursale a fost
( 1884-85 lei 6.688,13
1890-91 » 18.171,07
pe ami 1891-92 » 14.972,04
1892-93 >> 13.839,25
BRATOCEA, FRUNTEA. LUT VASET
STEVIA, trupurl" de padure
ale statulul in intindere de
275 h. a. situate in plaiul
Prahova.
BRATOCE.A., ZANOAGA ;NI BABEU
mosil ale statuluï pen-
dinV de m-rea Snagovul, carl
pe periodul 1888-93 s'au a-
rendat cu 2800 le anual, in
plus 480 lel" plata de padurarY
confinisti%
BRATOCEA, parau, isvorasce din-
tre mun01." Babesul iTigAile ;
curge dela N. catre S. E. si.
se vérsa. in riul Teléjen, pe
malul drept, in raionul Com.
Maneciu-Ung. pl. Teléjen.
BR A VI, comuna rurala, plasa Cri-
vina, situata pe valea riuluT
Leautul, la 9 k. m. departe
de capitala judeuluT si la 7
k. m. de resedinIa piase.
www.dacoromanica.ro
B 66
S'a numit Bradi din ve-
chime, dela nisce colosah bradI
ce ati existat in p3xtea de V.
a comunet
Se compune din douë ca-
tune Brasli1'-de-sus i Braqi)."-
dejos, cu o populaOune de
600 locuitori ; capI de familie
143; contribuabilt 137; case
de locuit 166.
In comuna e o singura bi-
serica, fara sa se cunoasca a-
nul fondare si ctitoriI, de
óre-ce n'are nici o inscrip0e,
deservita de i preot.
Locuitorit se ocupa maï mult
cu agricultura si cu °aria.
Ad i se fabrica vase de paradrit
forte frunzo-se, care se pun
comer( sub nurnele d «OMrie
de Brap. Produsul muncel
'1 desfac mal" ales la orasul
PloescI.
118 locuitorY s'atí impro-
prietarit la a. 1864, and
s'au dar 297 h. a. pamênt pe
mosia Braii. Ei au 82 caf,
182 bol:, iol vaci, io bivoh,
61 ol" si 106 porcY.
In raionul comuneT, pe apa
Leautul, sunt 2 moil de ma-
cinat.
Scoala exista in comuna
dela 1889. Localul e proprie-
tate particulara. Anul trecut
s'a frecuentat de 42 copiY (34
b. 8 f.), din numèrul de 122
67
copil (54 b. 68 f.), Cu vésrsta le-
giuita. Cu intretinerea sc6leY
statul cheltuesce anual 108o leY
Sciu carie 6 kirbaA ci r fe-
111 eir.
Tuica nu se fabrica in co-
muna ; viile lipsesc cu desa-
vir§ire.
Terenul cultivabil e putin
productiv. Un hectar produce
cu aproximatie cam 7 h. 1.
StupY cu albine sunt 6o.
Poml roditorY sunt prea pu-
tinI. Livedile dan 18 care fin.
Comerciul se exercita in
comuna de 2 carciumarY.
Bugetul comuneY pe ulti-
mul exercitiu se ridica la suma
de 3500 lel anual. Cheltuelile
represinta aceiasY suma. Are
treI sosele vecinale : Tatarani-
Bradi, Bradi-Pisculesci i Bra-
di-Batesci.
Se marginesce cu comunele :
Pisculesci, Batesci, Tatarani §i
Tinosu.
statie de drum de fier,
pe unja Bucuresci-Predeal, la
52 k. m. departe de Bucu-
curesd §i la 8 k. m. de Plo-
escY, intre halta Prahova §i
gara Ploescï. Acésta linie s'a
pus in circulatie la 3 Decem-
brie 1872.
BRAW-DE-JOS, sat, face parte
www.dacoromanica.ro
67
din C. R. Bradi, pl. Crivina.
Are o pop. de 325 loc. (153
b. 172 f.) Aci e re§edinta com.
BRAVI-DE-SUS, sat, face parte din
C. R. Bradi, pl. Crivina. Are
o populatiune de 275 loc. (141
b. 134 f.)
BRXCACEA, vale, com. Surani,
pl. Podgoria, care se vérsa in
garla Sarata, pe malul drept,
tot in raionul com. Surani.
Acésta vale e acoperita cu
livec,II §i padure.
BR A.CACEA ,numire vechie a
com. PacuretI, pl. Podgoria.
BRXDETU, valcel, com. Te§ila,
pl. Pele; curge de la V. spre
E. §i se vérsa in riul Doftana,
pe malul drept, tot in com.
Te§ila.
BRXDETU, vale, isvorasce din
Clabucetu §i se vérsa in rail
Teléjenul, pe malul stang, in
raionul com. Maneciu-Ungu-
renT, plaiul Teléjen.
BRADETU, vale care trece prin
cat. Bradet, com. Cera§u, pl.
Teléjen, §i se vérsa in rail
Drajna, tot in com. Cera§u.
BRADETU, sat, face parte din C.
 R. Cerasu, pl. Teléjen. Are o
pop. de xio loc. (52 b. 58 f.)
Este situat la p6leEe dealului
Stejerelul i cade in partea
de E. a comunei. E udat de
garla cu acelas nume.
BRÀDETU, gârlä, isvoresce din
muntele Celugerului, com.Star-
Chiojdu, pl. Teléjen ; curge
dela N. V. spre S. E. Ucle
valea cu acelasi nume, apuce
spre S. V. si se vérse in garla
Chiojdu, tot in raionul com.
Star-Chiojdu. Are de afluente
pe isvorul Calului.
BRXGAR, vale, mai adese-ori
séce, com. Poiéna, pl. Pra-
hova ; cursul ski e scurt si se
vérse in riul Pratiova, tot in
raionul com. Poiéna.
BRA.T.XANCA I OLARIT sau Mar-
gineni-de-jos, trupuril de mo-
01 ale Statului, pendinW de
monastirea Aarginerii, earl' pe
periodul 1888-93 s'au arendat
Cu 15.100 lei anual, ill phis
1200 lei plata de padurarY
confinisti.
Dela 1891 s'a findutide veci
la locuitorli.
BRA.TX;ANC.k-uGuRENT, sat', fa-
ce parte din C. R. Darmonesci,
pi.
www.dacoromanica.ro
Aci e o biserice cu urm6-
tórea inscriMie «Acest stint
Incas s'a fecut de robul
Dumnedeu Gheorghe Logo-
fku Denescu, so0a sa Florica
cu flu sn : Scarlat. lancu, I-
linca, Luxandra cu tot nea-
mul lor i cu jupan Cristodor,
In lilele Domnului Gheorghe
Caragea Voevod, si cu bla-
goslovenia Sfintiei Séle Mi-
tropolit, in anul 1813, Maiu
20, si reinoite, merite i zu-
gravite din nou cu ajutorul
proprietarului G-eorge I. La-
hovari si a soOei séle Ana,
nescute Cocor6scu i Intregei
obstii i cu sirguinta neobo-
site a sub-prefectului Emanoil
Cocorscu, in anul 1892, zu-
gray G. Arsulescu».
BR 'ArsitANCAUNGURULUT, sat,
face parte din C. R. Mergi-
neni-de-sus, pl. Filipesci.
BRA.TESCI, set, face parte din C.
R. Ilebudu, pl. Vrgsor.
BRÀNCOVEANCA, mosie pe care
la 1864 s'au improprieterit
parte din locuiforif com, Va-
dii-Sepat, pl. Criem;.
BR,1NZEA.SCA. vale la E. de Com.
Ceptura, pl. Cricov.

BREAZA, fosta vama. a terd inca
din timpul domnieT luT Ale-
xandru Voda Ghica. Acest
domn a mutat vama dela Cam-
pina la Breaza si de aci la
Predeal, in anul 1852.
BREAZ.k-DE-JOS, comunä rurala,
plaiul Prahova, situata pe mun-
tele Gurga si pe valea riuluT
Prahova, la 40 k. ni. departe
de capitala judetuluT si la 6 k.
m, de resedinta plaiuluT.
In privinta anuluI infiintard
comund nu se scie nimic ; iar
In ce privesce numele eT, lo-
cuitoril spun urmIt6rele : «In
timpil" de demult, pe cand in
acésta localitate nu se afla ni-
menT, a poposit aci un pastor
cu turma sa de °T. Plac'èndu-I
-positiunea i av'end pasune in
-de ajuns, 'si a facut o micä
coliba si s'a honra a rernane
aci pentru tot-déuna. In di-
minéta unel" dile, sotia pasto-
ruluT punênd pe foc laptele
muls de la oi, spre a'l inchega,
adórme in jurul focilluT ; lap-
tele se umfia, da in foc si a-
tinge si pe pastorita pe obraz,
-o frige si)" lasa nisce semne
pe fata. Pastoril.' din vecina-
-tate, vedênd pe acéstä pasto-
ritd cu semne pe obraz, i a
-dis : «Bréza» si de la acest
porecle a remas numele loca-
www.dacoromanica.ro
69
litateT de «Bréza». (Alti spun
ca acea pastorita avea pete
marT-albe din natura).
Se compune din 5 catune ;
Bréza-de-jos , Podu-Vadului"
Valea-Lunga , Valea-Tirsi
Fric6sa, avênd o populatiune
de 3143 locuitorT. (1523 b. 1620
f.), cu 642 capT de familie, 520
contribuabilT si 682 case de
locuit.
In comuna sunt doue bise-
riel' la Bréza-de-jos, fondatá
:
in a. 1830, si la Podu-Vadulta,
fondata in 1818, deservite de
3 preatT.
Mara de agricultura, care
este prea restrinsa din causa
locurilor munt6se, locuitoriT se
mai ocupa Cu sindrilaria, do-
gana, fabricarea varuluT ne-
g-ru si alb, facerea rachiului"
de prune si crescerea vitelor.
El" desfac produsul munceï lor
la t'èrgul s6ptgmésnal din Plo-
esci",
Locuitoriff, In num6r de 423,
s'au improprietaxit dupe legea
rurald din 1864, cand li s'au
dat 1469 h. a. pam'ent in mo-
sia PrincipeseT Zoe Brânco-
vénu. El' au 400 bol', ioo cal',
354 vad, 1500 oT, 6o capre,
326 pord.
In raionul comunel", pe riul
Prahova, sunt doue morT, o
piuá si o fabrica de postav.
70
Carte a inceput sá, se invete
aci dela a. 1856. Este o sc616,
de betY §i una de fete, carT
s'au frecuentat de 140 copiT
(124 b. §i 16 f.), din num6rul
de 523 copiI (265 b. 258 f.),
cu vêrsta legiuitá.. Cu intreti-
nerea scólelor statul cheltuesce
anual 2088 leí. Localul e pro-
prietatea comuneY.
&l'U carte 360 bOr6a0 f i 46
J'eme.
In comuna sunt afie mine-
rale carY con(in iSucio'sd, iod si
sare. Ele isvordsc din poiele
muntel2d Gurga. Inainte de
anul 1834, a fost in O tunul
Podu-VaduluX un stabiliment
de b0.1)
Tuica ce se fabricä in co-
mund variazA intre 240-250 h. 1.
Comuna "Sosea'a carien de
j5itIrg, localita0 cu sare, plizite
de gardieye ./1 it# de statri chiar
cOrbunY de 1,47nént.
StupY cu albine sunt 184.
GAndacY de mAtase nu se cul-
tivl.
Pri.mêntul e prielnic cultu-
reY, dar nu se cultivä de cát
1) Each cum descrie D-1 D. Frunzescu
acésth localitate
<Frumusetile naturale co cari e dotat
acest loc, infhtisind aspectul cel mai de-
licios vedereY, aromele cele maY pliicute
mirosuluY, melodiile cele mal' inctintiitóre
ale pas6rilor, dau fie-chruia a intelege ch
pre liingh calitatea si puterea apelor,
www.dacoromanica.ro
B 70
porumb, producênd cam 3500
h. 1. anual. Dintre poml sunt :
240 merY, 175 perl, 24 dut;15,
210 cire0, 390 nucY. Livec,lile
dau 56o care de fin.
Comerciul se exercitA in co-
muná. de 8 cárciumarl.
Veniturile comuneY se urcä
la suma de 8875 lel anual §i.
cheltuelile la suma de 4371 1.
Soselele din comuná. sunt :
soseaua nationalá. PloescI-Pre-
deal, ce trece prin centrul
comunel soselele comunale
ce inlesnesc comunicatia cu
comunele : Bréza-de-sus, Ocina
i Provita.
E brAzdatIt de dealurile :
Virful-Gurgi, Virful-Duculul §i.
Virful-Cománaculul, tóte in
partea de V. a comuneT si cu
directia dela N. spre S. Parte
din aceste dealurI sunt aco-
perite cu prunI, nucY, alunT,
etc.; iar parte servesc pentru
p4une.
Afarä de riul Prahova, co-
muna Bréza-de-jos maï este
strábátutä de vAile : CacoveI,
CâmpuluY, Nisipuluï, Sunaórea
contribue la séniitate si natura, care,
dommnd in muntiï dinprejur, liberh si
mhrétii, ne adapit co o aph fin:pede si
usórh, ne face sh respirhm un aer curat
si dhthtor de viétii, ne lingusesce t6te
simturile cu o inie de variethfi pliicute
sí fOrte romantice, etc.)
71
Se marginesce la N. cu com.
Bréza-de. sus, la S. cu comu-
nele : Provita, Poiana ji Cor-
nu, la E. cu ru1 Prahova,
la V. cu parte din com. Braza-
de-sus si com. Ocina.
BREAZA-DE-JOS, sat, face parte
din C. R. cu acelasi nume,
plaiul Prahova. .Aci e rese-
dinta comunei: si are o popu-
latiune de 1201 10e. (580 b.
621 f.).
Are o biserica cu hramul
«Sf. George» fondata la a.
1830, cu urnAtórea inscriptie
«Acésta sfinta i Dumneleesca
biserica, ce se praznuesce cu
hramul «Sf. Gheorghe» adao-
gandu-se i «Sf.Imp6ratI»
s'a zidit din temelie n ilele
Prea InaltatuluY Nostru Domn
Grigorie Dimitrie Ghica Voe-
vod, Cu ostenéla si cheltuiala
Domnulu): Slugernicu Nicolae
Saegiu, i mal pe urma Impo-
dobindu-se, dupa cum se cade,
prin alergatura ParinteluT Stoi-
ca Duhovnicul sin Popa Stoica
la 1830, Iulie 22.
BREAZA-DE-SUS, sat, face parte
din C. R. cu acelasI nume.
Are o populatiune de 1725
locuitor): (859 b. 866 f.) si este
resedinta comune)".
Este aseqat pe un platou
www.dacoromanica.ro
intins, numit «Campul BrezeT»
intr'o frum6sa positiune. Aci
sunt 2 biserict Partea de E.
a comunel: o udaru1 Prahova.
BREA.ZA-DE-SUS, comund rurala,
plaiul Prahova. Inscriptia
Sf. Nicolae dovedesce
ca este o comuna vechie. Ad,
pena' la anul 1853 a fose vama,
care cup' e In comuna Predeal,
151. Pelcs. In acei. timp% In a-
ce's/4 comuna se afta subi5re-
fectura laiuluì i firotopopuluY.
Este situata pe albia
Prahova si pe cóstele munti-
lor NistorescI, Surdesc), Vra.-
biesci" si la pólele dealukd
Tali, la 42 k. m. departe de
capitala judetulu): si la 8 k.
m. de resedinta plaiulut
Se compune din 4 catune
Bréza-de-sus, Gura Bella Nis-
toresci si Surdesci, cu o po-
pulatiune de 2814 locuitor):
(1410 b. 1404 f.), in plus 50
famili): de tiganY-ferarl: si vio-
ristY.
Capl de familie sunt 676;
contribuabili 526; case de lo-
cuit 620.
In comuna sunt dou6 bise-
riel una in cat. Bréza-de-sus,
cu urmèteirea inscriptie; «A-
césta 'sfinta si Dumnezeésca.
biserica, ce se cinstesce hra-
mul «sf. Nicolae» i s'au zi-
72
dit din temelie si s'au infru-
musqat cu zugravéla dupe
cum se vede, in qilele prea
Ina4atului Domn Ion Alexan-
dru Ipsilant Voevod de robiI
luY Dumneçleu : Popa Ivan
Duhomnicu ot Bréza, presbito
Stanca isin iha Popa Mihaiu,
Nicolae Francu, Istrate Rada,
Radu Moldovénu, Simi6na,
Radu, Anghela» Noembrie 15,
1777.
Alta biserica e in limita de
Nord a catunului Bréza-de-sus,
cu hramul «Sf. Impèrati», fon-
data in anul 1884 de enoria0.
Acesta biserica s'a zidit in
locul alteY bisericY vechI.
Ambele biserid sunt deser-
vite de treY preoV.
Cultura cerealelor fiind cu
totul restrinsa, locuitoriï se
ocupa mai mult cu
dogaria, dulgheria i rotaria.
1e.,s-tclitgarY sunt 350. EY des-
fac produsul munceY lor la
Ploesel. ,Despre Pascï,
nierg Cu car& cu donip
le desfac in marele baciu al
illbfilor din BucurescY.
LocuitoriY, in numër de 403,
s'au improprietarit la 1864,
cind li s'au dat 1405 h. a.,
pe mo0a Brancovenésca1). El
1) 0 inscripie dup up lopot al bi-
sericeY ,Sf. Nicolae, dovedesce cli prin a.
1808 acésta nioie nu tinea de casa
www.dacoromanica.ro
au 147 cal', 75 epe, 417 vacYr
85 capre, 1120 OY, 564 pord-
In raionnl comuneY, pe riul
Prahova, sunt 2 morY.
Carte a inceput sa se in-
vete aci dela 1850. (Dascalul
se platea pe acel timp de locui-
torT prin contributiunT). Scóla_
in regula s'a infiinVIt la 1864_
Localul e proprietatea comu-
net Scóla e deservita de 3,
inv6tatoff, cu intretinerea ca-
reja statul cheltuesce anual
3888 leY. Se frecuenta de 'or
copn (94 b. 16 f.), din num6--
rul de 504 copiY (262 b. 242 f.),
Cu vêrsta legiuitä. Seim carte
400 br`frbap 8o femeY.
liz ace'sta C017211124 , propric-
late a Prin(ulur Bibescu, se
afia palatal séu, Cu o frumds4
fi un elefteu.
Comuna se intinde pe o
suprafaVi de 2288 h. a.
Tuica se fabrica in termen
mediu ca la 5150 d. 1.
La Gura BeliI este o ca-
riera de unde se estrage hum%
care se amesteca cu piatra de
prund 0 se fabrica var hi-
draulic fórte bun. Fabrica e-
proprietatea d-lui Florian Da-
Brancovenéseii. < Acest clopot s'au ¡Twat
cu cheltuiala Jupan Costia Dia--
rnandi Saig,in la a. 1808. Biserica din
Bréza ce se atilt pe inco ia fratelaY
SArdaruluT. Nicolae Saigiu.
73
videscu, et Comp. Acest var,
constatat prin analisa i ?ricer-
carile fäcut- la laboratorul de
chimie al scólei d- poduri
sosele din Bucurcscí, se p6te
intrebuinta in fórte multe ca-
sun', in locul cimentului.
D-1 Arhitect N. Gabrielescu
inginerul St. G. Ceti:461m
aratä cä varul de la Bréza,
In incercarile facute, a dat
resultatele cele mai bune. Sc
p6te dice, spune d-1 Arhitect
Gabrielescu, ca e cel nial bun
var din Ora.
D-1 Grigore Poenaru, ing-i-
ner, sef al circ. V, a intrebu-
intat varul doh', 131-La la 8
poduri i podete si a obtinut
resultate f6rte satisfäc0t6re si
suleridre altor varun strei-
ne, re/la/I/1.1e.
Stupi cu albine sunt 20. Din-
tre pomi roditori sunt prea
putini. Livec,lile dau 2278 care
fin (media).
Comerciul se exercitä in co-
munä de 18 carciumari.
Veniturile comunei se urea
la 12.000 leí anual. Cheltuelile
represintä, aceiasi sumä.
Sosele prin comuna sunt
sos. nat. Ploesci-Predeal si so-
selele Breaza-Ocina , Breaza-
Talea, si alte sosele comunale.
Ele inlesnesc comunicaia in-
www.dacoromanica.ro
B 73
tre comunele Br6za, Comar-
nic, Ocina, etc.
E bräsdatä de dealurile
Virful Cetätei, Muchia malta,
Virful Stancei, Virful Stanei,
Virful Petrisului, Simoiu,
Bisrocului, Slatina, Vacä-
réta, Surdescilor, C6da
Muchia Popi, Muri, Oprescilo.r,
Zapoziei, Zan6ga, etc.
Afará de riul. Pra,hova, co-
muna mai este strabatuta de
väile Temniculuf, Vacara,
Braduluí, Smeuratu, Plopisu,
AIotros(Se Valea Carnpuluf,
;
caro forméza cascada «Va_iii-
t6rea» Provita, Valea Tarsei,
Lazului, Caruntei, Racherita,
etc.
Se marginesce la N. si N.E.
Cu com. Comarnicu ; la S. si
S.V. cu Bréza-de-jos ; la E. Cu
com. Cornu ; la V. si N.y. cu
comunele Ocina i Talea.
La 1821, Boerii. din Buctt-
resci afiand despre -venirea lui.
Ipsilante, care plecase din Iasi,
fugirä spre Brasov, impreuna
cu consulii din Bucuresci.
Ipsilante afland la Mizil des-
pre acésta, dede o proclamatie
care boeri prin care le aratä
cä nu tocmai eT trebue sa dea
poporului asemenea triste e-
xemple. 0 data cu acésta pro-
clamatie, Ipsilante trimise cati-
va eteriti, sub comanda untn
 credincios al s'a., a int6rce pe
hoieril fugan, pe cad ii ajunse
la B Cta, insA pentru respectul
catre consuli, trimisul nu cu-
teza sili sa se int6rcA.
BREZA-TALEA, plait, com. Bréza-
de-sus, pl. Prahova. Din acest
plaiti si muntele Surdescï, dela
localitatea numita «Cheia Pro-
viteï» isvorasce rîul Provita.
BREBU, helesteu in spatele m-rel
Brebu, pl. Prahova. Acest he-
lesteu are o suprafata de 4 h.
a. si se dice ca s'a format
prin cofundarea terenula Este
fórte adanc si pare a fi fost
In vechime o mina de sare ;
apa sa e sarata.
BREBU, padure, proprietate a
Eforier spitalelor civile din Bu-
curesci, pendinte de Com. Bre-
bu, plaiul Prahova, arenclata
pe periodul 1889-91 CU 4550
leï anual.
BREBU, monastire fondattt la a.
165o de Mateiti Basarab V. V.
sotia sa Dómna Elena, dupa
cum se vede din urmá.t6rea
inscriptie : «Eu cel ixtru 1-Iris-
tos Dumnedeti, bine credincio-
8111 i bine cinstitorul si drept
slavitul Mateiti Basarab Vo-
evcrd, cu mila lui. Durunedett
www.dacoromanica.ro
Principc i Domnitor a t6ta
téra Ungro-VlahieT, impreuna
cu sotia mea Dómna Elena,
am poftit cu zel i cu buna
vointa a Tatalla cu ajuto-
rul Fiulus1 i cu savirsirea Prea
sfintulta si de viata fac'étoru-
lui Spirit, a 'Malta acest
a tot cinstit i Dumnedeesc
hram intru slava si lauda ce-
lift in Treime laudatulM Dum-
nedet, care mi-a dat viéta,
suflare i t6te bunatAtile sale
parné' ritescr, ca prin rugáciu-
nile sale dintr'Ansa, s'a se indu-
plece a ne da imparatia sa
cerésca, i intru cinstea i po-
menirea a tot cinstitorilor
fara de corpuri ale sale slugr
patru Taxiarhi, Arhistratigul
Mihail si Gavriil si Uzil
Rafa.il si a tutulor puterilor
sale cele fara de corpud,
dilele de Dumnedeti date)." mele
DomniT si din drépta n6strA,
de DumnedeA noë &Imite a-
ved, am inaltafo chiar din
temelia ei, incepêndu-se a se
zidi la 27 dile din luna 'anua-
rie, anul 7158, pe timpul ce-
lta d'Anté'iti Egumen Kir Va-
sile Ieromonachul. Esecutor
flind acesteT lucrad jupttnul
Mogosrul Ctipitan i juptmul
Antonie Postelnic».
La 1843 s'a zugravit din nou
do Arhimandritul Teodor Cer.
75
nicanul si s'a reparat casele.
Acésta monastire este situ-
ata. pe un ses ce se Intinde
dela malul DoftaneY pana la
p6lele unor munti" spre
Aci Mana Elena, so(ia
T'arma', alata ad(yostire
iii timpul rfvsboinla7 hit illatel.fi
en rirsile Lupa.
Positiunea monastireT este
dintre cele mal' frum6se. Are
de jur imprejur un zid Inalt
de 61/2 m. si in periferie 265m.
La spatele el' este un lac
f6rte aclame, ce pare a fi fost
In vechime o mina de sare.
De sigur cä acesta sursa este
cea analisata chimicesce de
Dr. Davila, si care, dupt de-
claratia sa, confine sare, pu-
ci6sa, i putin fier, bune pen-
tru reumatism.
Biserica a 1-Ornas ca biserica
de mir si servesce locuitorilor
din Brebu. Se intrefine de E-
foria Spitalelor civile din Bu-
curescï, si se administr6za, de
un preot-ingrijitor.
Positia loculuT, apa cea burlä
de bOut aerul cel curat,
facut ca ac6sta. monastire sa
fie al6sa ca loc de recreatiune
pentru elevele din «Asilul E-
lena D6mna». In acest scop
s'au construit pavili6ne pentru
dans. etc.
www.dacoromanica.ro
B 75
BREBTT, comuna rural, plaiul
Prahova. Se crede ca'sï a luat
numele de Brebu dela niste flori
numite ,Brebeni sau Brebenei
ce cresceau pe campul unde
asta-df se afla comuna.
Este situata pe un platou
In forma triung-hiulara, Intre
riurile Doftana si Lupa, ce se
unesc la virful triunhiuluT,
partea de S, tormand
naturala intre Brebu i Telega.
De aci pana la Ploesci sunt
50 k. m. pêna la Campina
9 k. m.
Se compune din 4 catune :
Brebu-MonastireT, Brebu-Me-
giesesc (numit i «Silistea»), Pe-
triceaua si Podu-Cheia ; avênd
o populatiune de 3272 locui-
torf (1550 b. 1722 f), in plus
25 familii de tiganI, carI se
ocupa cu fieraria, munca cam-
pului" i cantecul cu vi6ra.
In comuna, sunt 751 capi
de familie ; 693 contribuabilI
si 64o case de locuit.
Comuna are 2 bisericl : una
m-rea Brebu (v. a. n.) si a doua
In Cat. Petriceaua fondata
a. 1855 de obstea locuitorilor.
Ambele bisericY sunt deservite
de 5 preoti", treY platitY de E-
forie i doï de comuna.. Be-
tranif spun ca, in timpul in-
vasiunilor Turcesa órneniï se
inchideau in zidurile monasti-
76
rei si bateau cu armele in
dusmani din turnurile ce erau
fixate in diferite directiT.
Afara de putina agricultura,
locuitorii (38 loc.) se mal o-
cupa cu croitoria i pietraria.
EI desfac produsul muncei lor
la orasul Campina.
Parte din locuitori sunt mos-
neni ; 350 s'au improprietarit
la 1864, pe mosia D-lui Do-
brog6nu si a Eforiei, cand
s'au dat 1282 h. a. El au in
total 6480 vite mari si miel.
In raionul comuneT, pe riul
Doftana, sunt 6 mori.
Scóla exista in comuna de
40 alai. Localul, constructie
nou6, e proprietatea comunei.
S'a frecuentat in anul trecut
de 81 copiT, din numèrul de
666 copii (398 b. 268 f), cu
vêrsta de saila. Statul cheltu-
esce cu intretinerea sc6lei 1566
lei. In Cat. Petriceaua mai
functionéza o scoala cu un in-
vWttor pin.tit cu diurna de 30
lei lunar.
Scin carta 250 blirba(Y Sl 25
femeY.
Ii COMUna se allá' un isvor
C24 ap'z'sfralel sulficrós4 si fe-
cu o temperaturii forte
rece, bund pentru vindecarea
reuinatismula si altor bar.
Cand timpul e prielnic se
face pêna la 15000 d. 1. tuica,
www.dacoromanica.ro
B 76
In anii putin productivi p6na
la 5oo d. 1.
Stupi cu albine sunt 437.
Pamêntul e prielnic numai la
cultura porumbului i ov¿1-
zulla. Anual se cultiva 3620
h. 1. porumb si 184 h. 1. ov0z,
cum fasole 4.000 k. g. anual.
Dintre pomi roditori sunt : 970
merT, 713 peri, 825 ciresi, 725
nuci. Liveclile dau 2000 c;.-tre fin.
Comerciul se exercita in co-
muna de 9 carciumari.
Bugetul comuneT presinta la
venituri suma de 8.077
la cheltuelT 7726 lei anual.
Soseaua vecinala Brebu-Te-
lega, I inlesnesce comunicatia
cu comunele Brebu, Telega
si Câmpina.
E brazdata de muntele Ne-
mernicul (la N) si de Virtu-
rile : Rotunda, Plopisul i Ga-
ma; ca ripi are Galma
Ripa Corbului (v. L r).
E strabatuta pe vaile Rea,
Grecilor, Bordeiului, Caprari-
lor, Purcarului si Turca.
Se marginesce cu comunele
Tesila, Bertea, Strilmbeni, Te-
lega, Campina si Sotrile.
BREBU - IVIONASTIREL sat, face
parte din C. R. Brebu, pl.
Prahova. Se mal numesce de
sateni i Malu Lupului si are
77
o populatiune de 1493 locui-
tori (700 b. 793 f).
BREBU-AIEGIE:ESC, sat, face parte
din C. R. Brebu, plaiu Pra-
hoya. Se maT numesce de lo-
cuitorI si Silistea §i are o pop.
de 1050 loc (5oo h. 55o t). Se
numesce ast-fel pentru-ca lo-
cuitoriT s61' sunt monenY san
megie0.
Vtdceaua Valea Rea des-
parte acest cAtun de Podu-
Cheif.
BRECACIA, Orint in partea de
S. E. a cdt. Cuibu, com. G or-
netu-Cuib, pl. Podgoria, pe
care se cultitqi numaY porumb.
Numele sèu vine de la unul
din cel 9 mol, anume Brec6.-
cénu, ce forma catunul Cuibu.
BROASCELE, caun, apartine de
com. Urb. CAmpina, plaiu Pra-
hoya. Are o pop. de 154 loc
(89 b. 65 f).
BRUSTUREILOR, pzirttu, isvorAsce
de la Vartej, de langA Nebuna,
curge de la V, spre E. i se
vérsn. In riul Teléjen, pe ma-
lul drept, in raionul com. MA-
neciu-U. pl. Teléjen.
BucEGY, masiv coprins Intre 14111
Ialomita la V, riul Prahova
www.dacoromanica.ro
B 77
la E, catena Carpatilor la N.
si torentul Isvórelor la S.
Pêt1ä la satul Isvórele, a-
céstA eatenA are o infati§are
atat de deosebit4 de cele-l'alte
este atat de impunètóre,
In cat la prima vedere, pare
a forma un masiv cu totul
singular, in multimea de mo-
soróie ce-1 inconjurA. 1)
PrivitI din valea Ialomitet
Bucegit se v6d p6tat'i pe lan-
glt c6stele de langd muchie,
de o multime de tufi§e de
jnept Poporul numesce huci2i,
huceerg si bucarg, un pn.duri
des §i jos, prin care nu potY
strnate de ciit eu greu. Cu
putintA e ca, cuvintul de Bu-
ceag, luat de plural, sA fi dat
nascere vorbeY ce servesce
sä denuméscA tótb. seria de
inAltimt ce se infati§azd pri-
viret acoperitti cu jnept
Din totl" 'muntiT Carpatilor,
BucegiT sunt cci maï inaltT ; el
par a fi nodul cateneT ; piscu-
rile séle intrec tótA altitudinea
de 2000 metri, i in multe lo-
curi 7Apada nu se topesce
de loc.
Incepésnd de la torentul Is-
vórelor, se inllintuesce spre N.
o serie de piscurt unele mal
') Din conferinta Crip. A. Guritrt ,Ma-
sivul Bucegilor,.
marl i mal mandre ca altele.
In marginea sudica sta. iso-
lat Virful cu Dor (2288 m,)
dupa el vin in ordinea urrna-
t6re : Furnica (2334 m),
tra- Arsa (2110 m), jepu-Mare
(2195 m) ; putin in stanga spre
valea IalomiteT : Babele (2060
m) ; apoï iar pe muchia prin-
cipala : Caraimanul (2495 m),
Costila (2500 m), Coltu-Obir-
sieT (2250 m), imn fine, naaï in-
nalt ca totI, pe linia de frontiera
Onizd, care are 2508 metri, d'a-
supra nivelulul MareY Negre.
Pe ambele cine ale acestuT
sir jde_muntT curg in vale to-
rentl i isv6re, ce sunt adu-
nate de Prahova. i Ialomita.
In multe locurY zapad ve-
clnica, serva de isvor torente-
lor ce curg pe p6lele masi-
vula Apa Cerb6ica, Jepi, Is-
v6rele n'a.0 alta sorginte.
Cliria despre partea Ialo-
miteï este cu totul nelocuita,
cea despre a PrahoveI are sa-
tele : Isv6rele, Poiana-TapuluT,
Busteni, i ca oras
Peste tot locul, de-alungul
muchiel masivuluI, se afia cararl.
de cal, ce pun in legatura am-
bele vat Pe clinele mai re-
peqï putnaï poted de cio-
banI.
Escursiunile pe BucegY sunt
atat de pitoresel ; farmecul ne-
www.dacoromanica.ro
asteptatulta i continua schim-
bare a decorulul te despagu-
besc cu prisosinta de greuta-
tile drumula si nu cred ct
cel ce le-a data sa
v6c,1ut o
nu dorésca a le revedea,
Totl muntili din Bucegi se
deosebesc unul de altul si pe
fie-care colt sau pisc, cal6to-
rul Intalnesce alte perspective,
alte efecte de lumina. ')
Un rasarit de soarc, privit
dupe virful CostileT, platesce
insutit ostenéla de a-1 urca.
Din punctul de vedere ge-
ologic, treI grupe alcatuesc
masivul Bucegilor : grupa se-
condara, tertiará si cuaternala.
T6ta. muchia Bucegilor, in-
cepé'nd de la coltul Bucs6ieT,
pé'na. la Jepi-1VIicY, este alca-
tuita de roce'arenacee, in care
domina conglomeratele polili-
tice, compuse din granit, gneiss,
micacist, porfir, etc.
La culmea Babelor, la Col-
tul ObarsieI si pe seaua 0-
muluY se observá conglome-
rate numulitice, marne i pp-
dinge. Imposante blocurT ern-
tice sunt raspandite peste tot
masivul.
BUCFIEAZGOAIA, deal acoperit cu
1). Yell' ConFerinta Cipitanului Guripi
<Masivul Bucegilor.
79
vii i pometurT, com. Filipesd-
de-Padure, pl. Filipesd.
BUCHILAF;AY, sat, face parte din
C. R. Rivoful, pl. Crivina. Are
0 pop. de 70 10C. (32 b. 38 f.).
Este situat pe . .érmul drept al
riuluT Teléjen.
BUCOVU, COM. rur. pl. Cricov, la
44°, 58, 30 grade latitudine
Nordica. si 23°, 45 longitudine
Esticá.
<Ice:stä comuna' este fdrle ve-
che') vi a fost eapitala judo(m-
iza Sdeuenl, desflin(at in anul
1847,
Clí acésla eomung dateM
prin secolul al XIII-lea nu e
niel o indoial4, ca'a In ralea
Orla exista o biseried cu
mul «Sf. Nicolae», care are in-
scrifi(ia : «Pactad la anul1396
de coedna Tinca 2ltaritcinenca2)
fi in care este inmormtintata
Dómna Stanca a Domnula
Constan/in Nicolae Voevod ,
nto'rt4 la anul 1756.
In pa'clurile Bucovulul la a.
1600 Arikaig Vitésul fu invins
de Polea ci Moldovenl, retrd-
wendu-se la Tero-6)vor
Pe la a. 1503 se afla in relatiuni
comerciale cu BriTnul.
ComunicatIt dc d-nu Elie A. Du-
nntrescu. 1nv'ét4or in 13unov.
www.dacoromanica.ro
13
79
Ipsilante plecând din Iasi
spre Bucuresd si sosind la 12
Martie 1821 in Bncov, trecu
In revista regimentul luT Duca,
compus din 800 soldatT, si al
luT Caravia, compus din 300,
cum si co16nele luT Gripari
Colocotroni ; escluse din aceste
corpurT pe valraboqi, din causa
neorinduelilor ce faceau, dand
caii lor la al0. La Bucov Tza-
lacoff fu numit adjutant al ba-
talionuluT sacru.
Comuna Bucov este situata
pe malul stiing al riuluT Telé-
jen, pe iazul ce trcce prin cen-
trul sèti si pe pil.rttul Buco-
velu, la 6 k. m. departe de
capitala judquluT si la 21 k.
m. de a piase.
La Bucov este refedin(a unel
campanil de Dorobanp, o mare
fabrica de spirt i mal mulle
morl sistematice de talud.
Comuna se compune 'din
dou6 catune Bucov i Valea-
OrleT, avênd o populaOune de
1126 10C. (575 b. 555 f.), in
plus 54 familiT de . iganT, carT
se ocupa cu fieraria ; 12 ovreT,
pe la fabricile de spirt ;
bulgarT, carT se ocupa cu gra-
dinaria ; 8 gred, din care doT
arendasT si 6 muncitorT, 2 ita-
lienT si 9 ungurT la fabricT.
CapT de tamilie sunt 312 ;
go
contribuabili 459 si case de
locuit 418.
In comuna sunt trei bise-
rici : una in catunul de rese-
din0. Bucov si doue in cat.
Valea-Orlei.
Biserica din Bucov are hra-
mul «Sf. Treime» si inscrip0a
«Acésta sfinta i Dumnede-
ésca biserica cu hramul «Sf.
I6n i Sf. TroiVt», fiind din
vechime zidita de d. Mateib.
Marginénu Filipescu Vel Aga,
la anul 1679 §i la 1802, Oct.
14 din pricina inté'mplarei ce
s'a facut de marele cutremur
Cu totul s'a stricat si ca sa
nu se piarslà acéstd pomenire
a neamului meu si a mea ca
de acum inainte sa se po-
menésca, din temelie m'am a-
pucat cu t6ta osiirdia, am pre-
fa' cut'o, infrumusefandu-se du-
pe cum se vede, ca sa fie spre
pomenirea neamului med cti-
tor Constantin Filipescu Vis-
tier, in qilele Prea Inaltatului
Domnului Nostru Ion Constan-
tin Ipsilante Voevod, in anii
de la Cristos 1804, Septem-
bre 13».
Biserica din Ch4oran'i s'a
zidit la anul 1797 de Pahar-
nicul Constantin Cantacuzino
so0a sa Smaranda, in qi-
lele lui Alexandru Ipsilante,
Uitropolit fiind Dosifteiu,
www.dacoromanica.ro
B 8o
Biserica din Valea-Orlei s'a
zidit la a. 1396 de cocóna
Tinca Maracinénca.
Aceste biserici sunt deser-
vite de 3 preoV, 2 c'ántareV
sii paracliser.
Locuitorii pe l'Inga agricul-
tura se mai ocupa cu tran-
sportul fainei si lemnelor de
foc. Mestesugari sunt : 4 ro-
tari, 34 fierarY si I cismar. Et
desfac produsul muncei la Plo-
esci.
Locuitorii, in numer de 2 Ii,
s'au improprietarit la 1864,
cand li s'au dat 519 h. a, pe
mosia Bucov, fosta a boeru-
lui din Divan, Banul Filipescu,
acésta se constata din «Car-
tea de suhat» data de Mihail
Sutu V. V. la 17 Noembre
1791, in coprindere «Dumné-
Voastra Ispravnicilor ot sud...
Saac pentru locuitorii ot sa-
tul Plopeni, intr'acel jude,
cum ca hrana lor si a vitelor
lor o fac pe mosia dumnélui
ce se numesce Bucovul, fara
de a avea vre-un folos de la
pentru care ve porun-
cim Dornnia mea sa aducel,i pe
acei locuitori, inaintea Dum-
né-V6stra si sa le da:ti po-
runca ca ori sa se asede Cu
omul Drunnélui Banului Fili-
pescu, ca sä dea suhatul cela
ce este obijnuit, sau sa c14-
cuiasca, etc»,
81
Afara de vitele trebuinci6se
munceY, in comuna maY sunt :
34 caY, 14 epe, 113 vacT, 9
bivolY, 49 capre, 985 oT si 291
porcY.
In raionul comuneY pe iaz,
sunt 4 morY de mdcinat ma-
laiu.
Scóla existd in comuna de
24 anY. Localul e proprieta-
tea comuneY. S'a frecuentat
In anul scalar 1892-93 de 79
copiY (52 b. 27 f), din num6-
rul de 301 copiT (154 b. 147 f),
cu vé'rsta legiuita. Scóla e E brazdata de dealurile Bi-
deservita de doY invqatorY, cu
intreOnerea carora statul chel-
tuesce 2808 leY anual. Scia
carte 194 b. fi 64 ferneX.
Intreg teritoriul comuneT
este de 2466 h. a. pamé'nt.
Tuica se fabrica in termen
mediu cam 1960 d. 1. pe an.
Viile s'au filoxerat.
Femeile cresc gAndad de
mdtase pentru trebuir4ele cas-
nice, facênd i puOn comeq
prin vindarea prisosuluT de
gogosT i borangic. StupY cu
albine sunt 92.
Pamé'ntul e prielnic la tóta
cultura, afard de cel deluros,
care priesce fórte mult viet
Terenul cultivabil a produs in
anul trecut 2188 h. 1. grtw,
714 h. 1. ov6z, 97 h. 1. meiu,
o80 1 L portimb.
www.dacoromanica.ro
Dintre pomY roditon stint : 890
merY, 314 perY, 97 dudT, etc. Li-
vedile dau aproximativ 120.000
k. g. fin pe an.
Comerciul se exercita in
comuna de 8 carciumarY.
Bugetul comuneT pe anul
1894-95presinta la veniturY
suma de 12.084 lei' si la chel-
tuelY 7890 leY.
In comuna sunt doud so-
sele : sos. nat. PloescY-Buzeu
sos. judqeand Bucov-Vd-
lenY.
ghilin si Ch4oranT si strabd-
tuta de gArlele : Iazul, abatut
din riul Teléjen, care trece
prin mijlocul comuneY ; Buco-
velul, care trece prin parted.
de E. a comunel, si de vaile:
OrleT i Calulut
Se marginesce la N. cu co-
munele Sca'eni si Pleasa ; la
E. cu cat. Valea Popi si Ra-
chieri, la V. cu riul Tel6jen.
BuCOVU, sat, face parte din C.
R. cu acelasT nume, pl. Cri-
cov. Aci e resedit-qa c(imuneY.
BUCOVU, mosie pe care la 1864
s' a improprietdrit locuitoril din
com. Bucovu, pl. Cricov.
BUCOVELUL, gLia, isvorasce din
dealurile §tirbeuluT, trece prin
82
partea de E. a com. Bucov,
pl. Cricov, i se vérsa in Te-
léjen.
BUCOVELULUT, vale, com. Harsa,
pl. Podgoria.
muntc inalt de 2477
metri d'asupra nivelulta
rel-Negre. S'ar putea gice ca
apartine maï mult judetuluT
Dambovita iservesce de li-
mita Intre acest jude i ju-
detul Prahova. Este situat la
N. de muntele Omul i la N.
E. de muntele Moraru.
BUDA, statie de drum de fier pe
unja Bucuresci-Predeal, la 70
k. m. departe de Bucuresd
la 8 k. m. de Ploesd, intre
gárile Ploesci §i Baicoiu. D'aci
pléca linia ferata spre minele
dela Slanic, trec'end prin sta-
tfile Plopeni §i Poiana.
S'a construit pentru esploa-
tarea salinelor dela Slanic
s'a pus in circulatie la io De-
cembrie 1883. Venitul aceste
statii pe anul 1884 (primul an
de esploatare), a fost de 10.524
ETTDA-PALANCA, comuna rurala,
pl. Campu.
La formarea comuneT, atat
catunui Buda cat i palanca
www.dacoromanica.ro
82
au fost situate in padurea
Buda ; de acolo locuitorff §Y-au
stramutat locuintele unde se
gasesc acum, din causa i-
nundatiilor ce sufereau din re-
varsarea riuluT Leautu §i Pra-
hoya, ce le fáceau multa pa-
guba..
Este situata pe loc §es, in-
tre riurile Teléjenul §i Pra-
hoya, §i pe ambele malurT ale
garleT Leautu, la 14 k. m. de-
partare de capitala judetuluT
s,i la 6 k. m. de re§edinta
Comuna se compune din 2
alune : Buda i Palanca, cu
o populatiune de 1096 loc.
549 b. 547 f.) in plus 30 fa-
milij tiganl" ; avtmd 27i capT
de familie, 250 contribuabilY,
271 case de locuit §i bor-
deie.
In comuna sunt doue bi-
sericY : una in Buda, zidità
la a. 1889 §i alta in Palanca,
zidita la 1824, ambele deser-
vite de doi preatT.
Pe langa agricultura, top
locuitord se ocupt cu rogoji-
Produsul munceT '1 des-
fac la ora§ul Ploesa
LocuitoriT, in num6r de 139,
s'au improprietarit la 1864, pe
mo§ia D6mneY Baronese Rich-
man, cand li s'a dat 499 h. a.
ET au, afar0, de vitele trebuin-
83
cióse munce, xoo cal, 6o epe,
225 vacl, 5 capre, 600 oT §i
250 pord.
In raionul comuneY este o
o mdrit, o fabrica' de sfiirt
fi una de ¡tina, tóte a§eqate
pe riul Leautul.
Scóla s'a infiin%at la 1889.
A funcOonat §i mal 'nainte
dar a fost des intrerupta. S'a
frecuentat in anul trecut de
27 coph (toV baeV), din nu-
u-161.u' de 154 copil (88 b. 66
f.), cu vêrsta de cóla. Seta
carte 40 barbap ci 3 fama
Comuna se intinde pe o
suprafa0. de 1416 h. a. pa-
mênt, in care intra islazul, pa-
mêntul de muna., padurY.
partea r6masa proprietaresel
dupa delimitare.
Vin i %uica nu se fabrica
in acésta comuna.
Cate-va femel cresc gan-
dacil de matase. StupI cu al-
bine sunt 68. Panféntul e mal
mult prielnic porumbuluI
grauluT.
Terenul cultivabil produce
7830 h. 1. porumb i 3401 h.
1. gral.'. PomY roditorT sunt
din tóte speciile cate MinI.
Comerciul se esercita in co-
muna de 6 carciumart
Bugetul comune presinta
la, veniturI suma, de 3876 10
www.dacoromanica.ro
83
anual ; cheltuelile represinta
aceia§T suma.
BUDULACU, garla, isvorasce dela
N. de com. Sangeru, plasa
Podgoria, i se vérsa in garla
Cricov, tot in raionul com.
Sangeru.
iitiDuREAscA, garla, isvorasce
din raionul comund Calu-
gareni, trece prin com. Vadu-
Sapat, pl. Cricov, i 'si conti-
nua cursul pre ranga, com.
Mizil, jud. Buzeu, dupa ce
primesce ca afluent garla
Scheianca. Pe ace'sta vale se
afld fiuting ISie'lrit de con-
struc(ie.
BUDUROSU, apa, isvorasce din
com. Strejnicu, i se vérsa in
Iazul Moruzi (Leautu) in ra-
ionul com. Negoescl, pl. Tèrg-
oru.
BUGHEA, ptulu, isvorasce dela
locul numit oPiétra Slanicu-
luT» com. Slanicu, pl. Varbi-
lau, face mal multe zigzagurY,
strabate comuna Bughea in
tot lungul s'e'u, trece prin
com. Scaioi, i se vérsa in
1.1111 Teléjenul.
In acest parau se vérsa, tot
In raionul com. Bughiile, ga,r-
liiele Bugh46ra, Runcu,
84
vana, G-réca, Valea Lupulul
§i Valea Vlascenilor. In rajo-
nul com. TeianY, pl. Tel6jen,
primesce garlele : Muscelul §i
Saraturt
BUGHEA, 'valcea,, se vérsa in
garla Slanicu, pe Vrmul stang,
In raionul com. Slanicu, pla-
iul Varbilau.
&MIMA, deal, com. Bughiile,
pl. Teléjen, pe care se cultiva
1/2 h. a. vie.
BUGIIEA-DE-SUS, sat, face parte
din C. R. Bughiile, pl. Tel.&
jen. Aci e o biserica fondata
la a. 1837, de olntea locuito-
rilor i aiçi streint S'a repa-
rat la a. 1892. LocuitoriT din
acest catun sunt mo§nent
BUGHEA-DE-SUS, trup de padure
a statuluY in intindere de 45
h. a. pendinte de com. Va-
lenY, pl. Teléjen,care im-
preuna cu trupurile : Poiana
LaculuY (13 h. a.), Valea Gar-
duluT Cotu-cu-PlopY (62 h.
a.), Obratele dupa. sf6ra Pre-
dealu (25 h. a.), i Runcu (4o
h. a.), forméza. padurea Va-
lea pl. Teléjen.
BUGIIEA.-DE-JOS, sat, face parte
din C. R. Bughile, pl. Tele-
www.dacoromanica.ro
B 84
jen. Aci e ' o biserica cu hra-
mul 44.VoivoslTo §i «sf. Gheor-
g-he» fondata la a. 1813 de
Damian §i Steliana din Va-
leni-de-Munte si s'a reparat
de mal multe ort Aci e re-
§edinta comuneT.
Locuitoril din acest catun
s'au improprietarit dupe leg-ea
rurala din 1864, pe mo§iile
Gura-VitióreY i Bughea-de-j os.
BUGHILE, com. rurala, plaiul Te-
16j en.
Este situata pe valcelele
Bughea i BughiOra, la 25
k. m. departe de capitala ju-
dqulul §i la 2 k. m. de a pla-
iulut
Se compune din dou6 ca-
tune : Bug-hea-de-sus i Bu-
ghea-de-jos, avênd o popula-
tiune de 827 locuitorT (393 b.
434 f.) CapY de familie sunt
18o ; contribuabill 147; case
de locuit 180.
In comuna sunt 2 bisericY
(in fie-care catun cate una),
deservite de cate un preot.
LocuitoriT din cat. Bughea-
de-sus sunt monent iar ceY
din Bughea-de-jos s'au impro-
prietarit la 1864, pe mo§iile
Gura-Viti6reY §i. Bughea-de-
jos. Ei au 2 cal, 112 bol, to8
vact 155 vitet 25 taurt 254
(A, 5 capre, 298 pord.
85
In raionul comuneY, pe pa-
raul Bughea, e o m6rA.
Sc61a existO in comunO din
anul 1890. PênA la acésta
clan., parte din copiI urmau
la ocoala din VAlent In anul
trecut s'a frecuentat de 52
copii: (49 b. 3. f), din num6-
rul de 125 copi): (75 b. 50 f.)
cu vêrsta de sc616.. Sciu carte
barbari p. 2 fruid'.
T6tO comuna are o supra-
fatd de 500 h. a., atat pA-
mênt rural cat si mostenesc.
TuicA se fabricA cam 4355
d. 1. anual si 270 d. 1. vin.
Grandacil de mAtase dau a-
proximativ 58 k. g. gogosI.
StupI cu albine sunt 65. PA-
mé'ntul nu e prielnic la t6ta.
cultura. Terenul cultivabil pro-
duce anual 1720 h. 1. porumb
si 480 h. 1. ov6z. Dintre porn):
roditorY sunt : 800 merf, bo
per)", roo ducp, 200 nucT
zoo visinI. Liveile dau cam
(moo care de fin anual.
Comerciul se exercitO de 3
carciumarl.
Veniturile comunel' se urcA
la tifra de 3006 leI anual si
cheltuelile la 2138 leY,
In comunA sunt soselele
Calea. SalineY, Tanguirel, Pe-
nitente): si Gura VitioareI, in-
lesnind comunicatia Intre VO-
www.dacoromanica.ro
85
lenï, VArbilAu, Poiana, S1A-
nicu si Gura-Vitien-eI.
E brAzdatO de dealurile :
Carabetu, Podu-VAlenilor, Se-
ciu, Runcu, G-Avana, Tampa
si movila Gorg-anu. Piscurile
pentO numele dealurilor. Pe
dealmi se cultivO ov6z, vil
pomY roditorl: ; parte din ele
sunt acoperite cu pOdurY sau
servA de islaz. Poieni sunt :
Tâmpa i VlAscent SurpO-
tuff: SerpOria i Valea Lupu-
lul, situate in partea de V. a
comuneI ; Runcu si Seciu
partea de E.
E strObOtutO in tot lung-ul
sCu de garla Bughea, in care
se vérsa garlitele : Bughis6ra,
R.uncu, G-Avana, Greaca sau
Valea G-reci, Valea Lupulul
si Valea VlAscenilor, cari: is-
vorOsc din interiorul comunei:
(v. 1. r).
Se marg-inesce la E. cu con)
VAleni-de-Munte i Olteni,
V. cu com. VArbilAu si Po-
lana de VArbilAu, la N. cu
com, SlOnicu si la S. cu com.
Gura-Vitien-ei: si SOiosT.
BUGHTGARA, garlitA, isvorAsce
dela E. de com. Bughiile, pl.
Teléjen, si se vérsO in gârla
Bughea, tot in raionul com.
Bughiile.
86
BULARU, isvor, com. Tergsoru-
Vechit, plasa Tergsoru.
BULZUL, pise pe muntele Piscu-
BuizuluI, com. Filipesci-de-Pa-
dure, pl. Filipesd, la pólele
caruia e padurea proprieta-
ruluY.
BURCHI, poiena, com. Isvórele,
plaiul Teléjen, numita ast-fel
de la un om, Burchi, ce po-
sepia acesta poiand.
BURDUZA, vale, uda teritorul
cat. Goruna, com. Cocor6sci-
Misli, plaiul Varbilb,u, si dupa
ce primesce vane : Unchea-
suluI, BouluI, si HoVulul se
vérsä in apa Cosmina.
BURDU, E1, localitate in com.
Drajna-de-sus, pl. Teléj en, unde
girla Drajna in cursul su
formeza un mare zigzag.
BURLACU, vale, isvorlsce dela
N. de com. Salcia, plasa Pod-
goria, se impreuna in raza
comunel cu isvórele Ciuciuru,
Mellor, PacureT, OanceT, Stu-
pina PopeY, Cainele 0 Vul-
pea si forméza garla Salcia.
Acésta vale e acoperita cu
padure.
BURTI)? vale, com. Vulcanesd,
plaiul Varbilau.
www.dacoromanica.ro
B 86
BI.TA, §es intins in raionul com.
Ogretinu, pl. Telej en.
BUSTENARI, sat, face parte din
C. R. Telega, plaiul Prahova.
BUTENI, sat, face parte din C.
R. Predealu, plaiul Peles. A-
cest catun dateza dela ince-
putul acestuT secol. Ad, in
timpul vereY se adapostesc
sute de visitatort Pena la a-
nul 1864 catunul Bustenl a-
paqinea de com. Sinaia. Dela
acésta data s'a deslipit dela
Sinaia, impreuna cu Predealu,
Azuga 0 Poiana-TapuluY si
au format com. Predealu, care
se intinde dela hotarul . 6-
rel pana in apa PelesuluI si
din verful BucegiuluT pena in
virful Unghiel 0 a sirulla de
munVY din parVile DoftaneI.
Este situat pe malul drept
al riuluI Prahova si pe malu-
rile \Tailor : JepiT, Paltenu si
Valea-Alba.
Intre construcOunile dela
BustenI gasim : Biserica Dom-
nésca, Presbiteriul si scóla,
tóte zidite cu cheltuiala M. S.
RegeluY Carol I, prin Ad-
rninistra0a Domenielor Co-
róreï, gara, fabrica de hartie
Schiel, hotelul Buten l si mal
multe case OranescT model,
87
care au aspectul unor micT
vile 1)
Aceste case sunt construite de
Domeniul CoróneT dupa initia-
tiva d-lui Kalenderoglu si au
un indoit scop : d'a destepta
in popor gustul locuintelor
higienice si frum6se, in locul
colibelor din trecut, precum
si. d'a atrage in timpul vereT
visitatorY din alte partï, for-
mand din aceste locurY pito-
rescT o statiune de recreare.
Biserica din BustenY, una
din cele mal frum6se bisericT
din Ora, s'a tArnosit la 8 Sep-
tembre 1889, in presenta M.
S. RegeluY, a A. S. R. Prin-
cipelul Ferdinand, asistatl de
Inaltul Cler, ministril, autori-
tatile judetene si comunale,
si un num6r farä de sfirsit de
locuitorT, atat din localitate
cat si din localitatile vecine.
D'asupra useT s'a pus ur-
m6tórea inscriptiune sapata in
piétra :
«In numele Tataluï, al Fiu-
luT si al SfintuluY Duh, al
unuT Dumnedeu in treime
marit
«Nol credinciosiT si de Crhis-
tos iubitorI Carol I, si Elisa-
veta, Rege si Regina a Ro-
1) D-1 I. G. Babes. Din cartea sa
,,Din Flaiil Pele».
www.dacoromanica.ro
B 87
mânieT, ridicat'am din temelie
acésta sfinta si Dumnede6sca
bisericä si inzestrat'o-am cu
t6te cele de trebuinta, puin-
du-i hramul Nascerea prea
SAnteI Nascátóre de Dumne-
deu si pururea feci6reT Mario.,
spre a ne fi nou6 de veclnica
pom enire,
«,5i s'a sfintit de catre Mi-
tropolitul Ungro-VlahieI, Pri-
mat al RomanieT, Iosif, ata
flind NoY si al Nostru de
Christos iubitor Mostenitor,
Principele Ferdinand, si sfet-
nicil si credinciosit nostri §i
enoriasiT si tot poporul din
loc, in anil de la intruparea
MantuitoruluT si DomnuluY
Nostru Christos 1889, luna lul
Septembrie In 8 qile ; ér al
DomnieT Nóstre in acésta de
Dumnedeu pazita Téra-Roma-
nésca,douè-deci si patruloa an.»
Scóla din Bustenl s'a in-
fiintat la anul 1865. Localul
actual s'a construit din fon-
durile Case)." Regele si s'a
inaugurat la a. 1887, av&KI
dou6 salY de invOtamênt, una
pentru biblioteca., atelier de
meseriï si 4 camere pentru
Invqn,tor, si a fost frecuntata
in anul 1892 de 6o elevY si
30 eleve. Aci functionéza doY
inv6tatorY, Cu intretinerea ca-
88

rora statul cheltuesce anual

2484 leï.
B88 Tot in BtntenY este §i o
In Bu§teni este o fabrica
de hartie, una din cele mal'
mar)." §i mal importante intre-
prinderY industriale din valea
Prahovet
Cladita pe mo§ia Jepi, unde
1-1111 Cu acest nume se vérsa
In Prahova, fabrica de hartie
este proprietatea fratilor Ca-
rol §i S. Schiel.
Piétra fundamentala a cid-
dirilor acestel: fabricl s'a pus
pe la mijlocul lui Aprilie 188 2
in Octombre ace14 an,
terminandu-se instalatiunea, s'a
inceput mal int'éiu fabrica-
tiunea hartiel" de mucava. O
jumOtate an mal' tardiu, la
Martie 1883, s'a montat prima
ma§ina pentru fabricatiunea
hartiel de impachetat. La 1886,
montandu-se cu nota' mnini:
s'a inceput fabricarea hartiel
de paie ; lar la 1891, fabrica
dela Bu§teni a Inceput sa pro-
duca i hartie pentru tipar
scris.
Fabrica, iluminata cu elec-
tricitate, este pusa in mi§care,
prin 7 turbine de apa cu o
putere totala de 500 cal. In
acésta fabrica se ocupa in per-
manenta 250 lucratorT, dintre
187 Romani, 35 UngurY,
carY :
15 Sa0', 8 Poloni", 5 Italient
fabrica de var hidraulic, care
produce anual cam 300 va-
eme de var 1)
Positiunea catunulul Bu-
tenI e incantatére. Este in-
chis la V. de muntil( JepY, Ca-
raimanul, Omul i Costilele ;
la E. O. N. de munti acope-
1..41 cu padurY de braqi §i la
S. are valea Prahovei, ce se
largesce spre Sinaia.
TreT hotele Bu§tenI, Car-
pati" i Foc§enénu, avénd §i
restaurante, sunt puse la. dis-
positia celor ce visitéza acésta
stagiune, in plus 1 O- 1 2 cal.-
alte multe case 16-
ranesci: in forma de vile, ce
se inchiriaza pentru sesonul
de véra.
statie de drum de fier
pe linia BucurescI-Predealu, la
133 k. m. departe de Bucu-
rescY §i la 73 k. m. de PloescI,
intre gdrile Sinaia §i Azuga.
S'a pus in circula-tie la lo
Iunie 1879.
BUTUCI, sat, face parte din C.
R. Sangeru, pl. Podgoria. Are
0 pop. de 118 loc. (57 b. 61
f). Aci e o biserica fondata
1) I. G. Babe <Din Plaiul Pelc-

www.dacoromanica.ro
89
la a. 1893 de d. Misu I. Ba-
beanu.
BUTURUGT. (La-), loc de aratura
in padurea Tintea-MArginérica.
BUZATA, sat, face parte din C.
R. Apostolache, pl. Podgoria.
Are o pop. de 94 inc. (39 b.
55 f). LocuitoriT si s'au im-
proprietarit la a. 1864.
BUZATA, nu, isvorasce din pa,
durile statului, din dealul Mas-
tanesci, com. Apostolache, pl.
Podg-oria, forméza limita de
V. intre cat. Buzata si com.
Podeni-Nouï, si se versa in
C.
cAcov.A. (Vh1ceaua), isvor de apä
mineral, care contine iod si
puciósa, situat pe loc ses, in
com. Bréza-de-j os, pl. Prahova,
apartinénd obste): locuitorilor.
Este situat apr6pe de sos.
nationala. Apei nu s'a facut
nicT o analisa chimica.
CACOVA, vale in partea de V. a
com. Margineni-de-sus, pl. Fi-
CACOVA, garlita, isvorasce din
muntele Gragu, com. Bréza-de-
jos, plaiul Prahova, se versa in
www.dacoromanica.ro
B 89
riul Cricovul Sarat, intre com.
Apostolache i Podeni-Noui.
Curge dela N. la S.
BUZATU, vale, com. Gornetu-
Cuib, pl. Podgoria. Isvorasce
de sub <Virful Dorului» in
partea de N. V. a cat. Bog-
danesci. In cursul s6u forméza
o frumósa cascada. trag-e
numele dela un locuitor,
Buzatu, care a fost
in vechime posesorul ace-
lui loc.
BUZOIANLT, poTéna pe valea riu-
lui Telejenelul, com. Maneciu-
Ungureni, pl. Teléjen.
\ralea Campului i impreuna in
nmul Prahova, intre comunele
Br6za-de-jos i Breza-de-sus.
CALDA, pArau, isvorasce din par-
tea de N. V. a com. Tatarani,
pl. Crivina, se intalnesce cu
pâraul Recelea si impreuna
form6za paraul Recelea-Calda.
Dupa ce uda comuna, face
mai multe cotiturT i apoi se
vérsa in riul Leautu.
Locuiloril azt Yzunizt'o Calda,
fientru-ca ma7 lot-deaufla e a/i-
d/10.4. Jarna nu Influr, orY
cdt ar ft de ser.
90
CALEA SALINEY, drum, com. Bu-
ghiile, plaiul Teléjen.
cALuLuf; vale, com. Bucovu, pl.
Cricov.
cALuLuf, virf de deal, com. Va-
lea-Lung-a, pl. Prahova, nu-
mit ast-fel dela un cal ce s'a
gasit legat aci de hop'.
CALULUT, garl4a, isvorasce din
raionul com. Star-Chiojdu, pl.
Teléjen O. se vérsa in garla
Bradetu, tot in raionul com.
Star-Chiojdu. Curge dela N.
E. spre S. V.
CANARAUA DE PIEATRA, intinsa
culme de piétra, in partea de
N. E. a cat. BogdanescT, com.
G ornetu-Cuib, pl. Podgoria,
care merge pé'na in culmea
dealuluT Nastas6ia. In ace'stli
culme s'ar gsi cea ma?' buml
.tic'tr4 de construcfie, dar Mt
s'a fi2GS in exploatare.
CAPRI, vale, com. Vadu-Sapat,
pl. Cricov.
CAPU CA' mPuLut, se numesce
partea de N. a platouluT «Cam-
pul BrezeT» pe care este ave-
gat cat. Bréza-de-sus, pl. Pra-
hova.
CAPU AIIELULUI, virf pe dealul
www.dacoromanica.ro
90
Nucetu, com. Chiojdeanca,
plasa Podgoria.
CAPU PLAIULITY, poiana in par-
tea de N. a com. Star-Chiojdu,
pl. Teléjen, situata la E. de
muntele Plaiul Chiojduluï, ser-
vesce de islaz pentru vitele
locuitorilor.
CAPU ROI.T, sat, face parte
din C. R. Floresci, pl. Fili-
pescI. Numirea acestuT sat,
spun locuitoriT, vine dela un
grec ce era la m6ra din acest
catun O. care purta fes ro§u.
Are o populaOune de 112 lo-
cuitorT.
CARABANUL, gârlä, isvorAsce din
munO.I com. Te§ila, plaiul Pe-
ley,curge dela E. spre V. §i
se vérsa in riul Doftana, pe
malul stang, tot in raionul
com. Te§ila.
CARABANUL, munte in partea
de E. a com. Te§ila, pl. Pe-
le§, ce servesce de islaz.
CARABANU CU BOIA, trup de
padure a statulul pendinte de
com. Teila, pl. Pele, care,
impreuna cu trupurile : Galma,
Lacurile Cu Rusu, Rusu-de-
jos, Prislopu, Podurile §i Virfu
91
NegrasuluY, formézA. p6.durea
Tesila de 5000 h. a.
CARABE t'U, pisc, com. Bughfile,
plaiul Teléjen.
CARABETU, deal situat in Sudul
com. Bughiile, Pl. Telejen,
ST-a luat numele dela numele
unuY locuitor bAjenar, care se
stabilise aci de frica nAvAli-
reY barbarilor.
CARAMAN, pisc inalt de2495 m.
d'asupra niveluluI Mrtrei-Ne-
gre, in fap. muntelui Babelor.
Acest pisc pietros si sèlba-
tic este presArat en dinV de
stancA p'ènA jos la BustenY si
mArginit de prApAstiï, pe care
privindu-le 'tl dau fiarY.
Pe piscurile cele maï neac-
cesibile, atarnate de marginile
T'apilar, cresce frum6sa si rara
fiare a RegineI (fieur des Al-
pes), acea flóre de postav, ce
nu n'en-e niel o datd, si pe
care botanistil au botezat'a
cu ciudatul nume de gnaphal-
lium leontofiodium.
P61-ä la a. 1863, muntele
Caraimei a fost proprietatea
M-reT MArginenl, iar ac,li:
paqine DomeniuluT Corónel.
Acest muntc are o inrpor-
tanfit nettlgaduitit ficntru renu-
mitele lid carierX de Pie'tra,
www.dacoromanica.ro
C 91
fdrte O zetat4 75enfru consisten (a
fi t'aria eY.
CARPENUL, vale fin-mata din dou6
isvóre : unul vine din valea
Sf. Ilie si altul din virful mun-
teluï Nebunu ; curge dela V.
spre E. si se versA in riul
Teléjen, pe malul drept, in
raionul com. MAneciu-Ungu-
renY, plaiul Telejen.
CARPENULUT, poianA, in partea
de N. a com. Star-Chiajdu,
plaiul Teléjenul, situatA la E.
de muntele Plaiul Chiojdu-
luY. Servesce de islaz vitelor
locuitorilor.
CAPREY, movilA spre N. de com.
BAicoiu, pl. Filipescl, pe care
se cultivA cereale.
CASCADA (La-), veçll «UrlAtórea»,
cascadA.
CASTELUL PELE, resedirqa de
vérA', a MM. LL. Regelul si
RegineY Romaniei, pe terito-
rul com. Predeal, pl. Peles.
Este situat intr'una din cele
mal ineantAt6re posiO: ale Car-
a- paOlor, la spatele M-rel: Si-
naia, intr'o luncä in formä
de amfiteatru, inconjuratA de
stancT cu virfurile plesuve si
de brall secolart
92
La intrarea principald se a-
fl6. bátutä in p6rete o lespede
de piétrA alW., pe care sunt
sApate In litere de aur, ver-
surile urmAtóre, esite din pana
bardulul: dela Mircesd
rEu Carol i al meu popor
<,Fricut'am Intr'un gZind si dor
«In timp de lupte al meu regat
«In timp de pace al meu palat.
precum i urmètórea inscriptie:
«Eu Carol I, Domn i Rege,
«cu Elisabeta Regina, dup.
«o silintA neobositA de doI
«anY, In luptA Cu un tárim nes-
«tatornic, strAbdtut de isv6re,
«isbutit'am a pune la pólele
«Bucegiulul" temelia acesteY
«cládirl in anul mantuirel 1875,
«iar al domnieT nóstre al nou-
«lea. Zidirea s'a oprit pe tim-
«pul resbeluluT pentru neatar-
«nar a RomAnieï. Intrat'am
«in asth casa a nóstrA in anul
«mantuireI 1883, iar al dom-
nieï al 17-lea. Datu-i-am
«nume : Castelul PelesuluY».
CATINCA, numire ce se mal. dA
CornAnacu din com. MA-
nescl, plasa Tèrg-sor.
CAZACU (Muntele-), proprietatea
EforieY Spitalelor civile din
Bucuresd, pendinte de com.
Brebu si Predealu. Impreung.
cu Muntif Petricica si Paraele
www.dacoromanica.ro
C 92
s'a arendat pe per. 1886-91 cu
1450 leY anual.
Acest munte a fost cm-11136-
rat prin mezat, la a. 1834, de
Marele Ban Alexandru Fili-
pescu, dela fratiï CAplescu, cu
pretul de leI vechT 12.005.
CAZACU, vale, isvorAsce din ra-
ionul com. Predealu, pl. Peles;
are directia dela S. spre N.
si se vérsá. in paraul Azuga,
pe tb'rmul stâng, dupt ce udA
pólele de V. ale munteluT Ca-
zacu.
CAZACU, munte in com. Pre-
dealu, pl. Peles, situat in-
tre Valea Cazacu si Ceausóia.
Este proprietatea EforieI
Spitalelor civile din Buen-
rese. La a. 1846, acest munte
a fost m6surat de ing-inerul
George Fischtum, trimes de
marele Postelnic Ion Al. Fi-
lipescu.
cAc:kcEA, ghrlitA, isvoMsce dela
locul numit «Sub Virful Sta-
neï» com. Mineciu-PdminteM.
plaiu Teléjen, si se vérsá. in
Tel(Sj en la «Piatra».
CÄCÁCEA, poiénli, com. MAneciu-
PAmintera, plaiu Teléjen
CACIULA, pârau, iSVOrASCe din
93
raionul com. Mdneciu-Ungu-
reM, plaiul Teléjen ; se im-
preund cu parául Stancea,
trece pe langd M-rea Susana,
curge dela N. spre S. E.
se vérsd. in riul Teléjen, pe
malul drept, tot in raionul
com. Máneciu-U.
cA.LA GEHEY (Poiéna-), §es, com.
Ogretinul, pl. Teléjen.
CXLDXRU,4ANCA, mo§ie a statu-
ha, pe care la 1864 s'au im-
proprietdrit parte din locuitoriI
com. Ceptura, pl. Cricov.
CALDARM,-,ANCA, mo§ie a statu-
luT pe care la 1864 s'au im-
proprietdrit 36 loc. din com.
CArbunescI, pl. Podgoria.
CALDXRUANCA-ATARNA (1,trup
de pádure a statului, in intin-
dere de 75 h. a. pendinte de
com. CArbunescI, pl. Podg-o-
ria, care impreund Cu trupu-
purile Cdrbunesci (43o h. a.),
§i Calddru§anca-Aricesa, (750
h. a.) formézd padurea Cdr-
bunesci.
CXLDXRUANCA-.A.RICESCY, VeSE
CAlddru§anca-Atárnatl.
CXLIMANU, deal in com. 'ora-
chianu, plasa Cricov ; serv4
www.dacoromanica.ro
93
de pd§une pontru vitele lo-
cuitorilor.
CXLIAIXNU, poiénd la V. de com.
DitescY, pl. FilipescT.
CXLINEA.SCA, pise spre S. de
com. Posesci, pl. Teléjen, ce
o desparte de com. TArlesci
§i cat. Gogésca. Acest pise
servesce de pltsune vitelor.
cXLINTET (Poiéna-), §es, com. O-
gretinu, plaiul Teléj en. S'a
numit ast-fel dela numero§if
cdliM (o planta) ce o acoperd.
CXLINESCI, comunä rurald, pl.
Dupa actele ce existd
In arhiva primdrieY, se vede
cd acéstd comunä datézd din
a. 1859, §i cd §i-a luat numi-
rea dela proprietarul mo§iet
Este situatá intre rîurile Pra-
hoya §i. Prov4a, la 20 k. m.
departe de capitala judeVIlur
§i la 3 k. m. de a pld§ei.
Se compune din treY alune :
Cdlinesci, CAtina §i Sili§tea
DealulM, cu o populaOune de
6o5 loc. (3o9 b. 296 f.), avénd
145 capI de familie ; 126 con-
tribuabilT §i 145 case de lo-
cuit.
In comund' este o singurd
bisericd §i o Capeld a D-neI
Maria Can,tacuzino, Bi*erica,
94
este fondata din timpul dom-
niel luY Mateit Basarab. Cti-
toril nu i se cunosc, de ¿re-ce
inscriptia s'a ters. Acésta bi-
seria, e deservita de un sin-
gur preot. S'a reparat de d.
General Mavru, proprictarul
mosieï, care a fost data fiiceI
sale Maria I. Cantacuzino, care
are aci un frumos palat §i a-
lele, ce duc spre com. Fili-
pesci-de-Padure.
LocuitoriI se ocupa numaI
cu agricultura. Produsul mun-
ceI '1 desfac la PloescI, rese-
dirqa judetuluI.
LocuitoriT, in numér de 93,
s'au improprietarit la 1864 pe
mosia d-luT G. N. Mavros,
cand li s'au dat 321 h. a. pa-
mant. EI au 23 cal si epe, 144
bol, 38 vaci, 16 v4eT, 25 ca-
pre, 653 oI, 124 pord.
In raionul comuneY, pe riul
Prahova, sunt dou6 morT.
Scóla datéza in comuna dela
1870. Localul e proprietatea
comuneY, daruit de d-na Ma-
ria Cantacuzino. In anul tre-
cut s'a frecuentat de 51 baqf
si i ata, din nume'rul de 136
copiI (74 b. si 62 f), CU vêrsta
de scóla. Cu intretinerea eI
statul cheltuesce anual 1 o8o
leI. Sciu carta 6o brirbap fi 4
femet.
In anul 1893 ea fabricat
www.dacoromanica.ro
C 94
in comuna, 1800 d. 1. . uica. §i.
1000 d. 1. vin. Gandacii de
matase dau p'ena la 25 k. g.
gogosI ; stupI Cu albine sunt 35.
Parné'ntul e pietros. Tere-
nul ce se cultiva a produs in
anul trecut 1056 h. 1. grau,
1208 h. 1. porumb. Dintre
pornI roditori sunt aproxima-
tiv : 1800 merI, 1112 perI, 93
ducp, 1115 ciresi, 800 nucI ;
iar liveqile dau p'611.5. la 2 care
fin de pagan.
Comerciul se exercita in
comuna de 4 carciumarY.
Veniturile comuneT se urca
la - ifra de 1756 leT anual si
cheltuelile la 1675 leT.
Soselile vicinale o pun in
comunica0e cu comunele : Fili-
pesci, Filipesci-de-Padure, Flo-
resci si Magureni.
CXLINESCI, sat, com. Calinesci,
pl. Filipesci.
cALINESci (Virful-) munte situat
in com. Tarlesci, pl. Teléjen,
acoperit parte cu padure, parte
cu fineVA.
CXLINESCI, deal, com. Calinesd,
pl. Filipesa, pe care se cul-
tiva 481/2 h. a. vie.
CAINA.U, parau, isvordsce din
c6stele clealnii4 Dogaru, Come
95
Opar4i, plaiul Telejen ; curge
spre E. i se versa in riul
Sar4e1u, tot in raionul com.
OpariV.
LUGXREASCX (Va.lea-), vale,
com. Ogretinu, pl. Telejen.
Ad i se presupune ca '§i-a avut
locuinça un schimnic.
CA.LUGXRENI, sat, face parte din
C. R. Calugareni, pl. Cricov.
Are 0 pop. de 2089 loc. (1095
b. 994 f). Aci e rerdirqa co-
muna
c.X.LuGARENT, comuna rurala,
pl. Cricov. Este situata Intre
muntele Ciortea §i dealurile
Valea lui Mo§, Gruiu, Scheile
Belciu, la 4o k. m. departe
de re§edirqa. judepaluI §i la
20 k. de a plasa
Se compune din 2 catune
Calugareni i Mire§ul, avend
o populaOune de 2159 loc.
(1135 b. 1024 f.), cu 556 cap)."
de familie ; 429 contribuabili
5oo case de locuit.
In comuna sunt 2 bisericI :
una cladita in anul 1822, cu
cheltuiala locuitorilor, in an-
teia domnie a lui Grigore D.
Ghica Voivod ; iar la a. 1850
s'a deramat pena in temelie
§i. s'a recladit tot cu spesele
locuitorilor, in dilele Doninu-
www.dacoromanica.ro
C 95
luI Barbu Stirbeit. A doua
s'a cladit tot de locuitori in
anul 1856, reparindu-se in
a. 1889.
LocuitoriT comuneI se ocupa
numaï cu agricultura i cres-
cerea vitelor, desfacend pro-
dusul munceI lor la ora§ele Bu-
curesa PloescI i Mizil.
ToV locuitoril sunt mopem.
EI au 31 cal i epe, 131 yací,
114 capre, 1002 OY, 182 pora
Scela exista in comuna de
peste 6o ara. Localul e pro-
prietatea comuna In anul
scolar 1892-93 s'a frecuentat
de 97 copif (93 b. 4 f). Cu
intre0.nerea eY statul cheltu-
esce anual 1728 la
Comuna se intinde pe o su-
prafata de peste i000 h. a.
In termen mijlociu se fa-
brica 15.000 d. 1. tuica §i
20.000 d. 1. vin.
In .partea de N. a comuna,
fiz muntele Ciortea, se afia' ca-
rierY de .pietr(1 i mine de sare,
dar ne tuse liz esploatare. In
partea de S fi V. se vasesce
ca'rbezza de Aa
GiindaciI de matase se cul-
tiva prea putinY.
Terenul cultivabil e pro-
ductiv numaï porumbuluI,
produce anual cam 2282 h. 1.
Dintre pomiI roditorY sunt :
joo perT, ,550 rherT, 100 ducpi
96
000 ClreSf, 1200 nuci ; iar
dau p6'n6, la 400 care
de fin.
Comerciul se exercita. in
comuna de 5 carciumari,
sosea principaln, o pune
In legatur6, cu comunele : Mi-
zil, Sangeru, Ta',taru, Salcia
altele.
brzdatA la E. de dealu-
rile : Cernat, Culcea i Valea-
Scheilor ; la V. de dealurile :
Papuc, Fqele BArboiu ; la
S. de dealurile : Virful CósteY,
Gruiu, Scheile Belciu §i la
N. de muntele Ciortea, pro-
prietatea mopenilor.
stralAtutA de garlele
Barboiul, Cernatul §i Ciuciu-
rul i de vaile : Cheia,
Budurésca §i Scha
Se mArginesce la N. cu com.
Sangeru, la E. cu jud. Buz'eu,
la V. cu com. Tataru §i Cep-
tura §i la S. cu corn. Vadu-
SApat.
CXLUGARU, vale, com. Ceptura,
plasa Cricov.
CA.LuGXRu, deal acoperit cu vlY
pometurT, com. Filipesci-de-
PAdure, plasa
CkLuc-IXRu, munte in partea de
N. a com. Star-Chiojdu, pl.
Telejen, acoperit cu p4c1ure
www.dacoromanica.ro
C96
islaz. Merg-e in acei4 direc-
Viune ca si muntele Smeuratu.
Din acest munte isvor`dsce
garla BrAdetu.
C.XLUGÀRU, pisc, com. Valea-
Lungt., plaiul Prahova, numit
ast-fel dela un pusnic, ce lo-
cuia aci.
C.XLUGARU, poiéna, com. Valea-
Lung-A, plaiul Prahova.
CANOAS (Valea-), isvor de apA
minerala, situat pe loc §es, a-
própe de .os. naV. in centrul
comunei Bréza-de-jos, plaiul
Prahova, apailin'ènd obteÏ lo-
cuitorilor. A15a con(ine 25ucio'sd
insd nit i s'a filcut
o analisii chinticit.
PORCULITY, munte,care
trece i pe teritorul jud. Dam-
bov4a. Are o inA4ime de 1364
m. d'asupra nivelulM MAreY-
Negre. Este situat la limita
jud. Prahova, plaiul Pelq,
com. Predeal. E acoperit cu
padure.
PX ÎNOATÂ, loe isoiat in com.
Scdeni, pl. Podgoria.
CXPRARILOR, valcea, care strA,-
bate partea de E. a com.
Brebu, pl. l'rallova. S'a nu
97
mit ast-fel dela pastoril de
capre, cari: aveau tarle in a-
ceste locurT.
pisc pe muntele Cu
acela§ nume, com. Filipesci-
de-Padure, plasa FilipescI, la
p6lele canija e padurea pro-
prietaruluY.
CXRBUNARI (La-), poiend, com.
Tarlesci, pl. Teléjen.
CA.RsuNANu, se numia in vechi-
me a treia gura de ocna des-
chist in Sltnic, plaiu Varbilau.
(Vell «Mihaiti Oltenu» si «Con-
drea»). AslI se numesce «Baia
Verde» din causa apeI sele
Acesta apa are o sara-
tura extraordinara si o densi-
tate ata de mare cá nu se
afunda in ea niel un corp,
chiar din cele mal' grele.
acesta ocna a avut o adan-
cime enormá. Muly' au perit
In acesta °m'a.
C(RBUNkNU, valcea, isvorasce
dintre dealurile comunelor Sla-
nic si ValenT, trece pe langa
Baia Verde si se varsa in
garla Slanic, pe %Ormul stang,
In dreptul penitenciaruluY din
com. Slanicu.
Moiie a statuluï,
C.A.R111.77.sltSCII
www.dacoromanica.ro
C 97
fosta pendinte de m-rea Cal-
darusanY, care pe periodul
1888-93 s'a arendat cu 2200 leY
anual, in plus 960 leI plata de
padurarT i confinistT. Arenda
s'a scalut la 1200 leT, pentru-ca
o parte din mosie s'a vindut
de vecT.
CARBUNESCY, comunA rurala, pla-
sa Podgoria. Anul infiintarei
nu i se cunoasce. In vechime
locuitoriT ocupandu-se cu fa-
cerca de carbunT, comuna s'a
numit Carbunesa
Este situata pe dealurile Lo-
patna, Hotarul, Sorescu si (+o-
gesca-de-jos, si pe ambele ma-
lurT ale garleY Lopatna, la 45
k. m, departe de Ploesci, ca-
pitala judeyiluI si la 15 k. m.
de a plaseï.
N'are niel un catun alipit.
Populaya sa e de 1107 loc.
(544 b. 563 f.) ; 272 capi de
familie ; 205 contribuabili, 275
case de locuit.
In comuna e o singura bi-
serica fondata la a. 1842, de-
servita de un singur preot.
Locuitorii se ocupa numai
cu agricultura. El au 22 cal,
120 bol, 120 vacT, 114
200 oT, 16 capre, 150 pord,
20 bivolT.
Parte din locuitorI sunt mos-
nenl. 36 s'au improprietarit la
7
 C 98
98
1864, pe mo0a statuluI Cal-
daruanca, cAnd i li s'au dat
90 h. a, iar i i pe mosii par-
ticulare, dhndu-li-se 35 h. a.
pamê'nt.
In raionul comuneY, pe apa
Lopatna, sunt 3 morl pentru
macinat.
Sc6la dat6za In comuna dela
1864, dar n'a functionat re-
gulat. S'a frecuentat in anul
trecut de 18 baeti i 4 tete,
din nume'rul de i ro copil (8o b.
30 f), cu v"&rsta sc61a. Sciu
carte 36 bArba(t si 12 fellla.
Uta comuna are o supra-
fata de 1300 h. a.
In anul 1893 s'a fabricat
aci 1364 h. 1. tuica. §i 212
h. 1. vin.
Dintre cereale numaY po-
rumbul §i ovèzul se cultiva in
mici cantitati, pamêntul fiind
prea putin roditor. Dintre pomi
sunt 500 merI, 400 nucY, 30
150 peri, 100 cirei. Li-
vedile dau anual p'ena la 24.000
k. g. fin.
Comerciul se exercita in co-
muna de 4 carciumart
Bugetul comuneI presinta
la veniturT suma de lei 6793.
Comuna are numal' o sin-
gurA sosea, ce vine din jude-
tul Buz'Ou la oraul Ploescl.
E udata de vaile Gogesca,
Limpeqelul, Seciu i Lopatna.
www.dacoromanica.ro
CARBUNESCI, padure a statulul' in
intindere de 1255 h. a, pen-
dinte de com. CarbunescY, pl.
Podg-oria, formata din trupu-
rile (Carbunesci, 430 h. a), Cal-
dáru§anca-Atarnatl (75 h. a.) §i
Caldaru§anca-AricescY (750 h. a.
CÀRBUNESCI, deal, com. Carbu-
nesci, pl. Podgoria, pe care
se cultiva 131/2 h. a. vie.
CÀRBUNESCI, mosie pe care s'au
improprietarit la 1864 parte
din locuitorii comunel Tarle-
sci, pl. Teléjen.
CXRPENP11, numire ce se mal
da plaiului Nucsoara din com.
Rancezi, plaiul Teléjen.
CÁRUNTET, vale, isvorasce din
muntele Lazu, plaiu Bréza-Ta-
lea, com. Bréza-de-sus, pl. Pra-
hoya ; curge dela V. spre E.
se vérsa in rIul Prahova,
tot in com. Bréza-de-sus.
CARu'vAuLuT, pise la N. de
com. Apostolache, pl. Pod-
goria,
CARui,'AuLift, (Poiéna-), poiénA,
In intindere de 41/2 h. a. pa-
mênt, com. Apostolache, pl.
Poclgoria. (Ve cp Tisa).
99
c.A.ER[Et (Poiéna-) ses, com. O-
gretinu, pl. Teléjenul.
CJ`i..ERIA, vale in raionul com.
Predealu, pl. Peles, care se
vérsa in valea Lirnbaselul, a-
fluente al piirilulM Azuga.
CXERTA, isvor, curge din pólele
muntelui Caraiman, cat. Bus-
tení, pl. Peles. Liinga sos.
nat. se impreund cu isvorul
numit Paltinul si se verst in
riul Prahova, pe malul drept,
tot In raionul cat. BusteM,
com. Predealu.
ckERIA, deal, com. Isv6rele,
pl. Teléjen, numit ast-fel pen-
tru-c in vechime aci se fa-
brica cascaval i ca s bun. -
Serva pentru pasunatul vitelor.
C4ERIA-DE-PODURT, pichet de
granita 'si treckóre despre
Transilvania, avênd trecere pe
la rnuntele Musita.
CA.TINA (Piscul-cu-), pisc spre S.
de com. Talea, pl. Peles. Se
crede luat numele dela
catina ce se afla pe el. Serva
de pasune vitelor locuitorilor.
CXTUNEANU, deal cu directia
spre S, E. in com. DitescI,
pl. Filipesd. Pe dealuff sunt
plantate vi1 prunl $ nucl
www.dacoromanica.ro
C 99
meri ; parte din ele, fiind dis-
truse de filoxera, serva de
pasune.
cATuNu, sat, face parte din C.
R. Bercenii, plasa Cricov.
CA.iuNu, mosie ,a d-luí Canta-
cuzino, pe care la 1864 s'au
improprietarit locuitorii din
com. Provita-de-jos, pl. Pra-
hoya.
cA.TuNu, sat, face parte din C.
R. Catunu, plaiu Tel6jen.
ckyuNu, comuna rurala, plaiu
Teléjen. Este situata lAng4 pa-
rAul Saratura i Maclita, la 38
k. m., departe de Ploesci si la
io k. ni. departe de resedinta
plaiuluí.
Se comp,une din dou6 ca-
tune Catunul si Poiéna-Alier-
,leT, avênd o populatiune de
932 locuitorY. CapI de familie
sunt 200 ; contribuabili 150
case de locuit 210.
In comuna nu e nici o bi-
LocuitoriT .merg la bi-
serica din com. Ogretinu.
Locuitorii se ocupa putin cu
agricultura. Produsul muncei
il desfac la orasul Ploesci.
Parte din locuitorT sunt
nerif ; parte s'au improprietaril
dup4 'epa rurala i a insura-
tOo
eilor. El au 150 boT, 200 vacT,
18o v4eT, 100 oT, 5 capre
200 porcT.
Sc616, nu este in comuna.
Copiiï merg la sc6lele din 0-
gretinu i Drajna-de-sus. In
vêrsta de sc6la sunt 6o bdeV
0 30 fete. &ill carte 40 bdr-
bap fi nicY o fentek.
LocurT insemnate in comuna
Sunt : Virful cu Pietrile Infie-
rate §i Malu cu Ripa la C6sta
tare.
T6ta comuna are o supra-
fa ta de Soo h. a. Tuica. se fa-
brica in comuna ca la 750 h. 1.-
GandacT de matase nu se
cultiva; stupT cu albine sunt
50. Se cultiva ad: grau, ovOz
porumb. Dintre pomI rodi-
torT sunt : 200 merT, 150 perY,
150 cire0, 200 trucT. Livedile
dap 400 care de tin.
Comerciul se bxercitä in co-
muna de un carciumar.
Ca dealurT are : Malu de
rèsuna, Urs6ia i padurea VIr-
fill
CATUNu-M0ARA, sift, face parte
din C. R. BatescI, pl. Crivina.
cATINA, sat, face parte din com.
Calinesci, pl. Filipesci.
cATNELtf, garla, isvorasce dela
N. de corn. Salcia, pl. Podgoria,
www.dacoromanica.ro
C loo
de sub Ripa StaneT, se im-
preuna in raza comuneT Cu
isv6rele Ciuciuru, Bilcilor, Pa-
cureT, OanceT, Stupina-Popei,
Burlacu i Vulpea i form6za'.
garla Salcia. Acésta vale e
acoperita cu paclure ; are 0.
puOne locurT de finW i se-
manaturY.
CÁMPINA, fosta vamit a VèreT in
secolul trecut. Pe vremea dom-
nieT luT Alexandru Grhica Voda,
vama a fost mutata dela Cam-
pina la Bréza i de aci la Pre-
deal, in a. 1852.
La Posada era p'atuncT a doua
controla vamala si resedirqa
capitanatuluT de plaie0. In Ro-
mania veniturile vamale au
apartinut «DomnuluT stapani-
tor a t6tatara» i se dau in
arenda. Cel din urma arendzo;
al vaineT Predeal a fost repau-
satul Kalinderu.
La 1864 vamile au trecut
la stat. (I. (i. Babes).
CAMPNA, sta0e de drum de fier
pe unja Bucuresci-Predeal, la
96 k. m. departe de Bucu-
rescT si la 36 k. m. de PloescY,
intre garile Baicoht 0 Co-
marnic. De aci se desparte o
linie laterala, care merge la
ocnele dela Doftana.
101
CAMPINA, platou, pe care este
situat ora*11 Campina, plaiul
Prah ova.
CAMPINA, comunA urbanA, pla-
iul Prahova, la 45°,7.5o l?atitu-
dine NordicA §i la 12°.24.00.
longitudine EsticA.
DhAl tdle cercefeirde filczele
712t am pata afia nimic posi-
tiv desfire infiln(area acestd
camufle; se scie ths# at sigu-
raiz(4 at e finte vechic. Dattrsil
Cu mult Iiminte de ama I5o3
si «cesta o invederttli re/gin-
hile ille comerciale ce avea
atund C7t Brafovztl.')
DupA spusa unora se c,lice
cA s'a numit Cimpina dela
numele fostuln1 proprietar al
al acestef rnoi, numit Cam-
Pinénu, dupd spusa altora se
dice cA s'ar fi numit ast-fel
dela platoul pe care este ase-
c,lat, avênd o c'Ampie destul de
intinsA intre dealurY.
Este situatA pe malul riuluT
Prahova, la 36 k. m. departe
de Ploescï. Ad/ este resedinfa
Prahova.
Se compune din 5 cAtune
MAcelaru, Broscel, Slobozia,
I) D-I Gion scriebaat pe nice %edil
documente-6 acum 391 anI pleca dita
Bra;os la CrImpina un car inciircat ctt
miftfurT.
www.dacoromanica.ro
101
PAcuretil i trgul Campina,
avênd o populaViune de 2.716
loc. (1363 b. 1353 f.), in plus
16 famila tiganT, 15 ovreT, 3
bulg-arl, 17 unguff, francez,
z
7 germard, .3 italienT f;;i 3
gre.cï.
CapT de familie sunt 644;
contribuabill 7oo ; case 524.
In comuna sunt 3 bisericY,
t6te in têrgul Campina : una
fondatA la a. 1828, reparata
la a. 1887, cu urm6tórea in-
scripVie
«AcéstA sfintA si Dumne-
le6scA bisericA, ce se prAs-
nuesce hramul «sf. Tro4A» este
ridicatA din temelie i cu t6te
carY se vtld prin prejur cu
cheltuiala Dumnéha CAmina-
ruluT Grigore Boj oreanu
prin ipistAsia i ajutorul Dum-
nealní Vistierul Radu Plo-
peanu, ináilele Ruilor, cand
Grig9re G-hica Voevodul t6reY
RomânescI era pribeag
Campina, 1828 Iulie 15».
Biserica oAdormirea* a fost
ziditA din temelie la anul 1727,
avLInd de ctitorY pe Grigore
Bojoreanul i sosia sa Maria,
carT au hArAzit pentru Intre-
Onerea ei a patra parte din
moia Campini, ce o aveati ca
proprietate.
La 1833 s'a rezidit de catre
Prea Sfin0a Sa Calinic Arhi-
102
mandritul, staretul sf. monas-
tirT Lernica din fondul mosieT
ce o Usase Grigore Bujoreanul,
monastireY. Cernica.
La 1888 s'a mal reparat iar,
din causa unta' incendiu ce
distrusese coperisul.
La usa bisericel este in-
scriptia urmètóre :
«AcéstA sfintn, . si Dumne-
c,leéscA biseric6, s'a zidit din
temelie si s'a infrumusetat dupA
cum se vede intru cinstea A-
dormirea NAsc6'tóreT de D-deu
si a sfintulul ierarh Nicolae
prin Sfintia sa 11%rintele Cali-
nir Arhimandritul, staritul
sfinteT monastirY Cernica, .cu
cheltuiala D-luY rèposatuluT
Grigore CAminaru Bujoreanul
sotia D4u Maria, fiind-ca a-
cestï fericitY ctitori a patra
parte din mosia Campini au
hltrAzit'o Sfintei monastirY Cer-
nica, in dilele bine-credincio-
suluY Impërat a tóa Rusia Ni-
colae PavlovicT i Mitropolit al
Ungro-VlahieT Chir Chir Gri-
gore. Anul 1833, Octombre 14,
ajutând si chir Stefan sin Albu,
de aicY, EpistAsind cu oste-
néla Dionisie Ximonahul Cer-
nicanul i D-1uY Vistierul Radu
Plopeanu».
A treia bisericd are hra-
mul «sfintii Voevoqi». 1'6-te
ac,este bisericY sunt ,deservite
www.dacoromanica.ro
C 102
de 5 preotf: 3 platitT de stat
si 2 de comuna.
Locuitoril se ocupa cu agri-
cultura, comerciul si industria.
Sunt aci 4 olarY, 30 dulg-herY,.
o zidarY, 5 rotarT. EY desfac
produsul munceT lor in loca-
litate, la têrgul s6pamanal
din Bréza-de-sus, precum i la
diferite balciurY anuale din Te-
lega si Filipesci.
LocuitoriT s'au improprietn.-
rit la a. 1864, cand li s'au dat
928 h. a. pe mosia CA,mpina,
care se posecla in devAlmAsie
de Mitropolia din BucurescT,
Domnica BAlcoianu si Printul
Barbu Stirbeit.
Din raportul No. 6736, a-
dresat dc Scarlat Cre(ulescu,
eful Jfinisterula Cultelor,
ca/re 211-dria sa Prin(ul Ales-
sandru D. Ghica, Caimacanul
(e're7, se vede cit la a. 1854 fu-
tre Illitropolia din BucurescY
ilfonastirea Cernica s'a sa'-
vc'rsit un schimb, prin care
Mitropolia dri ni-reY Cernica
mosia Br'änescZ din jude(ul
fov, In schimbul mo.sid Ctim-
pina, jud. Prahova, care pe a-
cea creme se arenda Cu 18.00o
leY vechX anual.
In comuna sunt 92 caY, IO
epe, 418 vacY, 51 bivolY, 38
capre, 665 ol si 912 porcl.
Pe riul Doftana, in raionul
103
comunei, este o singura mórd.
Sc61A in reguld exista aci
dela a. 1863. Localul e pro-
prietatea comunei. Cu intreti-
nerea ei statul cheltuesce a-
nual i6.000 lei. (In acésta surna
se coprind ambele sc61e). Scóla
de baeti s'a frecuentat in a-
nul trecut de 144 copii, iar
cea de fete de 118.
Carte a inceput sA se in-
vete aci pe la a. 1835. Sciu
carte moo barbar femeY. Des-
pre Infiintarea acestei scóle
éce ce gasesc In «Curierul
Roman» No. 39 din 9 Mar-
tie 1839:
In Martie (dupa ce Voda
Ghica visitase orasul) 1839,
obstea locuitorilor dela Cam-
pina cer a li se da sc61d, caci
rep osata Caminarésa Maria
Bujorénca a lasat un venit
pentru asemenea sc61A ob-
stéscA in limba Romanésca,
mai adaogand, ca reposata a
lasat ca executor al testa-
mentului pe Arh. Calinic dela
Cernica. CampineniT r6ga pe
Domnitor sa-1 oblige a face o
noui scdta».
«In acelasi an, Domnito-
rul Ghica visita sc6la din a-
cest oras, in care intrand, toti
elevii cu o detunare de gla-
suri, if urara indelungarea
www.dacoromanica.ro
03
«D. Profesor I. P. Brezo-
ianu, cu voia MAriei Séle, facu
deosebite Intrebari scolarilor
asupra Aritmeticei, Gramati-
cel, Geografiei, la care, dupa
sigurele respunsuri ale scola-
rilor, dovedi deosebita sa sar-
guinta. Dupa care M. S. cer-
ceta si la caligrafie pe mai
apoi saVirsi multumind
D-luï profesor de rivna D-sale.
In urma intorcenclu-se catre
scolari, le ice: «Vedeti co-
pii cA t6te piedicile ce ve o-
prea Ie a ve folosi si lumina
s'au rupt. Siliti-ve dar si mai
mult, ca sA EV( o data folosi-
tori i voue
Dupa acestea se audi o stri-
gare de o multime de gla-
suri : «SA traesci Maria-Ta».
Comuna se intinde pe o
suprafata de 1569 h. a. pa-
ment.
Vin nn se fabrica in co-
muna; tuica pena la 600 d. 1.
anual.
In raionul orafuluY se pre-
supune a fi mine de sare, cad
se gasesce multa In .tamé'nt,
cad se sap pufurile de p4-
curd.
Nu tot pamentul e prielnic
la tóta cultura. Terenul culti-
vabil produce : 205 h. 1. g-rau,
3575 h. 1. porumb, 1188 h. 1.
oyez. Dintre pomi roditori
104
sunt ; x6o meri, 70 peri, 30
dudi, 50 ciresi, 18o nuci, 24.057
pruni, 170 visini, 85 gutui, etc.
Livedile dau 127 care de fin.
Comerciul se exercita de
17 carciumari, avênd i alte
diferite pravalii cu diferite o-
biecte de vindaret hoteluri, ca-
fenele, piéta destul de bogati.
alte diferite stabilimente in-
dustriale.
Câmpina are peste 201 strade,
unele din ele au devenit förte
frumóse prin largimea lor,
prin planta0a facuta. prin
posiVa lor pitorésca. 1)
Patru sunt barierile orasu-
lui Telega la Est ; Macelaru
la Nord ; Gara la Vest si
Ploesci la Sud.
Soseaua nationala I inles-
nesce comunicatia cu comu-
nele : Banesci, Bréza, Cornu,
Poiana, etc. si soseaua Câm-
pina-Telega.
Veniturile comunei pe anul
financiar 1893-94 s'au ridicat
1) De exemplit : Bulevardul SliniitAtel,
Carol I; soselele Grivita,
Unirea, Minelor, Dréptit, Stirbeiti-VocM,
Ghrel, etc. Cu timpul, da0i comuna va
dispune de capital, co positia el i cu
stradele care presina un aspect destul de
frumos, diutdndu-se, pote sit devie una
din cele ruif renumite statiunl balneare
0 de aer, lumea putènd sit aibit tot ce
p6te multumi je un bolnav 0 pe un
plictisit de chldurile cele marl.
www.dacoromanica.ro
104
la - ifra de 40.615 lei i chel-
tuelile la 40.387 lei.
E brazdata de dealurile Cu-
riaeu numit i Boboc, in par-
tea de N. a comunei i Mus-
celul, tot la N. Primul servt
de pasune aratura, iar se-
cundul are pe clansul numai
livedi.
E strabatuta de vaile : Bra-
hova, Doftana i Curiacu,
In partea de N. are dou6
lacuri mari $ipotul, c,lis al
bisericei i Curiacu, iar in cat.
Macelaru se afla. o fantâna de
léc, de uncle poporul c,liva
de dsvorul Tarnacluirei* se
duce de iea apa spre a se
sp61a, sau a sp6la pe cei ce
suf6r de ochi, qicênd ca le
face bine.
In oras, pe lAnga scóla de
WAY si fete, mai este o jude-
catorie de pace, un spital, o
farmacie, o sta0e telegrafo-
postala, resedinta unei com-
panii de dorobanti si un fru-
mos stabiliment balnear pe
proprietatea Prirqului D. Stir-
beiu.1)
Istoric. La iI Tulle 1788,
&tea lui N. Mavrogheni, care
avea tabara la Ccimpina, pleca
11 In cela ce privesce stabilirnentul
babear, apele minerale ji istoricul lor,
veçil cGahita».
de aci spre Predeal, §i, stra-
batênd pe la Timi§ in Ardeal,
se intalni cu 6stea Austriaca
«unde lovindu-se f6rte r6u,
i-au zdrobit pe Autriad
§i
i-au sarimat, luand multime
de robI solda ti viI i robï, cu
stégurile lor, dimpreuna §i
çu tobele». (A§a serie N. Ma-
vrogheni, in avisul de victo-
rie ce-1 da in téra).
La 1821, Ipsilante, care se
afla la Tèrgovi§te dede po-
runca luT Duca, comandantul
corpului de o§tire din Plo-
escT, sa pornésca ca o§tirea ca-
tre Tirgovi§te §i sa ingrijasca
de provisiunl pentru 1500 ca-
lareV.
Duca tabari la BaicoM, la-
sand la Campina strejI spre a
I da de veste de cele ce s'ar
intampla in urma plecareT luY.
BoeriT liberati de Tudor dela
Belvedere 1), plecara spre Bra-
§ov. Duca, care primise ordin
dela Ipsilante, s.-Ï intampine
§i sa-T aduca la Têrgovi§te, le
e§i Inainte la Câmpina. Boeril"
se inspaimAntara cu ata mal
mult ca nu se puteau opune
luí Duca, care avea IntreitI
osta§Y de cAt dAn§iI, se coti-
sax% dar cu top' i r6scump6-
rara cu bani libertatea lor.
Arnautii rebell, emigratl
1) Vedi Istoria Res olutieT dela 1821
de C. D. Aricescu.
www.dacoromanica.ro
Austria, prinslênd de veste
despre plecarea boerilor, e§ira
prin muntl' inaintea lor in cete
dela ID-15 in§i, totY Arnautl,
§i se pusera l pa'nda pe la
strâmtorile muntilor din Pra-
hova, Muscel §i Buz6u ; je-
fuira, pe fugan, lasandu-i nu-
mal in camg.§I.
Boerii reclamarb. Parl dela
Silistra i SultanuluT, care dete
ordin catre Chehaia-bey pen-
-tru incetarea aoestor desor-
dint Chehaia-bey puse pe
drumul Ploescilor un Kirk
Serdar cu 50 Nefeti de paza,
earl' se preumblau din vama
Predeal pêna in Câmpina.
CAMPINA, deal, com. Cimpina,
pl. Prahova, pe care se cul-
tiva 1/2 h. a. vie.
CANIPIN4A, deal, com. Campina,
pl. Prahova, acoperit cu pa-
dure particular, supusa regi-
muluY silvic din anul 1883.
C1MPINITA, gârTh., isvorasce dela
N. E. de com. Cornu, pl. Pra-
hova, curge spre S. V. §i
dupa ce face o curba pe la
N. de ora§ul Campina, se vérsa
in riul Prahova. ( \Tell *otrile,
comuna rurala).
c.kmPiNt; A, sat, face pa,rte din
C. R. Cornu, pl. Prahova. Are
lo6
o populatiune de 45 loc. (20
b. 25 f.)
c.1mPu, plasa, se marginesce la
E. Cu jud. Buz6u, de care se
desparte printr'o linie oblica
dusa dela N. la S. si care
trece pe la E. de com. A-
d'Alicata, Ciorani-de-j os, Cio-
rani-de-sus i Fulga.
La N. se marginesce cu
plasa Cricov, de care se des-
parte printr'o linie curba dusa
din limita judetulul' Buz6u (E),
p6na la plasa Crivina (V), care
trece pe la N. de comunele
Parepa si cat. Trestieni, taind
paraul Cricovu Sarat, care
curge printre aceste comune.
La V. se marginesce cu
plasa Crivina, de care se des-
parte printr'o linie aprópe per-
pendiculara, dusa dela N. la
S. si care trece pe la V. de
com. Buda-Palanga i Balta-
Dómnel, oprindu-se in riul Ia-
lomita.
La S. se marginesce cu ju-
detul Ilfov, de care se des-
parte in putina parte cu riul
Ialomita i cu parte din pa-
raul Cricovu-Sarat, precum si
printr'o linie conventionala
dusa pe la S. de comuna Hat-
carau.
Din punctul de vedere ad-
ministrativ plasa Campu se
www.dacoromanica.ro
C To6
compune din 16 comune ru-
rale, adica : Adancata, Balta-
Dómnel', Buda-Palanca, Cio-
rani-de-jos, Ciorani-de-sus, Ciu-
pelnita, Cornurile , Ciumati ,
Draganesci, Fulg-a, Gherghita,
Hatcarau, Netoti, Parepa, Sal-
ciile i Sicrita.
Re feclin(a filaseY e in C0111.
Dragdnesd, cal. Dr(1,0-anescr.
Cele mal populate comune
din plasa Campu sunt Ciora-
ni-de-jos, Fulga i G-lierghita, a-
poi vin comunele: Sälciile, Dra.-
gánesdi i Adancata. Cele mal
putin populate sunt : Ciupel-
nita, Sicrita, Cornurile si Cio-
rani-de-sus.
Terenul acesteT pldsl e fórte
prielnic agriculturet Dintre
tóte pläile judetuluY s'ar pu-
tea qice ca numal plasa Campu
este esclusiv ag-ricola. Locui-
toril cu totu dedati agri-
cultureY si cultiva parnêntul
cu ¿re-care Ingrijire.
Iérna el' se indeletnicesc
cu alte mestesuguri', precum :
facerea de ¿le, strachia rogo-
jini, róte, fringhil: i altele.
Ca populatiune are 15,216
locuitorY, cu 4170 contribuabilf.
RiurT principale are Ialomita
si Cricovul Sarat.
Din punctul de vedere al cul-
tula locuitoril plasel Cámpu
sunt crestinf-ortodoxY. Prea pu-
tinI apartin altor ritur'í.
107
Acéstd plasa s'a impatit
parohil.', avé'nd si 8 filiale :
1) Paro/tía Ciumap, cu bi-
serica parohiald «Adormirea»
compusa din cdtunele : Olari,
CiumatT i Fanari.
Parohia Baila Do'nzneY,
cu biserica parohialà «Sf. Im-
p6ratY» compusä din cdtunele :
Curcubeiu, Lacu-Turcului si
Bara.
Parohia Gherg,hi(a, cu
biserica parohiald. «sf. Proco-
pie» compusA din cdtunele
Independenta,Ungureni i Ma-
lamucu, i avênd ca filiale bi-
sericile : sf. Dumitru, Ador-
mirea sf. Harala,mbie.
i Rusant
Parokia bah-Aran, cu bi-
serica parohiald «sf. Nicolae»
compusá, din catunul Tufart
Paro/tía Buda-Palanca,
cu biserica parohiald «sf. Ni-
colae».
Parohia Aretop, Cu bise-
rica parohiala «sf. Nicolae»
compusa din cAtunele Tresti-
enl'-de-sus i ZOn6ga, avênd
filiald biserica «sf. TreY E-
»
Parohia Draganescï, Cu
biserica parohiala «sf. Nicolae»
compusA din catunele : Meri,
Baraictaru, Belciugiu, avênd
ca filiale bisericile : «sf. Nico-
lae» si «Adormirea».
Parohia Sicrila, cu bise-
rica parohiala «sf. Nicolae».
www.dacoromanica.ro
107
Parohia Cinpelni(a, cu bi-
serica parohialá, «Adormirea»
compusO din cAtunele : Tres-
tieni-de-j os, Cornu-de-sus
Cornu-de-j os (com. Cornurile),
avênd ca filiale bisericile : «A-
dormirea» si «Duminica tutu-
lor sfintilor».
o). Parohia &acide, cu bise-
rica parohiald «sf. Imprati».
1). Parohia Ciorani-dc-jos,
cu biserica parohiald «Ador-
mirea».
12). Parokia Parcy5a, cu bi-
serica parohiald «Schimbarea
la FatO» compusd din ca.
3). Paro/tia Adancata, cu bi-
serica parohiala «Adormirea».
Parokia Ful§a-d--sus,
cu biserica parohiala «sf. Ni-
colae».
Faro/lía Fulsa-dc-jos, cu
biserica parohiald «sf. Hara-
lambie».
6). Parokia Ciorani-de-sus,
cu biserica parohiald «Ador-
mirea».
CÁMPUL BREZEY, platou Intins pe
care este asedat satul Bréza-
de-sus, plaiul Praliova, si care
are o positie f6rte frumósa.
Acest platou este tAiat
lung de sos. nat. Ploesci-Pre-
deal.
io8
cA mPuLut (Valea-), vale, uda
partea de V. a campuldf Bre-
zd, se indrépta spre E, des-
chide o pra.pastiósá. vale nu-
mal: de stand, numita «Viji-
itóreao din causa sgomotuluT
ce face apa cand cade din stan-
ca in stanca. lea nascere din
muntele Vrabiesd §i se vérsa.
In riul Prahova, pe Ormul
drept, intre comunele Breaza-
de-jos §i Breaza-de-sus.
CARCIUMA BOERÉSCA., localitate
In cat. Valea-Tarsel', com. Bre-
za-de-sus, plaiul Prahova, unde
Valea TarseT, ce-0' iea nascere
din muntele Rafacea, se vérsa
in riul Prahova.
CARCIUMA DE LA FRONTIERA,
localitate isolata dincolo de
frontiera, com. Predealu, pl.
Pele, unde se atla, monumen-
tul 11.11' Ion Vasilev Costin, co-
mandantul Reg. i de Cazad'
de Don, mort in resbelul de
la Predeal.
Acest monument de piétra
s'a arzat la a. 1854 de ofi-
terii .AustriacT si se p6te ve-
dea i acum la Predeal. In ce
loc a fost acest monument
nu se scie de ¿re-ce arenda§iI,
carl' s'au succedat la Carciu-
ma de la frontiera cu
deosebire ceï din timpul din
www.dacoromanica.ro
C io8
urma, au mutat piétra dupa
plac, dintr'un loc intr'altul 1).
CARCIUMA SCRIITORULUI DIN
RÀ'JNOV, han ce se vede §i
adi in fa4a soseld nationale
§i a cald Azuga, construit la
anul 1818 de Al. Filipescu,
cunoscut in localitate sub nu-
mele de «Caciula mare» pe a-
tund proprietarul luncilor Din-
tre Prah ove.
Pe pere01' hanului eran
gravitY un cerb §i o capri6ra
§i acest han a purtat multa
vreme numele de «Carciuma
scriitoruluI din Rajnov»( I. G.
Babe).
CARJARI, sat, face parte din C.
R. Valcanesd. plaiu Varbilau.
C/IRLAXIT, deal in partea de E.
a com. Moreni, pl. Filipesd.
Ma.I toa,te dealurile com. Mo-
ren1' sunt acoperite Cu vil'.
CIIRSTIANU, deal In partea de E.
a com. Moreni, pl. Filipesci.
)). D-1. I. G. Babes, in scrielea sa
-Din Plaird Pele dupil care improniu-
Ciin aceste interesante scitni,e, pune
a NCslut acest monument la a. 1877
atund era asezat tocrnai hìngI pm,/ 11,
intre cele dou6 usY ale carciumei. (lela Ya-
lea Purist()cri, iar ast:1-0 este inutat
in colo, cam de pichetul de pa-
Ungurew.
109
CEAU`;+ IVAN, loc isolat in, com.
Pucheni-Mari, pl. Crivina, fost
pendinte de monastirea Sna.-
gov.
CEAID,-0AIA, vale, isvorasce din
raionul com. Predealu, pl. Pe-
les, are direcOa dela Sud spre
N. si se vérsa in pliraul A-
zuga, pe V'érmul stAng, dupa
ce ucla pólele de V. ale mun-
telui Ceausóia.
CEA17',-0A EN, munte in cercul
com. Predealu, pl. Pele, situat
intre Valea Ceausóia Or-
jogóc. Este proprietatea Efo-
riel civile.
CEALT`OATA, proprietate a Efo-
riel Spitalelor civile din Bucu-
rescY, fostä pendinte de M-rea
Coltea din BucurescT, com.
Predealu, plaiu Peles, care,
imircund Cu mo.yiile Neam(u,
Uughia-Jfare si Pristolu tic fic
Doftaua, are o intindere de
6o6 h. a. si s'a arendat pe
periodul 1888-93 cu 2250 leT
anual.
CENTMARt, deal pe care este si-
tuata com. Aricesci, pl. Pod-
goria, intre garla Sarata
com. CarbunescT.
CENUV.Ri 1,1 NEGOL$CI (1\19,
www.dacoromanica.ro
toy
neni-), padurT particulare su-
puse regimuluT silvic incä din
anul 1883, pe mosia mosne-
nilor CenusarT si NegoescT,
pendintY de com. Aricesa pl.
Podgoria.
CEPTURA, comuna rurala, plasa
Cricov. Este situata pe valea
Ceptura si se compune din 6
catune : Ceptura-de-sus, Cep-
tura,de-jos Vale a GarduluT,
*oimescu, RotariT i Malu
Rosu, avênd o popula4iune de
2338 locuitori (118o b. 1158 f.),
cu 433 cap): de familie, si 562
contribuabilT ; iar case de lo-
cuit 453.
In comuna. sunt 5 bisericT
treT in catunul de resedit4a.
(compus din catunele Ceptura-
de-jos, Ceptura-de-sus si Va-
lea GarduluT), una in §oi-
mescu si una in RotarT, in
plus un schituleV, ce apartine
m-reT Caldarusani, situat in
via Caldarusani, la care este
unul sau doT calugarT.
Biserica din Ceptura-de-jos
are inscriptia : La anul 1794,
Octornbre 17, in ile1e Dom-
nitoruluT èreÏ RomtinescY A-
lexandru Moruzi s'a ridicat
din temelie biserica cu hra-
mul qIntrarea in biserica» de
catre Négoe Iordanescu, Ion
Diaconul Coconescu, Négoe
Buligescu,
110
Biserica din Ceptura-de-sus,
dei n.'are pisanie, totusT
sinodicul bisericei se vede cá.
este ziditIt din temelie de Pos-
telnicul Parvu DrAgulAnescu
alti la a. 1835. Cele-Palte
bisericY n'au inscriptiY.
Tóte aceste bisericl sunt
deservite de 5 preoti.
Ocupatia de capetenie
locuitorilor e agricultura
fabricarea tukeY. Mal 'nainte
era viticultura ocupatia lor de
predilectie, dar adY tóte viile
sunt filoxerate. Dintre locui-
torY io sunt mestesugarY : 3
cismarY, 2 croitorY, 4 ferarT,
rotar.
LocuitoriY desfac cerealele
tuica la Mizil i PloescY.
EY au 20 cal, 23 epe, 8 bi-
volY, 25 capre, 2200 oY, 86o
porcY, 276 bol, 114 vacY.
Parte din locuitorY sunt
mosnenY, parte s'au improprie-
tArit la 1864, pe mosia statu-
lui VI1.16nca-Ceptura, numit
Cotroceanca, Cretulescu,
Urlgénca, Fend6ia, BAlAcérica,
Sforile, Radu-VodA, aildaru-
sanca, MacoveY, etc.
Carte a inceput sA. se In-
vete aci dela 1848. Localul
actual s'a construit de comunA
pe locul oferit de d-1 Colonel
Cica, proprietarul
www.dacoromanica.ro
16,cénca. Scólele s'au frecu-
entat de 151 copiI (121 b. 30
f.), din num6rul de 457 copiT
233 b. 224 f), CU vêrsta le-
giuit4. Cu intretinerea perso-
naluluI statul cheltuesce anual
2 I 6o leY. Sciu carte Jai biirba(
22 lema.
Intreg- teritorul comuneY, cu
a vatra satuluI i viile filoxe-
§i rate, este de 2850 h. a. adicb,
1500 h. a. arabil, 150 h. a.
filnete, ioo h. a. islaz, ioo h.
a. pA.dure, iar restul de i000
h. a. este compus din dealurY
cu vii filoxerate, livecy de
prunI si vatra satuluT.
Anual se fabria, tuict't cam
1600 d. 1.
In at tunde ..yoimescu, Ro-
tari illalu-Rop se gasesc
airbuizY In forte mare canti-
tate. A inccput a se exploata
de altre locuitorY, din acele lo-
curY de mide se pot salte liza
lesne, citcr i5e muele tocurY
bunil an esit afard din pa-
ntént. AccflY carbunl se vela
pe la proprietarit de morY din
alta conzUlle.
Femeile In majoritate cresc
gandacY de mAtase pentru ne.
cesit4ile casnice, facênd si pu-
1) Penil In anul trecut funcOonau dou'd:
de Ele0 T1fete T. dupll legea din 1893
s'ala fusionat î c616
III
tin comert prin vinçlarea gogo-
silor. StupT cu albine sunt 208.
Pamêntul dupa vale este
prielnic la tot felul de cultura;
iar cel dupa deal este priel-
nic numaT pentru vie, prunT,
meri, per, nud, persid, vi-
sini i ciresT.
Terenul cultivabil produce :
12.980 h. 1. grau, 250 h. 1.
orz, 240 h. 1. ov6z, 56 h. 1.
meiti, 140 h. 1. fasole, 6984
h. 1. porumb i 600 h. I. se-
cara.
Dintre porra roditorI sunt
Cu aproximatie : 1500 merT,
1200 d1.41, I000 ciresT, 32.400
pruni, 1800 nud si 2000 vi-
Livec,lile produc cam
300.000 k. g. fin pe an.
Comerciul se exercita In co-
muna de 12 carciumarT.
Bugetul comunel pe exer-
citiul financiar 1894-95 pre-
sinta la veniturl suma de 11.519
leT si la cheltuelT 8315 leT.
Pe teritorul eom. trece sos.
nat. Ploesd-Buz6u si soseaua
catre Inotesd.
Este brazdata de dealurile :
Merezu, Liliesci, Corbu, Cu-
cea, Malul Rosu si de ri-
Cucea, Negad si Malu-
pile
Rosu.
Alerezu este un deal f6rte
inalt, in forma unuT trunchiu
de con, in virful caruia este
www.dacoromanica.ro
III
platou, unde se gasesc mul-
time de harburY si bucati de
caramida. Aci se presupune a
fi f ost un lagar Roman sau
Dac.1)
In virful dealuluT Lilieci
este un platou fórte frumos,
unde se povestesce ca ar fi
fost un palat domnesc sau o
cetate.
Comuna este strabatuta de
garla Ceptura i de valle: Mi-
gala, Tiganii, Monastird, Bran-
zésca, CalugaruluT, Trestia
RugiI, si de valcelele : Nécsa
Gaina.
Pe valea MonastireT se cice
ca ar fi fost o monastire, fon-
data de cel care a posedat
palatul din dealuI LilieciT (v.
a. n).
Se marginesce la N. cu
com. Gornetu-Cricov i Tataru;
la E. cu com. Vadu-Sapat; la
S. cu com. Fantanelele si I-
notesd si la V. cu com. urb.
Urlati Iordacheanu.
1) D-1 Stan Nitescu, ét1torul sc6-
lei, 'mi serie urmét6rele : «Eu am facut
escursiuni de mai multe ori cu
sc6lei pe acest deal si am adunat o mul-
time de harburi, Insu n'am putut
stalmlesc adevérul. Eu cred cé. si Turcii
au venit i s'au stabilit pe acest deal, de
6re-ce are o posi;le f6rte strategicli,
din irful lui se pote edea pitra la 2
N N
posti, dar urmele par a fi din timpurile
limpanilor sau Dacilor,
I12
CEPTURA, gârlä, curge din par-
tea de N. E. a cat. Rotar,
com. Ceptura, pl. Cricov; curge
spre V. apoY printre catunele
oimescu i Sudiii, infra in
cat. Ceptura-de-Sus, o ia drept
spre E. formand o mare curba;
desparte cat. Ceptura-de-Sus
de Ceptura-de-Jos, tae sos.
Buz6u-PloescI, de aci ma-
lurile i se micrreaza din ce
in ce, a§a in cat la comunele
Conduratu i Degera01' se pierd
Cu totul.
Une-orY, cand vine mare,
merge de se vérsa tocmaY in
lacul Fulga. Alte-orY, cand
sunt ploY torenVale, se revér-
sa pe campiile comunelor Ino-
tesd, Conduratu Degera%U.
Véra, cand este seceta, abia
i1 urmeza cursul, iar cand
plouti torenVal, curge Cu sgo-
mot, repede §i vine aa de
mare in cat nu se poate trece
printeansa.
CEPTURA, moie a statuldf, com.
Ceptura, pl. Cricov, fosta pen-
dinte- de M-rea CotrocenT, care
pe periodul 1885-95, s'a aren-
dat cu 12,000 ld anual.
CEPTURA, mo§ie a statuluY pen-
dinte de M-rea Radu-Voda
din Bucuresd, care pe perio-
dul I888-9,3 s'a arenclat cu 615
www.dacoromanica.ro
112
lei anul, in plus 240 lel, plata
de padurarT §i confinitl'
CEPTURA-DE-JOS, mahala din C.
R. Ceptura, pl. Cricov, care
impreuna Cu Ceptura-de-sus
Valea - GarduluT, forméza ca-
tunul Ceptura, catun de re-
§edin0,. l'ene impreuna au o
popul4une de 1217 loc (616 b.
6o1 f).
CEPTURÉNCA, vale formata din
aloa de pl6ie, la p6lele dea-
lurilor dintre comunele Cep-
tura i Vadu-Sapat, plasa Cri-
cov, curge spre S. pe cana-
iar cand vine mare §i pe
al'éturY de ele, innecand cam-
pille, care sunt mal Ose, trece
pe langa cat. Degera0, com.
Parepa, pl. Campu, Pasandu-1
la V, i in dreptul cat. Ru-
§ani, aceia,1" comuna, se intal-
nesce cu valea R6sboiuluI.
CE,RAU, comund rurald, plaiu
Teléjen. Este situatä pe am-
bele malurf ale riuluT Drajna
pe paraele : Valea Borului,
Valea Toci i Bradetu ; la 47
k. m. departe de capitala ju-
depilui §i la 16 k. m. de re-
§edir4a plaiulul'.
Se compune din 5 catune
Ceraffli, Valea BoruluT, Valea
Toci Slonti i Bradetu, avena

o populaOune de 2568 loc.
(1262 b. 1306 f.), In plus 3 fa-
miliT de BulgarT §i 2 de GrecY,
totI speculan0.
CapY de familie sunt 537,
contribuabilf 379, case de lo-
cuit 549.
In comuna sunt 2 biserid :
una In Cerau si a doua in
Slonu, ambele rezidite de e-
norial la aniT 1887 si 1879,
deservite de 2 preoV.
Pe lânga agricultura, so lo-
cuitorY se maY ocupa cu fa-
bricarea cofelor, hârdaelor, pu-
tinelor, etc. El desfac i6te a-
cestea la fergul Mo§ilor din
BucurescTqa CalarasY §i Ploesa
LocuitoriI acesteI comune
sunt parte mosnenY, parte cla-
casl. 204. s'au improprietarit
la 1864 pe mosiile proprieta-
rilor i pe a EforieI Spitalelor
civile, când li s'au dat 510
h. a. El au 122 cal, 198o o/,
118 bol i vacT, 58 capre, 593
porcT.
In raionul comuneT, pe 14111
Drajna, sunt 2 morl de ma-
cinat.
Din spusele betrânilor se
dice ca pe la a. 1840-1848 a
fost sc6la aci i ca s'a supri-
mat la acésta din urma data
reInfiir4ându-se la 1864. Dela
1869-1887 iar s'a suprimat, re-
deschislêndu-se la 1887.
www.dacoromanica.ro
1r3
In catunul Slonu a funcpo-
nat In anul trecut o sc6l . in
regula, care s'a frecuentat de
29 baql ì 6 fete. Cea din
Cerasu s'a frecuentat de 45
baffl j 2 fete, din numerul
total de 381 copiI (186 b. 195
f.), cu vêrsta legiuita. Cu in-
treOnerea personalulul se chel-
tuesce anual 1242 let Sciu
carie 27 bärbap si 4 feind.
In partea de N. a comu-
neT, la locul numit Paducel
(v. a. n.) se ved ruinele uneT
vechY cetaV, dupa D-1 Cesar
Bolliac Cellicc, iar dupe D-1
Gr. Tocilescu ruinele unta
castel Sasesc.
Uta comuna se Intinde pe
o suprafaIa de 3736 h. a.
In camita Slonu si la lo-
cul numit «Valea Les.pecii» sunt
isydre cu api de pucidsii, nea-
nalisate ci nantrebuin(ate.
Tuica se fabrica In termen
mijlociu cam 5000 d. 1. anual.
Atât pe albia rlulul Drajna
cat i prin alte localitaV din
raionul comuneY, se g-asesce
piétra calcar6sa, din care
face var de f6rte 13110.
tate.
GandacY de matase nu se cul-
tiva. StupY cu albine sunt 165.
Mara de porumb, i acesta
prea puin, in comuna nu se
cultiva alte cereale, pamêntul
I14
fiind cu desavir;;;ire rnuntos.
Dintre pomi roditori sunt :
360 meri, 290 peri, 2500 nucT,
350 cire§i ; iar livedile dau
p6na la r5oo care fin.
Comerciul se exercita in
comuna de 8 cdrciumari.
Veniturile comunei se urca
la tifra de 3385 lei anual
cheltuelile la 3365 lei. Pres-
tzqia are un venit de 3500 lei.
Acesta comuna n'are nici
un fel de sosea regulata. Co-
municaVa se face pe albia
rIulul Drajna i pe cele-l'alte
pdrae laterale.
In raionul comunei este rnun-
tele Clabucetu ; poienele :
lui Crait i Poiéna
piscurile : La morminte, Leur-
deanu i Chimn4i, cari servd
vitelor de pa, une.
Afara de riul Drajna, co-
muna mai e udata de ph-
raele Valea Toci §i Borul.
Se marginesce la N. cu
mun0 Austriei, la E. Cu com.
Bardnii, la V. cu com. Ma-
neciu-Ungureni 0. la S. cu
Drajna-de-sus.
CER.,60;;U, sat, face parte din C.
R. cu acela§i nume, plaiul Te-
lejen. Are o pop. de 461 loc.
(218 b. 243 f.) Aci e o bise-
rica rezidita de locuitori la a.
1887.
www.dacoromanica.ro
114
CERBU, deal la S. V. de com.
Provita-de-jos, pl. Prahova.
CERBu, valcea, com. Prov4a-de-
jos, pl. Prahova, ce se versa
In valceaua Draganesci, i im-
preuna in riul Prov4a, tot in
raionul com. Prov4a-de-jos.
CERBULUf, vale, formata din
vaile : Clabucetu Baiului
Moraru. Se versa in riul Pra-
hova, pe malul drept, spre
N. de cat. Buteni. Malurile
séle sunt prapasti6se i adtinci
ca nisce pareti i gola0 de te
infióra. (Vedi Omul, pisc).
CERBuLUT, deal la N. V. de com.
Apostolache, pl. Podgoria. Be-
tranii spun ca s'a numit ast-
fel dela cerbii cei mulV ce se
gasiau in vechime aci. Are
direqia dela V. spre E.
CERBULUT, pisc la N. de com.
Apostolache, pl. Podgoria.
CERRULUI, pisc in partea de N.
a com. Star-Chiojdu, pl. Te-
lejen. Se intinde dela N. la
S. i servesce pentru cultura.
CERNAT, pisc, com. Hdrsa, pl.
Podgoria. Pe acest deal era
plantata, viVi, dar de cdnd s'a
filoxerat servesce de fineIe
cultura,
115
CERNAT, deal la E. de com. CA-
lugareni, pl. Cricov.
CERNAIUL, gârla, isvorasce din
muntele Ciortea, com. Calu-
gareni, pl. Cricov. Curge spre
S. pênd la un punct, de unde
e iea spre E. i se vérsb'.
gArla BobociT, pl. Tohani, jud.
Buz6u.
CERNATESCI, mo§ie a statuluf,
com. IItirsa, pl. Podgoria, pen-
dinte de m-rea Glavacioc, care
pe periodul 1885-95 s'a aren-
dat Cu 2300 leT anual.
CERNATESCT, numire veche a
satuluT Valea Orla com. Bu-
coy pl. Cricov.
CERNATESCI, sau «Dealul mare»
deal plantat cu v4a, ce se
intinde de la Bighilin p'ena la
Valea-Mieilor i apa Cricovul.
Epoca de când a inceput
sadirea viilor pe acest deal
nu se scie cu siguranO, din
lipsa de date istorice, dar,
dupa tóte probabilitaOle, plan-
tarea se crede a se fi facut dela
3-400 anf.
ProducOunea unta)." pogon
dintr'o vie din dealul Cerna-
tescY se ridica dela 120-180
decalitri. In vine dupd esurT
v121 se ridic4 in tni rodi.
www.dacoromanica.ro
torT i pêrta la 360 decalitri,
dar calitatea vinuluT e cu mult
maT inferióra.
In trecut vinul din Dealul
Mare se transporta in Tran-
silvania prin Predeal, pêna ce
Véra vecina a pus taxa va-
mala existenta, din causa ca-
reja a devenit imposibil ex-
portul. Asta-OT se desface pe
pieVele Sucurescilor, G
lar i BraileT, afara de consu-
maOunea ce se face de jude-
tele circumvecine.
Prepil de mijloc al unta
decalitru ,de vin variaza dela
1.50-4 let Una din treT parti
a suprafqeT viilor apailine
proprietarilor i dou6 din tra
parVf sunt viT cu embatic.
CERNATESCI, numire veche a
cat. "Valea-Poeni, com. Valea-
Calugarésca, pl. Cricov.
CERNESCT, sat, face parte din
C. R. Homoriciurile, pl. Te-
16j en.
CERNICA, vale, isvorAsce dela E.
de com. Comarnicu, plaiu Pc-
le§ ; curge dela N. E. catre
S. V. i se vérsa In rîul Pra-
hoya, pe malul stang, cam in
centrul com. Comarnic.
CERVENIA, apa, 5Q vérs0, In

Provita, la V. de com. Marg-i-
neni-de-jos, pl. Filipescl.
CERVENIA, pArau, isvorAsce din
fundul VAie Cervenia i se
vérsA in pa,rAul Ro§i6ra,
S. de com. Ditesci, pl. FiIi-
pesci, facénd maY multe zig-
zagurt
CERVENIA (Fundul-Vaie-), loc
isolat in com. Ditesa pl. Fi-
lipescY, proprietatea D-ne Ma-
ria C. Filipescu, wide se sit-
sesce carbua de pdmén1 fi uncle
s'au deschis carian', dar, din
imprejurdri nepreVeyute, de vr'o
3 anY a Incetat estragerea
bunilor. In fundul acestel velt
terenul e plin cit dirbunY-de-
pdment (Li:snit).
CETATEA, movill in com. Pu-
cheni-Mici, pl. Crivina, undein
urma sApgturilor filcute acum
20 any, s'au gasit mar multc
cu(ite, iatas-ane,ri'mase pro-
baba din limpid Tatar/ion
CETA rEATIA, pisc pe culmea de
deal ce se lasa din cr6sta Car-
patilor, printre garlele Drajna
Teléjen, com. Drajna-de-
sus, pl. Tel6jen. Aci, se credo,
a fosé ut pichet militar
obscrva(iune,- aldt asupra
;sanded dap Gradi.,ae fi
www.dacoromanica.ro
ri6
asupra sosela dupd valea re-
hjenulza fi a °ender dala
Gura Vaiel" lztY Drag-emir.
CETA fEY (Virful-), virf de munte
In ctt. Gura-Belie, com. Bréza
de-sus, pl. Prahova. Cade in
partea de E. a sos. nat.
CETA UIA, localitate in partea
de E. a com. Homoriciu, pl.
Teléjen, uncle, dup6, spusa lo-
cuitorilor, se crede a fi in-
gropatY in pdmênt de TatarT,
banÌ multf.
CETA rutA, deal in fata gAreY
Predeal, com. Predeal, pl. Pe-
Aci, la 1784, armata Tur-
ec'scd Ronand, condusd de
Havrosheni, bate cumplit pe
Austriaa, cad, intraserei tu
Kra sub comanda generalulia-
fi ocupaseraposi(ima
semnate, hare allele Schilul
Prea'eal ,vi m-rea Sinaia.
CET/VI-MA, §arq mare, intre A-
pus §i MiazA.-c,li de com. ScaenY,
pl. Podgoria, in apropiere de
riul Teléjen. Acesi fan( q'ice
cä date:-..-d din limpid her ;W-
iwi
CHEA BALL, vale, isvornsce dela
V. de com. Ogretinu, pl. Te-
16jen, 0 se vérsit in Oda Q.
117
gretinu, tot ît com. Ogretinu.
CHEIA, parau, isvorasce din rnun-
tele Bratocea, se unesce cu
paraul Dosul BabesuluT i im-
preuna se v6rsa In riul Te16-
jenul, pe malul drept, putin
mal jos de M-rea Cheia,
raionul com. Maneciu-Ungu-
renT, plaiul Teléjen.
numita i «Cheia Teléje-
riuliff» monastire d- calugarT,
avênd o positiune fnrte fru-
m6sa, asedata la hotar, in a-
propriere de pasul Bratocea.
Prima eT biserica a fost sub
pólele munteluT Balaban, fi-ni-
data la a. 1770, in dilele Dom-
niel Mavrocordat, si arsá,
de Turd in rèsboiul ce au a-
vut cu NenitiT. Dupa acésta,
la anul 1790 s'a construit o
alta biserica mal' la vale, langa
apa rampa, in qilele staretu-
luT Atanasie, Laanul 1835 s'a
acut o a treia biserica, ce
e3cista si asta-di, avé'nd urni6-
tarea insCriptie :
,,Intru marea slava i lauda
a Prea sfintel si de viéta fa-
c6t5re i nedespartita Treime,
intrn a carui cinste i hramul
se prasnuesce. La anul 1835,
Iulie i 6, s'a ridicat acésta sfinta,
biserica din temelie, cu t6te
imprejurimile eT, in dilele Prea
www.dacoromanica.ro
117
InaltatuluT nostru Domn -
1 agd ndru Dimitrie Ghica VV.
cu voia fratine-s6u Marele vor-
nic Mihalache Ghica de la
care s'a si r6scumpOrat la a-
nul 1846, cu bine-cuvêntarea
Prea SiintituluT nostru Epis-
cop de Buz6u D. D. Chesa-
rie, de care s'a si sfintit la a.
1839, Iulie 30, prin osirdia
ostenéla CuviosieT sale Parin-
teldr Damaschin Ieromonah
si starit al sfintuluT Schit Cheia
si a tóta sinodia sa, ì cu a-
jutorul i cheltuiala multor
iubitorT dp Christos pravos-
lavnicT crëstinT mal-Y ctitorl
aT santulta lazas acesta, spre
vecTnica lor pomenire».
Acésta monastire se admi-
nistréza de un starit, ajutat in
partea administrativa de un
consiliu economic i in partea
duhovnicésca de un cnnsiliu
spiritual.
Are 47 monala, top' be-
tranT i infirmt
CHEIA AZUGEY se numeste lo-
calitatea. de ranga muntele
Unghia-Mica, unde paraul A-
zuga, care vine dela Nord,
forméza un unghiti §i apuca
spre Vest,
CHEIA-LUT-GRUMAZI, deal ce-T
maT dice si «VII- ful
118
situat in partea de N. si E.
a com. Cornu, pl. Prahova.
Serva. de pasune pentru vi-
tele locuitorilor.
CHEIA PROVITEI, se numesce
localitatea dintre cóstele mun-
tilor SurdescI i Plaiul Bréza-
Talea, com. Bréza-de-sus, pl.
Prahova, de unde isvorasce
1-11.11 Provita.
CHEIA TEILEY, localitate spre
S. de com. Tesila, pl. Peles,
unde se afta o cariera de .pic-tra,
din care se sale an2ux1 peste
12.000 in. C. de 5ic'tr4.
CHERBEA, mahala din com. urb.
Urlati, pl. Cricov.
CHESARULUY, movild spre N. de
com. Nedelea, pl. FilipescY, pe
malul stâng al fiuluY Prahova,
formatà din darimaturile zi-
durilor uneY biserid vechï. In
temelia acesteï biserid se gas-
sesc caramiçlY fórte tarY. Unit
bétrtin1 stun c vial' nainto
alud ara u cze 15lugurile, iinpre-
jurul gitsiau sétge(Y,
arcurr vechY fi alte obiecte de
aindriul Prahova da'-
rfma malul se ,c,rdsiau o'se de
o'vten't.
pHEproT, sat, face parte din C.
www.dacoromanica.ro
C 18
R. Cocor6scI, pl. Thrgsor. Cade
in partea de V. a comuneY si
'1 ud. gArla «Iazul Moriloir».
CHICIURENT, deal spre N. E. de
com. Maneciu-Ungurenï, pl.
Teléjen, pe care este situat
satul Lhiciureni.
CHICTURENI, sat, face parte din
C. R. Maneciu-UngurenY, pl.
Teléjen. Este situat pe dea-
lul Chiciurenilor si are o po-
pulatiune de 120 10C. (57 b.
63 f.)
CRUJA, localitate delurósa in
partea de N. V. a com. Pre-
deal, plaiul .Teléjen, unde in
timpurile vechï, spun bOtra-
niY, au fost chiliile unor pus-
nicY.
CHILIA., pisc pe culmea de deal
ce se lasa din crésta Carpa-
tilor, printre &lelo Drajna
Ogretinul, com. Drajna-de-
sus, plaiul Teléjen.
CHILIA, vale, si poiéna, com.
Drajna-de-sus, pl. Teléjen.
CHILIA, 10C de finete, la V. de
cat. BogdanescI, com. Gor-
netu-Cuib, pl. Podgoria, ce se
intinde dela N. de Poiéna-
Mare pêna in dealul Bichel
Valea-Buzatula
CHILIILE, deal, com. Podeni-
Vechi., pl. Podgoria.
CHILIILE, fost schit de calugarI,
com. Podeni-Vechl., pl. Pod-
goria. mi e inteo complecta
ruin6. si se pastrka numal
preastolul. Locuitorii numesc
locul unde a fost monastirea
«La Chilii» pentru-ca aci au
fost chiliile calugarilar monas-
tirei. Cand a existat acésta
monastire si anul cand s'a pa-
rasit nu se scie, cu t6te cer-
cetarile facute.
CHIOJDEANCA, comuna rurala,
plasa Podgoria. Este situata
pe ambele maluri ale glirleY.
Chiojclénca si intre dealurile
Mastanesci, Neag-osul, Nuce-
tul si Trenul, la 41 k. m. de-
parte de resedinta judetuluI
si la 12 k. m. de a plaseL
Se compune din 3 catune :
Chiojdérica, Nucetul si Trenul,
CU 0 populatiune de 2222 10C.
(1132 b. 1 o90 f.), avênd 388
contribuabili.
In comuna. sunt 3 bisericl.,
deservite de 3 preoti'.
Locuitorii se ocupa numal
cu agricultura. Produsul mun-
ceI 1 desfac la orasul Ploesci...
El au 24 cal., 9 epe, 129 vaci.,
89 capre, 1866 ob.s..
i 440 porci.
In raionul comunei, pe apa
www.dacoromanica.ro
Chiojdkca, sunt 3 morT de
macinat.
LocuitoriI toçi sunt mosnent
Scóla s'a infiintat aci dela
anul 1883. S'a frecuentat in
anul scalar 1892-93 de 59 baeti"
si il fete, din num6rul de 396
copil (253 b. 143 f.), cu vêrsta
legiuita. Cu intretinerea per-
sonaluldi statul cheltuesce a-
nual 2160 let Sciu carte 125
barbati' si putine femei.
Comuna se intinde pe o su-
prafata de 1351 h. a.
In raionul C01712tYleY mur' dowY
mid isvo're de afirl de puciols? 1.
Tuica, in anii" rodnicY se fa-
brica 3850 d. 1.
Terenul cultivabil produce
putin porumb. Dintre pomi"
ro ditori sunt : 723 meri, 552
perI, 12 ducp, 1200 ciresï, 1633
nuct
Comerciul se exercita in
comuna de 6 carciumari.
O sosea comunala o pune
in comunicatie cu comunele :
Apostolache, Salcia si Calvini.
E brazdata de dealurile :
Nucetul, cu virful Neagosu ;
Haim si Mostanesa cu virful
Plesuva si dealul Trenulut
T6te servesc pentru pasuna-
tul vitelor.
M'ara de gArla Chiojd'érica
este strabatuta de valle Nu-
cetu, Plesuva si altele mal mici-
120
Se marginesce Cu comunele
Apostolache, Salcia,
si la Nord cu judetul Buz6u.
CHIOJDEANCA, riulet, isvorasce
din ralonul com. Chiojdénca,
pl. Podgoria, i dupa ce ser-
vesce de limita intre com. A-
postolache si Chiojdénca, se
impreund cu paraul Trenu
impreuna se vérsa. in riul Cri-
covul Sarat, in raionul com.
Apostolache.
CHIOJDEANCA, sat, face parte
din C. R. cu acela0 nume,
plasa Podgoria. Aci e ree-
dinta comuna
CHIOJDU, sat, face parte din C.
R. Star-Chiojdu, plaiu Telé-
jen. Aci e resedinta comuneT
si are o populatiune de 2257
loc. (I o' b. 1156 f.) Are 3
bisericT ; la dou6 nu se scie
anul fondareT, iar a treia s'a
construit la 1864, avand de
ctitor principal pe Stan Checa.
Cade in centrul comuneY si
este udat de gâ.rla Chiojdu cu
afluentiT : Gorunul, Blidari,
Micu, Benia, Rasca, Bradetu.
CHIOJDU, Orla, isvorasce din
muntele Smeuratu, com. Star-
Chiojdu, plaiul Teléjen, curge
spre S. prin mijlocul cat.
www.dacoromanica.ro
120
: Chiojdu, primind in stiinga
isv6rele : G-resiT, Blidari, Mi-
culuT, Bradetu i Benia, iar
pe drépta Gorunul si Rasca
apoT se vérsa in Orla Ba-
tranénca, tot In com. Star-
Chiojdu.
CHIOJDU-MARE, numire ce se ma
da comuncY Star-Chiojdu, pl.
Teléjen, spre a se deosebi de
o alta comuna vecina din jud.
Buz6u, numita Chiojdu-de-Bas-
ca sau Chiojdu-Mic.
CHICCUL-LIJI-TOIL, movila in par-
tea de N. E. a com. Filipesci-
de-Padure, pl. FilipeseT. Aci
se \ ved urme de zidurT vechT.
CHIRA, sat vechitl ce s'a desfi-
intat inpreuna cu satele RIs-
naru, Stefan6ia Cioricesa
sate tot vechT, si s'a format
comuna Ghirdoveni, plasa Fi-
lipesct
virf pe dealul Nucetu,
com. Chiojclénca , pl. Pod-
goria.
cHTRITEKI, sat, face parte din
C. R. Drajna-de-jos, pl. Te-
léjen. Are o populatiune de
114 loc. (55 b. 59f.)
CIIIRUI.Ift, vale, isvorasce din
121
dea/ul Scaeni, strabate padu-
rea erbelnicu si a EforieT
si se pierde in campia Targ-
soruluT. Curge numaT in tim-
purl ploióse.
muntele cel maï de
N. al jud. Prahova, care apar-
tine de com. Manecia-Ungu-
reni. pl. Teléjen, din care is-
vorasce.
CHT'ORANÏ, deal spre E. de com.
Bucovu, pl. Cricov ;
serva de pasune pentru vite.
CHIVRANT, sat, face parte din
C. R. Bucov, pl. Cricov. Aci
e o biserica cu hrama «sf.
Steliano cu inscriptia : <Ta-
cuta la anul 1797 de d. Pa-
barnic Constantin Cantacuzino,
sotia sa Smaranda, in c,li-
Cu
lele DomnuluT Ion Alexandru
Ipsilante V.V. i Mitropolit
Dosifteit». Inainte purta nu-
mele de Galme.
CTAC.IRUL, deal gol, com. Fili-
pesci-de-padure, pl. FilipescY.
cImPorroRuL, deal spre Nordul
com. BordenT, pl. Prahova,
numit ast-fel dela un om care
l'a locuit o data si care canta
cu cimp6iele. Este acoperit
cu vii, acum filoxerate, i pomT
roditorY.
www.dacoromanica.ro
C 121
CINTIT, deal cu vif i cu pome-
turT, com. Filipesci-de-Paclure,
pl. FilipescI.
CIOCANEA, movila, com. Nede-
lea, pl. FilipescI.
CIOCANSA, vale in partea de
V. a com. MOrgineni, pl. Fili-
pescT, uda si comuna Marg-i-
neni-de-j os.
CEOCENI, sat, faceparte din C.
R. Tomsani, pl. Cricov.
cmcLEscr, deal cu directia S. E.
com. DitescT, pl. Filipesci. Pe
dealurl sunt plantate vii, prunI,
nucT si TnerT ; parte din ele,
fiind distruse de filoxera, serva
de pasune vitelor locuitorilor.
CIOCRACU , mahala din com.
Drajna-de-jos, pl. Tel6jen.
CIOCRACU, numire ce se nial d6.
cat. Cosmina-de-sus, pl. Te-
léjen.
CIOCRACIT, trup de mosie a sta-
tulaf pendinte de schitul Cheia,
Cotroceni, care pe perio-
dul 1888-93, s'a arendat cu
5872 lef anual, in plus 720 leT
anual, plata de pOdurarT
confinistI. Acéstd mosie s'a a-
rendat impreuna cu Valea Schi-
122
tului,VAleni i Valea Satului, a-
fará de pártile vindute de veci.
CIOCRA.CUL, deal la S. si S. E.
de com. Drajna-de-sus, pl. Te-
16jen, av6nd ca piscuri mai
inalte : Scafele si Malu-de-r6.-
suná.
CIOLPANI, deal, com. Valea-
Lung-A, pl. Prahova. Pe acest
deal se aflà livecli i locuri de
culturá..
CioP;i1RcENT, vale, com. Tesila,
pl Peles, curg-e dela E. spre
V. si se vérsà in riul Doftana,
pe malul stting, tot in raionul
com. Tesila.
CIOPARCENI (1Vluntele-), pádure
particulará supusà regimului
silvic incá din anul 1883, pe
mosia Muntele Ciopârceni, pen-
dinte de com. Tesila , pl.
Peles.
CIOPA.RCENI, munte in partea de
E. a com. Tesila, pl. Peles, ce
servá de Osune.
CIOP.ARCENI, mahala, com. Te-
sila, pl. Peles,
CIOPÀRCENI-DE-JOS, comunti ru-
ralá, plasa Campu. Este si-
tuatA pe malul stang al riului
www.dacoromanica.ro
122
Cricovu-Sárat ; la 38 k.
departe de capitala judetuluI
si la 6 k. m, de a plAset
N'are niel' un cátun alipit.
Populatia sa e de 2061 inc.
(1036 b. 1025 f.); 12 familii
de tigani, 4 de greci si 4 de
turci, ocupiindu-se cu negotu.
Cap)." de tamilie sunt 51I
contribuabili 427 ; case de lo-
cuit 545.
In comunà e o singurà bi-
sericá., cu urm6t6rea inscrip-
tie «Acéstà sfintA biserica
este ziditá din temelie i in-
frumusetatá cum se vede si
pe din launtru si pe din afa-
rá de Dumneaei jupinésa Joita
Stolnicesa a Dumnealui rOpo-
satul Stolnicu Tudorache Gu-
lianu si cocon Dumnealor Ion
Velcomis si intru cinstea
lauda Adormirei N Ascaórei de
Dumnecleu i pururea feci6rei
Maria si intru Nasterea sfin-
tului I6n Botezátorul, insiilele
Proa Luminatului Domn Ion
Constantin Nicolae Voivod,
fiind Mitropolit Neofit» Mai
30 3CN (1776).
Acéstá bisericA s'a repara t
in 1873 prin contributiunile
locuitorilor si este deservitá.
de 3 preoti.
Locuitorii se ocupA numai
cu agricultura si crescerea vi-
telor. ET desfac produsul mun-
12 3
ce/ lor la orasul Ploesd
Mizil.
Locuitora In num6r de 142,
s'au improprietarit la a. 1864
pe mosia PrintuluT G. Bibescu,
cand li s'au dat 1113 h. a.
Ei au 204 cal, 1103 bol, 279
vacY, 775 porcI, 6972 o/, 36
capre, 27 asinT.
In comunt e o móra Cu
abur.
Scoala datéza in comuna.
dela 1864. S'a frecuentat in
anul 1892-93 de 141 copiï (120
b. 21 f.), din numilrul de 434
copi/ (237 b. 197 f.) CU vérsta
de sc61.a. Cu intrqinerea per-
sonalulu/ se cheltuesce anual
1566 le/. Sciu caree 30 bitrba0
,s.z. 7 femeY.
Tuic i vin nu se fábrica
In comuna. StupY cu albine
sunt 36.
Comerciul se exercita in co-
muna de 9 carciumari.
Veniturile comuneY se urca
la lifra de io.000 le/ anual si
cheltuelile la 8.000 le/.
Sosele comunale are numal
una, care se desparte in Ose
ramurt adica : SalciI-Urzicen1 ;
AlbescT-UrlaV-PloescT ; Drb.g-A7
nesci-Ploesc/ ; Pula-Mizil ; A-
dancata-Bucuresd. ; RAdulesci-
Bucurescl.
Cor,nuna e brazdata de 8
movile, facute din timpil TA-
www.dacoromanica.ro
123
tarilor. La cate-va din ele se
gasesc 6se de marimI neexis-
tente in present si cosciuge
de stejar 1)
Se marginesce cu comunele:
Adâncata, Jilava (j Ud. Ilfov),
Salciile, Pulga, Ciorani-de-sus
si riul Cricovu-Sarat.
CIORA.NI-DE-SUS, comuna rurala.,
plasa Campu. Este situata pe
malul stling al riuluT Cricovul
Sarat, pe loc ses, la 37 k. m.
departe de capitala jude-01uT
si la 5 k. ni. de a piase/.
N'are nic/ un catun alipit. Po-
pula4ia sa e de 883 loc. (464
b. 419 f.), in plus 3 familiI
de tiganY-ferarT.
Cap/ de familie sunt 274.
In comuna e o singura bi-
serica, fondata la 1873 prin
staruirqa epitropilor Preotul
Nic. Stoicescu, Pârvu Nicolae
alOY, cu ajutorul locuitori-
lor ; deservita de un preot.
LocuitoriI se ocupa numaY
cu agricultura. EI desfac pro-
dusul munce/ lor la orasul
Ploesdi.
115 locuitor/ s'au impro-
prietarit la a. 1864, cand
s'au dat 559 h. a. pe mosia
D-111 I. Cretulescu. El au 71
1) Comunicatlí de D-1 Invétlltor al seò-
le1 I. Comlinescu.
124
cal', 26 epe, 454 bol, i58 vacI,
zo bivolY, 8 capre, 781 ol i
340 porcl.
Sc6la datéza, in comuna dela
1872. In anul trecut 1892-93
s'a frecuentat de 28 baetT
3 fete, din num6rul de 164
copiT (85 b. 79 f.), cu vêrsta
de scóla. Cu personalul se
cheltuesce anual leï To80. Sciu
carte 36 belrba(Y 13 pina.
si
Comuna cu pamênt arabil
si islaz are 2525 h. a.
In comuna nu se fabrica
fliCi vin fliCi uïca.
Gandad: de matase nu se
cultiva; stupT cu albine sunt 32.
Pamêntul e prielnic la tóta
cultura ; arborI sunt putinI.
Comerciul se exercita de 3
carciumarI.
Veniturile comuneY se urca
anual la 2803 leI i cheltue-
lile la 2793 leT.
Soseaua Albesci-CioranI tre-
ce prin comuna. Acésta sosea
pune in comunicatie judetul
Prahova cu comunele Jilavele,
Fierbintiï, Moldoveni, etc. din
jud. Ialomita.
Se marginesce Cu comunele:
Cioraniï-de-j os, Salcille,
Hatcarau, Draganesci i cat.
Baraitarul.
ciORXNANu, loc isolat in com.
ScaenY, pl. Podgoria.
www.dacoromanica.ro
C 124
CIORICESCI, sat f6rte vechiti, care
s'a desfiintat de o data Cu
Risnaru, Stefanóia si Chira,
sate tot vechf, i s'a format
comuna Ghirdoveni, pl. Fin-
pesel.
CloRTEA, munte in lungime de
2 k. m. spre N. de com.
Calug-areni, pl. Cricov, in cave
se al74 carien i de ISic'hyl .yi mine
de sare, neAuse in expoatarc.
In par tea de S ci T: se afla
ui c4rbuni de 1finnint,
neesfiloatap.
CIREANCA, mo§ie pe care la
1864 s'au improprietarit parte
din locuitoriI comuneY Col-
ceag, pl. Cricov.
CIREANCA, numire veche ce
se da satuluI BaltescI din com
Podeni-Vechl, plasa Podgoria.
CIREWT pise situat
in partea de N. a com. Scor-
teni, pl. Prahova. i a luat
numele dupe un secular
reiti ce a existat in vech im e
pe acel loc.
CIRETUL, vale, com. Strambeni,
plaiu Varbilau.
CiucANksCA, vale, com. Harsa,
plasa Podgoria.
115
citra.N.LA, numire veche a sa-
tulta Harsa, pl. Podgoria.
CIUCIURU, Ora, isvorasce din
muntele Ciortea çi uda com.
CalugarenT, plasa Cricov.
CWCIURU, vale, com. Podeni-
Vechi, plasa Podgoria.
CIUCIURU, isvor, vine din raio-
nul com. Chiojdénca, se im-
preuna in com. Salda, pl. Pod-
goria, cu alte isvóre si for-
méza garla Salcia.
CIULETE, vale, in partea de S.
a corn. Darmonesci, pl. Fili-
pescl, numita ast-fel dupa nu-
mele until bandit Ciulete, care
a stat ascuns pe acésta vale,
impreuna cu a10 bandiV.
CIUMATI, sat, face parte din C.
R. CiumaV, pl. Campu. Are
o pop % de 255 loc. (126 b.
129 f.
CiuMATI, comuna rurald, plasa
ampu. Asupra infiinOreT a-
cesteT comune bètrâniI poves-
tesc urmkórele «In vremea
de demult, nu se scie cat
timp va fi d'atund, pe locul
unde adY e comuna, era o pa-
dure seculara si in mijlodul
Q mare plena. Pe timpul
www.dacoromanica.ro
C 125
ciumeY celei mad, In t acésta
poiénd se aduceau bolnavii
de ciuma, pe mil Ï aseda in
nisce colibe facute de frunzar.
MulVf au perit, dar si mal
mulp s'au insanatosit. CeT ce
s'au facut. sanatosI, conside -
rand acea poiéna de bun au-
gur, nu s'au mal reintors la
satele lor, ci au r6mas pe
facênd la inceput bordeie
mal in urmi case. Padurea s'a
taiat si pe locul el s'a luting
satul CiumaV».
Este situatd pe loc §es, pe
Ormul drept al riulul Prahova,
la 21 k. m. departe de capi-
tala judeVuluI si la 5 k. m.
departe de Draganesa rese-
dhia plaseY.
Se compune din 3' catune.:
Ciuma0, Olari i Funari, cu
o populaOutie de 642 loc.
(318 b. 324 f.), avênd 318 capY
de familie, 246 contribuabili
69 case de locuit.
In comuna e o singura bi-
serit6, cu hramul ost. Impë-
raV» zidita in anul x 869, cu
ajutorul tutulor locuitorilor
altor pers6ne din diferite lo-
ale deservita de un sin gur
preot.
Pe langa agricultura, locui-
toril 'se mal ocupa cu olaria
rogojinaria. El desfac pro-
aisul ty.in,c0 lor 1 eralele
126
Ploesd, Bucuresd, Giurgiu,
Mizil, etc.
190 locuitod s'au impro-
prietdrit la 1864 pe mo§ia Do-
meniuluT Coi-6nel Ghergh4a,
cand li s'a dat 654 h. a. El
au 152 cal §i. epe, 84 vad,
312 bol, 3 bivoli, q capre, 1072
oY si 348 pora
Sc6la funcVionézd in comunA
dela 1875. Localul e proprie-
tatea comuna Cu intreVine-
rea personalulul ,Se cheltuesce
1728 leY anual. S'a frecuentat
in anul trecut de 50 bAeV §i.
4 fete, din numèrul de 190
copil (1o5 b. 85 f.), cu v'èrsta
de scóla.
Sciu carte 74 ba'rbap s.i. 2
lema%
Tóta comuna se intinde pe
o suprafa0 de 682 h. a. islaz
§i. pdmênt de munca, in care
intrA §i cdminele caselor de
cate 7 prAjint Niel VuicA, niel
vin nu se fabricA in comunA.
Gandad de m'Atase nu se
cultivA. StupI cu albine sunt 31.
PAmêntul e bun si e priel-
nic la tertA cultura. Poni ro-
ditorl sunt pi4inY. LiveqY .de
fin nu sunt.
Comerciul se exercita, In
eomunA de 5 carciumarY.
Veniturile comuneY se ura,
la ' ifra de 4240 leI anual.
Mara de lita Prahova ima4
www.dacoromanica.ro
e 126
udata de altA ap'a. DealurT
n'are.
Soselele sale o pun in co-
munica0e cu Ploesci, C6,16.r4,
Ghergh4a §i Balta-D6mna
CIUMERNIC, vale, isvorAsce de
sub muntele FAa-luI-Gherghel,
curge dela N. V. cdtre S. E.
§i se versA in riul Teléjen, pe
Ormul drept, in raionul com.
1116.neciu-Ung., pl. Teléjen.
CIUMENICU, poiénA pe valea
riuluT Teléjen, com. Naneciu-
UngurenY, pl. Teléjen.
CIUPELNIvA, comund rurald, pla-
sa Câmpu. Asupra infiintAreY
eY n'am putut afla nimic, de
cat cd acum 70 anY a fost re-
dirqa p16§a
Este situatA pe valea riuluT -
Vatndu, la 21 k. m. departe
de capitala jude%uluT §i. la 5
k. ni. de a pld§eY.
Se compune din 2 cdtune`:
Ciupeln4a §i. Trestieni, avênd
o populaOune de 693 loc. (357
b. 336 f.), in plus 6 familia' de
%iganY-ferart CapY ' de familie
sunt 167 ; contribuabili 129 §i.
case de locuit 131.
In comuna. sunt 2 biserid
(in fie-care cá.tun cate una) ;
cea din CiupelniVa e de zid,
iar cea din TrestienI de lenul,
 Ambele au hramul «Adormi-
rea». Anul tondarel i ctitoril'
-lor nu se cunosc ; se scie nu-
maY ck'cea din TrestienY ca-
dênd In ruina s'a cons'truit
alta de D-1 si D-na G-. Steriu.
Biserica din Ciupeln4a s'a re-
parat acum 60-70 anY de D-1 Mi-
hail CiupelniOnu. Ambele bi-
sericl sunt deservite de doY
preoV.
LocuitoriY se ocupa mal mult
cu agricultura. Ei desfac pro-
dusul munce lor la orasul
PloescY.
Locuitorif s'au improprieta-
rit la 1864. El au 30 cal, 34
epe, 174 vacY, 7 bivolY, 218
bol, 404 of si 328 pord.
Pe apa Vatnau, in raionul
comuneY, este o m6ra de ma-
cinat.
Sc6la nu exista de mult
comuna. 14 copil au urmat la
sc6la din com. Cornurile. Co-
piI in vêrsta de sc6la sunt 81
(48 b. 33 f.) Sciu carte 26 blir-
ba(.
T6ta comuna se intinde pe
o suprafa0 de 1400 h. a.
Tuica i vin nu se fabrica.
StupY cu albine sunt 130.
Pamantul produce cam 7 h.
1. de pogon.
Comerciul se exercita in
comuna de 4 carciumarY.
Veniturile comuneI se urca
www.dacoromanica.ro
la . ifra de 2350 leY anual
cheltuelile la 2340 leY
Soseaua comunal a inles- Y
nesce comunica0a cu com. Cor-
nurile si NetotY. E coprinsa
intre padurea proprietarésca
riul Teléjen.
CIUPELNITA, sat, face parte din
C. R. cu acelasY nume, pl.
Campu. Ad i e resedinta co-
munelt
CLAIA, munte d'asupra Jepilor
In com. Predeal, cat. BustenI,
pl. Peles, numit ast-fel de lo-
cuitorY pentru-ca are perfect
forma unel clb,I de fin.
CLABUCETU, munte spre N. V.
de com. Cerasu, plaiu Telé-
jen. Legenda spune ca un va-
taf de plait a pus 9 ciobanY
sa cante din buciume i sune-
tul s'a audit la 30 k. rn. mun-
tele fiind sus.
De aci i s'a dat numele de
Clabucet 1)
CLÀBUCETUL-AZUGEY, (Muntele-),
padure particular a supusa re-
gimulul silvic, pe mosia Cla-
bucetu-Azugef, pendinte de
com. Sinaia, plaiul Peles. A-.
I) In ce 1eghtu6 st Clribucet cu bu.
ciumele
 128
pagirie Epitropief caseY D6m-
neY Zoe Basarab Brancovénu.
CLABUCETUL-A.ZUGEr, munte care
traverséza mijlocul com. Pie-
(leal, pl. Peles. Este renumit
pentru 'padurile de fag, pen-
tru nenumératele stâne de 01,
pentru bogatele 1111 papi-J.1 si
locurT de finge, care contri-
bue mult la calitatea casca-
valuluY, cunoscut in comerV
sub numele de Ca.,ceaval de
care rivaliséza Cu
Azitgra si
renumitul cascaval de Penteleu.
CLA.BUCETUL - BAIULUr , munte ,
com. Predal, N. Peles, renu-
mit pentru stanele de oI, pa-
durile de fag si locurile de
finge. Este situat intre valea
GreculuT, valea Leuca, Thrla
BerbeculuY si pallul Prov4a.
Apaqine, ca si Clabucetul-A-
zugeY, Epitropid caseY D6mneY
Zoe Basarab Brancovénu.
CLABUCErUL-BAIULUr, vale,' is-
vorasce din muntele Tara Ber-
beculuI, com. Predeal, pl. Pe-
les, urge dela N. V. catre S.
E., se impreuna cu Valea Mo-
raru si forméza Valea Cerbu-
- luY, care se vérsa in riul Pra-
hoya, spre N. de cat. austeni.
GIABuczTvz.-pazzEl (Muntelo-)1
www.dacoromanica.ro
C iz8
padure particulara supusa re-
gimuluI silvic, inca din anul
1883, pe mosia Clabucetul
BrezeI, pendinte de com. Si-
haia, plaiul Peles.
CLA.BUCETUL-TAURULUr, munte,
traverséza com. Predealu si
are bogate pasunT si locur1 de
finge.
Acest munte a fost dlruit
schitulUT Predeal de Banul Fi-
lipescu, dupa cum 'se constata
din hrisovul luY George D.
Bibescu din 1844.
La 20 Iunie 1774, Biv vel
Logof6t Crisoscoleu, proprie-
tarul acestuT munte pe acel
timp, claruesce dupa cererea
IeromonachuluT Ionichie, la pà-
lele acestuI munte, un loc ce
se intindea dela Valea Olare-
seY si Ona la Purist6ca, pen-
tru construgia schituluT Pre-
deal.
Acest munte, impreuna cu
Piscul-luT-Cump6t, Dutca, Ras-
nóva si Dosul CerbuluT, la 1821
a fost vindut de Biv-vel Lo-
gofat Chrisoscoleu, DennneI
Sachelarie pe prgui de vr'o
z000 galbent
La a. 1844, Baronul Cristo-
dor Sachelarie, proprietaral
prin most mire al munVilor
cump6raV de D6mna Sache-
larie, 10.sand in urma morid
129
séle marY datoriY, acestY muntY
au fost cumptratl de Marele
Ban Alexandru Filipescu, cu
pretul de 5.407 galbenY. 1)
Pé'na la a. 1863 a tost pro-
prietatea schituluY Predeal, iar
aclÏ apartine DomeniuluY Co-
r6neY, instituit prin legea din
anul 1884.
Rèposatul Manbil Laranaga
a infiintat la a. 1884 in Cia.-
bucetu-Taurula la locul unde
Limbaselul se vérsa in Azuga,
o fabrica. de var negru. CatY-
va anY mal târiu, Laranaga
scapatand, fabrica infiintata de
el a trecut in posesiunea
Basilie Aldasaro.
COCIORBA, plait, com. Salcia, pl.
FilipescY, acoperita cu padure.
COCONI, pisc la N. de cat. Scur-
tescY, com. Stefesci, plaiu Van
bilau.
COCOA NE, deal cu directia S. E.
com. DitescY, pl. FilipescY. Pe
dealurile acesteY comunT sunt
plantate viY, prunY, nucY, merY.
Parte din ele, fiind distruse
de filoxera, serva si de pasune
pentru vitele locuitorilor.
COcnitAsci, comuna rurala, plasa
Dula nobtele procurate
)344 de D4 Louis Basset,
www.dacoromanica.ro
C 129
Targsor. Se mal numesce
Cocordsci-de-Grind.
Este situata pe malurile riu-
rilor Cricovu Dulce si Prahova,
la 18 k. m. departe de capi-
tala judetuluY si la. 12 k. m.
de a plaseY.
comfrune din 6 catune
Coltu, Pérsunari, ChesnoI, Co-
6orasci, Gheoldum i Tigania,
avé'nd o poiiulatiune de 1583
loc. (966 b. 617 f.), in care in-
tra si 29 familiY de tiganY, cal-Y
se ocupa cu feraria.
In t6ta comuna sunt 315
capY de familie ; 260 Contri-
buabilY si 325 case de locuit.
In comuna sunt 2 bisericY
la Coltu i CocorascI, deservite
de douY preotY.
LocuitoriY desfac produsul
munceY lor la orasul PloescI.
EY au 526 bol, 215 vad, 47
cal, 12 bivoll, 750 oI, 189 pera
15 taurY.
In raioniil comuneY, pe riul
Prahova, sunt 2 morY de ma-
cinat.
169 locuitori s'au improprie-
tarit la 1864 pe mos,ia d-lor
Alecu i Scarlat Cocordscu,
a d-luY C. Movila, când li s'au
dat 773 h. a. pamat.
Scóla exista in comuna de
40 ara' i maY bine, si cu t6te
acestea abia sciu carte 42 b'ar-
G.
ba¡I i 15 femeï. Localul e
9
130
proprietatea comuneY. S'a fre-
cuentat in anul trecut de 36
bleV qi 5 fete, din numérul
de 157 copiY (82 b. 75 f.), CU
vêrsta de sc61A. Cu :intrqine-
rea personaluluT statul cheltu-
esce anual 1404 leT.
TuicA se fabricA anual cam
Ioo d. 1. GandacT de mAtase
se cultivA pênA la 8o ndpars-
tóce s6manO. StupY cu albine
sunt 138.
In anul agricol 1892-93 s'a
fAcut pênA la 1731 h. 1. grau,
14 h. 1. OTZ, 195 h. 1. ov6z,
8148 h. 1. porumb. PomY rodi-
torT sunt putinY. Liveile dau
panA la i000 care de fin.
Comerciul se exercitA in co-
munA d 7 carciumarT.
Veniturile comuneY se urcA.
anual la - ifra de 5471 leY
cheltuelile la 4567 le.
Soselele din comuna i in-
lesnesce comunica0a cu Var-
n4a §i MAnesd.
In partea de N. a comunei
e o singurO movilO 0. e udatA.
la S. de Cricovul Dulce si la
N. de riul Prahova.
CoCORA.sci, sat, face parte din
din C. R. cu ace14 nume,
pl. Tèrporu. Are o bisericA
cu urmaórea inscripOe : «In-
tru nurnele TatáluY i al Fiu-
luT i al sfintuluY Duh i intru
www.dacoromanica.ro
130
ajutorul prea luminatuluï hram
al «Sfinte TreimY» in pele
cre tinuluY illateig Basara Vol-
vod, cu vrerea lui Dumnetfeu,
Donznul preY RomanescY, a-
dicA cu robul luï Dumnesleu
Jupan Radu Vel-logofa in
CocorA.scY, Jupan4a Maria
cu coconiY meï Radu, Vlad,
Mihail, Ióna, Marica, Puna,
incepueam acéstO sfintO
Dumnesle6scO bisericA. cu cin-
stit hramul «Sfinte TreimT»
din temelia eY i pênA la sfir-
§itul eY, cu ajutorul
Dumnesleu ca sA ne fie de
pomenire pentru ertarea p6ca-
telor §i mantuirea sufletelor
nóstre. S. ne fie de ajutor in-
tru impAr4ia CeruluT i sfin-
tuluI jertfelnic, §i am inceput
In luna Iunie, leatul 1653 §i. am
isprAvit'o in Aprilie 12, leatu
1655 ostenitorY impreunA
am fost din inceput pênA la
sfaqit i DrAghiciti Logofét
din VlOdenio.
Acest cOtun cade in partea
de N. V. a comnneY i '1 udA
r. Prahova.
coCORASCf, deal, com. CocorOsa
pl.. Têrpor, pe care se cul-
tivd 2 h. a. vie.
CocoRA.sCI, sat, face parte din
C. R. MttgurenI, pl. Filipesci,
131
Are O pop. de 542 loc. (729
b. 213 f.) LocuitoriT credasa
spunca acest sat datéza din
timpul lui Radu-Negru.
Aci e o biserica cu hra-
mul <sf. Haralambie» fondatä
de proprietarul mosieY D-1 Gri-
gore Caribolu, la a.1826. Langa
acésta biserica se ved nisce
ruine de zidarie veche, unde
se presupune a fi fost o bise-
rica fondata cam din timpul
luT
COCORXSCI I GORUNA, mosiY ale
statuluY in com. Cocoresci-Mis-
lea, plaiu Varbilau, foste pen-
dinV de m-rea Mislea, carT pe
periodul 1888-93 s'au arendat
Cu 1916 leT anual, in plus 168o
leT plata de pedurarT si con-
finise. La inceput se arenda
cu 4.300 leI, irisä s'a sce4ut
din arena. 2384 leT, pentru
partea vinduta la locuitorY.
COCORXSCI-CAPRET, padure par-
ticulara supusa regimuluT sil-
vic pendinte de com. Magu-
reni, plasa FilipescI.
COCORXSCI-MISLI, deal in co-
muna cu acelasY nume, plaiu
Varbilau, pe care se cultiva
50 h. a. vie.
COCOAA.SCI-MISLI, pa.dure a. 5ta-
www.dacoromanica.ro
131
tului In intindere de 2458 h.
a. pendinte de com. Cocorasci-
Misli, pl. Varbilau, formate.
din trupurile Cocorasci (1883
h. a.) si Dumbrava (575 h. a.)
Aceste trupurY se despart prin
apa Mislea.
COCORXSCI-MISLI, sat, face parte
din C. R. CocorascY, pl. llar..
bilau.
comuna ru-
rala, pl. Varbilau. Este situata
pe apa Mislea, ce o udä in
tot lungul set', la 26 k. m.
departe de capitala jude%uluY
si la 21 k. m. de Slanic, rese-
din0. plaiuluT.
Se compune din 4 catune :
Cocorasci-Mislea, Goruna, Za-
veda i Gura-Cumetri, avênd
o populaOune de 1325 loc.
(689 b. 636 f.), in plus 3 fa-
miliY de Çiganï, ferarT i lace:-
tusT.
CapY de familie are 352
contribuabill 312 ; case de lo-
cuit 297.
In comuna sunt 2 biserid :
una in cat. Goruna, zidita la
a. 1851 sub Domnia luT Barbu
Stirbeit, Mitropolit fiind Nifon,
cu cheltuiala luY Nicolae T-
%ei1 i Preotul Gheorghe,
a doua in cat. Cocordsci-Misli,
de lernn, 16rte vechIe, con.
1 32
struita la inceput pe valea
Sgr6seI i adusa. de locuitorT
cand a inceput sa se inte-
meieze comuna, pe locul unde
se vede aqT. Este de tot
veche si apr6pe in ruina..
LocuitoriT, pe Janga agri,
cultura. se mas]: ocupa Cu dul-
gheria, zidaria, butaria, rota-
ria, fabricarea tuiceT si a va-
ruluT alb.
Locuitoril, in num6r de 152,
s'a improprietarit la a. 1864
pe mosia statuluT ecícorasci-
Misil, cand li s'au dat 820 h.
a. El au 14 cal i epe, 89
vacT, 481 oT, 320 porcT, 218 bol.
In comuna, intre catunul de
resedinta i cat. Goruna, este
o fabrica, de gaz.
Sc6la datéza in comuna de
ani. N'are local propriu.
Se frecuenta de 25 ladet1 si.
fata, din num'e'rul de 132 co-
pil (78 b. 54 f.) in vrsta de
sc615.. Cu intretinerea scòleT
statul cheltuesce anual lo8o
leT. FemeT nu sciq carte ; din-
tre barbatl numaT o parte.
Tóta comuna se intinde pe
-o suprafata de 1095 h. a. is-
laz i painênt de munca, d'ara
de padurea Misleanca.
Tuica s'a fabricat in anul
1893 peste 1450 h. 1. Viile
s'au filoxerat.
GandacT de matase se cul-
www.dacoromanica.ro
C 132
tivä in mica. cantitate ; stupT
cu albine sunt 23.
Ptimktul comuneT e mal
mult humos. In anul 1893, te-
renul cultivabil a produs : 330
h. 1. grau, 7872 h. 1. ov6z, 195
h. 1. meitl, 4380 h. 1. porumb.
Dintre pomY roditorT sunt : 385
merT, 242 perT, 118 dudY, 30
ciresi, 52 nucT. Livec,file dau
ca la 300 care de fin.
Comerciul se exercita in co-
muna. de 5 carciumarT.
Se léga prin sosele cu co-
munele : Dofttmet, Gara Plo-
peni, Gageni, Tintea i Bor-
denT.
E udata de riurile : Mislea,
Doftanet, Coroiasca si Burduza,
alte multe vaT i valcele, ce
o strabat in lung si lat.
COCWI, se numesce de locui-
torT partea de S. a eat. Pa-
langa, com. Buda--Palanga,
plasa Campu.
COCOULTTY (Polka-) polka, com.
Teisani, pl. Telejen.
cocouLuT, isvor, curge din mun-
tele Plaiu ChiojduluT, com.
Star-Chiojdu, plaiu Teléjen ;
ia directia dela S. V. catre N.
E. si se versa in g-arla.. Siria-
sul, tot in raionul com. Star-
Chiojdu,
133
COCUELUL, loc isolat, com. Po-
deni-VechI, pl. Podgoria.
COCO E:SCI, sat, face parte din
C. R. Strambeni-Blejoiu, pl.
Té'rg§oru.
COADA-FEET, loc isolat, com.
Breza-de-sus, pl. Prahova,
COAD A - ISVORULUt , sat , face
parte din C. R. Manesci, pl.
Têrg-§oru. Are o pop. de 344
loc. (174 b. 17o f.) Locuitorif
maï numesc acest catun
Aci e o biserica cu ur-
m6tórea inscripOe : «Acesta
sfinta. si Dumnesleesca bise-
rica, ce se prasnuesce h ramul
«sf. AdormireY a Maici Dom-
nuluY» s'a inceput din temelie
cu mila luY Dumnec,leu de cu-
cernicul Preot Popa Andro-
nache §i de d-luY Doctor Sili-
vestru in clilele MarieY Séle
Grigore Ghica Voevod 1828,
.
§1 s'a stricat de cutremur
a meremetisit'o D-luY Cocon u
Dimitrie Manescu, 1845, §i s'a
zugravit de locuitoriY satuluY
ceI maY cu temei : Costache,
Radu, Nicolae, in Iilele prea
inaltattluY Domn George Bi-
bescu Voevod, 1847, Iulie
Párvu Zugrav cu fiul su Flo-
reo, ot Tèrgoviste.
LocuitoriY acestuY catun se
www.dacoromanica.ro
C 133
ocupa mal mult cu fabricarea
varuluI alb, pe care-1 tran-
spora i vinde la Bucure§cY.
COADA-ISVORULUT, sat, face parte
din C. R. Vla.deni, pl. re'rg§or.
COADA-MALULUI, loc isolat, com.
Batrâni, pl. Teléjen.
COADA-MALULUT, sat, face din
C. R. Magurelele, pl. Pod-
goria.
COADA-LACULUI, se numesce vi-
l-6ga ce servesce de scurgere
helqteuluY din dosul m-rel"
Brebu, pl. Prahova. in parOul
Lupa.
COAMA-CALULUY, loe isolat, com.
Teipni, pl. Telejen.
COLACU--DE--PIATRA. , localitate
isolata in com. ScOenI, plasa
Podgoria. Aci e o pietra ce
serva de hotar intre com.
ScaenY i Boldesci.
COLCEAGU, com. rur. plasa Cri-
cov. Este situata pe loc
la 32 k. m. departe de capi-
tala judeWini' §i la 14 k. m. de
a pla§eI.
N'are niel un catun alipit
§i o populayune de 943 loc.
(458 b. 485 f.), in plus o fa-
134
milie de tiganT-ferarT si una
de bulgarT,
CapT de familie sunt 306;
contribuabilT izo; case de lo-
cuit 297.
In comuna e o singura bi-
serica, fondata in anul 1885,
deservita de un preot. Bise-
rica s'a construit de locuitorT.
LocuitoriT pe lana agricul-
turä se mal ocupa si cu chi-
rigeria. Prisosul munceT I des-
fac la orasele PloescI si Mizil.
LocuitoriT s'au improprie-
tara la 1864, pe mosiile Su-
ténca si Cirisénca, and li s'au
dat 318 h. a. ET au : ¡9 cal,
56 epe, 159 vacT, 1o68 oT, 186
porcT.
Sc6la datéza in comuna dela
1880. Localul e cu chirie si
s'a frecuentat in anul trecut
de prea putinT elevI.
Comuna se intinde pe o su-
prafata de 669 h. a. ara pa-
dure.
Tuica si vin nu se fabricä
In comuna. &Andad de ma.-
tase nu se cultiva; stupT Cu
albine sunt vr'o 31.
Terenul cultivabil produce
si e prielnic porumbuluT, grill.-
luT si ov6zuluT. PomT roditorT
sunt Mrte putinT.
Comerciul se exercita in
comuna de 4 carciumarT. Ve-
niturile comuneT se urca la
www.dacoromanica.ro
c 134
tifra de 2858 leT si cheltuelile
la 2790 leT anual.
Soselele o pun in comuni-
ca%ie cu comunele : Inotesci,
Parepa, Tomsani.
E udata numaT de riul Cal-
mapiu.
coqu, sat, face parte din C.
R. Térgsoru-Vechiti, pl. Têrg-
soru.
couvu, sat, face parte din C.
R. CocorascY, pl. Têrgsoru.
Aci e resedin0. comuneI. Are
o biserica cu hramul «Buna
Vestire» si esf. Nicolae» fon-
data in qilele «Prea inaltatu-
luT nostru Domn Alexandru
Dimitrie Ghica Voevod» si
ale sfinOtuluT Mitropolit Neo-
fit, de credinciosul si marele
logof6t Ion Cocorascu, cu in-
cepere dela anul 1839, luna
Mal 16, si terminata din lucru
In frum6sa li de 16 Maiti 1840,
Cand s'a si sfinOt». Repara%ie
i s'a %cut la a. 1876.
COLTU-PIETRET (La-), localitate
in cat. Malaesci-de-sus, com.
Malaesci, pl. Varbillu, unde
este o carierd de fiiarti.
COL1II-LUT-BALBE. , proprietate a
EforieT Spitalelor civile din
BudiarescI, pendinte de com.
135
Sinaia, pl. Pele, in intindere
de 1364 h. a. tot tercnul im-
prtdurit, afard de 5 h. a. lo-
curl' de finete, arendatd pe
periodul 1887-90 cu ioo leI
anual.
courft-PA.LTINETULITY, surpdturd,
com. Bertea, plaiu Vdrbildu,
ce servd de pdune vitelor.
COLTOAIA, deal pe care este si-
tuatd com. Podeni-VechY, pl.
Podg-oria.
COMA RNIC, vale, isvordsce dela
pólele muntelta Comarnic, cur-
ge dela N. E. cdtre S. V.
se vórsd in riul Prahova, pe
malul stang, in raionul com.
Comarnic, pl. Pele.
COMARNIC, munte la E. de com.
Comarnic, pl. Pele, pe la
pólele cdruia trece soseaua
comunald ce merge spre cdt.
Secrtria.
COAIARNIC, comund rurald, pla-
iul Pele. Cu tóte cercetdrile
fficute n'am putut afla nimic
despro anul infiintdreY acestd
comune. Numaï nisce chrisóve
din anul 1791, Octornbrie
un r6spuns al lui Mihait Vodd
*tutu, cdtre ispravnicul ot sud
Prahova, ne aratrt cd, un óre-
www.dacoromanica.ro
=35
care Stoica dela Comarnie,
reclamând cd nisce volintirl
l'au jefuit «cu pricind de hain-
lie» M. S. poruncesce isprav-
nici4or sd cerceteze si or sá
indrepteze, sau trimitd la
divan 1)
Este situatd pe ambele ma-
luri ale riuluI Prahova , la
51 k. m. departe de Ploesd
la 15 k. m. de reedinta
plaiului (Sinaia), inteo posi-
tiune fórte frumósd, la pólele
muntilor Gdgutu, Dómnale,
Rrizorele, Floriu, G-almeia,Gur-
guiata i Comarnicu2)
Se compune din 9 cdtune :
La 1845, Domnul Ord Gheorghe
Bibescu, Nisitând Comarnicu si r6-
D.
rrilin&nd f6rte nesatisflictit de drum, da
urniCteirea poruncli
«atre sfatul administrativ,
<Pentru desAvt1rsita neingnjire i neo-
rindmalii, ce am Oisit pe drttm, intru
cratoria ne:strYi dela BucurescI la Co-
marnic, atilt din partea CArrnmreI jude-
tuld Pr-ahoveY, cat si din partea obstesta
chrectii a postelor, mricar clé li se didese
III stire cu maI multe Oile inainte de a-
césta a n6stiii, cuiuìltorie, NoI deplirtlim
din slujIZ pc dirmuitorul acest4 judet
Serdarul Ion Cretulescu, iar acel obstesc
director Paharnicul Tache Zisu se s a
pune la arestul agiei pe soroc de 8 shle,..
(ss) G. D. BIBESCU
( aVestitonil RonvInesc ).
La frumusetea sa cor4ribue si cele
18 vtilcele ce o strribat In Vite directiu-
nile, vérstindu-se t6te In riul pratiova,
136
Comarnicu, Poiéna, GhiosescY,
Podu-Virtos, Podu-Neagulul,
Posada, podw-Luna , Podu-
CerbuluT si Secaria.
Are o popula.tiune de 405
10C. (2220 b. 2145 f.) ; ,3i fa-
mili! de tiganY, una familie
Elvetian (fabricant de cara-
mida), una Francesa (fabricant
de var), una Spaniola (feras-
trau si fabrica de var), una
Germana (ferastrau), una Ita-
liana (pietrar).
CapI de familie sunt 851
contrib. 70 ; case de locuit 851.
In comuna su np dolu hise-
ric/ : una in cal. .Comarnic si
a dOua la N. de cat. Podu.-
NéguluT, la localitatea numita
«Lespedileo.
Cea din Comarnic s'a fon-
dat la a. 1815 de familia
Brancovénu ; iar cea dela Les-
ped.T de jupan Parvu Canta-
cuzino vel logof6t cu tata].
su Draghicit, vel Spatar, la
a. 1661 si reparata la 1862.
Ambele biseric/ sunt deser-
vite de 3 preotT : ,doY platitY
de stat si unul de Eforia Spi-
talCior civile din Bucuresa
LocuitoriT se ocupa maT totT
cu dogaria, sindrilaria si cio-
plirea .pictreI. EI desfac do-
garla la PlooscT si BuqurescY,
iar sindrilaria si piétra in di-
ferite part1 ale OreY.
www.dacoromanica.ro
C 136
LocuitoriT, in num6r de 578,
s'au improprietarit la a. 1864,
ca.nd li s'au dat 242o h. a. ;
din carY 2327 h. a. in mosia
DemineI Zoe Brancovénu si
93 h. a. in mosia Plesuva,
pendinte de Eforie.
EY au 152 cal, 32 epe, 413
yac!, 522 capre, 4752 di, 485
pora
In raionul comuneY sunt pe
riul Prahova 2 morT, 3 feras-
trae si fahricl de var hidraulic
si ciment ale D-lor Basile Al-
dasaro si H. Schorsch.
Gratie positiuneY séle, aeru-
luT sèu curat, apeY, hotelurilor
ce s'au construit in ultimil anY
si caselor celor sanat6se si
higienice, in curind va deveni,
ca si Sinaia, Busteni, Cam-
pina, etc., un sat de vilegiatura.
Sc6la exista in comuna dela
anul 1865. S'a frecuentat in
anul scolar 1892-93 de 161
copTY (126 b. 35 f.), din num6-
rul de 676 copiT (376 b. 300 f.),
cu vêrsta legiuita. Sciu carte
800 barbatT si 200 femeY. Cu
intreOnerea personalulul sta-
tul cheltuesce anual 1728 leY.
O sc61ä mixta functionéza si
In catunul Secaria.
In termen mijlociu se fa-
brica in comuna cam 4600 d.
1. tuica de huna. calitate. Gin-
dad de matase nu se cultiva.;
137
stupT Cu albine sunt 248.
In comuna nu se cultiva
alte cereale de cat porumb
nu produce maY mult de cat
600 h. 1. anual. Dintre poniT
roditorT sunt aproximativ: 1200
merT, 600 perT, 50 dudT, 2000
ciresT, 2500 nucT. Livedile dau
cam 2400 care de fin.
Comerciul se exercita n CO-
munA de 18 carciumart
Veniturile comuneT se urca
la %ifra de 13.3o4 leT (anul fi-
nanciar 1893-94), i cheltuelile
la 12.449 leT.
CAT de comunica0e are : sos.
na%, Ploesd-Predeal, sos. com.
Comarnic-Tesila i calea ferata
Ploesci-Predeal, pe albia
luT Prahova, formand din sus
de cat. Posada douè mari tu-
nelurT.
E brazdata de munOT : Frun-
tea-luT-VasiT, Gagtqu, Rasorile,
Dómnele, Plesuva-Mare,
suva-Mica, Floriu, Galmeia,
Comarnicu, Seciurile, Virfu-
BonculuT, Radacina, Turda, Po
iana-BouluT, i alti.
E strabatuta de vane : Larga,
DogaruluT, BouluT, MagaruluT,
ObieleT, MestécanuluT, BelieT,
TalieT, Bogdan, Or4iile, Con-
Floriu, Cernica, etc., carT
strabat comuna in t6te
Cursul lor fiind fórte
repede, maT ales in timpurT
www.dacoromanica.ro
1 37
ploióse, fac marl' stricaciunT
terenuluT i aduc din muntT
bolovanT de marimT colosale.
Se marginesce la N. cu com.
Sinaia, de care se desparte
prin Valea-luT-Bogdan i Va-
lea Larga; la V. cu jud. Dam-
bov4a si com. Talea ; la E.
cu com. Sotrile si la S. cu
com. Bréza-de-sus.
COMARNIC, sat, face parte din
C. R. Comarnic, pl. Peles. Are
o populaOune de 1276 loc. (649
b. 627 f.) Aci e resedinta co-
muneT. Este asedat langa
Prahova, inteo frurnósa posi-
tiune.
COMARNIC, staIie de drum de
fier, pe Erna Bucuresci-Pre-
deal, la i io k. ni. departe de
BucurescI si la 50 k. m. de
PloescT, intre garile Campina
Valea-LargA. S'a pus in
circulatie la i Dec. 1879.
COMARNIC, pichet i treCOtóre
in Transilvania.
COMXNACUL, sat, face parte din
Q. R. Manesci, l. Têrgrr.
Are o pop. de 14 los. (7 b.
7 f.) LocuitoriT maT "numesc
acest catun Catinca:
COMANACUL, mosie a D-luT
138
I. Niculescu, pe care la 1864
s'au improprietarit parte din
locuitoriT comuneT Manesci, pl.
Têrgor.
COMANACUL, virf de deal, co-
muna Bréza-de-jos, pl. Pra-
hoya. Parte din acest deal e
acoperit Cu prunI, nucl, aluni,
etc., lar parte servesce pen-
tru paunea vitelor.
COMXNANCA, ve q.I Crivina, co-
muna rurall.
COM.XNPNCA, numire veche a
com. Pucheni-Miroslovesd, pl.
Crivina.
COMORI, pise, com. Opari%T, pl.
Teléjen, numit ast-fel dela co-
morile ce se credo ca au fost
ascunse de haiducT pe acest
pisc.
COMORILOR (Virful-), virf de deal
situat in partea de N. V. a
com. Gornetu-Cuib, pl. Pod-
goria, acoperit cu pOdure. Se
crede ca in timpurile vechl
s'ar fi ingropat aci banT de
nisce haiducT, de unde se pre-
supune ca I vine numele de
comorT.
COmF, movill, com. Nedelea,
plasa Filipesci.
www.dacoromanica.ro
138
CONCIU, vale, isvordsce dela p6-
lele munteluT Dómnele, curge
dela N. E. catre V. §i se vérsa
In riul Prahova, pe malul
stang, in raionul com. Co-
marnicu, plaiu Pele.
Pe acéstä vale este un fru-
mos pod de fer al caieT ferate,
dupa care imediat intri in tu-
nelul ce este pe Erija ferata
Predeal.
CONDREA., DOROBÀNTESCI SAU
FOTACHE, se numesce a doua
gura de cena deschisa in com.
Slanicu, pl. Varbilau, dupa in-
cetarea funcionareY celeT dela
«Mihait Olténu» (v. a. n.) A-
césta vine in josul celeT
ocne, la o distanVt cam
de 800 metri. Acésta a avut
o adancime en orma, ast-fel ca
glasul celor ce strigau din
fundul el, mal nu se audia a-
fara., i cu multa greutate se
descifra vorbele celor de a-
fara, catre ceT din launtru.
A fost parasita, cacT de o
data a venit apa in ea. S'a
constatat ca apa venia din
ocna «Mihait Olténu» deja
parasita, constatare facutase
diceprin meit. S'a asvîrlit
in ocna veche o banip, de
meit i s'au gasit b6bele
ocna cea noua.
Pêna acum vr'o 12 anT erau
139
sturil de sare afara. Sarea e
f6rte alba si mal densa ca cea
dela ocna Mihaitt Olténu. De
sigur ca In scurt timp va fi
astupata prin noroiul ce se
scurge In ea si prin viiturI de
ape dupe malurile vecine.
Apa din gura acesteT ocne
este förte sarata si servesce
la baT pentru 6meniT bolnavY
de reumatism.
CONDRI, poiéna pe plaiul Chioj-
duluT, In partea de N. a com.
Star-Chiojdu, plaiu Teléjen.
Servesce de islaz pentru vi-
tele locuitorilor.
CONDRI, isvor, curge din Poiéna
Condri, com. Star-Chiojdu, pl.
Teléjen, ja direcVia S. E. si
se vérsa in garla Basca-cu-
Cale, tot in raionul com. Star-
Chiojdu.
CONDURATU, comuna rurala, pla-
sa Cricovu. Se numia In ve-
chime «TataraT-Conduratu».
Este situata pe loc yes, la
40 k. m. departe de capitala
judeVulul si la 20 k. m. de a
plaseT.
N'are nicl un catun alipit
si o populaViune de 845 lo-
cuitorT (410 b. 435 f.). CU 172
capT de familie ; z54 contrib.
168 case de locuit.
www.dacoromanica.ro
C 13 9
In comuna e o singura bi-
serica, zidita in anul 1848, pe
ruinele uneT vechT bisericT, de
Costache Filipescu. S'a repa-
rat in 1872 de locuitorT. hste
deservitä de un singur preot.
LocuitoriT se ocupa numaT
Cu agricultura. Produsul a-
gricol '1 desfac la orasul Plo-
escI si gara orasuluT Mizil.
Locuitorii s'au improprie-
tarit parte la a. 1864, parte
la 1879. CeT d'antaila au pri-
mit pamênt din mosia fosta a
D-luT Ion Otetelisanu, iar ce!
din urma pe a SchituluT TigA-
nescI. In total s'a dat 465 h. a.
Sc6la exista In comuna dela
187 I, dar regulat funcVionéza
dela 1889. S'a frecuentat in
anul trecut de 6o ba.e4T ,
din numarul de 190 copiT (96
b. 94 f.), cu varsta de sc616..
Cu intreVinerea personaluluT
se cheltuesce anual ro8o leT.
Sciu carte 84bdrbag fi 12femel.
Tótä suprafata eomuneT e
de 1495 h. a. pamênt. Tuica
si vin nu se fabrica In comuna..
GandacT de matase nu se
cultiva ; stupT cu albine sunt 61.
Pamantul nu e tot prielnic,
fiind si saraturT. Un h. a. pro-
duce cam 14 h. 1. grail, 7 h. 1.
orz, 6. h. 1. ov6z, 12 h. 1. po-
rumb.
140
Comerciul se exercita In
comuna de 3 carciumart
Veniturile comunei, afara
de drum un, se urcg la 3815
ler si cheituelile 'la 2796 le):
anual.
In comuna sunt sosele vi-
cinale sp1-6 Colcég, FAntane-
lele, Degerati, Fulga, Mizil,
Baba Ana.
E brázdata de doué movile
udata de o singurlt gâ,rla
ce vine din comuna Vadu-
Stipat.
Se márginesce cu rnoiile:
Baba-Ana, Mizilu, Degereténu
,Coldeag.
COPACENI, numire ce se maT da
cat. Poiéna-CopaciuluT din com.
plaiul Teléjen.
COPXCENI, pArAu, curge din par-
tea de Ñ. a com. Opgriti, pl.
fTeléjen, uda catunul cu a-
nume si se vérsa in
riul TelCjen, in taionul com.
Gura Viti6reT, pl. Teléjen.
CORBU, deal in partea de V. a
com. SoimarY, pl. Poclgoria, pe
care se afla padure.
COBuLuT, vale, isvorasce dela
pólele munteluT Bonciu, curge
spre E. si S. V. si se vérsa
In raionul com. Comarnicu,
pl. Peles.
www.dacoromanica.ro
C 140
coRBuLuT, vale, com. Tarlesci,
pfaiu Teléj en._
CORBULUT, (Ripa-), deal in com.
Valea-Lunga, pl. Prahova, nu-
mit ast-fel dela puiT ce sco-
teau aci corbil.
CORBULUf (Ripa-), ripa, la E. de
com. Brebu, pl. Prahova, nu-
mita ast-fel dela multimea cor-
bilor ce fac cuiburT aci.
CORLXTESCf, sat, face parte din
C. R. cu acelasT nume, pl.
Crivina. Aci e rescdinta co-
muneT.
coRT.XTEsci, comuna rurala, pla-
sa Crivina. Este situatá.
apa DAmbu, la 3 k. m. de-
parte de PloeScY si la 5 k.
de resedinta plaseT.
Se compune din 2 ctitune
Corlatesci i Ghighiu, - avênd
o populatiune de 431 locui-
tort 1(204 b. 227 f.), CU ;77 çon-
tribuabili, 91 capi de familie
go case de locuit
In comuna, afara de mo-
nastirea Ghighiu, maï este o
biserica fondatg lá, anul 1792,
deservita de un preot.
LocuitoriT, in nurnár de 40,
s'au improp.rietgrit la 1864, pe
mosia
,
statuluT, riumitá, Ghi-
ghiu, si a DomneT Elena Cre-
141
tulescu, cand li s'au dat 82
h. a. parnênt. EY au 22 cal O
epe, 101 vacY, I004. ol, 41
porcY, 91 bol, 33 viteY §i. 2
taurY.
In raionul comuneY, pe riul
Dambu, sunt douè morY de
macinat O. una pe hele§teul
format din isv6re.
Sc61a nu este in comuna.
Tot teritorul comuneY e de
482 h. a, Pam'entul e priel-
nic la t6ta. cultura. Un h. a.
produce pana la i 4 h. 1. grau,
i.. h. 1. orz, 16 h. 1. ovlz, 8
meiu, 14 h. 1. poz-umb O. i o
h. 1, rapita. Dintre poml ro-
ditorY sunt : 150 prunY, 50
duc,11', 15 merY, zoo cire§I §i
z o nud. Livecilile dau un car
'de fin la pogon.
Comerciul se exercita in
comuna de un carciumar.
Comuna e strabatuta de so-
selele Corlatesci-CoslegY, Cor-
latesci-Ploesd, Corlatesci-Ghi-
ghiu §i. Corlatesci-BercenY, t6te
in legatura cu sos. judeténa.
E udata de garlele Recelea
Calda, afara de riul D-Ambu.
CORNXTELU, pisc, com. AricescY,
pl. Podgoria. S'a numit ast-
fel pentru-ca acolo a fost multa.
padure de cornY, Serva pen-
tru p4unatu1 vitelor.
CORNETUL (Virful-), deal in ra-
www.dacoromanica.ro
C
141
ionul com. Ederile, pl. Fili-
pescY, seryesce de parne vi-
telor loouitorilor.
CORiVU, comuna, rurala, pl. Pra-
hoya. S'a numit ast-fel pen-
tru-cd in vechime erau aci pa-
durY intinse de cornY. Comuna
datéza din anul 158 §i s'a
intemeiat de 6meniI fugitY din
diferite localitatY, de frica res-
b6ielor.
Este situatà parte pe loc yes,
parte pe deal §i e udata la
V. de Hui Prahoya, iar la E.
§.1 S. de riul Campinita ; la
39 k. m. departe de Ploesd,
capitala judetuluY i la 41 k. ni.
de Campina, rerdinta pla-
iuluY.
Se compune din 4 catune :
Cornu-de-jes , Cornu-de-sus ,
Campin4a §i Frasinet, avênd
o populatiune de 899 loc.
(422 b. 477 f.), in plus 14 fa-
miliT de tiganY, carY se ocupa
cu feraria.
ContribuabilY sunt 384; case
de locuit 448,
Pe langa agricultura locui-
toril se mal ocupa cii\ zidaria,
dogaria, dulgheria §i, facerea
crucilor de pietra. El desfac
produsul munceY ion la Gaesd,
Cornatel, Bucuresd, PloescY
§i. Patr6ia.
LoQuitoriI sunt parte inct
142
nenT,parte improprietAriV dupa
legea rurall din 1864. S'au
improprietdrit 179 locuitorT pe
mosia Cornu-de-jos, cand li
s'au dat 407 h. a. Omênt..ET
au 40 caT si epe, 496 boT, 4o4
capre, 442 vacT, 1521 oT, 490
porcT.
In raionul comunet pe riul
Prahova, este o móra ce are
si o piuA, si o mórà pe riul
Campini%a.
Sc6la datézd in comunä de
mult timp, regulat insl func-
%ionézA de 1 o ant N'are local
propriu. S'a frecuentat in a-
nul scolar 1892-93 de 74 co-
piT (48 b. 26 f.), din numOrul
de 120 copiT (70 b. 5o f.),
cu vêrsta de sc615,. Cu intre-
%inerea personaluluT statul chel-
tuesce anual 1080 ley. Sciu
carte 3o bitrbap fi ro fenzeY.
Suprafaa comuneT e de
1085 h. a.
Afie minerale sunt in cat.
Cornu-de-jos, in localitatca ce
se numesce «La Mori» fi in
cat. Cornu-de-sus, o alta afid
ce isvorasce din Valea LW' Sit-
racild, ambele bune fientru reu-
mali sm.
ViT nu sunt in comunA. ;
;uica in termen mediu se fa-
bricl cam 567 h. 1. anual.
Gandad de mAtase nu se cul-
tiva ¡ stupT stint z4,
www.dacoromanica.ro
C
142
Parnêntul nu e prielnic la
t6t6, cultura. NumaT porumbul
se cultivA si acesta In puOnl
cantitate ; asa In anul 1891 a
produs 3327 h. 1., iar in 1892
cam 3307 h. 1. Poml roditorT
sunt puOnT. Liveqile dau 658
care de fin.
Comerciul se exercitA in co-
mund de 5 carciumart
Bugetul comuneT presina
la veniturT suma de 6866 leT
si la cheltuelY 5013 leT anual.
In partea de S. a comuneT
e o singull sosea comunald,
care se unesce Cu soseaua ju-
dqeanA si inlesnesce comuni-
ca%ia intre Campina si Bréza-
de-j os.
E br'azdatA de dealurile
Cheia-luT-Grumazi , ce-I maT
slice si Virful Garligi, in par-
tea de N. si E. a comuneT ;
Virful GorunuluT ; Streajistea,
Piscu luT Dobre, I.inoiul, Ora-
dia, iar in partea de E. a co-
muneT, maT in tot lungul sèu
se intinde dealul numit «Podu-
Lat» numit ast-fel cAcT d'asu-
pra luT e un loc ses. Teite a-
ceste dealue servA de 0.-
sune.
E strAbAtutA de v6ile : Sg-
rAcilA, BaliVa, Valea Rea, Val-
celele. Valea-luT-SdrAcil A.,Vale a
Rea li )3aliia se vérs6. in Pra-
143
hoya, iar Vdlceaua dela Val-
cele in lila Campin4a.
Se marginesce la N. cu com.
Sotrile, la E. si S. cu com.
Campina si la V. cu comu-
nele : Bréza-de-jos si Bréza-
de-sus.
CORNU, virf de deal In raionul
com. Ogretinu, plaiu Teléjen.
CORNU-DE-JOS, sat, face parte
din C. R. Cornu, pl. Prahova.
Are o populAiune de 402 loc.
(210 b. 192 f.)
CORNU-DE-JOS, sat, face parte din
C. R. Cornurile, pl. Campu.
CORNU-DE-SUS, sat, face parte
din C. R. Cornurile, pl. Campu.
CORNU-DE-SUS, sat, face parte
din C. R. Cornu, pl. Prahova.
Are o populatiune de 272 loc
(102 b. 170 f), si se mal nu-
mesce de locuitorY si PodurY,
pentru-ca este situat pe un
loc maY inalt de cat cele-l'-
alte.
CORNImuf (Gr6pa-) poiéna, com.
Drajna-d e-sus, plaiul Teléjen.
CORNURILE, comunt rura:16,, pl.
Campu. Este situata tanga Hui.
Vitnttul, pe loe ves, 1a 25 k,
www.dacoromanica.ro
C
143
m. departe de capitala jude-
uluY sí la 2 k. m. de rese-
di%a plaseY.
Se compune din 2 catune :
Cornu-de-sus si Cornu-de-jos,
avênd o populaVune de 657
loc. (318 b. 339 f), In plus 40
familiI de . iganY, carY se ocupa
cu agricultura si feraria. CapY
de familie sunt 140 si case de
locuit 16i.
In comuna, e o singura bi-
serica zidita la a. 1790 de
Preotul Grigore, Despa sosia
sa, numita si Presvitera si de
Oprea cu so0a sa Mario.. A-
césta biserica e deservita de
un singur preot.
LocuitoriY se ocupa numal
cu agricultura. EY s'au impro-
prietarit la 1864 pe mosia d-luY
Ghi0. Cantacuzino, cand li s'au
dat 400 h. a.
LocuitoriY posea, 62 cal, 57
epe, 105 vacY, 544 oY, 191 porcY,
afarä de vitele trebuincioase
la munca. EY desfac produsul
munceT la PloescY.
In raionul comuneY, pe ia-
zul Vitnaul, sunt 2 morT de
macinat.
Sc6la exista In comuna dela
1874. Localul e proprietatea
cornuneY. S'a frecuentat In a-
nul trecut de 28 baeV. CopiY
In vêrstä de sceda sunt 1 1 1
(63 b, O E) Cu intreiinerea
144
lpersonaluluT se cheltuesce a-
nual to8o leT. Sciu carte nu-
pica 8 barba/I'.
Uta comuna se intinde pe
o suprafata de 900 h. a.
GAndacT de matase nu se
cultiva; stupT cu albine sunt 53.
Pamêntul e prielnic la t6ta
cultura. Terenul cultivabil pro-
duce 324o h. 1. grâti, 154 h.
1. orz, 2 I 74 h. 1. porumb. PomY
roditorT sunt putinT. Livec,lile
dau 'Ana la 32 care de fin.
Comerciul se exercitä in co-
muna, de 2 cArciumarT.
Bugetul comuneT pe ulti-
mul exercitiu se lidicä la suma
de 3581 leT si cheltuelile la
2193 leT.
In comuna, sunt sosele co-
munale ce-1 inlesnesc comu-
nicatia cu comunele Ciupel-
pita si Draganesci.
E udata la V. S. si E. de
riul Vitnaul. Se limita la E.
cu cat, Baraitarul ; la V. cu
cat. Belciugu s't com. Ciupel-
nita ; la S. cu com. Draga-
nesci si la N. cu un câmp.in-
tins.
COROIASCA, par'aias , isvollsce
din Valea Parvuletulul, pa-
durea Mislénca si merge de
se vérsa, in apa Mislea, in
dreptul com. Cocorasci-Misli,,
piaiu Varbilau.
www.dacoromanica.ro
C 144
COSLEGIU, sat, face parte din
C. R. Coslegiu, plasa Cricov.
Are o pop. de 330 loc. (164
b. 166 f). Ad i e o biserica
fondata la a. 1836.
COSLEGIU, comunA rurala, plasa
Cricov. Este situata l'anga, riul
Teléj en, la i 1 k. m. departe
de capitala judetuluT si la 13
k. m. de resedinta plaseT.
Se compune din 4 catune :
Coslegiu, DarvarT, Radila si
PantazT,, (numit si M6ra Bala-
ceanuluT), avênd o populatiune
de 1087 loc. (551 barbatI, 536
femel), in care infra. si 15 fa-
mili): tiganT.
CapT de familie sunt 239
contribuabilY 2 10 ; case de lo-
cuit 240.
In comuna, sunt 4 bisericT ;
una in PantazT, reparan la a.
1871 ; a doua in Radila, re-
paran. in a. 1892 ; a treia in
DarvarT, fondata in anul 1824
(v. a. n.) si a patra in Cos-
legiu, fondata in anul 1826,
cu urmateirea inscriptie : «Cu
mila si ajutorul lul: Dumnedeu,
acest sfint si Dumnedeesc la-
cas s'au ridicat din temelie
de D-lul Banu Constantin Ba-
lacénu si de Dumné-el Banésa
Sultana Balacénca, dimpreuna
cu fii D-lor D. Biv-vel Con-
stantin, Stefan 1341dcénu i
t45
d-luT Biv vel Aga Constantin
Balacénu §i D-luY Biv-vel Pa-
harnicu Iancu Balacénu
D-luT Grigore Balacénu, la
mo§ia D-lor Coslegiu, spre
slava §i cinstea sfinOlor marilor
Imp6raV Constantin i Elena
§ia sf. AdormirY a Maid
DomnuluY i sfinVlor marilor
mucenid George, purtatorul
de biruinV §i Dumitru, isvo-
ritorul de mir, la leatu 1826,
in qilele luminatuluY Domn
Grigore Dumitru Ghica Voe-
vod i a Prea O sfinVituluY
mitropolit Kir Grigore, scri-
indu-se acesta intru vejnica
pomenire.
LocuitoriT se ocupa, cu agri-
cultura. Produsul munceY 1 des-
fac la oraul PloescY.
LocuitoriT s'au improprie-
tarit (in numèr de 183), la a.
1864, pe mo§iY particulare, dan-
du-li-se 757 h. a. EY au 91
caY, 308 boT, 174 vacT, 21 bi-
volT, 681 oY, 205 porcY.
In raionul comuneY sunt 2
morY de apa,
Sc6la exista in comuna din
an,u1 1871. Localul e proprie-
tatea comuneY. S'a frecuentat
In anul trecut de 27 136,qT
8 fete, din num6rul de 144
copiT (86 bdeV i 8 fete), cu
varsta de sc614. Cu intreVine-
rea personaluluI se cheltuesce
www.dacoromanica.ro
145
anual io8o leT. Sciu carie 97
biirbaft fi 28 lema.
Uta comuna are o supra-
fa.p. de 2047 h. a.
Tuica, se fabrica in comuna.
pena la 400 d. 1. anual, in
termen mediu.
GiindacT de matase nu se cul-
tiva; stupT cu albine sunt
Pamentul e prielnic la terta
cultura. La un hectar se pro-
duce : 15 h. 1. grau, 14 h. 1.
orz, i6 h. 1. ov8z, 14 h. 1.
meiti, 20 h. 1. porumb §i 14 h.
1. rapi0. Dintre poinT roditorT
sunt : 280 merY, 135 perT, 170
dulY, 85 cire§Y, 140 nud, 1700
prunY. Liveile dau pena la
400 care de fin.
Comerciul se exercita in
comuna de cincY carciumarY.
Bugetul comuneY presinta
la veniturT suma de leY 5816.65
la cheltuelY leT 3866.16.
Prin centrul comuneY trece
soseaua spre Valea Caluga-
résca i prin partea de N.
calea ferata Bucuresci-Ploesci-
Buz 6u.
In comuna nu sunt ,nicf mo-
vilY, nicT dealurY, nicY piscurT.
E udata de riul Telejen,
apa VatnauluT i Iazul Mo-
rilor.
COSMINA) apa, isvorasce din pla-
iul Varbil4ut dela N. de com,
;o
 146
Cosminele, curge dela N. ca-
tre S. E. si se vérsa in riul
Teléjen, in dreptul monastireT
Zamfira.
COSMINA-DE-JOS, sat, face parte
din C. R. Cosminele, pl. Var-
bilau. Are o pop. de 301 loc.
(146 b. 155 f.) Acest catun se
mal numesce Vâxtejari i Ba-
racesci. Are o biserica de
lemn facuta de Emanoil Pan-
gal, cam pe la anul 180o.
COSMINA-DE-SUS, sat, face parte
din C. R. Cosminele, pl. Var-
bilau. Are o pop. de 457 loc.
(223 b. 232 f.) Aci e resedia0.
comunei. Acest catun se mal
numesce Sandulesci, Scutari si
Ciocracu. Aci e o biserica
facuta, de locuitorT la anul 1819.
COSMINELE, comuna rurala, plaiu
Varbilau. Se crede ca datéza
de vre-o 7-800 ant
Este situata pe valea Cos-
mineT, la 36 k. m. departe de
capitala judetuluT si la 13 k,
m. de a plaiuluT.
Se compune din 4 catune :
Cosmina-de-sus , Cosmina-de-
jos, Poiéna TrestieT i Podu-
UrsuluT, avênd o populaiune
de 11.61 loc. (544 b. 617 f.), in
plus 2 familiT de Oga,nT, carT
se ocupa cu feraria.
www.dacoromanica.ro
C
146
In comuna sunt 140 capT
de familie ; 199 contribuabili,
cari traesc in 145 case.
BisericT are doua, una in
Cosmina-de-jos si alta in Cos-
mina-de-sus, ambele deservite
de 2 preoV.
_Mara de agricultura., locui-
toril se maT ocupa cu täierea
lemnelor din padurT. El au
157 car s't epe, 562 vacT, 187
capre, 7X0 oT, 186 pord.
Parte din locuitorT sunt mos-
nenT ; 125 s'au improprietarit
la 1864, pe mosiile fra4ilor
Pangal, V. Sinescu, G. Po-
pescu, i al0. cand li s'au dat
302 h. a. pamênt.
In comuna este 9 móra pen-
tru macinat malaitt.
Sc616, in regulä exista in
comuna de 8 anT. S'a frecu-
entat in anul trecut de 48
copil (43 b. 5 f.) Cu intrqi-
nerea personaluluT se cheltu-
esce anual 108o leT.Sciu carta
nunua g Mrbag.
In localitityile numite «Scirit-
turr» oLet Ple"trix'» sunt ape
minerak, carr coqin iod
25ucidscl in mar mara cantitate.
Tuica se fabrica anual pé'na.
la 505 h. 1.; viT nu sunt.
GandaciT de matase se cul-
tiva' prea pu0.11. ; stupT sunt 20.
Paniêntul fiind muntos nu
e prielnic la t6tti cultura, Aci
t4
se cultiva nurnal porumb, ip,-
cesta in mica calititate. Din-
tre pornY roditorT sunt cam
5000 tiler, 2000 perT, loop dull',
10.000 cire0. Liveile dau peste
o.000 care de fin.
Comerciul se exercita in co-
muna de 3 carciumart
Veniturile comuneT se urea
la . ifra de 2496 leT anual.
E brazdata de plaiul
Strambeni, Virful
munt,ele Ratundu, Gorganu
Virful Piétra, pe care se cul-
tiva porumb, cresce iarba §i
jliveqï de' pritlif.
E udata de âla1Cosmina,
Scutaii4sca i Dumbrave'aua.
COASTA, deal situat in drépta
g4r.leT Ograinu,' com. Ogre-
tinu, plaiul Teléjen.
COASTA-AIARE, mal sub care e
a§ezata. com. Scaio0, pl, Te-
léj en.
COASTA-PISCULO, pisc in partea
de E. a com. Trestióra, pl.
Varbilau,
COASTELOR, deal cu direcOa dela
N. E. la S. V. com. Star-
Chiojdu, pl. Teléjen. Cade in
partea de E. a comuneT.
COSTENI, sat, face parte din C.
www.dacoromanica.ro
Cf47
R. Isvórelei pl. ,Teléjen. Are
o popula0.e de 211 10C. o3
b. io8 f.) Cade in partea de
N. E. a comuneT 0 are p bi-
serica fondata in pele «Bine
credinciosuluT Barbu Dimitrie
StirbeT Voevod, cu bine-cu-
vêntarea Prea SfirituluT i ig-
bitor de Christos Episcop al
sfinteT Episcopii D. D. Filof-
teit i olArdia poporenilor
tunuluï. CosteniT 0. altor Pac6-
torY de bine, anul 1856».
COA.RELELE, sat, face parte din
C. R. Gornetu-Cricov, plasa
Cricov. Are 0 pop. de 457 10C.
(235 b. 222 f.) Aci e 0 bise-
rica fondata in anul 1831 de
Dr. Arsache, cu hramul «sf.
Imp ëra,V» .
CO.A.RELELE, mo0e, com. Gor-
netu-Cricov, próprietatea D-lui
Emanoii Lahovari, pe care la
a. 1864 s'au improprietarit o
parte din locùitoriï comuneT
yornetu-Cricov.
CO!IY (Valea-), deal In partea de
N. a com. Fanttinelele, pl.
Cricov, pe care se cultiva
multa viO, de vie. De când
viile s'au filoxerat, se cultiva
pe acest deal, porumb i grAu,
0 parte serva pentru p4u-
natul vitelor.
I4 8
co. rf, vale, com. Fantanelele,
Cricov. In acésta vale se vérsa
mulOme de paraiase, carT, cand
plou6, maresc escepOonal vo-
lumul apeT din acésta vale,
aducénd stricaciunT terenuluT.
CO§TILA (Múntele-); padure par-
ticular snpusa regimuluT sil-
vic inca din ánul 1883, pe
mosia, Muntele Costila, pen-
dinte de com. Sinaia, plaiu
Peles.
CO§TILA, pisc inalt de 2500,
d'asupra niveluluT MareT
Negre. Acest rnunie, preund
Cu Susaiu, Fap. GavaneT, Un-
ghia-Mica, i alti, aparOneau
din tinipurile cele mal vechT
familieT Dudescilor.
La ,a. 1804 a trecut in po-
sesiunea unuï camatar
,ACest munte se s4pA-
neSce adT de M. S. Re'kele
Carol ; §i a fost cump'erat,
cu toO munOT de mal sus in
Main 1892, dela Manuk-Bey,
pe preVil de leT 850.000.
Co'rom, sat, face parte din C.
R. Baicoiu, pl. FilipescT. Are
o populaOune de 3§2 loc, (170
b. 192 f.) Cade in partea de
N. a comuneT.
ÇOTROCNCA, nun;i6. i «Va-
www.dacoromanica.ro
I 4-8
lénca-Ceptur» mosie a statulul,
pe care la 1864 s'au impro-
prietarit parte din locuitoriT
com. Ceptura, pl. Cricov.
COTROCÉNCA, padure a statuluT
in intindere de 175 h. a. pen-
dinte de com. 1-1Arsa, plasa
Pocigoria.
COTROdi:NCA-MUSCEL, padure a
statuluT, in intindere de 43 h.
a. pendinte de com. Ceptura,
piasa Cricov.
COTUNI, vale cc se vérSä in
garla Varbilan, in raionul com.
Varbilau, plain Vari3ildu.
COTU-LUT-E.PUR E, poilénä npe riul
Telé¡en, cOm.,,Maneciu-Ungu-
renT, plaiu Teléjen.
COTU-MA.LULUT, isvor de apa mi-
nerala in com. Baicoiu, plasa
FilipescT, care, dupa analisa
fácutá, confine loa; sare, fier,
ucio'sd ; vindeca' reune atismul
fi pelagra.
COTUL CU PLOPY, vesII Berevo-
escu-de-jos.
COTU CU PLOPT, trup de padure
a statulta, care impreuna cu
trupul Valea GarduluT are 62
h. a. i impreuna cu trupu-
149
rile : Poiéna-Laculnf (13 h. a.),
ObraVle dupe Sfóra Predea-
luluT (25 h. a.), hughea-dé-s'us
(45 h. a.), i Runcu (40 h. a.),
forméza padurea Valen, Olain
Tel6j en.
coTimBoAicA, garla, isvorásce
din partea de N. V. a com.
Rifovul, pl. Crivina, trece §er-
puind pela V. de cat. Mala-
esci i se vérsa In riul Tel.&
jen, la Sud de cat. Mórá.-Dom-
nésca, com. Rifovul.
COTOFANA (Muntele-), proprie-
tatea Eforie/ Spitalelor civile
din Bucuresa fosta pendinte
de schitul Lespec,lile, com. Si-
naia, plaiul ele, in intin-
dere de ii33 h. a. din cae
555 h. a. suprafap. impadu-
rita .1i 578 h. a, pamênt cul-
tivabil i flneçe, arendatá pe
periodul 1888-93 numaT CU 1062
leT anual, din causa ca pre-
sinta multe golurT.
COTOFXNESCI, sat, face parte din
C. R. MalaescT, pl. Varbilau.
Are O pop. de 389 loc. (214
b. 175 f.) Aci e o biserica fon-
data la anul 1838 'de ob.,'tea
locuitorilor.
CRASNA sati ISVOARELE, monas-
tire fondata la anul 1824 de
www.dacoromanica.ro
C 149
Dinu Popa Radu Porlogea,
care mái In urma se calugari,
purtand numele de monahul
Chesarie. S'a sfin%it la a. 1828,
In t4ile 'DOmnu'in.f-Alexandru
Ghicá, cu bine-cuvintaiea Epis-
copuluI de Buz6u, 'Chesarié.
Monastirea se administréza
de un' stait, ajutav in- partea'
ad-tiva de un consiliu econo-
mic partea duhovnicésca de
un consiliu spiritual. Monahi
sunt 9, mal toV bètránl
CRASNA, rtu, isvorasce de sub
muntele M*, uda partea de
N. a onueÏ Homorickrile-
§i partea de S. a comunel Is-
v6rele, plaiu Teléjen ; curge
dela V. sl3re E. i se vérsa
In riul Teléjen, intre aceste
dou6 comune.
CRA.CANUL, vale, isvorasce dela
E. de com. Valea-Lunga, pl.
Prahova, i se vérsa In piriul
Puturosul, tot In com. Valea-
Lung.a.
CRACIUNEASCA, padure particu-
lara, in intindere de 95 h. a.
proprietatea sc6161 Craciunescu
dela Mizil, supusa regimului
silvic, com. Gornetu-Cricov,
Cricov.
CR;,INGuL, 'vale, com. urb. -Un
lati, pl. Cricov..
CRAN.GuL-LuT-130T, pAdure pe te-
ritorul com: Tésrgsoru-Nou,
sa Té'rgsorul.
cRANGuL-TETuLuY, numire ce se
mal' da de locuitorT ctitunului'
Urgsoru-Nou. Se crede ca i
s'a dat acésta numire dela
Crangul de teY, in marginea
cAruia s'a asédat primele .co-
libe. Acest /llame l'a purtat o-
ficial Orla la anul 1857.
cRANGuLlft, vAlcel, com. Tesila,
plaiu Pele; curge dela E.
spre V. si se vérsa in garla
Doftana, pe malul stang, tot
in com. Tesila.
CREMENEA, loe isolat, com. Siti-
nicu, pl. .Vrbilau.
CREMENIUL, munte ce se ri-
dicA pe malul garle Zeletinu,
com. Posescï, plaiu Tel6jen,
pe care sunt pAsunT. de vite.
CREMENDUL, pise spre N. E. de
com. Posesd, pl. Teléjen, pe
care sunt pAsun'T de vite.
cRETuLkscA, mosie pe care la
a. 1864 s'au improprieta'rit
www.dacoromanica.ro
parte, din locuitoriT cornuneT
Cepura, plasa; Cricov.
CREVULÉSÇA, vedI 'CTivina, co-
munb. rurala.
CRICOVENI se numesce partea
de S. a corn. G-hirdoveni, pl.
Teléjen.
CRICOVU-DULCE, pArati, isvorasce
din jud. Dambovita, din mun-
tele Oborele, spre r6sArit de
Mooen i Pietrosita. Curge
in jos pr.in plaiul Ialomita,
trece prin raionul comunelor
Urseiti Visinesd, pe langA
laturéa rn.sAriténa a com. Co-
1iba i apol' la com. Ederilc,
infra In jiidetul Prahova. De
aci curge la vale prin judetul
Prahova si trece pe ranga
comunele: Moreni, Ghirdoveni,
Haimanalele, Vladeni, Coco-
Habudu i Poenari-
Burchi.
Acest paran, dupá.-ce In a-
propiere de monastirea
gineni, iaie soseaua judetcan
Urgoviste-Ploescl', prirnesce
In stanga, la Sud de Darmo-
nesd, paraul Provita, apol dela
com. Frasinu, iarasT. se apro-
pie de jud. Darnbovita si de
aci trece printre jud. Dambo-
vita i Prahova, printre co-
munele CornescT (jud. Dambo-
151
vita) si HAbudu (jud, Prahova),
iar la Poenari-Burchi, cit. Po-
du-Vdleni, se vérsá, in riul
Ialomita, pe- tèrmul stang-, la
hotarul judetelor Prahova ,
Dambovita si
Pe prunclul sèu, mal' ales
spre isvor, se af16, piétrA de
constructie si de var, precum
crangurT de anini si sAlcil.
CRICOVUL, plasA, se mAiginesce
CRICOVUL-SXRAT, rîu, isvorAsce
din muntele Fantana Hotilor,
primesce mai multY afluenti si
pe la com. SAngeru, pl. Pod-
g-oria, intrA in jud. Prahova
dupà ce ueld comunele : A-
postolache, Urlati si AlbescI
'st continuä drurnul spre S.,
vOrsandu-se In riul Prahova,
la com. AdAncata, plasaCampu.
In cursul sU. udA pläile:
Podgoria, Cricovu si Campu.
CRICOVUL-SEC, garlà care acum
too ani avea propria sa scur-
gere pe albia cunoscuttl
insA, cu timpul acut
scurg-ere in riul Ialorni te., Cu
mult mal' la vale de
Dela IPabudu pan. la Poe-
nari-Burchi, albia sa e putin
cunos -uta, iar de aci catre
com. Lrivina, pl. Crivina, pe
vechia albie sunt multime de
sorgintI, carY _forméz6. cdrsul
www.dacoromanica.ro
acestel' garle ptmA la versa-
rea sa in riul Prahova, spre
N. E. de com. Crivina.
Apa sa e curatA, posedand
in tot cursul s6u tot soiul de
pesci buril' i gustosl. Face in
curgerea sa multime de zig-
zague, mal' ales intre comu-
nele Crivina, Poenari-Apostoli
Gorgota.
la E. Cu jud. Buz.t-ju, de care
se deFT arte printr'o linie curbA
dusA dela N. la S. si care
trece pe la E. de comunele :
Vadu-SNDat, Fantanelele
Calugb.reni.
La V. se mArginesce cu plasa
Targ-soru i o parte din plasa
Potlgoria, de care se desparte
printr'o linie mult curbA, care
trece pe la V. de comunele
InotescY, IordAchianu si Bu-
COVU.
La N. se rtilrginesce cu
plasa Podgoria, de care se
desparte printr'o linie trasA
pe la N. de comunele Gor-
netu-Cricov i ntaru.
La S. se mArginesce cu
ile Crivina i Campul, de
cari se desparte printr'o linie
dusd din judetul Buz6u (E.),
pé'na in plasa Te'rgsoru (V.).
si care trece pe la Sud de
comunele : Berceni, Coslegiu
Colceag-u.
152
Din punctul de vedere ad-
ministrativ, plasa Cricovu se
compune din 17 comune ru-
rale, afara de UrlatI, com. ur-
bana, adica : Albesci-de-Mur,
Albesci-Paleologu , Berceni ,
Bucovu, Calugareni, Ceptura,
Colcégu, Conduratu, Coslegiu,
Fitntanelele Gornetu-Cricov,
,
Inotesci, Iordachianu, Tataru,
Tomsani,Vadu-Sapat i Valea-
Calugarésca. Cele mal putin
populate sunt : Albesci-Paleo-
logu, F antânelele, Berceni si
Conduratu.
Pamêntul plaseï Cricov In
partea de S. V. si E. presinta
o întinsrt campie fórte pro-
ductivi in grau, orz, ov6z,
porumb, meit, fasole si se-
cara..
Partea de N., fiind delu-
r6sa, era acoperita cu viï, dis-
truse de filoxera. Açll a.bia
se maï cultiva 5 h. a. la Ur-
latí*.
Din timpul distrugereY vi-
ilor, locuitorii din partea de
N. a plaseT se ocupa mal mult
cu fabricarea Çuiceï i cu tran-
sportul lemnelor si pacureI din
comunele vecine, iar restul
locuitorilor din plasa se ocupa
in special cu agricultura si
crescerea vitelor.
RiurI principale are numaY.
Cricovul sarat.
www.dacoromanica.ro
152
Din punctul de vedere al
cultuluT, locuitoril plasel Cri-
cov sunt crestinï-ortodoxï. Pu-
tinï apartin altor riturt
Acésta plasa. s'a impartit in
2 parohiï, avênd si 23 fi-
Hale :
Parohia Berceid, Cu bise-
rica parohiala «st. Nicolaeo
compusa din catunele: Berceni-
de-sus, Berésca-de-jos (Ploes-
cioril) i Coylatescl, avênd ca
filiala biserica «sf. Nicolae».
Parohict Cosiewiit, cu bi-
serica parohiala. «sf. Imp6ratI»
compusa din catunele : DAr-
vari, Radila i Pantazi, avênd
ca filiale bisericile : Adormi-
rea, sf. Ion si sf. TreI-Ierarht
Parohia BUCOVIZ, cu bise-
rica parohiala, «sf. Treime».
Parohia Gura- Ir'-áid (com.
Valea-Calugarésca.), cu bise-
rica parochiala «Isvorul Ta-
maduirel:» compusa din catu-
nele : Arva, Valea-Poeni, Va-
lea-Ursoi i Valea-Manti, a-
vênd ca filiala biserica «TA-
ierea Cap. sf. In».
Paro/dar-alca-Pod, (com.
Valea-Calugar6sca'), cu bise-
rica parohiala. «Buna-Vestireo
compusa din catunele : Valea-
Calugarésca, Rachierif, Vadea
°riel si Chitoranl (Bucov), a-
vand ca filiale bisericile : sf.
Nicolae si sf. Stelian.
153
Parohia Valea Nicovani
(com. Valea-CAlugAréscA), cu
biserica parohiala « Adormi-
rea» compusa din cAt. Valea-
Meilor, Valea-Largá. si Scheau,
avênd ca filiale bisericile : «sf.
Voeyocili» i «Ináltarea».
Parohi(i Gorneht-Cricov,
cu biserica parohiald «Cuviasa
Paraschiva» compusä din cdt.
TOrculesci, avênd ca bis. fi-
Bala «Cuy. Paraschiya».
Parohla T'alcaBou/id
(com. Gornetu-Cricov), cu bi-
serica parohiald «sf. Imp6ratY»
compusa din cAt. Cosorelele,
avênd ca filiará biserica «sf.
ImpOray».
Parohia Cepura, cu bi-
.serica parohialO «sf. Imp6rap'»
compusä din cgt. Valea-Gar-
dulta, avênd ca filialg. bis. «A
dormirea».
o). Parohia Rotar, (cam.
Ceptura), cu biserica parohia16.
«Adormirea» compus6 din cAt.
Soimescu i Malu-Rosu, avênd
ca filiala biserica «sf. Nicolae».
i). Paro/tía Albesci-de-111nr
(com. Albesci), cu biserica pa-
rohial6 «sf. Voevocilb com-
pusa din cá.t. Vadul-POruluI
Albesci-Paleolouu avênd
ca filiale bisericile : «sf. Ilie»
«Adorrri. ea».
Paro/tía atluOrcni, cu
biserica. parohiald «InOltarea»
www.dacoromanica.ro
153
si cu biserica filialà «Ador-
mirea».
13). Parohia TomfanY, cu bi-
serica parohialà «sf. Voiyolf»
compusA din cAt. Loloiasca,
avênd ca bisericg filialg. «sf.
Nicolae».
14) Paro/tía Tdtarn, cu bi-
serica parohialä «sf. Voivop.
Parohia (com.
Tomsani), cu biserica paro-
hialA «Adormirea» compusg
din cdt. Cioceni, ayénd ca fi-
hala bis. «Adormirea».
Paro/tía Conduratu, cu
bis. parohiald «st. Imp6ratl».
Parohia Vadu-SOal, cu
biserica parohial.O. «sf. Voi-
voc,IT» i «Buna-Vestire».
Parohia Colcrku, Cu bi-
rica parohiall «sf. Nicolae».
Parohia;Inotesct, cu bi-
serica parohialO «sf.
Parohia
cu biserica parohialA «A-
dormirea» pmpusä din cOtu-
nele Fantanelele-UngurenT
Bozieni, avênd ca filialA bise-
rica «Adormirea».
Paro/tía loraWchianit, cu
biserica parohiala «Adormi-
rea» compusA din atunele :
Mocesef si Plavia, cu biserica
filialä «st. Nicolae».
cRivtTui,,vale, trece prin cat.Cri-
vt-1, com. INIAnescr, pl. Têrgsor.
154
cRivkr, sat, face parte din C.
R. Manesci, pl. Tèrgsor. Are
o pop. de 222 loc. (112 b. 110
f.) LocuitoriT mal' ninnesc a-
cest catun 1-ura-Criv6tulul'si
Starita.
CRIVINA, mosie statulta, com.
Gorgota, pl. Crivina, pendinte
de M-rea Gorgota, care pe
periodul 186-65 's'a arendat
cu 14.256 lel anual. Acésta
mosie s'a "vé'ndut de ved.
CRIVINA, st'atie de drum de fier,
pe unja Ploésci-Predeal, la
40 k. m. departe de Bucuresd
si la 26 k. m. de Ploesci,
tre gara Peri i Halta Pra-
hoya. S'a pus in circulatie la
13 Decembrié 1872.
CRIVINA, plasa, se marginesce
la E. Cu plasa Campul, de
care se desparte printr'o
nie dusa. dela N. la S. si care
trece Pe la E. de comunele
Rifovul, Petrosani i Poenari-
La N. se marginesce CU
plasa Cricovul, de care. se
desparte printr'o linie dusa pe
la N. de com. Corlatesa
La V. se marginesce CU
plasa Urgsor, de care se des-
parte printr'o linie verticala
putin curba la S., si care trece
www.dacoromanica.ro
154
pe la V. de coniunele : Tata-
rani, Tinosu si Poenari-Burchi.
La S. .se marginesce cu dis-
trictul Ilfov, de care se des-
parte. prin nul Ialomita.
Din punctul de vedere ad-
ministrativ, plasa Crivina se
compune din 18 .comune ru-
rale, adica : Barcanesci, Ba-
tesci, Bradi, Corlatesci, Gor-
gota, Crivina, Pietrosani, Poe-
nari-Apostoli, Poenari-Burchi,
Poenari-Rali , Pucheni-Mari ,
Pucheni-Mia, Pucheni-Miros-
laveni, Pucheni-Mosneni,
Romanesci, Tatarani
Tinosul.
Resedinta sub-prefectureI e
in comuna Pucheni-Mari.
Cele mal' populate comune
din plasa Crivina sunt Tino-
sul si Poenari-Burchl, iar cele
maï putin populate : Bracli,
Barcanesci, Corlatesd, Crivina,
Poenari-Rali si Tatarani.
In general pamêntul acesteI
plasl e ses. Are livedI intinse
pentru finge si produce mult
gnu, porumb, orz, ovèz, ra-
pita. Terenul e fertil.
LocuitoriI se ocupa esclu-
siv cu agricultura si crescerea
vitelor. Mare parte din el' se
indeletnicesc i Cu mestesugurl'.
precum : 61e, urcióre, stra-
chinT, rogojini, caramida, etc.
155
RiurI principale' are Leastul
si, Prahova.
Din punctul de vedere al
cultuluT ocuitoriT plitseT Crí-
vina crestini-ortodoxY.
Prea pu0nY apartin altor "ri-
turï.
Acéstd plasA s'a divisat in
IL parohiT, av'ènel si 9 filiale :
i). ParohiaGorro-ota cu biserida
catedralA, «sf., Nicolae» com-
pusA din ,cAtune'le : Potigi-afu'
Tunari (Crivina).
2). Parohia Pitcheizi-111-osizenY,
cu biserica catelyralA «sf.
colae»., compusà. din cAt. Pu-
cheni-Miros,lAvesei.
Parati a Ifradi, cu bise-
rica parohialA «sf. Treime»
cbmpusA din cAt. BAtesd.
Parohia Z)ucheni-u1larY,
biserica parohia». «sf. George»
compusA din caunele : Pu-
cheni-Mid, OdiIe, M6ra (BA-
tesci), avênd ca filiald bise-rica
«sf. VoivolT».
Parohia Pe/rosa/7i; cu bi-
serica parohialà «Nascerea M.
D.» compusa din cAt. Rom-
nesci si Puscasi, avênd ca fi-
lial. bis. «sf. I6n».
Parohi a Bardinesci, cu
biserica parohialA «Adormi-
rea» compusA din elt. Tata-
rani, av3nd ca filialA biserica
«sf. Treime».
Parohi a Rifovul, cu bi-
www.dacoromanica.ro
C 155
serica parohialà «sf. Nicolae»
compusA din r cAt. MAlAnsci,
Antofilóia , Móra-DomnéseA ,
Buchilasi; Gr' oga Bereeni-de-
jos"(Berceni), avênd ca filial°
bisericile «Intrarea in bise-
ricA» si «sf. Necolae».
Parohia Crivina cu bi-
,
serica parohiald «sf. Imp6ratT»
et7impusA din eAtunele : Poe-
nari-Aposto11 si Poenari-VechT,
avand ea Hale bisericile :
dormirea» si «sf. Nicolae».
9).' Pa9-ohi a Poewari-Rali, cu
biserica parohiala «Adormi-
réh,».
Parohi a Poehari-Burchi,
cu'biserica paro,hialà «A dor-
mirea» compus6.din cAt. Podu-
VAleni, avênd, ca filialA bis.
«sf. Voivop».
Parohia Tinosit, cu
'setica pairohiald «sf. VoivosIT»
compusd din cqunele Predesci
li Piseulesd, avênd ca filial
biserica «sf. Treime».
CRTVINA, com. ruralA, plasa Cri-
vina.
Pe la anul 1790, acéstä co-
muna se compunea din 8 miel'
cAtune, adicA : Cre-lulésca, 1U°-
sia Popilor, Fundeni,
lesei, Odaia, Comanénea, Satu-
Mare si Fanari, purfAnd nu-
mele mosilor ce posedaserA a-
cole petece de paramt. La a-
nul 1838, D-1 Dimitrie Ioa-
nidis, devenind treptat pose-
sorul acelor portiuni de pa-
mênt, le-a dat numele de Cri-
vina i Fanari, punênd pe lo-
cuitorY sá. 'si faca casele la
linie.
Este situata intre riul Pra-
hoya si Cricovu-Sec, la 19 k.
m. departe de capitaIa jude-
tuluT si la 7 k. m. de a plaseT.
Se compune din 2 catune :
Crivina si FAnari, avêna o
populatiune de 793 locuitoff
(4o7 b. 386 f.), in plus Io fa-
milil tiganT.
CapT de familie sunt 182
contribuabilY 176; case de lo-
cuit 176.
In comuna e numaT o sin-
gura biserica fondata la a. 1794,
de Preotul Ghica i ob§tea
locuitorilor, cu hramul «Nas-
cerea Precisti» si facuta t6ta
de lemn. La a. 1840, D-1 pro-
prietar Dimitrie Ioanidis
sosia sa Elena au fácut alta
de zid, tot pe acel loc, orin-
duind a se tine patru hra-
murT : Nascerea-Precesti, sf.
Dnm' itrie, sf. Gfieorghe si sf.
Impèratï.
deservita de un preot
2 cantaretT.
LocuitoriT comuneT pe ranga
agricultura Se mal ocupa cu
sc6terea i caratul pietrisuluï
www.dacoromanica.ro
de pe albia riuluT Prahova, la
locurile numite «Balistera».
119 locuitorT s'au impro-
prietarit la a. 1864, pe mosia
D-luT Loc. Al. Ioanidis, din
care li s'au dat 228 h. a. pa-
mant. El. au 45 cal, 12 epe,
62 vad, 186 bol, 301 oi, 47
pora Produsul munceT 1 des-
fac la PloescI. i gara Crivina.
Sc6la s'a infiintat in comuna
dela 1888. S'a frecuentat in
anul trecut de 57 baetY, din
numèrul de ¡g. copiT (66 b.
48 f.), cu vêrsta de sc616.. Cu
Intretinerea personaluluT se
cheltuesce anual io8o leT. Sciu
carte numaY 6 harbap ,v1 2
fe in
'Uta suprafata comunef, cu
islaz, padurT, pamênt de munca,
e' de 800 h. a.
GandacT de matase se cul-
tiva in mica cantitate; stupT
cu albine sunt peste ioo.
Parnêntul e prielnic mal
ales porumbulut PomT roditorT
sunt putinT. Liveile dau pena
la 50 care de fin.
Comerciul se exercita in co-
muna de un citrciumar si un
hangiu.
Bugetul comuneT presinta
la veniturY suma de leT 2551
si la cheluelY de suma de leT
2181.
Tot teritorul comuneT e o
15,
Intinsg. ample, udata la N.
de riul Prahova si la S. E. de
Cricovul-Sec.
Se marginesce la E. cu co-
munele Potigrafu si Coma-
nénca ; la V. cu Poenari-Rali
Tinosu ; la S. cu Poenari-
.Apostolf i Gorgota si la N.
cu com. Pucheni-AlarT.
cRotIoRART, c6sta, com.
scY, plaiu Teléjen.
CRUCEA (Virful-), virf de deal,
situat la N. de cat. B-ogda-
nesd, com. Gornetu-Cuil:2, pl.
Podgoria, acoperit cu Padu-
re. S'a nurnit ast-fel, pe4tru-
ca pe l'Anga acest virffiind
,trec6tóre a Poiéna-Copp,ciu-
luY (com Oparip), iutre limi-
tele cestor atune, pe acest
virf, s'a pus o cruce i de aci
si a. luat numele de «Virful
Crucea».
ClkUCEA. IRA.CXCI, 8e numesce
loCalitatea din com. PacureV,
pl. Podgoria, unde g'arla Tur-
)aurea se unesce Cu paraul
Sa`rW'lu.
CRUCEA RE6ELIff este o cruce
de piétra, frumos lucrata,
Vatä pe virful munteluY
intre Slanic si Telega,
in 4etun ca M. S. Carol I,
www.dacoromanica.ro
Domnul Românilor, a facut
aci o micä staiune cu ocasi-
unea visitaref Ocnelor in a-
nul 1866.
CRUCEA-NOUt, punt trigonome-
tric de observ4e langa ora-
sul PloescY.
CRUCEY, vale, isvordsce de la N.
de com. Teisani pl. Telélen,
se impreuna cu valea BarzeY
amândou6 dau in Valea
Dragomir, care se vérsa in
riul Teléjen, la E. de com.
Teisani.
CRUCEY, poiéna pe valea
Telejen, com. Maneciu-Un' gu-
renY, plaiu Teléjen.
CRUCEA, deal, com. Ceptura, pl.
Cricov.
CUCIOAIA (Muntele-) padure par-
ticulara supusa regimuluY sil-
vic Inca din anul 1883, pe
muntele Cuci6ia, pendinte de
com. Tesila, plaiul Peles.
CRUCPOARA, localitate isolata
In cat. Scurtesci, com. Ste-
fesci, plaiu Varbil6,u, numita
ast-fel pentru-ca in vechimc
s'a gasit inteun copacit o
cruce. ,,kcest loc servesce clq
parne vitelor,
/58
CUCULIA, vale, isvordsce din pa-
durile com. Harsa, pl. Podgo-
ria. Se vérsa in riul Cricov,
tot in raionul com. Harsa.
CUCULUI (Valea-), moie a sta-
tuluY pendinte de m-rea Co-
trocenT , care pe periodul
1888-93 s'a arendat cu 3800
leY anual, in plus 480 leY plata
de padurarY §i confini§tY.
CUIB, sat, face parte din C. R.
Gornetu-Cuib, pl. Podgoria.
Este situat pe malul stang al
parauluI Saratelu, sub p6lele
dealuluT Marzea i Nastas6ia.
Are o pop. de 775 loc. (382
b. 393 I).
Aci e o biserica construita
la a. 1853, in locul uneY alte
bisericY vechT de lemn, i des-
pre care se spune ca s'ar fi
fondaf pe la a. 1790 de lo-
cuitorY. Este deservitá de un
preot.
In fiartea de S. a cal. Cuib,
fie unde curge fidréiul Sa'rg(elzt,
4unt abondente isvo're de afilí
saratit, ce se intrebuin(é2 de
lo:uitoriY bolnav% de reumatism.
din locuilord coniunelor
vecine ieaït afiti din aceste is-
mire fientru acest scofi.
Tot in acest catun, la loca-
&atea numitd Valea Bcni, se
Vd un bqytt isvor de apt mi-
www.dacoromanica.ro
¡ 58
llenad, con(ine'nd
Satul Cuib se crede a fi
infiintat cam pela a. 1690, cand
primii trei fondatoti, fugitY de
frica Turcilorcum spune tra-
ditias'au stabilit prin padu-
rile seculare din aceste locurY.
Unil cred ca numele de cuib
Y vine dela positia naturala a
terenuluf, iar traditia spune
ca, un locuitor din satul vecin,
Pacureti, ips'iircinat pe atuncY
cu stringerea dajdiilor," ve-
nind la acest catun, pe po-
teca ce conducea prin padure,
auc,lit piuind prin padure nisce
pul de gaina §i de curiositate,
Merg-ênd acolo, a gasit o
clo§ca., care tocmaY atuncY sco-
tea pul. Venind in satul
povestind locuitorilor isto-
ria cu clo§ca, cu toti au ga-
sit de cuviinta, ca acel catun
sa se numésca Cuibu. Acest
catun -ocupa, centrul comuneY
Gornetu-Cuib. Este rqedinta
C6muneY.
CIJIBUL, deal n partea de N. a
cat. Cuibu, com. Gornetu-
Cuib, plasa Podgoria.
CUIBINCA, vale, isvorAsce din
com. Gornetu-Cuib, curge spre
E. i se vérsa in garla Tur-
159
burea in com. Pdcureti, pl.
Podgoria.
CULCEA, deal la E. de com. O.-
lug-arenT, pl. Cricov.
Cu AIÀLAITT, poiéna, com. Fili-
pesci-de-Padure, pl. Filipesci,
care serva mal mult pentru
islaz.
CU NUCf, vale, com. ValcanescI,
plaiu Varbilau.
cumPilTuL, munte Inalt de 1766
metri d'asupra niveluluI
rei Neg-re, spre N. E. de com.
Sinaia. De sub pólele séle is-
vorasce Valea TufeT.
Acest munte, impreuna cu
Dutca, Clabucetul TauruluI,
Rasn6va si Dosul Cerbulul, s'a
vinclut la a. 1821 de Biv-vel
Log-ofkit Chrisoscoleu, Den-11nd
D. Sachelarie, pe pretul de
2000 galbenI.
La a. 1844, Baranul Cristo-
dor Sachelarie, proprietarul
prin mostenire al muntilor
cump6ratI de D-na Sachelarie
dela Logofkul Chrisoscoleu,
lasand in urma mOrteI séle
marY datorn, acestI muntI i-au
curnpërat marele Ban Alexan-
dru Filipescu, cu pretul de
5.407 galbenI1)
Duprt notele procurate D-lul I. G.
Dabes d P4 L,Basset,
www.dacoromanica.ro
C 159
Acest munte, impreuna cu
Jepii-Mari i JepiY-MicI, Ras-
nóva, Sorica i Dutca, s'a
cump6rat la 15 August 1882
de M. S. Reg-ele Carol I, pe
pretul de 400.000 leI dela D-
N. Cretulescu, care II mote-
nise de la fratele sé'u Scarlat
acesta Ii poseda prin cum-
p6ratoare dela familia Filipe-
scilor.
CURCUBEU, sat, face parte din C.
R. Balta-D6mneY, pl. Campu.
CURLACU, deal numit i «Boboco
la N, de com. Campina, pl.
Prahova. ce serva de Osuno
aratura.
CURTACU, lac la N.. de Targul
Campina, plaiu Prahova. Po-
sitiv ca acesta este la cul des-
pre care vorbesce Bolintinénu
in romantil s6u «Elena» si pe
care '1 descrie asa : «La mar-
ginea despre munti' a orasu-
luT (Campina), pe muchia unuI
deal inalt, trece o cale ; sub
acest mal este un lac limpede
.si lini.tit. inchis intre dou6
dealud. Se crede ca e de o
adancime fabul6s6.. l'ata la-
culuT este la catI-va stanjenI
mal sus de platoul PrahoveIt
etcp.
t6o
CURMXTURA, munte In com. Dra-
jna-de-jos, pl. Teléjen, acope-
rit Cu padurT socolare de 'fagT
braA;IT. Are bogate p4unT.
CURMXTURA, loc isofat in com.
Cocorasci-.Misli,plaiu Varbi-
lau, intre garla Doilanqu §i
Valea Seci.
cuRmXTuRA, deal, com. Gura-
Viti6rei, pl. Teléjen, ce serva
de pa§une vitelor.
CURMXTURA-CRXSNI, munte in
partea de N. a com. Star-Chio-
jdu, pl. Teléjen, acoperit Cu
padure i islaz.
CURMXTUREI (Malul-), loc iso-
lat, com. Tei,ani, pl. Teléjen.
CTJRM.XTURILOR loc iso-
D.
DAN (Valea-luT-), vale In partea
de V. a com. Margineni-de-
sus, pl. Filipesd.
DAN (Valea-luT-), vale, isvorasce
de sub pélele dealuluT Draga-
nésa, com. Valea-Lunga, plaiu
Prahova, §i se vérsa in riul
Cricovu-Dulce. In ea se vérsa
vane : Lespeqile, LupuluT,. A-
aria, Valea-cThAninT, Podu.
www.dacoromanica.ro
C i6o
lat, com. Tei§ani, pl. Teléjen.
CURU-ROU, pârâu, isvorascc de
sub pélele munteluT Zaganu,
se unesce cu Valea-Négra §i
cu isvorul Tampa, spre E. de
M-rea Cheia, §i impreuna for-
meaza paraul Tampa, care
se vérs'a in riul Teléjen, pe
malul stang, in raionul com.
Maneciu-UngurenT, plaiul Te-
léj en.
CtTRU-R045 (Muntele-), mo0e a
statului, com. Manesci, pl.
Thrg§or, pendinte de schitul
Cheia, care pe periodul 1885-95
s'a arendat cu 1760 leT anual.
CURU-RO.,?U (Muntele-), padure a
statuluT, in intindere de i000
h. a. pendinte de com. Ma-
neciu, pl. Teléjen.
cu-FagT, Valea-cu-AninT,
DANCIULUY, vale, com. Gura-
Viti6reT, plaiu Teléjen.
DANESCI, numire veche a com.
PaulescI, pl. Têrporu.
isvorasce din par-
tea de N. a com. Baicoiu,
trece pe lana comtmele
161
teni, Paulesci, Strambeni-Ble-
jai O PloesciorlY, ucla partea
de N. E. a ora*IluI Ploesci
,i com. Corlatesci, iar la com.
Rifovul, plasa Crivina, se vérsa
In riul Teléjen, in dreptul ca-
tunuluY Antofil6ia.
S'ar putea numi periodic,
pentru-ca in timpul secetos apa
Y scade f6rte mult §i. une-oil
se perde, cu desavirire. Abia
mal curge pu-pn pe la Zalha-
naua-Veche §i acésta gra0e
isv6relor din suburbia TabacY.
Alta-data, aja spun cei ce
in minte dupd-atuncY, apa a-
cestui riulet era maY abon-
denta, avea chiar pescY ; dar,
dela un timp inc6ce, nu se
scie din ce imprejuraff, apa
sa este in mica cantitate.
In ora. ul PloescY, spre N.,
pe malul DambuluY, in partea
numita §i acA mahalaua Sêr-
bésca, s'a aeslat colonia Bul-
garésca, ce forma or4elul
Berésca (VegY Têrporénca).
Acésta mahala §i aslY are
aspectul el oriental. Casele
sunt acoperite cu olane de
parnênt i stradele strimte.
DA.MBU, sat, face parte din C.
R. Tintea, pl. Filipesct
DIRM0NEsCI, comuna rural, pla-
sa FilipescI. Legenda acesteI
www.dacoromanica.ro
D 16i
comune e urmatórea : «Pe lo-
cul uncle adY e situata comuna,
se afla pe vremea de demult,
o padure f6rte mare, in mij-
locul careia era o mica poe-
n4a. Un soldat de-r7 luI Mi-
hait Vitézul, in urma bata-
lieY dupe apa TeléjenuluY, a
fugit din óste §i. s'a a4e4at in
acea poeniO, ocupa,ndu-se cu
facerea darm6nelor din cojT
de teiti».
Dupa legenda, numirea sa-
tuluT, s'a dat dela numele a-
celuY mWe§ugar, iar data in-
flinfOreY se pune pe la anul
i600.
Este situat intre riurile Pra-
hoya i Prov4a, la 18 k. m.
departe de capitala judOilul
i la 6 k. m. de a pla§eY.
Se compune din 3 catune :
Brat4anca-Ungureni, D'Armo-
nesci li. Ezeni, avênd o po-
pulatiune de 1896 locuitorY
(917 b. 979 f.), in care infra,
i i familiT de tiganY, in plus
46 familiY de Bulgarl, carY se
ocupa cu gradinaria.
CapY de familie sunt 512
contribuabilI 416 li case de lo-
cuit 4 I 3.
In comuna sunt 2 bisericY :
una in DarmonescI §i. a doua
In Brata§anca (v. a. n.), deser-
vite de douY preoV.
Locuitoril, afara de agricul.
vi
162
turd se maY ocupa Cu
dulgheria, rotaria i traistaria.
Num6rul mWeugarilor se re-
partiséza ast-fel : 120 olarY, 25
dulg4erY, 9 zidarY, 4 rotar",
54 traistafi. EY desfac produ-
sul munceY lor la orwle :
PloescY, Urgoviste, Alesan-
dria, BucurescY i Zimnicea.
In raionul comunef, pe ia-
-zul Budésca, a caruY apa se
desparte din riul Prahova, sunt
3 morY de macinat.
Locuitorii s'au improprie-
tara la 1864 pe treY mo§iY
242 pe mcnia Dármanésca, ca-
rora s'a dat 857 h. a. ; 7 pe
mo§ia Creulésca, carora s'a
dat 21 h. a., §i 30 pe mo0a
Brat4anca, carora s'a dat 90
h. a. ; in total 968 h. a. Ei au :
256 cal, 105 epe, 181 vad, 14
bivolY, 37 capte, 1513 oY, 509
porcY §i 486 bol.
Sc61a exista in comuna dela
anul 1868. Localul e proprie-
tate a comuneY. In anul sco-
lar trecut s'a frecuentat de 75
bae-V i 2 fete, din nurn6rul
de 255 copiY (130 b. 125 f.)
cu v'ersta de scóla. Cu in-
treOnerea personalului se chel-
tuesce anual 1566 leY.
Sciu curte 337 biirbap si 28
feineY.
Uta comuna, cu terenul
proprietarilor are 3222 h. a.
www.dacoromanica.ro
162
Din anul 1887 nu s'a fabri-
cat aci uicä, cad nu s'au facut
pruno, iar in anul 1893 s'a
fabricat 890 d. 1. -11`ica.
Gândad de matase se cul-
tiva in mica cantitate ; stupY
cu albine sunt 230. Painêntul
e prielnic la tóta cultura, a-
fara de orz. Un hectar culti-
vabil da9 h. 1. grAu, 21/2 h.
1. porumb, 5
1. meit, 71/2 h.
h. 1. rapita.
Cu aproximatie sunt in co-
muna 986 mcrY, 310 perY, 150
ducp, 205 cire§Y, 415 nud. Un
h. a. livede da un car de fin.
Comerciul se exercita in
comuna de io carciumarY.
Bugetul comuneY presinta
la veniturT suma de 6976 leY
la cheltuelY 6402 leT anual.
Prin comuna trece sos. din-
tre Ploesd i Urgoviste.
E brazdata de 5 movile,
mal interesante a StaiculuY §i
movila NeamtuluY, tete a§e-
ojate in partea de E. a co-
mund.
In partea de V. a comuneY,
pe malul drept al riuluY Pro-
vita, este vechia cetate nu-
mita «Urgul Frumos» cetate
facutddupa cum ni se a-
firmade TatarY §i unde s'a
gasit multa zidarie §i ose-
minte.
Este udata de rittrile Pra-
163
hoya si Provita si de Val-
ceaua lul Ciulete.
Se marginesce cu comunele :
Margineni-de-sus, Vladeni, A-
ricesci i Haimanalele.
DARAIONESCI, sat, face parte din
C. R. Darmonesci, pl. Fili-
pesci. Aci e o biserica cu urm6-
tórea inscriptie : Ac6sta sfinta
si Dumneqeésca biserica s'a
facut din milostenie si s'a is-
pravit de zugravit in qilele
Prea InAltatuluY Domn Ale-
sandru Ghica Voevod, la lea-
tul 1833, 7 Noembrie. Aci e
resedinta comunet
DÁRVARI, Sat, face parte din C.
R. Coslegiu, pl. Cricov,
Are o pop. de 217 loc. (105
b. 112 f.)
Aci e o biserica cu urm6-
tórea inscriptie : «Acest sfint
si Dumneqeesc laca s'a ridi-
cat din temelie de d-luT Petre
Bojógea, la leatu 1824, spre
pomenire i slava si la a.
1870 s'a reparat prin ajutorul
mal multor voitorT de milos-
tenie. Se mal adaoga de po-
menire si Domnul Dimitrie
Sturdza, care a venit In aju-
tor la acest sfint lacas cu in-
demnarea i os'ardia D-luT
GhitO. Gheorghiu, spre pome-
Pire»,
www.dacoromanica.ro
163
DEA.LUL-MARE , podgorie , CO-
prinde o grupa insemnata de
dealurT marí si miel cu vil, açlT
aprópe .6-te filuxerate, ce pro-
duceau mult vin si bun (VesIT
CernatescI).
DEALUL FRUMOS, numire veche
a com. Plésa, pl. Podgoria.
DEALUI, DE SUB VIRFUL PIETREI,
deal la N. de com. Aposto-
lache, plasa Podgoria. Are
directia dela V. la E. si pe el
se t.ultiva vie.
DEGERATI, loc isolat, com. Sla-
nicu, pl. Varbilau.
DEGERATT, mosie a statulM, pl.
Cricov, fosta pendinte in-
nain te de secularisare de m-rea
MargineM. La 1871 se arenda
cu 13.000 leI anual si a fost
ipotecata impreuna cu alte
380 rnosii" ale Statului pentru
asigurarea imprumutulM do-
menial de 78.000.00o lel", con-
tractat in 1871.
DEGERATL sat, face parte din
C. R. Parepa, pl. Campu. Are
o pop. de 328 loc. (172 bb,r-
batí, 156 femeI). Aci e o bi-
serica fondata la a. 1892 cu
ajutorul Mesterulm Anghel din
PloescI, P. S. Aurelian si G.
Gr. Cantacuzino.
164
DEGERATI, trup de padure a
statuluY in intindere de 62 h.
a. care, impreuna Cu trupu-
rile : Drumul BdicoiuluY (67 h.
a.), Gag-enea (ro6 h. a.)
Gura-Cumetri,formeza. padurea
Mislénca sau Gageni-Mislea.
DELNITA, vegY Sarasca-Matita.
DELNITA, mo§ie pe care s'au im-
proprietarit la 1864 parte din
locuitoriI comuneY Pacurett
plasa Podgoria.
DELA PRIDVALE, poiend pe va-
lea riurruluY Telejenel, com.
Maneciu-Ungurent plaiu Te-
léj en.
DELA FRASIN, poi6na pe valea
riu§oruldi Telejenel. com. Más-
neciu-Ungurent pl. Teléjen.
DELA SA LCIT, fantâna, COM. Val-
canesci, pl. Varbilau.
DELA VARNUE, poiena pe va-
lea riuluI Telejen, com. Ma-
neciu-Ung-urent plaiu Teléjen.
DESPINA, vale in partea de V.
a com. Margineni-de-sus, plasa
FilipescY.
DESPRE APUS, ir de dealuri,
com. Valea-Lunga, pl. Pra-
www.dacoromanica.ro
164
hoya. Acest §ir se imparte in
maY multe irurY, cari au di-
rectiunI spre S. E. catre a-
cesta comuna i spre S. V.
catre comunele : Virfurile
Valea-Lunga din jud. Dam-
bovita.
Cele maY insemnate virfurY
sunt : Pravacioru, Ripa Soi-
mulut Ripa Corbulut Omul
mort, Fata-Petrei §i. Virful
Viet
DESPRE Buztu, plait in desfi-
intatul judet Sacueni, alipit
la Buz0u, cu re§edin a in com.
Sibiciu-de-sus.
DESPRE RtSXRIT, se numesce
un deal cu directia spre S. In
com. Valea-Lungd, pl. Pra-
hoya, avênd ca virfuri prin-
cipale : Draganésa, Virtejile,
Lacul Rou, Calul i Strigo-
iul. Acest §ir de dealurY se
imparte in maY multe §irurY
mal rnict, carY au directiunile
unele catre S. V. in acésta
comunä i altele spre S. E.
catre com. Provitele.
Cele maY insemnate virfurY
ale irurilor, carY au directiunl
spre acesta comuna, sunt : Pis-
cu-Boerilor, Calugarul, Hiretu,
Ghionoiu, Telpe§6ia, CiolpaniY,
§i altele. Toate aceste irurY
de dealurY sunt acoperite Cu
165
paduri", printre earl' se afla si
pasuni" pentru vite.
DIACONULUT, pisc la S. E. de
com. Podeni-Vechi, pl. Pod-
goria.
DIHAMUL, veqI «Raiul Sasilor»
padure particulara.
DIH A MITL, numit si «Baiul» munte
care traversézä mijlocul com.
Predeal, plaiul Peles, situat
intre Valea Moraru, Claim-
cetu-BaiuluT, si muntele Tarla'
BerbeculuT. Este renumit pen-
tru padurile de fag, pentru ne-
num6ratele stane de oY, pen-
tru bogatele lar pasunY si lo-
curl de Huge.
Acest munte a fost admit
bisericel romanesd din Ras-
nov (orasel langa, Brasov, in
Transilvania) de fra0I Udriste
si. Toma Postelnicu, la Apri-
lie , '55°. Actul de da-
nie hotarasce ca : «locuito-
riT. Ras-novuluY sa, aiba drep-
tul d'a trimite vitele lar la
pasune in munte, neimpfedi-
cgl de nimenT, intocmaY cum
s'au folosit si. parinfi" lor,
iar din baniI dupe vite sa se
indestulésca biserica Roma-
nésca, d'acolo din R'assnov cu
cele de lipsa.: luminarT, ta-
maie, unt-de-lemn, cad asa este
www.dacoromanica.ro
D 165
orinduit chiar de parintiT do-
natorilor».
Hrisovul acesta se pastréza
In original in arhiva bisericeY
Rasnovului", este intarit de
toVi domnir - 61-el", purtand si
iscalitura proprie a luY Mihaia
Vitézul (1595) si este scris in
slavonesce, iar pe Romanesce
este tradus de Barac, tatal
r6posatubff protopop al Bra-
sovuluï.
Din cele coprinse in acest
doc.ument reiese fara ludo-
iala. ca, dania a, fost de fapt
facuta cu mult maY inainte de
a. 1550. D-1 George Proca,
distinsul profesor din Rasnov
is'f da cu socotéla ca, Diha-
mul a fost daruit bisericel" din
acel orasel, de parirqii" frati-
lor Udristi" cam pe la anul
1485, data cand s'a construit
din material solid biserica
veche d'acolo (I. G. Babes).
DINTRE SIRIE, poiAna in partea
de N. a com. Star-Chiojdu,
pl. Teléjen, situata la con-
fluena paraului Siriu, cu pa-
raul Siriasul. Servesce de is-
las peptru vitele locuitorilor.
DINTELE DIN MIJLQC, munte a-
coperit cu padure, in con.
Salcia, plasa Podgoria.
166
DINTIY RUNCULUT, 10Calitate in
partea de S. E. a com. Sal-
cia, plasa Podgoria, acoperit6.
Cu pAdure.
DITESCI, comunä rurald, plasa Fi-
Acésd comunddup6,
sciintele positive ce avem-
datéz6, din timpul lui Mihaia
Vitézul §i s'a infiintat din sol-
da-O acestuY vitéz domn, la
reint6rcerea lar din Transil-
vania.
Este situad, pe loc §es, sub
p6lele dealuluI Ro§ióra i pe
ambele malurY ale pârauluT Ro-
06ra, la 26 k. m. departe de
capitala judetuluY i la 4 k.
m. de reedinta pl4eY.
La inceput acésd comun6,
a fost situad pe dealul Pis-
curiï.
Se compune din 2 cAtune
Ditesci i Ro§i6ra, avênd o
populatiune de 1466 locuitorI
(734 b. 732 f.), in care intr6,
§i 153 tamila de tiganY, agri-
cultorI, feral-Y i lámtarY.
CapT de familie sunt 364;
contribuabill: 260; case de lo-
cuit 330.
In comunb, e o singud bi-
seria. fondad la anul 1882
de locuitoriI satuluI, prin con-
tributiunI bene-vale, sub un
comitet de actiune, deservid,
de un singur preot.
www.dacoromanica.ro
166
Afad de agricultud, 8o lo-
cuitorY se mal: ocup6, cu dul-
gheria, zidAria, rodria, iar ti-
ganiA sunt viori§tI, rudaff
ferart
255 locuitorY s'au improprie-
drit dupä legea ruraa din
1864 pe mc4.ile D-lor C. Fi-
lipescu i Maior Miu, cand
li s'au dat 380 h. a. pAm'ant.
Podusul munceI '1 desfac la
oraul Ploese. Ei au : 21 cal,
16 epe, 190 bol, 123 vacT,
119 viteï, 676 ot 258 pora
In raionul comunei este o
m6ra cu abur.
Carte a inceput sA se in-
vete aci cam dela anul 1859.
In anul trecut sc6la s'a fre-
cuentat de 113 copiY (107 b. 6
f.), cu vêrsta de sc616.. Cu in-
tretinerea personaluluI se chel-
tuesce anual 1728 leI. Sciu
calle 52 ba.rbap fi 4 femer.
T6d suprafata comuneY e
de 1420 h. a. In termen mij-
lociu se fabrin in comunn, 444
h. 1. tuTcA, i 303 h. 1. vin.
Liz fundul vdid Cervenia, fie
proprietatea D-neY Maria C.
Filifieseu, se ga'sese mul(ime de
arbunï de pnzelat. Pe'nd acum
3 ata au fost ad i carierY de ab--
bite, dar din diferite impreju-
rari acit nu mal fitnefione:d.
GandacT de mAtase se cul-
tivA prea plqin ; stupT cu al-
167
bine nu sunt. Pamêntul e Se marginesce cu comunele :
prielnic la tóta cultura, dar
nu se cultiva de cat porumb
si ov6z. Dintre poinT roditorT
sunt : 1650 meri, goo peel, 315
dull', 50 circsi, 1008 nucY si
50.025 prunL
Comerciul se exercita in co-
muna de 5 earciumarY.
Bugetul presinta, la veni-
turY suma de 3155 leY si la
cheltuelI 2749 lei.' anual.
Patru sosele i inlesnesce co-
municatia : spre E. cu Yergul-
Filipesd, spre N. cu Filipesci-
de-Padure, spre V. cu Moreni
si spre S. cu Margineni-de-jos.
Spre N. de comuna se in-
tind dealurile : ZidurT, Lamba,
Cioclesci, Coceme , Bartosu,
Catunénu, Magura si PiscuriI
luT Vacalie, tete cu direcOa
catre S. si E. PoenT sunt : Pie- nicT anul fondarei.
traru, Morarésa , Calimanu,
Seaca si Dumbrava. Pe dea- DOBROTA, deal, com. Udresci,
lurY sunt plantate viI, prunï,
nucT si merT ; parte din ele
serva. si de pasune vitelor,
fiind distruse de filoxera.
Prin centru e udata de pa-
rá.'ul Roi6ra, iar pe la E. de
Hui Prov4a, afara de valce-
lele : Cervenia, Valea Neagu-
luY, Valea de sub Magura,
Valea PopeY, Valea luT Mi-
hait, Valea Pripon, Tabalanu,
si §ovaita.
www.dacoromanica.ro
D 167
Filipesci-deznrg, Filipesci-de-
Padure, Moreni si Margineni-
de-jos.
DITEsci, deal, com. D4esci, pl,
FilipescI, pe care se cultiva
56 h. a. vie.
DIVANUL URSULUT, deal in par-
tea de N. a com. BordenT, pl.
Prahova, acoperit cu padure.
DOBRESCI, vale, com. Moreni,
pl. Filipesci.
DOBROTA, sat, face parte din C.
R. Udresci, pl. Podgoria. Are
o pop. de 457 loc. (281 b.
176). Aci e o biserica, careia
nu se cun6sce nicY ctitoriI,
plasa Podgoria.
DOBROTESA, numire ce s'a dat
in vechime comuneY Ceptura,
plasa Cricov.
DOFTANA, sdlina, com. Telega,
plaiu Prahova, legata, Cu unja
Ploesci-Predeal prin ramura
Câmpina-Doftana, lung-a de 6
k. m. si se afla la 43 k. m.
departe de Ploesa Asupra
168 D 168

calitMei sAreT cam aci tabloul tana este maT vinatà i maT
de analisA facut6. de Dr. Ber- consistentà ca cea dela S1Auk,
nard Lendway, In anul 1881, prin urmare mal cAutata
addogAnd cä sarea dela Dof- pentru vite.

CAL ITATE A
COMPOSITIUNE
SuperiOrri Ordinarri,
1

Clorur de sodium 99.378 97.020

Clorut de magnesium 0.002 0.008
Sulfat de calce 0.234 0.745
Sulfat de sodà 0.310 0.965
Apà hygroscopicA si combi-
natA 0.074 0.1(36
CorpurT insolubile Silico-argi-
16se 1.140
99.998 99.984

Afarà de acestea se mal din dou6 galeriT, din call una

gAsesc urme de protoxyd de
fier, stron0anN., brom i hy-
drocarburT.
Vechia esploatare a acestor
saline era identicA cu cea dela
Sldnic 1)
AcéstA salinA s'a cleschis la
inceputul anuluT 1885, si in-
nainte esploatarea sAreT se f'd-
cea in vechile ocne dela Te-
lega, call au fost abandonate
definitiv in anul 1872, când
s'a mutat cu totul esploatarea
la Doftana. Mina este formatA
1) Vesli acolo modul cum se estrrigea
sarea.
cu direqia N. E. numitA ga-
lena Carol, si cea de a doua
perpendicularA pe mijlocul a-
cesteia, Cu numele de galeria
Elisabela.
Lungimea acestor galeriT
este de 126 metri pentru Ca-
rol si de- 75 metri pentra Eli-
sabeta si vor presinta in defi-
nitiv o suprafa0, de esploatare
de 9600 metri pAtraV.
Galeriile comunicA cu exte-
riorul prin un pu.ç Cu scrY si
prin dou6 puvarT de estractiune.
In scop d'a se intinde mal
mult câmpul de esploatare al

www.dacoromanica.ro
169
acestel saline, s'a inceput in
februarie 1884 deschiderea a
dou6 galeril noul, cu tavanul
la acela§ nivel ca al galeriilor
existente : una p6rta numele
Rosetti, §i. cea-l'alta Brlitianu.
La salina Doftana, sarea se
tal'e in general mal regulat
ca la Slanic, unde, fiind mal
friabila, se obtine cea mal'
mare parte in bucatI neregu-
late, sfarimandu-se adese-orY
In bucatele micT, numite go-
gele, in momentul ca.nd se
operé.za deslipirea brazdeI de
stAnca §i divisarea el in bucatT.
La Doftana existt la su-
prafata, dou6 planurI inclinate,
unul de 50 m. lungime §i. al-
tul de 20 m. care conduce va-
gonetele cu sare dela putu-
rile de estractiune 'Ana la
ma.gasia cheiuluT de incarcare.
Tona de sare bucatT §i. ma-
runta in sacI, la Doftana se
vinde cu 70 leI. Tona de sare
luata dela deposite, fie in bu-
catI sau macinata., in sacY 95 leI.
Pentru exportatiune in Ru-
sia, Serbia i Bulgaria, pre-
tul este redus la 40-49, 50
leT tona.
In aniT 1881-85 s'a estras
dela Doftana :1)
1) D-1 Florn Diana, Inginer-Inspector
al salinelor.
www.dacoromanica.ro
D 169
KILOGRAME
1881-82 35.204.599
1882-83 41.026.391
1883-84 39.409.977
1884-85 29.958.076
DOFTANA, riu, isvorasce din
muntii Transilvanieï, curge de
la N. spre S. trece prin cen-
trul com. Te§ila, pl. Pele,
unde se incarca cu valle: Pris-
lopu, Rusu, Florea, Bradetu,
.
Negrau, Crangu, Mogo§6ia,
CioparcenY, Hermenésa,G alma,
Carabanu, G-himp6sa §.1 Petri-
§or, apoI uda partea de V. a
com. Brebu, unde primesce
de afluente apa Valea-Rea ;
trece pe teritorul com. Te-
lega, pe lang-a minele de sare
dela Doltana §i. la S. de ora-
§ul Campina se vérsa in riul
Prahova, pe tarmul stang.
Cursul sal' e fórte repede
i sgomotos. Albia sa contine
nisip, petris ;4i. bolovanLiFace
marl' stricaciunY, mal ales cand
vine mare.
Apa sa e fOrte limpede
nu e mal mare, in timpl nor-
man, ca 0,75.
DOFTANA, statie de drum de
170
fier pe unja Campina-Doftana,
la ro' k. m. departe de Bu-
curescT §i la 41 k. m. departe
de PloescT.
Aceasta linie deservesce es-
clusiv salinele dela Doftana
(in apropriere de vechile sa-
line dela Telega) §i este la
5,2 k. m. departe de statia
de bifurcatie Campina.
DOFTANETU-MARE, se numia sa-
tul Bordeni-Mari, din com.
Bordeni, ce apartine de plasa
Filipesa iar açlT de plaiul
Prahova.
DOFT.A.NETU-MIC, numire veche
a satuluT Bordeni-MicT, com.
Botcleni, plaiul Prahova.
DOFTXNETU, padure, proprietate
a EforieT Spitalelor civile din
BucurescT, plaiul Prahova, in
intindere de 150 h. a. care pe
periodul 1889-91 s'a arendat
cu 2070 leT anual.
DOFTXNETU, vale in com. Bor-
deni, plaiu Prahova.
DOFTA.NETuL, paraia§, curge din
cat. Bu§tenari, com. Telega,
pl. Prahova, i dupa ce pri-
mesce de afluentY : Valea Nu-
culuT, Valea UrsuluT, Valea
luT Unchia§ Andreit, Olari §i
www.dacoromanica.ro
170
Valea Mandi, merg-e de se
vérsa in garla Mislea, in ra-
ionul com. Cocorasci-Misli.
DOFTXNE vuL, proprietate a E-
forieT Spitalelor civile din Bu-
curescI, fosta pendinte de
M-rea Poiéna, com. ScortenT,
pl. Prahova, in intindere de
266 h. a. din carT 16o h. a.
suprafata impadurita §i ro6
h. a. pamênt cultivabil i fi-
nete, arendata pe periodul
1888-93 cu 770 lesí anual.
DoFTILNITA, rnic parau, isvo-
rasce din n-tuntele Mace § §i
se vérsa in Doftana.
DOGA RU, virful dealuluT Bobi-
cescT, com. OparitY, pl. Te-
16j en.
DOGARULUT, vale, isvorasce din
partea de N. V. a com. Co-
marnic, plaiu Pele, curge
dela V. spre E. §i se vérsa
in riul Prahova, pe tèrmul
drept, tot in raionul com. Co-
marnic.
DomNPORuLuT, drum ce ser-
vesce de limita Intre ora§ul
Ploesd §i Têrpor,
DOAMNELE, munte la N. de com.
Comarnic, pl. Pele, dela p6-
_
 lele caruia isvorasce valea
Conciu i Oratiele, carY se
versa in riul Prahova, pe ma-
lul stang.
DOAMNELE (Muntele-) , padure
particulara supusa regimului
silvic inca din anul 1883, pe
mosia Muntele Dómnele, pen-
dinte de com. Comainic, pla-
iul Peles.
DOP (Valea-luI-), gârlilä, isvo-
rasce din valle com. Filipesci-
de-Pádure, pl. FilipescI, trece
prin finete facênd mal multe
zigzagurY, curge spre S. si
se versa in garla Rosióra.
Pe acc'skl vale se presupune
a fi pacurd.
DoRoBANTIL0R (Valea-), vale,
com. Teisani, plaiu Teléjen.
DOROBAN fESCI,vedI Condrea sau
Fotache.
DORULUt (Virful-), virf de deal
in partea de N. V. a com.
Gornetu-Cuib, plaAa. Podgoria,
acoperit cu padure. Se spune
ca in gaura unuY copaciu se
afla 6re-ca'nd, un roiu de a--
bine, carora luandu-li-se mie-
rea intr'un timp neprielnic,
albin ele au murit de dorul
miereT si dela dorul albinelor
s'a numit «Virful DoruluI».
www.dacoromanica.ro
DOSU, vale, isvorasce din partea
de S. E. a dealuluI Berivoe,
com. Gornetu-Cuib, pl. Pod-
goria, si se versa in pâraul
Saratelu, tot in raionul com.
Gornetu-Cuib.
luat numele dela dea-
,lul Dosu, pe langa care trece.
DOSU, deal, situat In partea de
S. V. a cat. Cuibu, com. Gor-
netu-Cuib, pl. Podgoria, aco-
pen it cu vil, live i islaz.
luat numirea dela posi-
tiunea sa dosnica, nefiind in
fata s6reluI. Infla la 1866 a
fost acoperit cu padurI secu-
lare.
DOSURILE, sat, face parte din
C. R. Valea Calugarésca, pl.
Cricov.
DOSU-BELIET, padure particularä
supusa regimuluY silvic incä
din anul 1883, pe mosia Bréza,
plaiul Prahova.
DOSU-BREC.XCEI, loc isolat la E.
de cAt. Gornet, com. Gor-
netu-Cuib, pl. Podgoria, pe
can se afla crang de padure,
unde locuitoriI pasunéza.
vitele ; restul este cultivabil.
Dosu-BABEuLuf, parau, isvo-
rasce din muntil Bratocea, se
172
unesce Cu pAraul Cheia §i
pi'euna se vérsa in riul Te-
'Ajen, pe malul drept, ptqin
mal jos de M-Yea Cheia, in
raionul com. Maneciu-Ungu-
renY, plaiu Teléjen.
DOSU-CHIRILL pAdure, vestí Dra-
gomirescu.
DOSU-TACXENILOR) deal spre S.
V. de com. Maneciu-Ungu-
reni, plaiu Teléjen.
DOSU-MOLIVIILOR, loe isolat la
N. V. de com. BatrênY, plaiul
Teléj en,
Dout-C.kRciumf, loe isolat in a-
propriere de gara Buda, pl.
Campu, Aci se face in fie-
care an de dou6 orY têrgurl,
la ambele sfinte Mari, (15 Au-
gust §i 8 Septembre).
S'a numit dozd cdrcluzza dela
cele dou6 hanurI, arate in
amp, faVi în fa, §i in jurul
carora se in obijnuitele
Inainte vreme aci era sta-
Oe de cal de pota, intre
PloescI i Campina (cu tt, cal
de rind) §i a existat pênA la
lo Iunie 1878, cand s'a pus
in circula0e linia feratA Plo-
escY-Predeal.
DRACULUI (Vaiea-), intalitate in
www.dacoromanica.ro
T72
CarpaV, pl. Teléjen, intre
muntele Clabucetu i Virful-
luT-Crait, strnbAtutA de riul
Teléjen. Pe co'sta clre'15t4 a a-
cesteY va se zdresc znicY
dintr'un drum vechifi, pa-
vat cu bolovanY de .prund, cela
ce dovedesce c fie acolo a tre-
cut in vechinze o frumdsd cale,
ce conclucea in Ardeal.
DRAGOMIR (Valeu-luI-),vale, com.
Gura-Viti6reT, pl, Teléjen.
DRAGOMIR, vale, incepe din par-
tea de N. a com. Teipmi, pl.
Teléjen, curge dela N. V. spre
S. E. i dupa ce priimesce de
afluenV vaile : Crucei i Barzi,
se vérsa in 14'111 Teléjen, la
E. de com. Teisani. La con-
fluenfa vieX iza Dras-onzir czt
Teléjenul Sc a./74 urnzele und
ocne san MY de sare.
Se spune cd aceste bi ar
fost profirietatea locuitorilor
cà le-ar fi arendat cu cteciztiald.
(J'ad au Ast esploalate nu se
scie positiv, se credo insd i5e
la s_firfitul ve'culza XV-lea. Din
causa ddrilor firea grelo au fost
vindute de vr'o sc, locuitorY din
Teifant lztY Aga illetteld, Sm-
15reund, czt cele treY trupitrY de
nzop'e ce aveau atuna in std-
fidizire.
173
DRAGNA, vAlcea, com. -Wad-
nescI, plaiu Varbilau.
DRAGOMIRET, vale, isvorAsce din
raionul com. Ogretinu, pl. Te-
léj en,i dupA-ce se unesce cu
Valea PoduluT, se vérs6. in
Orla Ogretinu, tot in raio-
nul com. Ogretinu.
DRAGOMIRESCU, padure parti-
cular A supusA regimuluI sil-
vic, in intindere de 170 h. a.
proprietatea d-luI Stan Dra.
gomirescu, pendinte de com.
Chiojdénca, pl. Podgoria, a-
vênd cantónele : Plaiul Bise-
riceT (5o h. a.), Fa4a-VieT (50
h. a.), Dosu-Chirili (3o h. a.)
§i ScAri§óra (40 h. a.)
DRAINA, gárld, isvordsce din
Carpa-V, din muntele Craiu,
trece prin comunele : Cerau,
Drajna-de-sus i Draj na-de-j os,
§i se vérsA In riul Teléj en la
extremitatea nordicä a ora-
§uluT VAleni-de-Munte. Ea face
insemnate zigzagurf la Móra-
dupa-Vale, Ripa Corbuluï, Bur-
du§ei, 1\16ra Alihaitt Popescu,
Ripa Stan Bratu i la
"d.
Drajna §T-a luat numirea
dela cuvintul Slavon draj, ce
insemnézd repede, etiergic,
pentru-ett acésta Orl0. are un
www.dacoromanica.ro
ID
173
curs fórte repede i cand vine
mare distruge tot ce intal-
nesce in cale-T, malurT, morT,
case, grAdini, etc.
Pe albia garlet Drajna se
gasesec multa piar& de Y-0ns-
tructie fi calcara, din care se
fabrica var alb gnu, forte bun.
Pena acit111 lUalt P ieht. de var
de aicY locuitorit din comu-
nele Tariceni. Acum,
momenit nu mat vind fiitftra,
ci fabrica eY varul, arclendzi-1
mull mal' bine ca cet
cu lamia din paclurile lor. Pe
fie-care an. se fabrica in co-
muna o immatate milion k. g.
var alb gras, de ce« maä buna
calitate.
DRAJNA-DE-JOS, comund rurald,
plaiul Teléjen. In tot-deauna
purtat acest nume, pe care
l'a imprumutat dela partea de
jos a parauluT Drajna.
PosiViunea acesteT comune
e prea placutd. La Nord are
un deal, ce vine din CarpaVT,
§i se terminA in centrul co-
muenT prin Piscul DomnuluT ;
la S. E. un alt deal ce o des-
parte de com. Predealu ; la
V. apele cristaline ale riuluT
Te16,j en, care o desparte de co-
munele : Homoriciu,
Olteni i Valeni-de-Munte.
Este situata pe ambele ma.
174
lurl ale parauluY Drajna si pe
malul stâng al riuluY Teléjen,
la 31 k. m. departe de capi-
tala judeuluI.
Se compune din 4 cdtunc :
Drajna-de-j os , FAgetul , Po-
durile i Chir4esd, avend o po-
pulaiune de 2277 loc. (11 2 7 b.
ii5o f.), Cu 508 capY de familie ;
308 contribuabilY si 587 case.
In comunA sunt doue bisericl
(vedY Drajna-de-jos, sat), am-
bele deservite de 2 preotY.
AfarN. de agriculturA, si a-
césta prea puOn, din causa
terenuluT impropriu culturel,
locuitoriT se mal ocup6, cu po-
micultura, fabricarea varuluY
si a tulceI. Majoritatea locui-
torilor merg in judeele de
camp, Ialom4a si Brdila,
lucrézA cu braple, unde sunt
angajaV cu acte agricole la
proprietart
'pilca, pe care o fabric6., o
desfac in Bucuresd ; iar me-
rele, perele, etc., si varul, in
orasele Ploesd i Bucuresd,
In cAt. Drajna-de-jos sunt
doue morl pe riul Teléjen
una tot de ap4 pe páraul
Drajna in c6.t, Fageelu. Pe
riul Teléjen, intre cele doué
morY, este si o pivA.
LocuitoriI, in numer de 323,
s'au impropriettirit la 1864, pe
wo0a D-nel Maria 17ilipesoul
www.dacoromanica.ro
D 174
fiica decedatuluY Alessandru
N. Filipcscu, proprietarul mo-
sieY Drajna, cand li s'au dat
1312 h. a. pAment '} El' au 786
boY, 311 vacY, 44 caY, 384 porcY,
1763 oY.
Sc6la datéza In comunA dela
1870; dar regulat funcOonézA
din anul 1880. Localul e pro-
prietatea comuneY, oferit cu
acte in regulrt de D-1 Nicolae
Butoiu. In anul scolar 1892-93
s'a frecuentat de 70 136.e.V,
din numerul de 384 copil ( 87
b. 197 f.), cu versta de sc616..
Intrqinereapersonalulul costa
anual 1404 leY. Sciu carte 765
btiròaÇ ci 17 femeY.
Ca locurY insemnate in co-
mun6. sunt : 1/alea Stit nescilor,
unde se c,lice ct a fost un
sat. Aci se ved gropY, frag-
mente de cArdmid6., harburf
pietre. Locuitoril acestul
sat erau mosnenl, si se dice
si-au vindut t6tA mosia pro-
prietaruluT de atund al Draj-
neY, iar el s'au retras la com.
1) In comuna Drajnii-de-jos, pe and
tritia boYerul Alessandru Fihpescu, pro-
prietar, se afla o 1-Liare î bogatri tubito-
tecil si un palat al s'él:1 cu mal' multe
turnuri, ce slujau ca aseumptorl in film)
de rCsmirile. Parte din acele turnurY s'au
dliriimat din causa cutremurulia (lela
1802, lar parte se afi:i mil in rinda; a.
aun restaurate,

Drajna-de-sus, unde aveau alta
mosie.
Tot aci mal este Virful-luY-
Craiii, pe virful caruia se O-
sesc puOne ruine ale unel zidirT
vecla i T'alca DraculuZ, in-
tre muntele Clabucetu i Vir-
ful 111 Craid, pe unde a tre-
cut o veche i frum6sa cale
pavata, ce conducea In Ar-
deal.
Comuna se intinde pe o
suprafa0 de 2651 h. a. din-
tre carT : 1312 h. a. ale locui-
torilor, fostT clacasT si 1339
h. a. ale D-neT Elena Cretu-
lescu.
In acésta comuna sunt 34
velnite, in carT se fabrica
in aniT roditorT 116o h. 1.
dupa 121 h. a. liveip
de prunT.
Pe malul stang al riuluX Te-
lejen se gasesc doza localitatY
C24 sare: una mal' sus dc Va-
lea-Stanescilor, numit4 la «Nw-
ci-luY-Baltag» fi alta mal la
vale de Valea-Stanescilor, 112G-
mita «La IliescY». In ambele
aceste localitayX sunt sttincY de
sare acofierite C2G un mic strat
pitment. Are do% fiasnicY filifY
de stat.
Gándad de matase nu se
cultiva' aci ; ,:stupT cu albino
sunt 97.
Parnêntul nu e toczna4pri
www.dacoromanica.ro
175
elnic cultureï. Terenul culti-
vabil produce in termen mij-
lociu : 688 h. 1. grâu, 2916 h.
1. porumb, 850 h. 1. ovOz, 45
h. 1. canepd, 6000 k. g. fa-
sole. Dintre pomY roditorT
sunt : 1670 merT, 60.500 prunT,
I 8 ducp, i35 ciresT, i 167
nuci.
LivOile de fin dau anual
péna. la 450 care de masura.
Comerciul se exercita in
comuna de 3 carciumarT.
Veniturile comuneT se urca
la ifra de 3538 leT i chel-
tuelile la aceiasT suma.
Pe malul drept al pArgulur
Drajna, pe c6sta dealuluT Pis-
cul DomnuluT, prin partea cea
mal populata a comuneT, trece
soseaua judeténa Valeni-Po-
sesci-Buz6u. O alta cale se
desparte din soséua judeténá,
din fa:ta bisericeT qsf. Ales-
sandru» si trece spre N. prin
campia Stanescilor, Valea Sta-
nescilor, cát. FAgetu, trece
apa Drajna i infra in com.
Drajna-de-sus. Acéstá cale nu
e soseluitá.
Comuna e brázdata de 2
dealud : Dealul dela Nord, :a-
vénd 4 piscurT insernnate :
Virful Ceta.teleT, Piétra, Pis-
cul luT BArsan si Piscu-Dom-
nulu'i (v. a. n.), si Dealul dela
S. l, vad ca Sca-
176
fele, P4igoiul si Virful Peri-
lor (v. a. n.) Tóte aceste servd
de pdsune. Intre Piscul Dom-
nuluT si riul Tel6jen se afld
ni/7111a Skinescilor, acoperitd
Cu semdndturi.
In fa4a . bisericeT osf. Ales-
sandru» este o micd movild,
alta maT spre Sud si alte dou6
pe campia StAnescilor, carT-
ni se afirma--ar fi datand din
timpul Tdtarilor.
Tot de acéstd comuna mal
tirt si rnunOT : Virful luT Crait.,
parte din Cldbucet, Piciorul
DraculuT,CurrnAtura,Bocarnea,
Gdmdlia, Tdtarul, parte din Zd-
ganu, Plaiu ChiojduluT, Schiau
si p'6'nd in frontiera AustrieT.
AcestI munV sunt acoperip cu
pAdurT seculare de fagT si
brasil si au pdsunT bogate.
Nutresc oile si vacile dela 6
stanI §i 5 "suhaturI.
E udatd de riul Teléjen,
párAul Drajna si vdile : Tur-
' burea, Valea Stdnescilor si
Zdlogilor.
In raionul com. Drajna-de-
Jos, cdt. rdgeelu, sunt douè
lacurT : unul in apropiere de
paraul Drajna, cu o suprafa-0.
de 400 m. p. in care sq gd.-
sesee multd caracudd; cel-l'alt
maT sus, mult maT mic si maT
adanc, acoperit cu stuh.
www.dacoromanica.ro
D 176
DRAJNA-DEJOS, sat, face parte
din C. R. cu acelasT nume,
plaiul Teléjen. Are o pop. de
1670 loc. (817 b. 853 f.), si
este resedirqa comuneT.
Aci e scóla si cele dou6
bisericT ale comuneT. Una din
aceste dou6 bisericT, cu pa-
tronul «Sf. Alessandruo si-
tuatd pe camp la capul alei-
lor de nucT, s'a construit la
anul 1844 cu spesele deceda-
tuluT Alessandru N. Filipescu,
fost proprietar al acesteT mo-
sil% Ca exterior are un fru-
mos aspect, iar ca interior se
deosibesce de alte bisericT, de
oare-ce n'are sfinp zugrdviV
pe pdreV, ci numaT cate-va
icóne, ce privesce numaT pe
capul bisericeT crestine. In
fa0. d'asupra useT se afla ur-
matoarea. inscripOe :
oAcest sfint templu s'a zi-
odit in onórea unuia in Trei-
«me Dumnecleu si lauda cu-
oviosuluT el patron Alessan-
4dru, cu tótd cheltuiala de
«Duninec,leu zelosuluT proprie-
«tar Airare Logofa Alessan-
«dru N. Filipescu in anul 18440
«AIDCCCXLIV»
Aceastd bisericd are o dio-
potni0 cu 3 clopote, situatd
la spatele bisericeT in dosul
altaruluT. Atat exteriorul cat
li. interiorul o face sa se a-
177
semene mult cu bisericele ca-
tolice.
A doua biserica, cu patro-
nul oSt. Nicolae» este con-
struita in anu/ 1879, §i inca
nu e termina-O, cu desavirqire,
facutd de locuitorY.
In raionul satuluY sunt ve-
chile case boerescl ale fami-
lier acum
restaurate.
DRAJNA-DE-SUS, comuna rurald,
plaiul Teléjen.
$i-a luat numele de la garla
Drajna, ce o sträbate in tot
lungul ski de la N. N. V.
spre S. S. E.; iar aceasta apa
s'a numit ast-fel de la cuvin-
tul Slav «draj» care insem-
neaza repede, energic.
Asupra- infiinVa'reY acestd
comune, legenda spune ur-
m6t6rele : In vremea de de-
mult, pe eand nid nu erau
RomaniI p'aicI, atund in a-
ceasta vale strimta, dar pusa
bine, a fost un sat Dacic, mare
frumos.
Cand a venit Traian impa-
ratul cu solda0T sO,Y §i a batut
pe Dad pêna i-a stins, i le-a
luat Ora, atuncY satul Dacilor
din acest loc a atras mult
bagarea de séma a generali-
lor Imparatesd, carl au gasit
cu cale i au i £0,cut In acest
www.dacoromanica.ro
177
loe, pe dealul oGradis,tea» un
lagar mare i statornic, Cu
cazarme §i intariturI numal
de zid de caramida'.. Impreju-
rul lagaruluY s'a format un
bogat. Ad mai tar-
çliuau venit limbl pagáne
despre S6re-rasare §i au da-
rimat cetatea p&na in rasul
pamêntuluI, iar lumea s'a pri-
begit de frica robiciunilor.
Dupa ostoirea virtejuluT pa-
gan s'au retras aid numai
dou6 din familiile pribegite :
PantesciT §i BolinesciT, ai ca-
ror stranepoVf populeza asta-c,li
comunele Drajna-de-sus i O-
gretinu.
Este situata pe valle apelor
Drajna i Ogretinu, intre dea-
lurile : Leurdeanul, Cet4eaua
Scafele, la 35 k. m. departe
de Ploesd, capitala judetultLY,
§i la 7 k. m. de Valen, ree-
dir4a. plaiulut
Dela inceput comuna a fost
situata pe acest loc ; dar in
locul unde odinióra era cen-
trul satuluI, cu máreul lagar,
acum sunt holde cu porumb,
grau §i ov6z ; pe unde erau
atund vil frum6se acum sunt
padurI, in cae se gásesc
colea tulpini de agurida.
Comuna Drajna-de-sus n'are
niel un catun alipit. Inainte
de 1864, comuna vecina Ca-
n
tunul, apartinea de com. Draj-
na-de-sus, pe teritorul careia
s'au i improprietarit, aseme-
nea si cdt. Podurile i SI-6ra
Gradistea, carY acum tin de
Drajna-de-jos
Are o populatiune de 1020
1.0C. (517 b. 503 f.) ; 232 capl
de familie ; 154 contribuabin ;
226 case de locuit, iar 13 ne-
locuite.
In comuna' sunt 2 biserici
B iserica Printescilor, cu hra-
mul «sf. Voivoçh» i «sf.
colae» situata sub pólele dea-
lului Sila, pe malul drept
Drajnef, construita la anul
1852 Cu spesele decedatuluT Ne-
goita Pantea .si reparata In a-
nul 1893.
Biscrica Bolincescilor, cu hra-
mul «Cuvi6sa Paraschiva»
«sf. Ión» situata aprópe de
ruinele «Gradistea» pe malul
stang al apei Drajna, s'a con-
struit de locuitorY la a. 1872.
Ciltunele l'igetu si Podurile, ce tin
de Drajna-de-jos, sunt fínte apr6pe de
Drajna-de-sm, in ca formé/i o sing,mii
gru0 de locuinte, pe cand de Drajna-
dejos sunt separate prm distante de
3-8 k. m. Aceste cMune tin de sec-
tiunea sc6lei. din Drajna-de-sus
toni lor sur t enoria ai bisenciT Pan-
tesci din Drajna-de-sus. 'rae mteresele
lar materiale 71 morale le au in Drajna-
de-sus, ded bine ar fi sii se alipés&i la
acésGt
www.dacoromanica.ro
Ambele bisericï au actual-
mente 2 preoti, 2 c'drittireti,
2 paraclisert
Pe langa agricultura, pomi-
cultura si crescerea vitelor,
cuitorn se mal' ocupa cu fa-
bricarea varului alb, a rachiu-
lui de prunc, cu dulgheria, zi-
rotaria, carausia, etc.
Sunt : 8 viran, 23 fa.bricanti
de tuica, io dulgheri-tamplari,
5 zidari", 8 rotar, 6o chirigii,
restul sunt muncitori ag-ri-
con, carY muncesc cu con-
tracte agricole In campille
Brailei i IalomiteI, i chiar
ale Pr ah ov
Majoritatea locuitorilor sunt
mosnenT. 18 s'au improprie-
taxit la a. 1864, pe mosia de-
cedatuhn Moise Panculescu,
li s'au dat 44 h. a. pa' mênt.
Multi locuitori din comunele
Drajna-de-jos, Catunul i Ho-
mortciu s'au Tmproprietarit la
1864, tot pe teritorul acestel.'
comune.
Locuitorn au 14 cal' si epe,
242 bol', 144 vacY, 850 oT (o-
sebit de celo strinse in fie-care
an pentru a se tija t6mna la
zalhanale).
Fructele pomilor roditoff le
desfac la orasul Bucuresa
unde se glsesc maT multi pre-
cupeti din acésta comuna.
Tuica o vind ang-rosistilor din
179
VAleni-de-Munte i Ploesci
acestia o desfac in Ploesci
Bucuresci ; varul alb-gras
desfac in Bucuresci, mai mult.
Vitele mari, pastrama dela zal-
hanale, seul i pieile le des-
fac in Ploesci. Dulgheril, zi-
darii si rotarii lucréza aici
In comunele vecine, cand sunt
chemati.
In raionul comunei sunt 3
zalhanale, 9 mori de apA si o
piva, pe apa Drajna.
Scóla functionézb', regulat in
comuna dela 18811) I-ocalul e
proprietatea d-lui Invëtator D.
Basilescu. S'a frecuentat in a-
nul trecut de 82 bIteti si 8
fete, din num6rul de 139 co-
pii (74 b. 65 f.), cu vêrsta de
sc61A. Cu intretinerea perso-
nalului se cheltuesce anual
1404 lei. Sciu carte 165 biir-
ba(1' fi 15 lenta.
In centrul comunei Drajna-
de-sus, pe cóma dealului oGra-
distea» intre apele Drajna
Ogretinu, se Osesc urme din
ruinele unui castru Roman,
cu forma patratá i in supra-
fatd de peste 20 h. a.
1) Sub conducerea dislinsului inv'ellt-
tor D. Busilescu, care ne-a procurat cele
mai e%acte i detaliate sciinte asupra com.
Drajna-de-sus. Modul cum acest escelent
invétlitor 71' face (lutona sunt eletg s'eí
cari tot-d'attna, au retyt pentru seminarff,
icoll comerviale, etc.
www.dacoromanica.ro
179
In urma a mai mult de 17
secole, ce au trecut peste a-
cest mare lagar, tot au mai
r6mas p6'nd astA-cy, ca indicii,
cdriimiq't intregY i farimate,
Cu inscriptil scrise cu litere
latine, prin cari se arata pos-
teritAtel numele leg-iunilor Ro-
mane, ce au construit si lo-
cuit acest castru Cu positiune
strategicd, pus in rèspilntia a
trei vi insemnate, si incins
cu piscuri, ca : Cetdt6ua, Piscu-
Domnului, Sila, Scafele, Leur-
dénul, Mircea, Rosu, Chilia,
La-Cruce, Piétra, etc.
Timpul i hordele stepelor
Asiatice au distrus i sters
dela fata pamêntului acéstti
cetatuie importanta, rOmasa ca
amintire dela legendarii le-
gionari, veniti din inima gi-
ganticului Imperiu.
Privind acest castru in lung
lat, nu mai vedem de cat
holde lungi i ing-uste cu se-
manaturi ; i numai ici-colea,
pe rAz6re cate o gránAjue de
caramiqi, vase, pietre bul-
gari de zgura, cari aréta exis-
tonta acelui fort, din epoca de
aur a Imperiului Roman.
Pe unde acum 17 secole, stau
cu fruntea inaltatg, citadelele
fortului, acum cresc si se inalta
din praful ruinelor,holde de po-
rumb, i pe unde odinioara zan.
ganea armatura gre6ie a vitézu-
lui strabun legionar, acum scir-
tie plugul mosnénuluY Drajnén.
NimenY asta-zY, la prima ve-
riere n'ar putea crede, cä aci
ar fi fost o-data in castru cu
mil' de ostasY.
Ruinele fiind pe c6ma
pantele dealuluY, lesne s'au
prapádit, pe cand dacá ar fi
fost pe vale sau ses, s'ar fi
conservat mal bine, sub pro-
tectia straturilor suprapuse ale
solulttY.
Asta-qi, sub solul arabil,
abia se maY gasesce p'alocu-
rea cate-o tima subreda din
pardosela i temelia cazarme-
lor si ale caselor de bal, unde
pribégul erou Roman se in-
struia in arta luY sau isY chi-
vernisia igiena corpuluY.
Pe unde a fost cimitirul
acum cresce ov6zul,
iar cenusarestul cadavrelor
de legionarY mortYda sucul
necesar la crescerea cerealelor.
Vasele de argila, in carY se
conservau acele scumpe ra-
masite, acum sunt mil de frag-
mente neinsemnate, ce se perd
prin çerîna, ara a se mal pu-
tea recunôsce ceva din forma
primitiva si inscriptiile
pene vor fi purtat.
Unele din caramilY intregY
rupte, ce rar se maY gasesc,
www.dacoromanica.ro
pórta inscriptia : «LEG. I.
ITAL.» altele «LEG. V MAC.»
altele «LEG. XI C. P. P.» si
altele «COHOR». Ceia ce in-
semnéza : Legiunea I Italica,
Legiunea V Macedonia., Le-
giunea XI Llaudia Pia Phi-
delis si Cohorte.
Din aceste inscriptiunT re-
iese existenta in Dacia a le-
giunilor I Italica si XI Claudia,
despre care pe cât sciu nu
se face nicY o mentiune in nicY
o istorie RomAna.
In aceste ruinY se mal ga-
sesc farim'aturY fax% inscrip-
tiY,precum : Carami0 gróse
ce au servit la zidirY si par-
doselY ; caramislY-tigle, sfesnice
de lut, códe i harburY de vase,
globulete de caramida sau de
pament ars de marimea unuY
rnèr ; bolovanY de prund for-
matY din argila impanata cu
micY pietricele, bolovanY albY
ruptY din vre-o stanca calca-
rósd, pietre poróse de mal,
bucal de sticla, frinturf de
sagetY mancate de rugina,
frinturf de cutite in forma u-
nuY cosor, transformate in ru-
gina, etc.
Se mal gasesc din cand in
ce cand prin Çèrîna i monede ro-
mane g/-te vechi.
Patru monede din cele ga-
site pena acurn au fost in po.
185
sesiunea D-luY D. Basilescu,
inv-6tatoru1 scóleY ; una de
bronz cu efigia luY Nero ; una
de argint din timpul Republi-
ca Romane ; una tot de ar-
gint cu tipul luY Traían 0 una
asemenea de argint cu un tip
necunoscut, lipsind inscriptia.
Pe cele treY d'antaiit le-a ofe-
rit museulul national de an-
tichitatT.
CAile, prin care acest cas-
tra comunica Cu cele-l'alte
pArt1 ale Daciei, erau : I) Ca-
lca sfire V., care trecea prin
nget si desfiintatul sat Sta-
nese si se lega la gura Tei-
sanilor cu marea soma IN/Se-
ll-lid, care, se c,licedup6, spu-
sele baranilora trecut prin
comunele : Boldesci, MAgure-
lele , Scdio;I , Gura -VitióreY,
Valeni-de-Munte, Homoriciu,
Isvórele, MAneciu-PAm'antenT,
MAneciu-UngurenT, cAtunele :
Valea-larga s'i Phtetul, apoï de
aci se indrepta pe albia Te-
lejenelula pe valea Draculuï
in sus si trecea in Transil-
vania pe la Poiéna-Fetei.
Pe acéstä cale, numitA de
popor oDrumul TAtarilor» a
comunicat acest castru cu cele-
l'alte cetAV din Dacia Supe-
rióra si cu cele din Dacia Me-
ridionalA ;
2) Calea spre S. mergea pe
www.dacoromanica.ro
D 181
albia apeY Drajna pé'n4 la Va
leni-de-Munte, unde se intal-
nea cu soseaua indicatä rnal
sus
3) Calea spre E. care mergea
pe albia Ogretinulul prin p a-
sul Nucsóra, prin PosescY, Tar-
lescï, Basca, etc.
In anul 1888, luna Aprilie,
a venit in Drajna-de-sus, D-
Grigore G. Tocilescu, Direc-
torul MuseuluI National de
Antichitni, a fkut studif si a
confirmat cele spuse aci. ') In
presenta D-sale, s'a fitcut o
micA sApaturä in c6ma dea-
lula la mijlocul ruinelor, si,
la catT-va decimetri sub solul
arabil, s'a dat peste o sobA
compusA din 4 stalpi de cdra-
midT, puse pe lat si unite prin
ciment. Stalpil aveau inalti-
mea ca de nn metru si la o
1) Descopertrile acestea se datoresc
D-luI D. Basilescu, invbTitor in Drapta-
de-sus, si a trunis'o MimsteruluI de
Instructiune publid, cc raportul No.
24, din 28 Septembrie, 1885. do acel
raportdice D-1 Bastlescu am arb'tat
cc claritate existenta acestor ruine Ro-
mane. In anul 1888 am trunis accluta;;I
Minister un pachet cu 9 ciirlinudi, Cu.
inscriptimule de mai sus, in schimbul
dirora am prima ord. No. 3465, din
22 Martie, prin c4re mi se aratil vii mul-
turnirl, i atata tot. Périli ad): nimic nu
s'a scris despre existenta acestuY castru
Roman».
182
egala distan0 unul de altul ;
caramidile de forma patrata,
cu laturea ca de o palma §i
cu aceiasT inscripOe «LEG.
V MAC.»
Intre stalpiï sobeY s'a gasit
cenuse, carbunI, coji de melcY
,marY, ¿se de animale, un corn
si un dinte mare. De o parte
§i de alta a sobeI s'au ga.sit
cate 2 stalpl de olane, tran-
titY jos.
D'asupra acesteI sobe, cu
cate-va dile mai 'nainte, se
gasise de proprietarul loculul
4 caramidI f6rte marl, in forma
patrata, cu o greutate de 40
k. gr. -fi.e-care. La caV-va pasl
spre S. la o mica adancime
s'a mal gasit un fragment din
pardoséla unel case, alcatuita
din caramicp: ornate cu dun-
gul4e paralele, Para inscrip0
asternute orisontal pe pa-
ment.
Din 1888 nu s'a mal' fácut
alte sapaturI si din an in an
indiciile ruinelor se pierd. Prin
araturl si sapaturI anuale se
scot de cultivatorI una cate
una putinele caramill ce se
mal gasesc si se duc la ca-
sele lor, unde le intrebuin-
Ozä la construcOunT. Cu tim-
pul§i nu e mult pena a-
tuncl. nu se va mal' gasi
nimic.
www.dacoromanica.ro
182
Facendu-se sapaturï siste-
matice, probabil ca multe se
vor putea descoperi asupra
acestuI castru, cunoscut adY
sub numele slavon de «Gra-
distea» (oras intarit).
Suprafap totala a comuneT
Drajna-de-sus pena la anul
1864 a fost de i5oo h. a., dar
scalendu-se Pamentuf dat cla-
ca§ilor, ce acum sunt alipiçi la
comunele vecine Drajna-de-
jos, Catunul i Homoriciu, r6-
mane ca suprafa0 numal
1250 h. a.
Cantitatea anuala medie de
tuïca, ce se fabrica in comuna,
este de 5oo h. 1.
Carien de .tiertra nu sunt In
comuna, dar albia sau prundul
gdrld Drajna, se socoli
ca cea maY bogata cariera cu
p.crtrd de construc(ie (les5ec,I1),
fi iar4 (g-ogonY) calcara', din
care Sc fabrica cel mal bun var
alb oras.
Afine de sare u sunt, dar
locurY si rafe sunt 25e tanta
steingl a Tele'jenztlui", In fa(a
Ocnelor Romayze, unde este fi
un mic vdlcel cu apd saratd,
nuntil «Sard(elu».
Din causa ca lipsesc dusliI,
gandacY de matase se cultiva
prea pigin ; stupI cu albine
sunt 122.
NumaY 315 h. a. din ten-
183
torul comunei e prielnic la
t6ta cultura. Dintre pomY ro-
ditorl sunt : 1500 merl, 500
perl, 20 duçlX, 400 ciresl, woo
nucI, 25.000 pruni, zoo per-
sicY,etc. Liveslile de finge
produc anual In termen me-
diu 250 care de fin, calculat
a woo k. g. de car.
Comerciul se exercita In co-
muna de 8 carciumarl.
Bugetul comunei pe anul
1893-94 se ridica. la 2633
veniturT ordinare si leT 2600
cheltuell.
Sosele mai" principale are:
soseaua jude-Ona Valeni-Po-
sesci ; sos. vicinala Drajna-
Ceras, legata cu cea judgéna
prin punctul Gradistea ; sos.
vicinala Drajna-Ogretinu ce
intra In comuna Ogretinu prin
punctul Moinariï, i alte dru-
mull de mal" putina impor-
tanta.
Comuna e brazdata de tre'l
dealurT :
a) Dealul dela N. si E., ce
se Incepe din cl-ésta Carpa-
Olor, din muntele Crain si se
lasa spre S. printre garlele
Drajna Ogretinu, terminan-
du-se la confluena acestor
ape prin «Muchia lui P'arpala».
Acest deal are urm6t6rele pis-
curl mal insemnate : Piétra-
Lunga, Leurdénul, Piscul-luI-
www.dacoromanica.ro
183
Ciocan, Chilia, Piscu-trasnit,
Gradistea i Muchia luT
Dealul dela V. si S.V. ce
se Incepe tot din muntele
Craiu si se lasa spre S. prin-
tre garlele Drajna Tel6je-
nul, terminandu-se la conflu-
en%a acestor ape, cu Piscul-
DornnuluI, in com. Drajna-de-
jos, avênd ca piscurI : Ceta-
eaua, La-Cruce, La-Piétra si
Piscul Dornnula
Dealul dela S. si S. E.
numit Ciocracul cu piscurile
Scafele si Malul - de - rasuna
(v. 1. r.)
PoenI sunt : Proscanul, Pe-
Vale, Vaduri, Chilia, Grópa-
OaneY, Gr6pa-Larga, Grópa-
Cornulul. Po6na.
Surpaturl marl' are una, nu-
mitä cloua sanOri : Hula
mal principala, Intre Gradiste
Muchia luT Mrpala.
Dealurile a si b au direc-
Ounea N. S., lar dealul c di-
recOunea E. N. E. spre V. S.
V. Dealurile sunt acoperite In
cea mal mare parte cu padurI
tinere de fag, stejar, plop, a-
nin, etc., si res tul cu finge,
semanaturI i livecy de prunY.
Comuna e udatä de riurile :
Teléjen, Drajna i Ogretinu
valcelele DragomireT, Valea
cu jugastri, Valea Podurilor,
184
Grópa Oie, Proscanul, Pe-
Vale, Grópa-Chiliilor, Grópa-
OaneY, Grópa-Largd, Grópa-
CornuluT,Gr6pa-CetAteleT, Fun-
dul PoeneY, Sila, Voichita, Po-
dorénca, Apa-Dulce i Sdrd-
telu.
Se mArginesce cu comunele:
Ogretinu, Cera§u, Isvórele,
Homoriciu, Tei§ani §i
de-1V1unte.
DRA.JNITA, isvor cu apd mine-
raid care contine clorure, sul-
fate i carbonate alcaline. A-
pele coprind in litru urmil-
tórele proportiuni :
Clor o o46o
Acid sulfuric . . o.o861
Calce o I400
Magnesie . . . . 0.0330
Materiile solide coprinse in-
tr'un litru de apd din Valea
DrAjnita sunt ioo.o88. (Anua-
rul biurouluT geologic).
DRAJNIJIA, poiénA frumósd
com. Cera§u, plaiul Teléjen,
ce servd de pd§une.
DRAG-AICA, piscul cel mai insem-
nat i tot-de-odatd unicul
com. Gornetu-Cricov, plasa Cri-
cov, numit ast-fel, pentru-cd
la pólele lui sunt intinse li-
ve0 de prunI i lin, de unde
6meniï, cari merg la titrgul
www.dacoromanica.ro
184
Drdgaica, cosesc nutretul
necesar pentru acéstd ch16-
torie.
DRXGANÉSA, virf de deal, com.
Valea-Lungd, plaiu Prahova,
numit ast-fel dela v6duva u-
nuY om, anume DrAgan, ce
a avut hodae in acest virf.
Ad i se gdsesc isróre de apd
sdratd. Altd-datd de aci se es-
trdgea Inseminate caldild(1 de
pleura (Neili).
DRXGÀNÉSA, sat, face parte din
C. R. Provita-de-jos, pl. Pra-
hova. Are o pop. de 530 loc.
(255 b. 275 I.)
DRXG.INkSA, pise in partea de
S. §i V. a comuneY Provita-
de-sus, pl. Prahova. ST-a luat
numele dela o femeie ceo
cherna Dragna. Pe acest pise
cresce tufuri de 'Allure i pe
alocurea este acoperit cu iérbd
pentru pd§une.
DRXGANP.SA-RACOTA, moie a
statuluï, pe care la 1864 s'au
improprietdrit locuitoriï din
com. Provita-de-jos, plaiu Pra-
hova.
DRAGANESCI, sat, face parte din
C. R. DrAgdnesci, pl. Câmpu.
185
DRA.GXNESCI , comunt rura14,
plasa Câmpu.
Este situat4 pe malul stIng
al riului Prahova, la 30 k. m.
departe de capitala judetulut
Ad i e re.yedin(a /5/11.yei
Se compune din 3 cAtune
Dr4g4nescï, Meri si Baraic-
taru-Br ebu, avênd o popula-
tiune de 1672 loc. (844 b. 828
f.), in plus 15 familii" de ti-
ganI, call se ocup4 cu agri-
cultura i fier4ria.
Cap'f de familie sunt 420:
contrib. 315; case de lo-
cuit 322.
In comunO, sunt trel bise-
rid : una In Baraictaru (v. a.
n.) si dou6 in cAtunul de re-
sedint4. Dintre aceste dou6,
una s'a fondat la a. 1667, dup4
cum se constat4 din urmOtórea
inscriptiune «AcéstA Dumne-
dvéscA bisericA, ridicatà din
temelie si o au zidit p6'n4 in
savirsit si o au infrumusetat
cu ostenéla cinstituluY si de
bun4 ruolA D-1M Serban Can-
tacuzino Vel Postelnicu. A-
cum in qilele luminatulM Rad
Leon Voivod, Intru pomenire
vesnic4. a D-lta si p4rintilor,
fiind ispravnic Négoe VAtaf,
16tu 7175 (1667)».
Din acésta se adeveresce
cä acéstd bisericA, cu hramul
«sf. Nicolae» s'a cllidit de
www.dacoromanica.ro
D 185
fostul domn al t6rel' Roma-
nesd *erban Cantacuzino, care
a domnit intre anil" 1679-1688,
mal nainte de a fi domn, in
timpul domniel 10. Radu Leon
VocIA, care a domnit intre
niT 1664-1669.
A doua biseria. este «Ca-
pela Fratilor Xenocrat» cu
inscriptia : «Intru slava, cinstea
si lauda Prea sfinteT i de
viét4 fAcOtóre Treirnt Acést4
sfint4 si cinstin ortodoxtt
seric4, la care se prAsnuesce
hramul « Sfintilor ImpOrati"
Constantio si Elena» al sfin-
tuluT Erarh Nicolae si al sfin-
tului: Mucenic Mina, s'a ri-
dicat din temelie i ostenéla
a Fratilor Xenocrat Teodor,
Atanasie si Constantin si de
sora D-lor Anastasia Xenocrat
proprietaii fiind ai moiei DrA-
ganesci din districtul Prahova,
spre a se proslAvi D41.11' Dum-
nedeu si Mintuitorul Isus Chris-
tos i spre a numitilor ctitorY
sufletéscA i vesnica pome-
nire 1 a pArintilor lor. Ince-
pâ.ndu-se zidirea din temelie
la anul 1857, fiind Caimaca-
mul rel' M. S. Printul Alec-
sandru Dimitrie Ghica, cu bla-
goslovenia P. S. S. Mitropo-
litul D. Nifon, i s'au sAvir-
sit in duele Prea
Nostru Print .Domnitor Prin-
186
cipatelor unite Moldovia
Valahia Alexandru I6n I, la
anul i 86o, luna Octombrie».
Locuitorit se ocupd numaT
cu agricultura. Produsul mun-
ceT '1 desfac la orasul Ploeseï.
177 locuitorT s'au improprie-
tdrit la a. 1864 pe mosia Drd-
gdnesci, dându-li-se 679 h. a.
si 36 pe mosia Baraictaru-
Brebu, când li s'au dat 168
h. a. paniênt. El. au 378 cal'
epe, 387 vaci, 592 bol', 59
bivolY., 5357 ol si 652 pore.
In raionul comuneT, pe apa
Vkndu e o pivd si o mórd,.
Sc6la existd In comund dela
1869. Localul e proprietatea
comunel. S'a frecuentat in a-
nul trecut de 54 copii, din
numèrul de 326 copiT (172 b.
154 f.), Cu vêrsta de scóld. Cu
intretinerea personaluluT sta-
tul cheltuesce anual 1566
Sciu (arte 107 bilrbaz,7 si 7femcY.
T6tä suprafata comunei e
de 4500 h. a. pArriênt.
Nici tuTcd, nid vin nu se
tabricá in comund.
Borangicul se cultivä nu-
mai pentru trebuintele casnice
si In micd cantitate ; stupT cu
albine sunt 71.
Pdmêntul priesce bine la
tern. cultura. Terenul cultiva-
bil produce : 32630 h. 1. grâu,
1956 h. 1. orz, 213 h. 1. ov6z,
www.dacoromanica.ro
n 186
206 h. 1. meit, 2 2 498 h. 1.
porumb. Dintre pomi roditorT
sunt : 75 mer1, 57 peff, 253
dulf, 45 ciresT, 17 nucT, 315
prunT.
Un h. a. livede cid pênd la
2 care de fin.
Comerciul se exercitd in co-
mund de 8 cârciurnarT.
Veniturile comuneT se urcà
la tifra de 13.133 lei (zecimile
si presta-tie) si cheltuelile la
11.749 leT anual.
Sosele vecinale '1 Inlesnesce
comunicatia cu comunele Cor-
nurile, Hátard,u i Baraictaru-
Brebu.
Teritorul comunei e brdz-
dat de 5 movile, cari au ser-
vit drept barierT, dupá cum
se spune, In invasiunile Un-
gurescï. Pe ele ac,IT se cultivd
diferite cereale.
E udatá de riurile Pra-
hoya, Cricovu-Sdrat si pârâtil
V'átndu.
Se mArginesce la N. cu com.
Cornurile, la S. cu com. lIdt-
cArdu, la V. cu com. Gher-
ghita si la E. cu diferite mo-
vile, pe cari le udd pârttul
Cricovul-Stirat.
DRA.GANESCI, vdlcea, com. Pro-
vita-de-jos, pl. Prahova, care
se vérsd In riul Provita, tot
in raionul comuneT Provita-de
187
jos din care isvorAsce, i dup.
ce priimesce de afluente pe
vAlceaua Cerbulut
luat numele dela pA-
durea DrAg-,4nésca.
DRAGHICIU, fantanA, com. 1-Itirsa,
pl asa Podg-oria.
DRUMU-AL-MARE, numire ce se
maï d cAtunuluY. MA1Aesci-
de-sus, com. MA1Aesci, plaiu
DRUMUL BAICOIULUY, trup de
p'ádure a statuluï, In Intindere
de 67 h. a. care ImpreunA Cu
trupurile : GAgénca (1o6 h. a.),
Degerati (62 h. a.) si Gura-
Cumetri (185 h. a.) forméza
0.durea Alisl6nca sau GAgeni-
Mislea..
DRUMUL DE PIÉTRA, fost drum
pi etrit prin p6.durile comuneT
Ghirdovenï, plasa Filipesa
Pe acest drum ne poves-
tesc bOtranii s'a luat la in-
trecere Radu-Negru, calare pe
o iépA. négrA, cu un T'Atar, si
In dreptul unuï lac ples-
nit Yépa. De atundf i pénä
pAdurea i lacul s'au nu-
mit si se numesc «Negri».
DRUMUL-TXTARILOR, cale prin
care castrul Roman oGradis-
www.dacoromanica.ro
187
tea» comunica cu cele-l'alte
pArti' ale Daciasi care trecea
prin FAget i desfiintatul sat
StAnesci", si se lega la gura
Teisanilor cu marea sosea Im-
care se crededup6.
spusele 12,6trLnilorc6, trecea
prin comunele : Boldesa
gurelele, Scäioï, Gura-Viti6-
ra VAleni-de-Munte, Homo-
rIciu, Isv6rele, 1\Ineciu-PA-
m6nteni , hineciu-UngurenY ,
cAtunele : Valea-LargA si Plae-
tul, apoi de aci se Indrepta
pe albia Teléjenuluï, pe Va-
lea Draculul in sus, si trecea
In Transilvania, pe la Poicrq-ia-
Fetel.
Pe acéstA cale a comunicat
acest castru cu cele-l'alte ce-
t6.tY din Dacia Superi6rA si cu
cele din Dacia Meridionald.
DUCA, deal in partea de V. a
com. Margineni-de-sus, plasa
Filipesa A fost plantat cu
vitá., dar s'a distrus din causa
filoxera Astá,-sli servA pentru
pAsunatul vitelor.
DUCULUY, deal, com. Bréza-de-
jos, plaiu Prahova. Parte din
acest deal este acoperit cu
prunl, nucl, aluni, etc. ; lar
parte servesce pentru ptisune.
DIDASCA, iaz, rupt din 1.11.11 Pra-
188
hoya, care trece prin com.
DL-monesci, pl. Filipesa
DULBANULUY, plait la S. de com.
Tarlescl', pl. Teléjen, pe care
se afiA pddure i locurY de p6.-
§une.
DULIGA, vAlcea, com. PAcureV,
plasa Podg-oria.
DUMBRAVA, poiénA, com. Di-
' esc'í, pl. FilipescI.
DUMBRAVA, padure a statuldf
In intindere de 575 h. a. pen-
dinte de com. CocorAsci-Misli,
pl. VArbilAu, care, impreunA
cu trupul CocorAscï (1883 h.
a.), formézA pAdurea Cocorasci.
Ambele trupuil se despart
prin apa MisleT.
DUMBRAVA-MICA, trup de pa-
dure a statuluY in intindere de
4o h. a. pendinte de com.
Scoilerii", pl. Prahova, care,
Impreunä cu trupurile : Dum-
brava-Mare (35 h. a.), Runcu
6o h. a.), si Plaiul (55 h. a.),
forméza pAclurea «Vatra M-rel"
Mislea».
DUMBRAVA-MARE, trup de p6.-
dure a statuluY in intindere de
35 h. a. pendinte de com.
ScoilenY, pl. Prahova. (Vec,li
Dumbrava-MicA).
www.dacoromanica.ro
D 188
DUMBRXVESCI, sat, face parte
din C. R. MAIAesci, pl. Val--
biau. Are o pop. de 529 loc.
(291 b. 238 f.) Aci e o bise-
rica care s'a zidit din temelie
la a. 1882, cu ajutorul locui-
torilor.
DumBRÀvkuA, deal, com. Stram-
beni, pl. Varbilttu.
DUMBRAVPUA, vale, com. Cos-
minele, plaiu VArbilitu.
DUMITRU (Luf-), vale, isvorAsce
din Virful ClAbucetuluY i se
vérsA in paxaul Telejenelul,
raionul com. MAneciu-Ung-u-
reni, plaiul Teléjen, din care
isvorAsce.
DURDA, deal, com. Provi0.-de-
jos, pl. Prahova, numit ast-
fel dupe numele locuitorilor
carY 1 poseda. E acoperit cu
pAdure mAruntA §i la pólele
lui sunt 1iveT, islazuff, pomY
se cultivA porumb.
DURDUCU-MARE, trup de pa.-
dure a statuldf, care, impreuna
cu Durducu-Mic, Palanga
LAstaru, forrnézA pAdurea A-
ricesd, pendinte de com. AH-
cesa pl. Filipescï.
DURDUCU-MIC, velY Durducu-
Mare.
189
DUTCA, munte ce traverséza mij-
locul com. Predealu, plaiu
Peles, situat intre muntele Za-
mura, Urechia si Sorica.
Este renumit pentru padu-
rile sale de fag, stanele de
oT, bogatele luY pasuni" si lo-
curY de fin ete.
Acest munte a fost vindut
la 1821 de biv vel Logofè't
Chrisoscoleu D-neY Sachelarie,
apoi: a fost cumpërata de ma-
E.
EDERA, deal, com. Ederile, plasa
Filipesd, pe care se cultiva
16V2 h. a. vie.
EDERA, padure a statuluT, pl.
Filipesd, in intindere de 350
h. a.
EDERA-DE-JOS, sat, face parte
din C. R. Ederile, pl. Fili-
pesef.
EDERA-DE-SUS, face parte din C.
R. Ederile, pl. FilipescI. Aci
e resedina comunei.
EDERILE, comuna rural, pl. Fi-
lipesci".. Se crede ca-sl a luat
numirea dela edera ce este si a
fost in mare cantitate in pa-
durea din raionul acesteT co-
mune.
Este situat4 pe malul stang
www.dacoromanica.ro
D 189
rele Ban Alessandru Filipescu.
La 1846 a fost hotarnicit de
inginerul G-. Fischtum.
Asta-di se stapanesce de M.
S. Reg-ele Carol si a fost cum-
p6rat la 1882, Impreuna Cu
alt1 muntY, dela D-1 N. Cre-
ulescu, pe pretil de 400.000
leY. D-1 CreVulescu 1 stapanise
dela fratele s6u Scarlat, iar
acesta 1 poseda prin cump6-
ratóre dela familia Filipescilor.
al riului Cricov, la 30 k. m.
departe de capitala judepilui:
si la 1 1 k. m. de a plaseT.
Se compune din 2 catune :
Edera-de-jos si Edera-de-sus,
avênd o populaOune de 927
loc. (47o b. 457 f.), In plus 1 o
familiï de ViganT.
CapY de familie sunt 211 ;
contrib. i8o ; case de locuit 21 i.
In comuna e o singura. bi-
serica, reparata in anul 18(514,
deservitt de un preot.
LocuitoriT pe ranga putina
agricultura se mal' ocupa cu
lemna'ria si caramidaria. Pro-
dusul munceI 1 desfac la Plo-
esd.
In raionul comuneY, pe apa
Cricov, e o móra de ma'cinat.
170 locuitorT s'au impro-
prietarit la 1864, cand li s'au
196
dat 504 h. a. EI au rg caï
epe, 1x0 vad, 200 °I 165
pord.
Sc6la datéza in comund dela
1877. CopiT in vêrsta de sc6la
sunt 128. Sciu carie roo bar-
ba(' _Iona.
Pe teritorul acesteT comune
nu sunt ape minerale, insa se
afla mine de lig-nit, inca ne-
exploatate.
In ultimil" 4 anY nu s'au fa-
cut prune de loc. Stupi cu
albine sunt 40. A patra parte
din terenul comund e priel-
nic cultureT ; restul e muntos.
Dintre poni roditort sunt :
400 merY, 200 perY, 5o dudí,
55 ciresY, 250 nud.
Comerciul se exercita' in
comund de sése carciumarY.
Venitul comuneT, cu r6tna-
s4e cu tot, e de 6639 leT
cheltuelile de 3431 leI anual.
Cu cornunele vecine se légit
prin drumurY naturale, afara
de MorenT i Valea-Lunga,
unde sunt sosele.
E brasdata de dealurile :
Virful Babi, Dani si Virful
CornetuluT , cari servesc de
pasune vitelor locuitorilor.
F.
FA'VA, deal in partea de E. a
corm Moreni, pl.
www.dacoromanica.ro
190
Mara de rid Cricov, co-
muna e udata de vaile : Ba-
toguluY, Ruda si Grosetu.
ELDTEUL, vale, com. Filipesci-
de-Padure, pl. Filipesd. Pe a-
cestii vale sunt mine de air-
buid de pna!nt, carY
nc"z4 dala 1884. Pc ace'st4 vale
se presuptize a fi pcurA.
EPISCOPIEY, (Virful-) virf de deal
situat la Sud de Virful Nucet,
com. Gornetu-Cuib, pl. Pod-
goria. Este acoperit cu vie si
s'a numit ast-fel pentru-ca in
vechime lângit acest virf a
fost metocul EpiscopieY Buzau.
EPuRAui., riu§or, care impreund
cu pArá'ul Stanca se vérsa in
riul Teléjen, la p6lele monas-
tire1 Sinaia.
EPURE, vale, isvorasce din mun-
tele Clabucet si se vérsa in
riul Teléjen, pe malul stLig,
in raionul com. Maneciu-Un-
gurenT, plaiul Tel6jen.
EZENI, sat, face parte din C. R.
DArmonesci, pl. Filipesci.
Mai t6te dealurile com. Mo-
reni sunt acoperite cu va,
191
FA4A-CAPRET, poiéna, corn. Ari-
cesci, pl. Podgoria. Aci pasu-
néza vitele locuitorilor. Ser-
vesce ca islaz de fin.
FA.TA-CAPREI, deal, com. Carbu-
nesci, pl. Podgoria, pe care
nu se sémana nimic, si care
serva de islaz pentru vite.
FATA-LUY-CRAIt, poiéna In par-
tea de N. a com. Cerasu,
plaiu Teléjen. Sc (lice di act.
a avid loe un reYsboifi hare Ro-
vidnX UngurY syi cd in a-
cestit lufit6 ar fi peril un Craifi.
De la acest craiti s'a numit
ast-fel acésta poiéna.
FATA-G-AVANEY, munte In par-
tea de E. a com. Predealu,
pl. Peles, la hotarul téreT, din
care isvorn.sce «Valea Azuga».
Acest munte, impreuna cu
Susaiul, Costila, Unghia-Mica,
Retivoiul, jurn'étate din La-
cul Rosu, Virful lui Dragan,
apartinea, din timpurile cele
mal vechT, familieI Dudescilor.
La a. 18o4 a trecut in po-
sesiunea unui." camatar, numit
Stefanache Baltaretu (Vec,IT
Susaiul, munte).
Asta-c1ï se stapanesce de M.
S. Regele Carol I, si a fost
cumpèrat, impreuna cu totT
rntin0 aratatI mai sus, in Maitl
www.dacoromanica.ro
191
1892, dela .Manuk-Bey, pe
pretul de 850.000 let
FA fA-LUY-GHEORG-HE, (Muntele-),
padure particulara supusa re-
gimulul silvic Inca din anul
1883, pe mosia Muntele Fata-
lui-Gheorg-he, com. Maneciu-
Ungureni, pl. Telejen.
FATA-LUY-GHEORGHE, munte
N. de com. Maneciu-Ungu-
renT, pl. Te1jen, pe care I
ucla Valea Ciumernicu (la S.)
Valea Négra (la N.) Partea
de Est o uda 611 Teléjen.
FATA-LIA-LOAIOTÀ, loc isolat ,
com. Teisani, pl. Teléjen.
FATA-PTETRET, deal, com. Valea-
Lunga, pl. Prahova, numit
ast-fel dela pietrile ce se ga-
sesc aci.
FATA-vIEI, padure, vecp Drago-
mirescu.
FACXENI, sat, face parte din C.
R. Maneciu-UngurenY, pl. Te-
léjen, situat In partea de S.
V. a comuneY,
Se crede cà acest catun a
existat ca sat maY mare i sub
alt nume, i ca o ciuma na-
prasnica cat o fi d'atund nu
se scie spun bOtraniT, ar fi
/92
secerat aprópe tótä sufiarea
intreguluT setulq, i cà ceT
carT maT remesesere. in viéVá
au fugit in lume de gir6za pus-
tiulut ce se intinsese peste
satuI lor.
Avusesert biserica lor, ale
cereT urme se -ad (up' in
gradina locuitorula Bucur fi-
(In u, i sosea regulata, ce mer-
gea pe valea riuluT Telejenel,
pe'ne, in Ardeal.
In urma ciumet cât timp
va fi domnit pustiul in satul
unde e cetunul Fe.caent
ac,IT
nu se scie. Se scie numaT
si din b'ettin in betran a re-
mas povestea : mocaniT
de dincolo, veniV cu oile peste
plaiurt au dat peste acele case
pustiite, nu tocmaT vecht
se asedare, in ele. Intre cei
veniV fu si o femeie din 0-
nutul Se.cuilor, de profesie
mordrira, care isT fe.cu o móre,
pe paraiasul din sudul se.tu-
culuT. M6ra avea o róte., si de
óre-ce poporul la móra cu o
1.60, i-a is i 'T dice chiar
«fiice.u» cetunuluT din nou infi-
irqat i-a dat numele de «Fa-
cenT» ; iar p&r&iasulut pe care
era asedatd mera 'i-a remas
numele de «Sdcuianca» dupe,
numele inutuluT din care ve-
nise morer4a. Acest atun se
credo a fi cel inaX vechit din
www.dacoromanica.ro
192
tóte cetunele com. Máneciu-
UngurenT.
Intre cdtunul de adY Face-
enT si intre satul FAce.eni, si-
tuat pe malul stâng al Bor-
ceT, din plasa Borcea, jud.
locuitoriT cred cä esi-
stä o strinse. legeture.. Lo-
calniciT acestui sat, fiind vecT-
nic fugeritT de catre <<neamu-
rile pdgane» parte din eT s'au
resnit d'aicT si au format sa-
tul «Fe,caeni» dupe malul
Borcet
CAtunul re.ce,enT are o pop.
de 97 loc. (47 b. 50 f.)
FAGETUL, sat, face parte din
R. Drajna-de-jos, pl. Teléjen.
Are o pop. de 423 loc. (215
b. 208 f,) In raionul acestuT
cetun, pe apa Drajna, e o
móre,.
In apropiere de riul Drajna
sunt doue helesteie : unul cu
o suprafa0 de 400 m. p. in
care se ghsesce multk cara-
cudA, i altul mal sus cu mult
mal mic §i maï adanc, acope-
rit cu trestie.
LocuitoriT acestuT cetun au
inut mal nainte de Drajna-
de-sus, in raza cereia au fost
improprietexiV la 1864. Acest
ctun este fOrte aprópe de
Drajna-de-sus, In cat fonnéza o
193
singura grupa de locuinte, pe
când de Drajna-de-jos e sepa-
rat prin distante de 3-8 k.
m. Acest catun tine de sec-
tiunea sc6leT din Drajna-de-
sus, si locuitoriT lui sunt eno-
riasT ai bisericei de ad.
FAJIILOR (Virful-), virf de deal
situat la N. de com. Gornetu-
Cuib, pl. Podgoria, acoperit
Cu padure.
FA.URLSA, pârâ,u, isvorasce din
jud. Dambovita , dela com.
Gura-Ocnitei, trece printre ca-
tunele Pleasa i TuicanT, si se
vérsa in Cricovul Dulce, pe
t6rmul drept, in raionul com.
Moreni, plasa Filipesci.
F1NARI, sat, face parte din C.
R. Crivina, pl. Crivina.
vâlcea, com. Aposto-
lache, plasa Podgoria.
IANTINA, vale, com. Gura-Vi-
plaiu Teléjen.
FANTANA, vale, com. Târlesci,
plaiu Teléj en.
FANTANA L'Uf DMMAN, fântána
loc isolat, la V. de com.
Slanicu, plaiu Varbilau.
FANTANA-bE-LE.A.C, fâ,ntâna in
www.dacoromanica.ro
193
padurea numita Ghirdovérica,
pl. Filipesci, din care se iea
apa de locuitori, contra frigu-
rilor.
FANTANA-DE-LEAC, isvor Cu apa
ce are miros de puci6sa, com.
Podeni-Vechi, plasa Podgoria,
pe care locuitoriT o intrebuin-
téza la «Isvorul Tamaduirei»
ca leac In contra diferitelor
1361e, i multi din el se tarna-
duiesc.
FA.NT1NA.-DE-LEAC, fântâna in
cat. Mdcelaru, com. Câmpina,
plaiu Prahova, de unde in
diva de «Isvorul Tamaduirelo
poporul, in credinta la se
duce de iea apa, pentru a
sp6la pe cei ce sufbr de ()chi.
FANTA.NA-DE-LEAC, isvor, îï la
nascere din raionul com. Gor-
netu-Cuib, plasa Podgoria, se
vérsa in valea Beni, tot in
raionul com. Gornetu-Cuib, si
amêndouè in valea Nuceténca.
FINTA.N.A.-DE-LEA.C, bogat isvor
de apa minerala, intr'o posi-
tiune f6rte incântat6re, inco-n-
jurat de paduri, vii i livedi
de pruni, com. Grornetu-Cuib,
plasa Podgoria. Ata sa con-
(ine .fier fi jwcio'sd. Acesta lo-
calitate este pe proprietatea
13
194
monenilor GornenY §i CuibenY.
Apa se intrebuintéza de bol-
navY fie pentru Mutt, fie pen-
tru bat
FÁNTANA RADULUI, riulq nu-
mit i Ograda, ce isvorasce
din marginea com. Batesd,
pl. Crivina, i se vérsd in apa
Leaotu, in fa%a bisericeY.
FANTA.NA-RECE, localitate in par-
tea de E. a SlaniculuY, ar-
(Jatä in c6sta unuY deal. De
aci isvordsce o apd fórte rece
uOra, la Mut.
FANT.A.NA-TIGANULUY, localitate
isolata langd M-rea Mislea,
plaiu Prahova, uncle Radu
Veda Calustiru se bate cu La-
iot Basarab, la anul 1535. Radu
Vodd bate .te Laiot Basarab
laYc, fin.preund cu top boerii'
cluiSti C2711 sfiune Fotino.
FANTA.NELELE, sat, face parte
din C. R. Fântanelele, pl.
Cricov.
FANTANELELE, comuna rural,
plasa Cricov. Se crede a fi
f6rte veche. Despre infiirgarea
eY nu se scie alt nimic, de cat
ca la inceput a fost formata
numaY din satul MazalI i cd
maY tardiu, ar fi venit un
boier, probabil din inutul Ar-
www.dacoromanica.ro
F 194
dealuluY, cu calY-v,a 6menY
s'au arc,lat in partea de
V. a comuneY, i au construit
case §i bisericd, §i au format
catunul Ungureni, desparOte
intre dânsele prin garla Va-
lea Cosh', garla periodica.
Este situata la p6lele Dea-
luluT-Mare, ?titre vaile : CosiY
Valea-luY-Stan, la 35 k. m.
departe de capitala judquluY
§i la 18 k. m. de UrlatY, re-
edirqa. plarY.
Se compune din dou6 ca-
tune : MazalY i UngurenY, a-
v'ènd o populaViune de 1112
loc. (623 b. 489 f.), dintre carY
5 familiI de iganY, 2 familiY
BulgarY 0 2 familiI GrecY.
CapY de familie are 260
190 contrib. 239 case de locuit.
In comuna sunt 2 bisericY
una in MazalY, fondata in anul
1786 de fraOY BozienY 0 re-
parata in anul 1866, ia doua
In cat. UngurenY, fondata la
a. 1802 de EnuVi i so0a sa
Ecaterina. Ambele au hra-
mul «Adormirea M. D.» §i
sunt deservite de 2 preoV.
De cand viile s'au filoxerat,
locuitoriY se ocupa numaY cu
agricultura. EY desfac produ-
sul muncei lor la ora§ele Plo-
escY §i Mizil.
Pe vaile din sat sunt 2
morY cu abur.
195
Parte din locuitoriT cornu-
nei mop enT. 86 s'au im-
proprietarit la 1864, pe mo-
§iile Marzea, Dr. Severin, Ba-
la§a Cirianu, Manolache Bo-
zianu i Nicolae Paclénu, cand
li s'au dat 275 h. a. ET au
ioo caT i epe, 1°5 vacT, 900
oï, 318 porcT §i 264 bol.
Sc61a exista in comuna dela
1879, insa a fost de maT multe
orT intrerupta din causa ca
n'avea local propriu. In anul
trecut a fost frecuentata de
40 elevY §i 2 eleve. Scht carte
74 bdrbap fi 9 fond. Cu in-
trginerea personaluluT se chel-
tuesce anual 1o8o leT.
Tot teritorul comuneT ocupa
o suprafga de 1385 h. a.
Vin nu se maT fabrica de
cand viile s'au filoxerat.
Cultura albinelor §i a ganda-
cilor de matase este f6rte nein-
semnata; stupi cu albine sunt 6o.
Pamêntul e prielnic la t6ta
cultura. Terenul cultivabil pro-
duce anual cam 4000 h. 1.
grau, 800 h. 1. orz i143o h.
1. porumb. Dintre poniT rodi-
tori 500 merT, woo perY,
5o duc,II, 50 cire§1, 100 nucT ;
iar liveslile dau anual cam zoo
care de fin.
Comerciul se exercita in co-
muna de 5 carciumarT.
Veniturile comunel' se urca
www.dacoromanica.ro
195
la Ofra de la 2929,17 §i chel-
tuelile la 2917,18.
In comuna sunt 2 sosele :
una I inlesnesce comunica0a
cu comunele : Conduratu
Vadu-Sapat §i a doua intre
comunele : Mizilu i Ceptura.
In partea de N. a comuneT
se intinde o culme de dealurT,
call nu sunt de cat ramifica-
OunT ale Dealului-Alare, §i
care aci pórta numele de dea-
lul Valea C44.1." i Valea-luT-
Stan, odata acoperita cu vii". De
cand s'au filoxerat aceste dea-
lull.' se cultiva cu porumb
gran, iar parte se lasa pentru
pa§unatul vitelor.
Este strabatuta de Valea-Co-
§iT i Valea-luT-Stan (v. 1. r.), a-
fara de garla Ceptura. Prin cen-
trul comuna trece un mic §ant,
care in timPurile ploi6se vine
aa de mare in cat inéca t6te
gradinile pe unde trece.
Se marginesce cu comunele
Inotesci, Conduratu, Mizilu
Ceptura Vadu-Sapat.
PANT ÁNELELE, proprietate a E-
foria Spitalelor civile din Bu-
curesa, fosta pendinte de schi-
tul Gaiseni, com. Fantanelele,
plasa Cricov, in intindere de
183 h. a. terte arabile i finge,
care pe periodul 1888-93 s'a
arendat cu 3720 leI anual,
106
FELIG-A, plaiti, la S. de com. Tar-
lesd, plaiu Teléjen, pe care se
afla padure §i. locurI de pMune.
FELIGA, deal in raionul com.
Sangeru, pl. Podgoria, pe care
se cultiva vie §i sunt livegI
de prunY.
FETICA, valcea, com. Paulesd,
plasa Tèrg§oru.
FETET (Valea-), isvor de apa mi-
nerala in cat. Butenï, com.
Predealu, plaiu Pele, pe Do-
meniul Corónd, in apropriere
de gara Bu§tenT. Apt sa con-
(hm pucidsit fi fiend acii n'a
fose analisatd. Isvorul e situat
pe loe §es.
FETEf (Valea-), vale, isvorasce
din pc5lele de N. V. ale mun-
teluT Dutca, face o mare curba
spre S., ja apd direcOa dela
E. spre V. §i se vérsa in riul
Prahova, pe . 6rmul stang, la
N. de catunul Bu§teni.
FETIFOIU, munte, com. Predeal,
plaiu Pele, ce servesce de li-
mita intre judqul Prahova
§i Transilvania, intre valea
Ra§n6veY, paraul Predeal i
gara Predeal.
FETELE, deal la V. de com. CA-
lugarenY, plasa Cricov.
www.dacoromanica.ro
F 196
FETELE-GRÁULIA, trup de 0.-
dure a statuluT in intindere
de 175 h. a. pendinte de com.
Prov4a, plaiu Prahova, care,
impreuna cu trupurile :
gura h. a.) §i. Irimesd
h.(35
(200 h. a.), forméza padurea
Valea-Pietrd (v. a. n.)
FIARELOR, vale, uda partea de
E. O S. a ca. Nistoresd, com.
Bréza-de-sus, pl. Prahova, se
indrépta catre S. E. O se vérsa
in riul Prahova, in raionul
com. Bréza-de-Sus.
FILIPASCA, padure particulara
supusa regimuluT silvic incá
din anul 1883, pe mo§ia Fi-
lipésca, com. Drajna-de-jos, pl.
Teléj en.
FILIPESCI, plasa, se marginesce
la S. E. cu plaOle Têrooru
§i Varbilau, de care se des-
parte printr'o linie °hilcá spre
drépta, incepênd dela com.
Margineni i trecênd pe la
E. de comunele : Darmonesci,
Aricesci §i Baicoiu.
La N. se marginesce cu
plaiul Prahova, de care se
desparte printeo linie drépta
dusa din plaiul Varbilau (E.),
pêna la judqul Dambov4a (V.)
§i care trece pe la N. de co-
munele : Ederile i M4gureni.
197
197

La S. V. se marginesce cu Partea de S. a acesteT plasT

jud. Dambov4a, de care se
desparte printr'o linie (Aplica
dela drépta spre stanga
care trece pe la V. de comu-
nele : Margineni, Ghirdoveni,
Moreni si merge pana la V.
de com. Ederile.
Din punctul de vedere ad-
ministrativ, plasa Filipesd se
compune din 16 comune ru-
rale, afara de Filipesci-de-Targ,
care e comuna urbana, adica :
Aricesci, Baicoiu, Calinesci,
Darmonesci, D4esci, Ederile,
Filipesci-de-Padure , Floresci,
Ghirdoveni, Haimanalele, MA-
gureni, Margineni-de-jos, Mar-
gineni-de-sus, Moreni, Nede-
lea si Tintea.
Resedirga subprefectureT e
In comuna Filipesci-de-Targ.
Cea maT ¡populata, comuna
din plasa Filipesci e Baicoiu,
apoT vin Magureni i D'armo-
nesci. Cele mal putin popu-
late sunt : Calinesci, Floresui,
Margineni-de-sus i Haima-
nalele.
COMUNELE IH.A.IA.
este sésa si productiva in tot
felul de cereale. ProducOunea
este f6rte abondenta,
apelor ce o ud..
Partea de N. e delur6sa,
prielnica, viteT i liveslilor de
prunT ; partea de V. e acope-
rita cu padurT seculare.
Intinsa campie dintre riul
Prahova, Tintea i BaicoT, nu-
mita Brancioc, este fórte pro-
ductiva in grane ì porumb
(v. a. n.)
In partea de N. locuitoriT
plaset se ocupa cu fabricarea
rachiuluT, viticultura, trans-
portul lemnelor din padurT
al pacureT, iar a acelor din
partea de Sud e numaT agri-
cultura, dei mulV se maT in-
deletnicesc cu fabricarea va-
ruluT negru, facerea vaselor
de lemn i altor articole din
lana i pèr de cal.
In plasa Filipescï, dupä cum
se vede in tabloul de maT jos,
se cultiva 523.50 h. a. vie,
adica :
COMUNELE

Baicoiu 6 50 Magureni . . . . 10! 50

Calinesci 48 50 Margineni-de-jos 30 50
Ditesci 56 Margineni-de-sus 38 50
Edera 16 50 Moreni 57 --
Filipesci-de-Pad 168 50 523 50

www.dacoromanica.ro
198
RiurY principale are : Cri-
covul Dulce, Prov4a §i Pra-
hoya.
Din punctul de vedere al
plasa Filipesci s'a
impaqit in 16 parohiY, aVand
§i iii filiale.
I) Parohia Magureni, Cu bi-
serica parohiala «sf. Treime»
compusa din catunele : Pa-
rósa i Cocorsci-Capli, a-4nd
ca bisericA filial «sf. Dumitru».
Parohia
dure, cu biserica parohiala «sf.
TreT ErarhY» compusa din cat.
Sili§tea-DealuluT, avênd ca fi-
lìal «Nascerea M. D.»
Parohia Edera, Cu bise-
rica parohialb. «sf. Voivocp».
Parohia Moreni, cu bise-
rica parohialA «Schimbarea la
fa0» compusa din caunele
Tisa, Stavropoleos, Tuicani,
Plea§a, avênd ca filiala bise-
rica «Adormireao.
Parohia Ghirdoverd, cu bi-
serica parohiala «sf. Voivosh».
Parohia Haimanalele, cu
biserica parohialA «sf.
compusä din cat. Mo-
nastirea MaginenI, avênd ca
filiaa bis. «sf. Dumitru».
Parohia Ditesci, cu bise-
rica parohialA «sf. VoivogY»
compusA din cAt. Séca (Fili-
pesci-de-Térg),
Parohia Mtirgineni-de-jos,
www.dacoromanica.ro
F 19 8
cu biserica parohia16, «Ador-
mirea» compusä din cat. Ma-
gineni-de-sus, av'ènd ca filiald
bise rica «sf. Apostoli».
Parohia Nedelca, cu bise-
rica parohiala «sf. Voivop.
to) Parohia DiirmonescY, cu
biserica parohiala «sf. Nicolae»
compusä din cat. Ezeni §i BrA-
tA§anca-UngureM, avênd ca
filialA biserica «sf. Grheorghe».
i) Parohicc Citlinesci, cu
biserica parohialA «Adormi-
reao compusa din catunele :
Cdtina §i Navoesd (MAgureni),
cu biserica filiala «sf. Nicolae».
Parohia Aricesci-de-jos,
cu biserica parohiala csf. Me»
compusä din cat. Aricesci-de-
us, cu biserica parohiala «sf.
Nicolae».
Parohia Floresci, cu bi-
serica parohiala «sf. Treime»
compusa din ca. Cap-Ro§u.
Parohia Beticau, cu bi-
serica parohiala «sf. Imp6raV».
Parohia Cotoiu, (com.
Paicoiu), Cu biserica parohiala
«sf. Anton» compusa din cat.
Tufeni, avênd ca filialA bise-
rica «sf. Antono.
Parazia Tintca, cu bisc-
rica parohiala «Duminica T.
Sfirgilor», compusa din cau-
nele :DAmbu §i Liliesa a-
vênd ca filiale bisericile «sf.
VoivolY» i «sf. Nicolae»,
199
FILIPESCI-DE-PXDURE, deal, com.
FilipescI, plasa FilipescY, pe
care se cultiv. 168'/2 h. a. vie.
FILIPESCI-DE-PXDURE , comunA
ruralA, plasa FilipescY. Oare-
cand s'a numit .«Filipesci-Un-
gurenY». Acte vechY privitóre
la infiirnarea comuneY, lipsesc.
Dup. spusele 136tranilor se
crede cO, datézb, cam de 370
anY.
Este situatA sub dealul Cia-
carul si pe langb. Valea-Rea
si Vale eaua-Rosióra, la 25 k.
m. departe de Capitala jude-
p.iluY si la 7 k. m. de rese-
dinta plAseY.
Se compune din 2 cAtune :
Silistea DealuluY si alinescY,
afar6, de Filipesci-de-PAdure si
UngurenY, avênd o populAie
de 1329 loc. (748 b. 581 f.).
alinesci, desi e una cu satul
Filipesci, apaqine de com. Cg.-
linescY.
In populaOunea aceste/ co-
mune intrA si 8 familiI de - i-
ganT si una familie GermanA,
la minele de lignit, care s'a
stabilit acolo de maT multY anY,
ocupandu-se cu transportul ar-
bunilor de pAmésnt.
Cap): de familie sunt : 323
290 contribuabilY si 400 case
de locuit.
www.dacoromanica.ro
F 199
In comunA sunt doub bise-
rici : una in Filipesci-de-PA-
dure, zidità la anul 1688 de
familia Cantacuzinilor, repa-
ratA in anul 1893 si a doua
In cltunul Silistea-DealuluI ,
zidit6, la a. 1833 de preo01
State si Mitrea, doY monahY,
cad au stat acolo. PreotY sunt
doi in comunA. La fie-care bi-
sericA este si cate un canarq
si paracliser, totY acesti servi-
torY plAtitY de poporenf. Ser-
viciul divin se celebrézA in
biserica din cAtun numaT la
anumite dile si in sèrbAtorile
imp6ratescï, mergênd preotul
din comunA. Despre acésa
monastire se scie cA a fost
schitul maicilor, dar in urma
uneY hotArid consistoriale s'a
desfiintat. CAlugAritele au tre-
cut cu totul la m-rea Zam-
fira, plaiul Teléjen, si la m-rea
Susana.
Locuitoril acesteY comune se
ocup6, cu agricultura, viticul-
tura, plantarea pomilor, fabri-
carea rachiului, cu transportul
lignituluY si lemnelor la garA.
Mestesugad sunt : 5 ferad, 3
rotad, 7 tamplad, 5 zidarY, 7
cismad, 20 dogarY, 1 strungar,
4 cojocad si 3 croitorY.
Locuitoril desfac produsul
munceY lor la PloescY ; ceY mal
mulV din mestesugad lucréza
20
dupa comandele locuitorilor.
In comuna sunt 74 cal si
epe, 274 boT, 152 vacT, 1199
ol, 1734 porcT.
6o locuitorY sunt mosnenT ;
lar restul s'au improprietarit
la 1864 pe mosiile D-lor An-
ton Arion si Alex. Zisu.
Scóla exista in comuna de
40 ant Localul e proprietatea
comuneT. In anul scolar 1892-
93 s'a frecuentat de 36 baeV
si /4 fete, din num6rul de 238
copiT (136 b. 102 f), CU vêrsta
de scóla. Cu intreOnerea per-
sonaluluT statul cheltuesce a-
nual 108o leT. Scia carte Iso
barb* fi 6o feineY.
Comuna are o suprafa0 de
apr6pe 1165 h. a. pamênt.
Tuica, se fabrica anual ca la
4000 d. 1. si vin ca la 3000 d. 1.
In raionul acesteY comune ,
sfire N. de sat, fie valea Pa-
lanca vifie valea Elefteul, sunt
doue mine de carbunY de fitt-
want, carifuncfionézT dela 1884.
Tot je valea Elefteului' ci Cer-
venia, In mofia firofirietarulid
chiar fie mayia atenilor,
valea Grecilor, Valea-lad-Dofi
Baltac, se firesufiune a fi
pacurd.
GandacT de ma.tase se cul-
tiva in f6rte mica cantitate ;
stupY tu albine sunt vr'o 200.
Parte din terenul comuneT
www.dacoromanica.ro
F 200
e prielnic culturel ; lar parte,
mal ales cel din partea de V,
e argilos, humos si pietros.
Terenul cultivabil produce
anual : 126 h. 1. grau, 1206 h.
1. ov&, 6 h. 1. meit, 3219 h. L
porumb, 400 h. 1. fasole, 6 h.
1. canepa. : alte cereale nu se
cultiva. Livedile dau pêna. la
650 care de fin anual.
Comerciul se exercita in co-
muna de io carciumart
Bugetul comunei se ridica
la 21.885,17 lei i cheltuelile
la 10.201,71 ; lasand un esce-
dent de 11.683,46.
Sta in legatura. prin sosele
Cu comunele Calinesd, Di-
-OscY i MorenT, Ghirdoveni
Filipesci-de-Têrg.
In partea de N. E. a co-
munel se afla movilele : Ra-
d6ia, Mavrulésa i Chioscu-
luT-Ioil. La N. se intind dea-
lurile cu viT i pometurY, ce
pórta numele de : Cintu, Bel-
dia, Sichire0, Tuliei, Calugaru,
Bucheazg6ie. Tot in partea de
N. sunt piscurile : Maiana, La
stana, CarabusT i Piscu-Bulzu-
luI. La pólele acestor piscurI
sunt padurile proprietarilor.
Pentru islaz servesc poenile
Anghelescilor, Cu Malaiul
Tomseneanu.
E strabatutt de vaile Ro-
Palanga, Valea Rea,
201
Grecilor, Valea-luT-Dop, Valea
luT Baltac §i riul Provita. Ca
garle periodice sunt Valea Ma-
r6ica si a Grecilor.
Pe aceste val, spun betra-
nil, in timpurile vechT, fugiau
locuitoriT de gr6za paganilor.
In raionul acesteT comune se
ved ruinele palatelor tamilid
Cantacuzinescilor.
Se marginesce cu comunele :
Filipesci-de-Têrg , Ditesci si
Calinesci.
FILIPESCI-DE-TARG, comuna ur-
bana, plasa Filipesd. Dupa
informatiunile luate dela be-
tranY, se presupune ca s'a in-
fiintat cam de 300 anT, de fa-
milia Filipescu.
Comuna este situata pe un
iaz ce da in riul Prahova, la
20 k. m. departe de capitala
judetuluT. Aci e o statie tele-
grafo-postala si resedinta pia-
seY Filipesd. Tot aci e o fru-
m6sa gradina cu elesteu, si
casele proprietarulnT mosid.
Se compune din 2 catune
cel de resedinta si Séca, avênd
o populatiune de 1422 locui-
torY (686 b. 736 f), in plus 7
familiT de tigara, una de o-
vreit, 3 bulgarT, 3 ungurY-fe-
raff.
CapT de familie sunt 341
contrib. 244; case de locuit 314.
www.dacoromanica.ro
F 201
In comuna e o biserica fon-
data la anul 1802 de familia
Filipescu s'i reparata in anul
1890'), deservita de un preot.
Mare, de agricultura, zo lo-
cuitorT se mal ocupa cu dul-
gheria, zidaria, rataria, cisma-
ria si feraria. Produsul mun-
ceT 1 desfac in comunà la ter-
gul septernanal de Duminica.
Pe iazul ce vine din riul
Prahova, sunt in raionul co-
muneT 2 morY de macinat.
LocuitoriT, in numer de 236,
s'au improprietarit la 1864, pe
mosiile Filipescu si Slatinénu,
cand li s'au dat 558 h. a. El
au 93 cal, 689 vad, 12 bivolT,
30 capre, 587 oT, 796 pord,
afara de vitele trebuinci6se la
munca campuluT.
Sc6la datéza in comuna de
la 1856. Localul e proprietatea
comuneT. S'a frecuentat in a-
nul trecut de 54 baetT si 28
fete. Cu intretinerea persona-
luluT statul cheltuesce anual
2484 let Sciu carte in tad co-
muna 200 ktrbai,7 si 74 _Awl.
Sunt in comuna nisce ruine
vechT, ce se spune ca au fost
proprietatea until D-n Paleo-
logu. Au devenit ruine prin-
1) Inscriptia e f6rte veche ; nu s'a pu-
tut descifra de nimenY din causil dt lite-
rile s'au mitcinat.
202
tr'un incendiu din anul 1842.
TótA comuna, cu vatra satu-
hil, islaz, livec,1T, locurl arabile,
etc., se intinde pe o supra-
fa0. de 1822 h. a.
TuicA se fabricA in termen
mediu pêrTA, la 5000 h. 1. a-
nual.
GAndacT de mftase se cul-
tivA. in mia, cantitate ; stupT
cu albine sunt 90. PAmêntul e
prielnic cultureT. Anul trecut
a produs : 2 904 h. 1. gran,
1782 h. 1. ovèz, 3234 h. 1. po-
rumb. PomT roditod sunt pu-
tinT. Liveqile dau oo care de
1 din locuitoriI comuneT TarlescI,
fin anual.
Comerciul se exercitA in co-
munA de io carciumad.
Veniturile comunel: se urca
la 17.806 leI anul §i cheltue-
lile la 13.685 leT.
Trei sosele principale I in-
lesnesce comunica0a cu MAr-
gineni-de-jos , Nedelea, CAE-
nesci §i Dil,:esci.
E coprinsd Intre riurile Pra-
hoya §i Prov4a ; iar prin cen-
tru trece un iaz Cu malud ri-
dicate.
Se mArginesce cu comunele :
BrftA§anca, MArgineni, Di-te-
sci, Cblinesci §i Nedelea.
FILIFESCI-DE-TkRG, comunA ur-
banA, face parte din comuna
www.dacoromanica.ro
F 202
Filipesci-de-Urg, plasa Fili
pescT.
FILIPESCI-UNGURENT, numire ce
se maT dd comuneT Filipesci-
de-Padure, plasa FilipescI.
FIRILOR, vale, isvorAsce din pó-
lele Virfului: Frumos, com. So-
trile, plaiu Prahova ; ud6 par-
tea de V. a cAt. Seciurile §i
se vérsA in rail Doftana.
FLORESCA, mo§ie pe care s'au
improprietArit la 1864 o parte
plaiu Teléjen.
FLORET, riu§or, isvorAsce dintre
munOT com. Sinaia §i Te§ila,
plaiu Pele § ; curge de la N.
V. c6.tre S. E. i se vérsä in
riul Doftana, pe malul drept,
in raionul com. Te§ila.
FLOREIU, munte, COM. Te§ila, pl.
Pele, acoperit peste tot cu
flod §i verdéO.
FLOREIU, localitate in com. Te-
§ila, plaiu Pele.
FLOREIU, Odure particularA su-
pusA regimuluI silvic IncA din
anul 1883, pe mo§ia Comar-
nicu, pendinte de com. Comar-
nicu, plaiu Pele.
203
FLORESCY, comuna rurala, plasa
Filipesci. Este situata pe ma-
lul riului Prahova, la 20 k.
m. departe de Ploesci, capitala
judetului, si la 7 k. m. de re-
sedinta
Se compune din 2 catune :
Floresci si Cap-Rosu, avênd
o populatiune de 723 loc (365
b. 358 f.), in plus 47 familii
de tigani si 3 familil de Nemti.
CapY de familie sunt 139 si
contribuabili 117.
In comuna e o biserica zi-
dità =Pi 1826-30 de re-
pausatul Vornicul Grigore Can-
tacuzino si s'a re,zidit in anul
1888 cu cheltuiala DemineY
Luxita Gr. Cantacuzino. E
deservita de un preot j 2
cantare-ti, platiti de proprie-
tarY si de comuna.
Locuitorii RomanY se ocupa
numai cu agricultura, iar Ti-
g-anii cu zidaria. Produsul a-
gricol Ii desfac la orasul Plo-
esa
Pe iazul format de riul Pra-
hoya sunt douò morY de ma-
cinat porumb si grau, si o fa-
brica de var iddraulic Cu inOra
sa pentru miicinal var.
86 locuitori s'au improprie-
tarit la 1864, pe mosiile F10
resc i Cap-Rosu, cand li s'au
dat 289 h. a. EY au 65 cal' si
iepe, 86 vacY, 31 bivolY, 1821
www.dacoromanica.ro
F 203
61, 522 porci, afara de vitele
de munca.
Sc6la datéza in comuna de
la 1879. S'a frecuentat in a-
nul trecut de 27 baeti si 7
fete, din numèrul de 92 copii
(6o b. si 32 f.), cu vêrsta de
sc61a. Cu intretinerea perso-
nalului se cheltuesce anual
108o lei. Sciu carta 95 bc1 rbar
§."f 24 felncY.
Comuna are o suprafata de
2659 h. a. pamênt, compus
din parnênt de munca, islaz,
finge si padure.
Tuica s'a fabricat putina in
anul trecut.
Aci e o frumósa gradilla a
proprietarului mosiet
In anul 1893, gandacii de
mOtase au dat 26 k. g. gogosi ;
stupY cu albine sunt 62. Te-
renul cultivabil a produs : 4710
h. 1. grau, 870 h. 1. secara,
2470 h. 1. ov6z Si 4290 h. 1-
porumb. Pomi roditori sunt
putini. Livegile au dat 550
care de fin.
Comerciul se exercita in co-
muna de 4 carciumari.
Bugetul comuneY pe anul
financiar 1893-94 are la partea
veniturilor suma de lei 3214,17
si la a cheltuelilor 3081,85 lei.
In acésta comuna sunt 3
drumuri principale soseluite
sos. nat. Ploesci-Predeal ; dru-
204
mul ce vine despre Campina
si merge spre comuna Nede-
lea si Filipesd, pe marginea
riuluT Prahova si drumul ce
vine de la com. ahueso" si
trecênd Prahova merge la gara
Baicoiu.
In partea de V. a comuneT
trece riul Prahova si iazul ce
vine din Prahova.
Se marginesce cu comu-
nele : Nedelea, Baicoiu, Ma-
gureni, Calinesui si riul Pra-
hoya.
FLORESC1, sat, face parte din C.
R. FlorescI, pl. Filipesa
FLORIU, vale, isvorAsee dela p6-
lele muntelUí Floriu, com. Co-
marnic, plaiu Peles ; curge de
la N. E. catre S. V. si se vérsa
In riul Prahova, pe malul stAng,
tot in raionul com. Comarnic.
FLORIU, munte la E. de cAt. Po-
sada, com. Comarnic, pl. Peles.
FLUERARULUT, (Movila-), movild
pe teritorul com. T6rgsoru-
Nou, plasa rèrgsoru, situata
intre Tèrgsor si TigAnia, pe
malul stang al Leaotuluï, nu-
mita ast-fel dupa numele luï.
Ni0. Flueraru, care in vechime
si-a avut coliba la p6lele aces-
teT movile.
www.dacoromanica.ro
F 204
Pe acésta movila se cultiva
cereale.
FOIpRIT, deal, com. Strambeni,
plaiu Varbilau.
FOIORU, yirf de deal in partea
de V. a com. Livadea, pl. VO,r-
bilAu, acoperit cu padure.
FOTACHE, vecjI.I Condrea, Doro-
bargescY sau Fotache.
FRASINUL, vale in partea de V.
a com. Moreni, plasa Filipescl.
FRASINUL, (Ruptura-), loc iso-
lat, com. Strambeni, pl. Var-
bilau.
FRATIT, sat, face parte din C.
R. Sotrile, pl. Prahova. Are
o pop. de 268 loc. (136 b.
132 f.) Aci e o biserica fon-
data de Prin(ml Stirbel, im-
preuna cu locuitoriT.
FRXSINET, sat, face parte din C.
R. Cornu, plaiu Prahova. Are
o populaOune de 18o loc. (90
b. 90 f.)
FRICOASA, sat, face parte din
C. R. Bréza-de-jos, pl. Pra-
hoya. Are o pop. de 329 loc.
(165 b. 164 f.)
205
FRUMOSU, vid de deal, com. (o-
trile, plaiu Prahova, numit ast-
fel cacT are o posi%iune f6rte
frum6sa.
FRUIMOS, deal, com. Podeni-vechT,
plasa Podgoria.
FRUNTEA-LUf-VASEf, (Muntele-),
Muntele Stevie, mosiT ale
statuluY , pendirgY de m-rea
Snagov, carT pe periodul i888-
93 s'au arendat cu 3500 leT
anual, in plus 480 leY plata
padurarilor.
FRUNTEA-LUX-VASEL vec,IT Bra-
tocea.
FRUNTEA-LUT-Vlisff, munte la N.
de com. Comarnic, pl. Peles,
coprins intre riul Prahova (V),
Valea luT Bogdan (N) si Ora-
Oile (S).
PULGA, lac sec intre catunele
Fulga-de-sus i Fulga-de-jos,
plasa Campu.
FULGA , comuna ruralá , plasa
Campu. Este situatA in jurul
laculuT Fulga, la 47 k. m. de-
parte de capitala judeyt.iluT
la 22 k. m. de resedinO, plaseT.
Se compune din 2 catune
Fulga-de-sus i Fulga-de-jos,
4vênd o populaiune de 3515
www.dacoromanica.ro
205
loc. (1730 b. 1785 f.), in care
intra si 43 familiT de VganT.
CapT de familie sunt : 1100,
contr. 750; case de locuit 850.
In comuna sunt 2 bisericT
una in Fulga-de-sus, fondata
In anul 1834, cu urmOt6rea
inscriNe oAcesta sfinta
Dumneqeésca biserica s'a zi-
dit din temelie prin osardia
cheltuiala vatafuluT Iorda-
che RUSQSCU i a r6posatuluT
Dimache Postelnicu, impreuna
cu so0a D-luT Ral4a i cu os-
teneala locuitorilor satenT, in
Iilele Prea Ina4atuluT Domn
Alessandru Ghica Voda, leatu
1834.» S'a reparat la anul
1892.
A doua biserica este in Ful-
ga-de-jos, fondata la anul 1880.
Ambele bisericT sunt deservite
de treY preotT.
LocuitoriT se ocupa numaY
cu agricultura. Produsul mun-
ceT 1 desfac la orasele Ploesc/
si Miza.
ToV locuitoriT in numr de
418 s'au improprietarit la 1864
pe mosia Fulga, proprietate a
d-luT Mihail Xanto, eand
s'au dat 1816 h. a. ET au 18o
caT, zoo epe, 210 vacT, 3500
oT 450 porcT.
Sc6la exista in comuna dela
1848. Localul e proprietatea
comuneY. S'a frecuentat in a-
206
nul trecut de 57 bae-V §i 3
fete, din numOrul do 379 co-
piT (195 b. 184 f.), CU vêrsta.
de scad. Cu int rc tin erea
personalulta statul cheltuesce
anual io8o lei. Sciu carte 196
biírba0' fi 12 few'.
In cdtunul Fulga-de-sus esi-
sta, o mica movild in partea
de Est, ce se gice ca este din
timpul Tatarilor dupt cum
spun b'étranil, carT au pastrat
acésta amintire din genera0.e
in genera0e.
Vita comuna se intinde pe
o suprafap. de 2076 h. a.
TuY.ca i vin nu se fabrica
in comuna.
Gdndad de matase se cul-
tiva in mica cantitate ; stupY
cu albine sunt zo. Pamêntul
de cultura e f6rte prielnic.
Un hectar produce 16-20 h.
1. Livec,lile dau cam un car de
fin la hectar.
Comerciul se exercita in co-
muna de io cArciumarT.
Bugetul comuneY presintd la
veniturY suma de 12.925,97 leY
la cheltuelf 6398,78 lel" anual.
Are dou'e' sosele :
§i Fulga-Salciile.
In jurul comuneT sunt
multe movile.
Se marginesce la Sud cu
com. Salciile ; la V. cu cat.
Baralctaru i com, Parepa
www.dacoromanica.ro
F ,56
la E. Cu jud. Buz6u i la N. Cu
com. Conduratu.
FULGA-DE-SUS, sat, face parte
din C. R. Fulga, pl. Campu.
In partea de E. a acestui ca-
tun este o mica movila, care
datéza cum spun baranif
din timpul invasiunel" Tdta-
rilor.
FULGA-DE-JOS, sat, face parte din
C. R. Fulga, pl. Ca'mpu.
FUNARI, sat, face parte din C.
R. CiumaV, pl. Campu.
FUNDATA, vale, is ordsce dela
N. V. de com. Slanicu, pl.
Varbilau i se vérsa in gdrla
Slanicu, pe malul drept, tot
In raionul com. Sldnicu, tre-
cênd prin apropiere de sc61a.
FUNDATA, loc isolat in partea
de N. a com. Slanicu, plaiu
Varbilau, destinat in vremile
vechT pentru imormintarea ho-
lericilor.
FUNDÀTURA, poi6na, com. Tdr-
lescY, plaiu Teléjen.
FUNDENI, sat, face parte din C.
R. Scaio§T, plaiu Teléjen. Are
o populapne de 5i i loc.
(259 b, 252 f.) Aci e o biserica
207
construita de calugari. Anul
fondarei nu se scie, caci nu
s'a putut descifra inscriMia.
Acest sat se mai numia
Zahana i Gura-Bughei.
FUNDENY, veqi, Crivina, comuna
rurala.
FUNDU-LITY-STAN, padure a sta-
tului in plasa Cricov cu 151
h. a., care impreuna cu tru-
pul Bordea (117 h. a.) forméza
padurea Tisa.
FUNDU-LUT-STAN, trup de pa-
dure a statului, com. Aposto-
lache, plasa Podgoria ; veçli
Tisa, mo0e a statului.
FUNDU-G-ÁRLET , poiénd , com.
Tarlesci, plaiu Teléjen.
FUNDURILE, sau Silitea, munte
In partea de N. a com. Te§ila,
plaiu Pele, ce servesce de
islaz.
FURC,A. PUTTILUT, movila la ho-
tarul com. Trestióra, pl. Var-
bilau.
FURCITURILE, pb,dure particu-
lara supusa regimului silvic
Inca din a. 1883, pe mo0a
Comarnic, pl. Pele.
www.dacoromanica.ro
F 207
FURNICA, pisc inalt de 2334
metri d'asupra Marei Negre.
Dela Crwea CiobanaluX (vec,li
<KVirful cu Dom) fac'e'nd la
drépta, urci la Piscul Furnica,
mai inalt ca Virful cu Dor,
dar nu maT frumos ca el.
136te ca s'a numit ast-fel fiind-
ca de jos s6mana cu un gi-
gantic morroiti de furnici.
Ca §i Virful cu Dor, mu-
chia Furnicei este presarata
cu anemone alfiine sau deflei
de munte, §i pe tot masivul
de acea flora particulara, din
care bogata §i darnica natura
nu a facut parte de ca
celor mai inalV : a. a. este
framosuI rododendrum
numit i trandafirT de
munte, sau, cum i slic la Si-
naia, Bujor de munte.
CAnd sunt inflorite, aceste
masive ro0i, decorand piétra,
ins6.0 dispusa in chipul cel
mai pitoresc, iau ochil. Vên-
tul adiind prin ele, le clatina
saturéza viul aer de munte,
cu imbatatorul lar miros. (Ca-
pitan Gur4a).
Legenda ne spune ca, in
secolul trecut, in mun0i Bu-
cegiului traia un bacit, care
era tot-deauna in cérta cu
ciobanii vecini, pentru pa§u-
nele din mun0. Acqtia, din
r6sbunare, iii lipsa lia, clAdura
208
foc staneY, iar pe baiétul la-
sat de paza, 1 luara cu el §i
legandu-1 cobza, despuiat 1 a-
runcara pe un morroit mare
sub pólele munteluY Virful cu
Dor, ca sa-1 mance furnicile.
Mal tarziu, nisce vinatorY
gasira scheletul acestuY baiét,
mancat de furnicY, Il ingro-
para dupa legea cre§tinésca
venind in sat nu mal vor-
biau de cat de acésta intam-
piare.
MulV satenY, se dusera la
G.
GAGU-MARE (Muntele-), proprie-
tate a EforieY Spitalelor civile
din BucurescY, fosta pendinte
de monastirea Sinaia, com.
Sinaia, pl. Pele, care, im-
preuna cu mo§iile Gaggu
§i Valea Rea au o intindere
de 820 h. a. (411 h. a. supra-
fga imptidurita O. 409 h. a.
pamênt cultivabil i finge).
In total pe periodul 1886-91
s'a arendat numaY cu 2800 leY
anual, din causa ca are multe
locurY sterpe.
In anul 1886, D-1 Emil Cos-
tinescu a construit la pólele
munteluY Gagu o fabrica de
var hydraulic §i la 1887 inca
una la Valea-Larga. Ambele
fabrid produc an.ual 800
www.dacoromanica.ro
208
locul povestit spre a vedea
mormintul baiétuluI i mo§o-
roiul de furnicY §i d'atuncY a-
cele parV de loc s'au numit
O. se numesc i acilY Zurnicao
(I. G. Babe).
FURNICA, catun, face parte din
C. R. SinaYa, plaiul Pele. Are
o populaV.une de 213 loc.
(13o b. 83 f.) LocuitoriY aces-
tuY catun s'au improprietarit
la pólele munteluI Furnica,
proprietate a EforieY.
One ciment i ocu0 In per-
manen0 ioo lucratorY, aprópe
tgY RomanY dela Comarnic,
Bréza. §i. Prov4a.
GAHITA, se numesce locul Cu
apa de puci6sa din ora§ul
Campina, situat pe platou
c6sta, in apropiere de oravil
§i. gara Campina, apagin'and
caseY D. V. Hernia.
Apa sa este bund pentru
reumatism, scrofurY, etc., §i n'a
fost analisata. Acésta apa s'a
descoperit pe la anul 1873,
locul fiind proprietate a Prin-
%uluY Stirbet LocuitoriI din
localitate usau de ele prin a-
§eslare de putinT la isvor, unde
fáceau bál, La 188o, Frinpi
209
D. S tirbeY vinde acest loc
D-luT D. V. hernia.
Comuna, vOc,lênd importann
alpe/ sulfur6se, dupa analisa
provisorio a cator-va medicY,
voia cu ori-ce chip sa espro-
prieze pe proprietar, luand lo-
cul pe séma ei, pentru ridi-
carea unta./ stabiliment bal-
near.
D-1 hernia, vò'Ondu-se for-
nt, face un ang-ajament cu
comuna, obligaudu-se a ridica
singur stabiliMentul balnear.
In acest timp se presintrt D--ni/
D-ri N. Garoflid si M. Geor-
gescu, se invoesc cu D-1 Her-
nia si iau loculpe timp de 12
anY, Cu conditia ca sii con-
struiasca dansiT stabilimentul,
lucru ce au si facut, costan-
du-I 150.000 fr.
Asta-çll stabilimentul bal-
near e proprietatea Case/ Her-
nia, avênd 25 camere, 18 ca-
bine pentru
In jurul stabilimentuluT e un
frumos parc iu suprafan. de
2V2 h. a., in mijlocul caruia
se afla i capela unde este
imormintat rë'posatul D. V.
Hernia. Parcul presinta un
aspect destul de frumos, a-
vCnd si o gradina de florl,
f6rte bine aranjata.
G.ARDuLuI (Valea-), vale, isvo-
www.dacoromanica.ro
G 209
rasce dela V. de dealul Pre-
deal, com. Predealu, pl. Te-
léjen ; curge spre S. V. for-
mand limita intre com. VA-
leni-de-Munte si Predealu, a-
poi, esind din comuna Pre-
dealu se indreptéza spre V.
apoT catre S. V. si se vérsi
In riul Teléjen.
GARDULUT (Valea-), Odure par-
ticulara supusA regimuluT sil-
vic, pe moia Valea-Gardulul,
pendinte de com. Vrtleni, plaiu
Teléj en.
G.XGÉNCA, trup de padure a sta-
tuluT in intindere de to6 h.
a. care, impreuna Cu trupu-
rile : Drumul Bálcoiultif (67 h.
a), DegeraV (62 h. a) si Gura-
Cumetri (185 h., a), formézA
padurea Mislénca.
GA.GENI, sat, face parte din C.
R. Paulesci, plasa Têrgor.
Are o pop. de 461 loc (225 b.
236 f). Aci e o bisericrt repa-
ratä la a. 1888 de enoria;A.
Anul fondrtre/ i ctitori/ nu
se cunosc 1).
1). Intr'un chrisov al Fui Ahhant Iffata,
glisesc crt moie GigenY a fost proprie-
tatea boerului Nicolae Brincoseanu, lmv
vol ban, e;irina i a dat volnicie srt t'acti
pe aceastii nìoie tC:rg, pe an o daC), unde
sit fie i obor pentru Nite i bucate,
14
210
GXGFNI, sat, face parte din C.
R. Baicoiu, plasa Filipesci.
Are o pop. de 44 loe (23 b.
21 1). Cade in partea de S.
E. a comuneT.
GXGENI, rnoie, a statuluT pen-
dinte de m-rea Mislea, care pe
periodul 1885-95 s'a arendat
cu 7.550 le anual.
GXGENI-MISLEA, veo;li Mislénca.
GA.GuTu, proprietate a EforieT
Spitalelor civile din BucurescY,
fosta pendinte d-e m-rea Sinaia,
pIaiu Peles, care, impreuna cu
mosiile MUntele Gagu fi Valea
Rea, cu o intindere de 820 h.
a. - s'au arendat cu 2800 leY
anual.
GAGuTu, munte la E. de com.
Sinaia si Comarnic, pl. Peles.
GXINA, valcea spre E. de schi-
tul din com. Ceptura, plasa
Cricov.
GXINA (VYrful-), munte situat in
Sf. Treime, 0 la acest térg sit' nu se a-
mestece nicT ispravnieff, Ind vame0I,
niel erbarff, nici zaliVf, nicI altI 6meiff
domnescï, cí si í aíta dumnélui a lua vamlí.
Nu sciu despre ace0Y Gggeni se vor-
besce in cartea domneascrt sau despre
G:ígenff ce aparpn de comtum pliicoiu ?
www.dacoromanica.ro
G 210
partea de N. a com. Brebu,
pl. Prahova.
G.XmALIA, munte, com. Drajna-
de-j os, pl. Teléjen, acoperit cu
padurT secolare de fagi si bralT.
Are bogate pasunT.
GANDEsci se numesce localitatea
din com. Varbilau, pl. Val--
bilau, - unde riul Slanicu se
vérsa in riul Varbildu.
GXVANA (Muntele-), pddure par-
tieularà supusa regimuluT sil-
vic, pe mosia muntele Gavana,
pend. de come Sinaia, pl. Peles.
GX VANA, deal situat la N. de
com. Bughiile, pl. Teléjen, si
numit ast-fel dela pâraiasul
Gdvana. Pe dealurile din a-
césta comunä se cultivd ov6z,
vi Y §i point Pe unele se afld
islaz §i pddure.
GX.VANA, garliO, isvordsce de la
N. de com. Bughiile, pl. Te-
léjen, si se vérsd in garla Bu-
ghea, tot in raionul com. Bu-
ghiile.
GXVANA, vale, com. Vadu-Sdpat,
plasa Cricov.
GAVANA, numire ce se mal da
21!
cdt. Stejaru, com. Negoesci, pl.
T'èrgsor.
GA VANA sau Stejarul (trupul-),
mosie a statuluï fostd pendinte
de biserica Sarindaru, care pe
periodul 1887-97 s'a arendat
cu 550 le): anual. Dela 1888
s'a vêndut de ved d-luT D-r
Turnescu.
GANANu, padure a statuluf In
Intindere de 300 h. a. pendinte
de com. Negoesd, pl. nrg-
sor,care, Impreund cu tru-
i
pul Piétra (250 h. a) formeaz1
Wlurea Negoesd.
GADI, c6St6,, com. Tintea, plasa
GALMA, isvor, curge din munOI
com. Tesila, pl. Peles ; are di-
recia de la E. apre V. si se
vérsA in riul Doftana, tot in
raionul com. Tesila, pe malul
stáng.
GALMA, deal, com. Maneciu-Pa-
mêntenI, plaiu Teléjen.
G 'ALMA (Virful-), deal in partea
de N. a com. VArbilAu, plaiu
VArbil6u, acoperit cu ptidure,
printre care se afiA si poenY.
aaLuA, trup de padure a statuluY,
www.dacoromanica.ro
21t
pendinte de com. Tesila, pl.
Peles, care, impreunA cu tru-
purile Carabanu cu Baia, La-
curile cu Rusu; Rusu-de-jos,
Prislopu, Podurile i Virful
Negrasuluï, formézb. radurea
Tesila, care are o intindere de
5000 h. a.
GALMA-RISI (RIpa-), rIpd situad,
in partea de N. a com. Brebu,
pl. Prahova. Se dice a. '11 a
luat numele de la animalele
R41', ce se g6seau prin aceste
logurY.
GALMA-SECARIEL munte In par-
tea de S. a com. Tesila, plaiu
Peles, ce servesce de hotar.
numire veche a cat. Chi-
ManY, com. Bucov, pl. Cricov.
GILMEIA, deal spre N. V. de
com. Harsa, plasa Podgoria.
GALMEIA, munte la E. de cAt.
Podu-Vârtos, com. Comarnic,
pl. Peles.
GARLA-VALEA-00IY, mic §arq in
com. Fántanelele, pl. Cricov.
In timpurT ploi6se se vérsd
In el apd din valea CosiT
adesea vine asa de mare in
cat înécl tete gradinile
2t2
unde trece, cum i islazul de
pd§une.
GARLICIU, numire veche a com.
Poenari-Rali, plasa Crivina.
GEANONE, localitate isolatá, in
com. Predealu, intre riul Pra-
hoya, Valea Cerbului §i la S.
V. de Azuga, unde inainte de
anul i82o, gratie pädurilor se-
colare §i. multimei de vdi §i.
vdemne, se iliceau cele mai
neomenóse cdlcdri i chiar o-
moruri.
Vxlea Prahovei, la Vest de
care vine acéstd. localitate, tra-
versatä ard intrerupere de cd-
16tori, devenise VA-te temutd
de cd16tori, din causa hotiilor
ce se petreceau aci.
G-ENTEY, gropi cam In eentrul
com. Aricesci, plasa Podgoria,
undedupd cum spun }J'ara-
fost OCile veckï de sare.
De sub grolile Gentd ese un
isvor de ald siirata, care nu se'cit
;lid' o data. Ala, In timp de
15100 toren(iale, se inghile Cu
mare sgomoi de aceste gropvi
acel oriliciu, ese afard forte
limlede
Pe firundul acestei ale, fi in
marginea soseleY ce se di rije
tre com. Surani, sunt done' vi-
uifóre de apd minerald, ce con-
www.dacoromanica.ro
212
(in sulf, fi din carY iau
toril ca ¿cae, ceba se bolniivesc
de frigurY.
GHEBOASA, sat, face parte din
C. R. Valea-Lungä, pl. Pra-
hoya. Are o pop. de 171 loc.
(83 b. 88 f.). Este situat spre
S. E. de comund.
GHENOAIA, mo0e a statului pe
care la 1864 s'au improprie-
tdrit o parte din locuitorii com,
Vadu-Sdpat, plasa Cricov.
GHERGHIFA, safitc'e parte din
C. R. Gherghita, plasa Cámpu.
GHERGHITA, comund ruralá., pla-
sa Cámpu. Acéstd comund da-
tézd cu mult inainte de anul
1503, i pe atunci trebuia sd
fi fost in tótd splend6rea el,
de ¿re-ce intretinea relatiuni
comerciale cu Brnovull).
trage numele de la o d6mnd
Gherghinitaacésta e traditia
locald stdpána acelei
Este insemnatd prin rbsc6la
Cdirtrd. anilor la anul 1623 in
contra Domnului Alexandru2)
DA Ioncscu-Gion intr'o conferinth'
a sa, tinutri anal trecut la <Socictatca
Geograful basat pe acte
a.probat ch acurn 391 anY, plec:I. din
Brarv pentru Glieighita to ncgustori in-
clircatI cu
Dimitrie Fnmzescu.
213
prin viCtoria repurtatá. de
Vitézul contra Turcilor
la anul 1596-1597.
Este sitUattl pe ambele ma-
lurY ale riuluY Prahova, la 26
k. m. departe de capitala ju-
dOildi si la 2,500 m. de T e-
§edimp,
Se compune din 4 cAtune
Ghero-hita Ungureni; Belciug
,
Independerna, infiirqat la
anul 1879 i numit de locui:
torY «Borusu» dup6 numele
loculuT pe care s'a intemeiat.
Are o populaiune de 2129
loc. (1057 b. Io721.), in care
intrá. si 2 familiT de tlgani, 3
de nemtY de bulgarY. Ti-
ganiI se ocupit cu feráxia, nem-
01' cu impletitul richitel" si bul-
g-arul cu grAdinária.
CapY de familie sunt 448
contribua.bilY 420 §i case de
locuit 455, in plus 2 bordeie.
In comuná, sunt 4 bisericY
Biserica Domnéscä care s'a
fondat de Mateitt Vodd Basa-
rab, la anul 1641, Cu urm6t6-
rea inscriMie
«Acéstä stintA si Dumnesle-
éscA bisericä din temelia
zidit-o-am eu robul luY Dum-
nesleu Ion Mateit Basarab Voe-
vod, intru numele mareluY al
lui Hristos mucenic Procopie.
Si cu vrerea milostivului Dum-
www.dacoromanica.ro
213
nesleu i cu ajutorui Sfintulul'
Mucenic supuserAm vrAjmasiT
sub pici6rele Domnieï i Y-am
rusinat, i 1-am gonit din ra-
mêntul- Orei si am ridicat a-
céstA sfintd bisericá, pentru bi-
ruinta cea de vitejie a puter-
niculut Dumnec,leu
intru ajutorul Sf. mucenic Pro-
copie, 'ca O. fie Domnia mea
pomenitA in nesfirsiV ved!, ve-
leat 7149.»
In drépta useY se maY
incä o piétrA sCrisA, ce nu se
p6te citi, fiind mai t6ta aco-
përitA Cu un .zid fAcut mal
Acum de curênd.i s'a fAcut
repara0e de onor. Adminis-
stra0e a DomeniuluT Cor6neT,
care n'a schimbat nimic din
vechia formä a cládire.
A doua bisericA cu hrarnul
«Sf. Dumitru» posedA dou6 in-
scrip01 : una la drépta intrtt-
reY, care conOne urmát6rele
«Acéstá. sfintá. i Dumnec,leéscä
bisericä ziditu-s'au din temelia
el de robul lul Dumneqeu
Preda apitanul, feciorul Pa-
raschiveY Vornicul, intru nu-
mele sfintuluY si mareluY mu-
cenic Dimitrie, in qilele Prea
Luminatuluï Domnuldf Nostru
Ion Constantin Basarab Voe-
vod si a párintelui nostru Kir
2 14
Teodosie Mitropolitu 1).
A doua inscriNe dela stanga
e cea urmat6re : «Cu ajutorul
luY Dumnesleu in anul mantui-
rd 1888, In çlilele AltqeT Séle
Carol I si ale Prea SfinVituluY
Mitropolit Iosif Primat, s'a re-
parat acéstä sfinta biserica,
dupa cum se vede, ramânênd
nestricat numaY sfintul altar
al bisericd celd vecla fondata
de raposatul Preda Capitanul,
feciorul ParaschiveY, vornicul
el traia ,pe la aniT dela Hris-
tos 1705 in Domnia luY Con-
stantin, Bas-arab Voe-vod.»
A treia biserica., cu hrámul
,sAdormirea M. D.» din cat.
Ungure- ni, se crede sa se fi
cladit acum zoo anT, de catre
preotul Eremia.
A patra biserica, tot cu hra-
mul qAdormirea M. D.», s'a
cladit de enoriasY, In cat. Bel-
ciug, acum 75 anY.
LocuitoriT se ocupa numaT
cu agricultura. 3 dintre el se
mal ocupa cu olaria, 2 cu ro-
gojinaria, I cu rotaria, 5 cu
dulgheria, 2 cu zidaria, 4 cu
cismaria si 4 femei vaduve cu
tot felul de OsaturI.
EY desfac produsul munceT
lor la BucurescY si PloescY.
1) Urméeti. 'inert dou6 rindurr pe carT
nu le-am putut citi.
www.dacoromanica.ro
G 214
388 locuitorY s'au improprie-
tarit la 1864 si 18o la auul
1879. In total li s'au dat 2320
h, a. In mosia Ghergh4a. El
au : 4r3 cal si epe, 667 bol si.
vacY, 57 taurY, 6o v4eY, 1812
oY, 61 capre, 548 pord, 12 bi-
volt
Cand s'a inceput aci sa se
invqe carte nu se scie cu si-
guran0 ; exista insa un hrisov
dela Alexandru Ipsilante, cu
data de 1780, prin care se ho-
tarasce ca léfa dascaluluY din
GherghiVa sa fie de 5 talenY
pe luna').
Scóla s'a frecuentat in anul
trecut de 86 ba.eVY si 46 fete,
din numarul de 398 copiI (201
b. 197 f.), cu vêrsta de sc616..
Cu intre%inerea personaluluY se
cheltuesce anual 2484 leY. Selz(
carte in tad comuna r83 barbap
fi 39 femeY.
T6ta comuna se intinde pe
o suprafa0 de 3596 h. a.
Vin si %uica, nu se fabrica
In comuna.
Gandad de matase se cul-
tiva numaY pentru trebuinVele
caseY.
Pa,mêntul de cultura e pri-
elnic tutulor cerealelor ; asa,
un h. a. grau produce dela
1) Exista scólrt in comunrt sau atund
se infiinla ?
 215
14-26 h. 1.; cel cu orz si o-
v6z dela 20-30 h. 1.; cel cu
porumb p6'na. la 25 h. 1. §i
rapita dela 10-15 h. 1. Pomi
roditorT sunt putinY in com-
paratie cu intinderea comu-
neT. Livec,lile dau cam dou6
care de fin la pogon.
Comerciul se exercita in co-
muna de 14 cArciumarT.
Veniturile comuneT se urea
pêna la 17,308 leY anual.
E traversata de sosele spre
Draganeset CiumatT si Hat-
earau.
E udata de rturile Prahova
si Teléjen, de valeeaua Tu-
eanca, care forméza lacul cu
acelasT nume, si de alte micT
valcele aprópe de riul Pra-
hova, numite coturt si for-
mate prin mutarea eursuluT
Prahovet
Se marginesce cu comunele :
Meri-Petchi, Hatearau, Dra-
ganesci, Buda-Palanga, Ciu-
mati, Balta-D6mneY si tipia-
Bojdani.
GHERGHIT A, têrgsor, com. G-her-
ghita, pl. Campu, insemnatâ
prin r6scóla Calarasanilor la
1623 asupra luT Alexandru
Coconul, fiul luT Radu-Mihnea.
GHERGHITA, padure intre , rail
www.dacoromanica.ro
G 215
Prahova si com. Balta-D6m-
neT, pl, Câmpu.
GHIABA, 135:rajas, isvorAsce din
raionul com. Maneciu-Ungu-
rent pl. Teléjen ; se vérsa in
paraul Sacuianca intre comu-
nele ' Maneciu4Jng. ' si Mane-
ciu-PainantenT si impreuna in
riul Teléjen.
GUIABA, sat, face parte din C.
R. Maneciu-Ung. plaiu Telé-
jen. Este situat pe loe ses si.
are o pcip. de 224 loc. (114 b.
izo f.)
Se. lice ca-sT ar fi luat nu-
mele dela primul locuitor, care
s1-ar fi aseq.at casa in coltul
despre S. E. . al comunet a-
própe de vèrsarea pâraiauluY
Saeuianea In Teléjen, Din spu-
sul celor mal 136tranY 6ment
se crede ca . acest catun s'a
infiintat cam de zoo ant
Aci e o biseriea ondata la
anul 1882 de Ion Moisoiu, Z.
Jercan, Nita Pasère si, Dusa.
GHEZURILE, isvor, com. Aposto-
lache, pl. Podgoria.
GHIGHIANCA, padure a statuluT
in intindere de 40 h. a. pen-
dinte de com. Urlatt plasa
Cricov.
216
GHIGHIU, monastire de calugarY,
intemeiata la a. 1814 de ca-
tre schimonahul Arsenie, uce-
nicul starituluT Gheorghe dela
m-rea Cernica i cu ajutorul
a 4 fratT Rucarenf din Câmpu-
Lung, in timpul i cu bine-
cuvintarea P. S. S. Arhiepis-
cop si Mitropolit Nectarie
In dilele Prea Inaltatuldf Domn
Ion Gheorghe CarageaVoevod.
Acésta. monastire, care porta
hramul «Isvorul TarnaduireT»
este asedata pe un loc numit
«Mere» proprietatea cuceme'l
Uta Cantacuzino Comanénca
(calugarita ma'l in urma sub
numele de Anastasia si imor-
mintata In acésta monastire).
Ea a daruit acest loc pentru fa-
cerea monastireT, inzestrAnd'o
cu o mosie, numita. Vatra
m-reY Ghighiu.
SY-a luat numele dupe apa
satul Ghighiu, la 15 minute
departe de Ploesct
Biserica acesteT monastirl'
fiind prea mica in comparatie
cu publicul ce venea sa o vi-
siteze, maï cu osebire la hram,
In anul 1858, sub caimacamia
Alexandru Dimitrie Ghica
Voevod si cu bine-cuvintarea
Mitropolituldf Nifon, s'a cl6r5.-
mat biserica cea veche si s'a
recladit o alta mal: mare ce
exista
www.dacoromanica.ro
216
La recladirea acestel.' bise-
ric a fost staritul
Eftimie, care a luat parte prin-
cipala si a Inaintat cu lucra-
rea pêna ce s'a terminat de
zidarie, cAnd a incetat din viéta.
Dupa acésta viind starit pa-
rintele Antonie a reinceput
lucrarea, la care a maï" con-
tribuit guvernul i alÏ mult`f
credinciosY, sfirsindu-se la a-
nul 1866.
Acésta, biserica este una
din cele mal! falnici" din téra,
avé'nd o têmpla f6rte frumósa.
La monastire se maY afla un
isvor de apa, numit «Isvorul
Tamaduirel» dupa hramul bi-
sericeI, la care vin multime
de bolnavI din unghiurile
reï spre gasi leacul.
Ca odóre principale are : un
potir de arginf, suflat cu aur,
förte frumos ; un chivot de
argint poleit, din anul 1827;
o anaforita de argint din 183i ;
o evangelie legata cu argint
si suflata cu aur din anul 1845,
de o frumusete rard, si, o cruce
de argint poleita, dela star-
u1 Eftimie.
Aci se maY afla si o mica
biblioteca cu cartY bisericesc'f.
Monastirea este imprejmuita
peste tot si bine intretinuta,
gratie actualulul starit, Arhi-
mandritul Juvenalie, care a a-
217
(Tus monastireY multe imbuntt-
t4ifi.
Monahif in num6r de 33,
sunt förte muncitorY si se in-
deletnicesc i cu alte meste-
sugurf, adicA lemnAria, cio-
botaria, potcapieria, etc.
Aci se mal' fabrica fi ap`i de
GIIIGHIU, sat, face parte din C.
R. CorlAtesci, pl. Crivina.
GHIGHIU, pttrau, isvorAsce din
apropierea orasuluY PloescY,
primesce In apropriere de
m-rea Ghighiu maY multe is-
v6re, intrt in com. Rifovul
pe la N. V.; curge spre
si dupA ce primesce de aflu-
ente mal' insemnat pe isvorul
Pria, tot in raionul com. Ri-
fovul, se vérsA in
1-1111 Teléjen,
in partea de S. E. a com.
Rifovul, pl. Crivina.
GHIMELIA, deal, com. Mrigureni,
pl. Filipesci, cultivat o data
cu vil', dar carY s'au distrus
din causa filoxera PArnAntul
s6u fiind steril i neproducênd
de cat putinA iérbA de pAsune
pentru vitele locuitorilor.
GHIMPOASA, mahala, face parte
din C. R. Tesila, plaiu Peles.
GHIMPOASA, garla, isvorsce din
www.dacoromanica.ro
217
munp com. Tesila, plaiu Peles;
curge dela E. spre V. si se
vérsA in /41_11 Doftana, pe 61--
mul stang, tot in raionul com.
Tesila.
padure particularA in
intindere de 25 h. a. pe pro-
prietatea mosnenilor Ghinesef,
supusA regimuluY silvic, in com.
IordAchianu, plasa Cricov.
GHIOCEL, deal, com. Podeni-NouT
plasa Podgoria.
GHIOCELU, sat, face parte din
C. R. Podeni-Noui, pl. Pod-
goria. Aci e o biseric6, fon-
S.,
datA la anul 1841 de locuitorI.
GHIOLDUM, sat, face parte din
C. R. Cocorasci, pl. Têrgsor.
Cade in partea de S. V. a co-
mund i '1 udd Iazul Morilor.
GHIONOIU, deal, com. Valea-
LungA, plaiu Prahova.
GHIOSESCI, sat, face parte din C.
R. Comarnicu, pl. Peles. Are o
pop. de 927 loc (470 b. 457 f).
Este situat pe malul drept al
riuluY Prahova, in fiqa Comar-
niculuï, inteo pos4iune f6rte
frumoasA.
GHIRDOVENI s.: numesce partea
218
de N. a com. Ghirdoveni, plasa
FilipescI.
GHIRDOVENI, comuna rurala, pla-
sa Filipesci. S'a infiiMat pe la
anul 1700, in urma desfiirOreY
satelor : Rêsnari , StefIn6ia ,
Cioricesci §i Chira.
In marginea comuneY Ghir-
dovenT se afla un loc numit
«Silitea» ce se dice ca ar fi
fost locuit de Tatart Aci Radu
Negru se povestesce de be-
tranT a avut o lupta cu a-
ce§tT Tatarl §i. perdand bata-
lla a fugit prin padure, calare
pe o iépa négra potcovita d'an-
dósele. In fuga luT, audind ca
iépa s'a deschingat, s'a aple-
cat sá. véda §i atuncY a fost
impuns Cu sul4a in c6sta in
dreptul laculuT din padure §i.
din acel timp pana adY acel
lac se numesce «Lacul Negri»
lar padurea «Padurea Negri».
Este situat pe malul drept
al riuluT Cricovu-Dulce, intre
dealurile Gruiu §i. Islazu, la 28
k. m. departe de capitala ju-
deValuT §i la 8 k. m. de a plarY.
Se compune din 2 alune :
Ghirdoveni §i Cricoveni. Intre
ele nu exista niel o distanta;
are o populaOune de 1532 10C.
(720 b. 812 f), in care infra
§i 32 familiT de - igarlY, carT s:,
ocupa cu feraria §i vióra.
www.dacoromanica.ro
G 218
CapT de familie sunt 310;
contrib. 380 ; case de locult 329.
In comuna e o singura bi-
sericä fondata la anul 1870,
deservita de un preot.
LocuitoriT pe ranga agricul-
tura se mal ocupa cu facerea
mangaluluT (carbunT), cu fabri-
carea varuluï, cu caratul sareY
dela Telega la Têrgovi§te §i
cu cioplitul lemnelor. Produsul
munceT 1 desfac mal ales la
ora§ul Ploese.
LocuitoriT s'au improprietarit
la a. 1864 §i li s'au dat 8o8
h. a, din mo§ia statuluT Mar-
gineni. ET au 61 cal, 40 iepe,
235 vacT, 64 capre, 370 pordi ;
afarä de vitele trebuincióse la
muna..
Scóla exista in comuna de
vr'o 13 anT. S'a frecuentat in
anul trecut de 66 baeV i 8
fete. Sciu carte 34 barbag fi
6 femd. Cu intretinerea per-
sonaluluT statul cheltuesce a-
nual 1242 leT.
In padurea numitti Ghirdo-
veni se aflei un isvor de ata
minerallt numit cFa'ntdna de
leaco ce se intrebuin(erza de lo-
cuitorY contra frig,urilor.
In comuna se fabrica apro-
ximativ 1 800 d. 1. vin.
GandacT de matase se cul-
tiva in mica cantitate. Pamên-
tul e prielnic la tóta cultura
219
si produce 5000 h. 1. gré'u,
6000 h. 1. ov6z, 5o,000 h. 1. po-
rumb. Dintre pornI roditorY
sunt : 4300 merl, 500 perY, 50
ciresT ; iar livedile dau pé'nA
350 care fin.
Comerciul se exercitA in co-
munt de lo d.rciumafi. Veni-
turile comunal' se urcA la tifra
de lel 3800 anual.
In comunà este o singurA
sosea impetritA i nlesnesce
comunicatia intre GhirdovenI,
Haimanalele si Morent
E brAzdat de dou6 dealurY
Dealul Gruiu in partea de E.
a comunal si dealul Islaz in
partea de V. Ele au directia
dala N. spre S. Aceste dea-
lurl serve,c pentru Wisunarea
vitelor.
E strdbtautA de riul Cricovu-
dulce si Valea Ursuluï.
GHIRDOvENI, padure a statuluI
In intindere de 65o h. a. pen-
dinte de com. Moreni, plasa
Filipesci, care impreunA cu tru-
purile : Mijca (1150 h. a) si
Gruiu (750 h. a.), forinézA pA-
durea Moreni (v. a. n.).
GHIVECIU, vale, com. Farsa, pla-
sa Podgoria.
GLOD (Pe-), Localitate in com.
www.dacoromanica.ro
Ir 219
Soimari, pl. Podgoria, unde se
presulune a fi sare.
GLoDuLiff, vale, isvordsce din
com. Gornetu-Uuib, plasa Pod-
goria ; se vérsA in pat-Aul Nu-
ceténca, tot in raionul acesteI
comuna, dupä ce priimesce is-
vorul numit 4--ilntana de leac».
GLOJA, tarinä infra malul drept
al riuluY Prahova i cAtunul
Ung-ureni din com. Gherghita,
plasa Campu.
GOGA, sat, faca parte din C. R.
Rifovul, pl. Crivina. Are o
pop. de 219 loc. (109 13. II0
f.) Este situat pe Ormul drept
al riuluT Tel6jan.
Aci o o bisericA ce p6rtà ur-
m6t6rea inscriptie : «AcéstA
bisericA, ce se prsnuesce hra-
mul «Sfintul Erarh Nicolae»
s'au zidit din temelie in a-
nul 1776 de Pitarul Gr. Bre-
zoianu si Vornicul C. BA1A-
ceanu, iar in anul 1866, fiind
ruinatA cu destivirsire, rO.mA-
nénd numaI dou6 zidurI, s'a
preinoit si s'a zugrAvit prin
osardia si cheltuiala luI Neagu
Apostolescu si sotia sa Elena
din capitala Bucurescï, ce au
tost nAscut in acéstA comunA
Goga, in R1e1e Prea
tulut Print al Principhtelor
220
Unite Române Alexandru I6n
I §i a Prea sfinVtuluT Arhi-
episcop §i. Mitropolit al Ungro-
VlahieT §i. Primat al Roma-
niei Nifon, a. 1866, Mai: i.
GOGANu, deal in com. Salcia,
pl. Podgoria, pe care se cul-
tiva cereale.
GOGESCI, vale, com. Tarlescï,
plaiu Teléj en.
GOG1SCA, sat, face parte din C.
R. IlrlescT, plaiu Teléjen. Are
o populaVune de 400 loc. (190
b. 210 f.)
GOGSCA, garla, isvordsce din
raionul com. PosescT, curge in
zigzag, merge spre E. in com.
Carbunescï, plaiu Teléjen.
GOGON (Dela-), valcea, isvorAsce
de langa. fantana Gogon, din
partea de V. a com. Slanicu,
curge dela E. spre V. i se
vérsä in g' .'rla Slanicu, pe . 6r-
mul drept, tot in raionul com.
Slanicu.
GOGON, fântâna. in partea de V.
a com. Slanicu, plaiu Var-
bilau.
GOGOLO, deal pe . care este si-
tuata com. Podeni-VechT, plasa
Podgoria.
www.dacoromanica.ro
G 220
GOGOARUL, movila, com. Isv6-
rele, plaiu Teléjen, numita ast-
fel dela formarea sa ce se a-
sémana cu forma une l gogo§i:
de matase.
GOGOV1RUL, pisc, com. Isv6rele,
pl. Teléjen, numit ast-fel dela
pas6rile numite GogoarT, ce
traTesc in stolurY pe acest
pisc.
GoL.X.;ft se numesce de locuitorT
partea de E. a cat. Buda, com.
Buda-Palanga, plasa Campu.
GOALET, vale, com. Podeni-VechT,
plasa Podgoria.
GOMOIU, vale, com. Margineni-
de-jos, plasa Filipesa
GORGANI, sat, face parte din C.
R. Poenari-ApostolY , plasa
Cricov.
GORGANU, deal, com. Gura-Vi-
tióreY, pl. Teléjen, ce servA de
paune vitelor.
GORGANUL, movila pe mo§ia
Stejarul, com. NegoescT, pl.
Urnoru, in apropiere de 14'1.11
Prahova, facuta, pe cat se
spune de baranT, de TatarY.
GORGANUL, deal, com. Teisani,
plaiu Teléj en.
221
GORGANUL, movila in partea de
E. a com. Star-Chiojdu, pl.
Teléjen, dupa care se recol-
téza fin.
GORGANUL, culme de deal, com.
Gornetu-Cuib, plasa Podgoria,
ce se lasa din virful Nastaseda
spre Sud i se termina prin-
tr'un virf inalt, lânga biserica
din catunul Cuib.
GORGANUL, movila in partea de
S. a com. Bughiile, pl. Teléjen.
GORGANUL, pise, com. Slanicu,
pl. Varbilau.
GORGANUL I GORGANELUL, lo-
curi isolate, com. Homoriciu,
pf. Tel6j en.
GORGOTA, padure a statuluY in
intindere de 187 h. a. pendinte
de com. Gorgota, plasa Cri-
vina.
GORGOTA, comuna rurald, pl.
Crivina. Se compune din 2
catunc : Gorgota, i Potigrafu.
Este situata la sudul
langa soseaua dela Ploesci la
Bucurescl.
Sc marginesce cu comunele:
Poenari-Apostoli, Crivina
Balta-D6mnei.
Veniturile sale sunt de leY
8,657.
www.dacoromanica.ro
CT221 Aci e o sceila ce exista din
a. 1887. Localul apaqine preo-
tului comuneY, care l'a oferit
gratuit. E de zid.
GORGOTA,sat, face parte din C.
R. Gorgota, pl. Crivina.
GORNATELE, loc isolat, com. Sla-
nicu, plaiu Varbilau.
GORNETU, sat, face parte din C.
R. Gornetu-Cuib, plasa Pod-
goria. Este situat pe culmea
dealuldi Gornet §i are o po-
pulaOune de 1185 locuitorT
(575 b. 610 f.)
Aci e o biserica reconstruita
la a. 1870, la ua careia nu
se Oa nici o inscrip0e, iar
cea vechie, care a fost dari-
mata la 1870, se presupune
ca ar fi fost fondata cam pe
la anul 1765.
Zn fiartea de 'V. V. a aces-
t2a clun. fie anibele malurY
ale fiargulta Sdrafelu, se (Viet
mine de sare. linifiurr »0-
idse, fusind fidnantul,sarca se
desve,lesce, Insd firin ing-rijirea
25asnicilor de localitV sdrale,
se invelesce.
Satul Gornet se crede a se
fi infiintat pe la anul 1687,
cand printre padurile secolare,
ce formau pustiul codrului in
acésta localitate, s'au stabilit
222
primiT 4 fondatorY, fugitT de
frica Turcilor, dupd cum spune
tradi0a. Se crede ca-si ar fi
luat numele dela un gorun (ste-
jar batran), sub care cel-d'an-
têit fundator, venit aci, i§I fa-
cuse bordeiul, purtand mai mult
timp numele de «La bonleiul
de sub gorun». Mal tarziu po-
pulandu-se luat numele de
Gornet.
Acest catun ocupa partea de
sud a comuneT. Este incojurat
la N. §i S. de livedi cu prunT ;
la E. de padurY i la V. de vil.
Aci e o sc6la infiinOta pe
la a. 1857, insa carte a ince-
put sa se invqe cam pe la a-
nul 1834 de preo0T, dascaliT
bisericei i logofe0T satuluT,
fiind platitT de locuitorT.
In vechime acest sat se nu-
mia Slemnea-Tufele.
GORNETU, deal, situat in partea
de N. V. a cat. Gornet, com.
Gornetu-Cuib, plasa Podgoria,
acoperit Cu
GORNENU, vale, vedi Adanca.
G ORNETU, sat, face parte din C.
R. Gornetu-Cricov, plasa Cri-
coy. Are o pop. de 567 loc.
(290 b. 277 f). Aci e o bise-
rica fondata la a. 1837, cu hra-
mul «Cuviòsa Paraschiva» Rui-
www.dacoromanica.ro
G 222
nandu-se, in anul 1883 locui-
toril au facut alta, alaurT cu
cea d'anté'it, pe care a termi-
nat'o in 1892, cand au §i tar-
nosit'o.
GORNETu-CRICOv, comuna rural,
plasa Cricov. Este situata pe
malul stang al riuluT Cricovu-
Sarat, la 30 k. in. departe de
capitala judetuluT §i la 8 k. m.
de re§edinta
Se compune din 4 catun e :
Tarculesci, Gornet, Co§arele §i
Valea-BouluT, avênd o popula-
tiune de 1943 locuitorT (966 bar-
batT, 977 femeT), in care intra
§i 4 familiT de tiganY, cari se
ocupa cu feraria.
CapT de familie sunt 461
contribuaiblI 447.
In comuna sunt 4 bisericl
(in fie-care catun cate una), de.-
servite de 4 preotT.
Pe langa agricultura, locui-
toril se mal ocupa cu cresce-
rea vitelor i pomicultura. Pro-
dusul muncei 1 desfac la oravil
Ploesci.
LocuitoriT in mare majori-
tate sunt mcnnenT. 69 s'au im-
proprietarit la 1864, pe
mo§nenilor ; Valea Boulul, pro-
prietate a decedatuldi V. Pa-
apa ; Priséca, proprietate a
sc6leY Ion Craciunescu i Co-
Orelele, proprietate a d-luT E.
22 3
manoil Lahovari, din carl
s'au dat 199 h. a. EY au 36 caY
epe, 153 vacY, 52 capre, 1766
oT si 922 porcY.
In raionul comuneY, in drep-
tul cat. Cosarele, pe riul Cri-
covu-SArat, este o m6rd de
macinat.
Scóla exista in comuna de 21
anI. Actualul local s'a constru-
it din fondurile donate de bu-.
nul cet4én Vasile Paapa, mare
proprietar. S'a frecuentat in
anul trecut de 120 copii (116 b.
4 f). din nutn6rul de 242 copiY
(174 b. 68f), cu vêrsta de scóla.
Cu intrepnerea personaluluY se
cheltuesce anual 2484 lei. Sciu
carte 523 ba'rbap 25 femd.
Terta comuna are o supra-
fa. de 5.000 h. a.
In termen mediu se fabrica
anual pêna la 9220 d, 1. - uica.
si 2305 d. 1, vin. GandacY de
matase se cultiva aci in mica
cantitate.
Terenul e f6rte puOn prielnic
culturet Abia se cultiva pêna
la 288 h. 1. grau si. 2.152 h. 1.
porumb. Dintre pomY roditorY
sunt : 4610 merY, 3470 perY,
1216 dudY, ii85 ciresT, 1346
nucY, 158.300 prunY. Livedile
dau pana la 922 care de fin.
Comerciul se exercitd in co-
muna de 5 carciumarY.
)3uKetul comuneY presinta la
www.dacoromanica.ro
223
veniturY suma de leY 3700 si
la cheltuelY 3.500 leY.
O sosea i inlesnes3e comu-
nicaVa cu com. Urb. UrlaV,
spre S, si cu com. rur. Apos-
tolache, spre N.
Piscul cel maY insemnat din
comuna e Dragaica.
E udata de garla Cricovu-
Sarat si de paraele : Valea Mo-
canuluI, Valea Lidi i Valea
BouluY, carY t6te se vérsa in
Cricov, tot in raionul com.
Gornetu-Cricov.
Se marginesce cu comunele :
Tataru, Iordachianu, Aposto-
lache si Udresci.
GORNETU, padure particolara in
intindere de 50 h. a. proprie-
tea mosnenilor din Gornetu-
Cricov, pl. Cricov, supusd re-
gimului silvic.
GORNETU-CUIBU, deal in comuna
cu acelasY nume, pl. Podgoria,,
pe care se cultiva 1342/2 h.
a. vie.
GORNETU-CUIB, comuna rurala,
plasa Podgoria, situatd pe cul-
mea dealuluI Gornet, sub 136-
lele dealurilor Marzea, Nasta-
sóia i Nucetu, si pe ambele
malue ale pArauluY SaraIelu,
la 26 k. m. departe de capi.
224
tala judetuluY i la 5 k. m. de
a plarl.
Dela inceput a fost a§eqata
pe locul unde se afla acum.
Se compune din 4 catune :
Gornetu, Cuibu, Nucetu 0 Bog-
danesci 0 are o populatiune
de 2350 loc. (i147 b. 1203 f.),
in care infra 0 4 familiI de
tiganY.
CapT de familie sunt 562
contrib. 432 0 case de locuit
552.
In comuna sunt 3 bisericY
la Gornet, reconstruita in a.
1870-77 ; in Cuib, reconstruita
la 1853-54 0 in Nucet, con-
strucOe de lemn, fondata la
anul 1814, t6te cladite de eno-
riaV. Aceste biserici sunt de-
servite de 4 preotT, platitI de
poporanY, i cu o mica sub-
ventie dela comuna.
LocuitoriY. afara de agricul-
tura, se mal ocupa i cu alte
mWe§ugurT : 13 dulg-heri, 14
dogarI, 2 rotarY, 2 tAmplarT, 4
ferari, 4 §indrilarT.
Produsul munceY 1 desfac
comuna.
Alai toti locuitoriY sunt mo§-
nenT. 52 s'au i'mproprietarit la
1864 dandu-se la fie-care cate
7 prajinï pe proprietatea mo§-
nenilor.
LocuitoriY au 19 caT i epe,
vad, 34 capre, 553 oT, 552
www.dacoromanica.ro
224
porcY i boii. trebuincio0 pen-
tru munca.
In comuna sunt 2 scoli : una
in Gornet 0 alta in Cuib. Cea
din Gornot s'a infiintat in a-
nul 1857, iar cea din Cuib la
1859; insa carte a inceput
se invete cam pe la 1834. Sciu
carte 723 beirbaft si i femeY.
Cu v'èrsta de sc616, sunt : 216
baeti 0 184 fete. Cu intreti-
nerea sc6leY, statul cheltuesce
anual 2970 leY.
Comuna se intinde pe o su-
prafata de 1200 h. a. Pamên-
tul nu e tocmal prielnic la t6ta
cultura. Terenul cultivabil, cul-
tivat pe hectar, produce 12 h.
1. gra,u, 12 h. 1. porumb, 14
h. 1. ovëz, 13 h. 1. meiti, To h.
1. cAnepa. In locurI neprielnice
se produce fórte putin ; cam
a treia parte din productiunea
indicata.
In comuna sunt ca : io5o
merY, 780 peri, 850 duçh, 1500
cire§I i 1350 laud.
Liveqile produc cam 3 care
fin la hectar.
Gandad de matase se cul-
tiva, insa in mica cantitate,
numaY pentru trebuintele fami-
liilor. StupT cu albine sunt 101.
Comerciul in comuna se e-
xercita de 4 carciumarI ,0 6
hang-iT, carY vind marunlAurT.
Bugetul comund presint4
225
la veniturY suma de leY 3573
la cheltueli 3452.
In comuna e numaY o sin-
gura sosea ce inlesnesce co-
munica0a intre com. Magurele,
spre capitala jude.NuY ; cele-
l'alte sunt drumurY naturale,
inlesnind comunicaia la E. in-
tre comunele Pacure0 0 Po-
deni-Nonf, la S. E. intre cat.
Baltesci, unde este re§edinO,
pla§ei, la S. intre com. Podeni-
VechI, la V. intre com. Scaio0
Gura-Vitiórei 0 la N. intre
com. OpariV, prin care trece
la comuna urbana Valeni-de-
Munte.
Comuna in partea de N. V.
§i N. E. este brazdata de o
culme de dealurI, acoperite in
cea maf mare parte cu vil,
pólele cu livesli de prunY
numaï in partea de Nord, pe
virful lor, are padure. Virfu-
rile se numesc : Virful Beciu_
Virful-1111".§erb, Comorile,
Virful DoruluT, Crucea, no-
ilor, Nastas6ia, Poiana-VulpeT,
AIarzea, Piétra, Nucetu, Epis-
copieI , Gorganu , Gconetu ,
Dosu, Perivoe, Baba Sanda,
Baba Ana, Dealu Scorteni-
lor, etc.
Este strabatuta prin centru,
dela N. V. catre S. E. de pa-
raul Sar4e1u, in care se vérsa
vane Bogc10,nescilor, DosuluY,
www.dacoromanica.ro
225
Baba Sanda, Haulesci, Petri-
canesci, Gornetu, Viilor §i Va-
lea Beni, unita cu Nuceténca
Turburea.
Tuica se fabrica in comuna
aproximativ ca 4000 d. 1. iar
vin 2000 d, 1. din causa
viile s'au filoxerat.
Iii C01112Gla e un isvor bogat
de afid ce confine icier yi fiu-
ciósd, care se Intrebuin(cisit de
locuitorY fientru Mitt fi MY. In
fiartea de E. a cat. Bog& nesa
se firesufiune a fi plumb fiu-
cio'sd. Pe ambele maluri ale
fidrdula Sarikelu sunt abon-
dente isvo're sarate.
Liz fiartea de N. E. e cd t.
Bog& nesci mal este o culme
de fiie'tec numiM «Caranaua
de Pic'trd» ce se intinde fiend
in culmea dealula Na'sttisdia;
In care s'ar gdsi cea maY bun4
piard de construcfie,. Pi!nd
nu s'a files in esfiloatare.
Sarea abund4 pe tot teritorul
comuna. In timpurY ploióse, fu-
gind pamésntul sarea se des-
velesce.
Comuna Gornetu-Cuib, pCna
la anul 1864 era divisata
treY sate. Se crededate certe
n'avemca acésta comuna s'a
"i)iqat la anul 1687.
Se marginesce la N. cu COM.
OpariVf, la S. Cu com. AIagu-
relele i Podeni-Vechl, la E.
15
126
cu com. Podeni-NoM i Pacu-
rqi §i la V. cu com, Scaio§i
§i. G-ura-VitióreT.
GORUNA, sat, face parte din C.
R. Cocorasci-Misli, pl. Varbi-
lá.u. Are o popula%iune de 573
loc. (293 b. 280 f.). Ad i e o
biserica cu urm6tórea inscrip-
%ie : «Acésta biserica incepe a
se zidi la 4 Mait anul 1851,
sub Domnul Barbu StirbeI
IVIitropolit Nifon, cu cheltuiala
luI Nicolae Titeit i Preotu
Gheorghe si a tutulor locui-
torilor si se zugravi de Parvu
Nicolae din orau.1 Tèrgo-
vistea i se termina Iulie 6,
anul 18520.
GORUNA I COCORESCI, mo§iï ale
statulul pendinV de m-rea Mi-
slea, cari pe periodul 1888-93
s'au arendat cu 1916 leY anual,
in plus 168o leI plata de p-
duran i confini§tY.
La inceput se arenda cu 4300
lel, lusa s'a scaqut din arenda
pentru partea vin-
2384 leY,
duta de ved la locuitorI.
GORUNUL, garl4a, isvorasce din
raionul com. Star-Chiojdu, pl.
Teléjen, §i. se vérsa. in gg.rla
Chiojdu, pe partea drépta, tot
raionul com. Star-Chiojdu.
www.dacoromanica.ro
G 26
GORUNULUY, (Virful-), deal in
partea de N. a com. Cornu,
pl. Prahova. Serva de p4une
pentru vitele locuitorilor.
GORUNILOR (Virful-), virf de deal
in com. TeisanT, pl. Teléjen.
GORUNILOR (Valea-), loc isolat
in com. TeisanY, pl. Teléjen.
GORUNG-OIUL, padure particulara
supusa regimuluY silvic pe mo-
§ia Bréza, pendinte de com.
Bréza, plaiu Prahova.
GORTEA, fantana de unde isvo
rasce par'Aul Séca, com. Mane-
ciu-UngurenY, plaiu Teléjen.
GRADIsTEA, culme de deal, si-
tuata' la S. E. de cat. Cuibu,
com. Gornetu-Cuib, pl. Podgo-
ria. Pe o parte din acésta cul-
me se cultiva fasole, fiind te-
renul slab, iar restul e ocupat
cu finge.
GRADWEA, pisc pe culmea de
deal ce so Usä din crésta
printre garlele Drajna
Ogretinul, com. Drajna-de-
sus, pl. Teléjen. Ad i a fost
casirul legiunilor Romane.
GRÀJDANA, deal, com. Podeni-
VechT, pl. Podgoria,
22
G-Rg.CA sau Valea GreceT, garliVa,
isvordsce de la V. de com.
Bughiile, plaiu Teléjen, §i se
versä in garla Bughea, tot in
raionul com. Bughiile.
GRECILOR, gâr1it, isvorasce din
fundul vailor comuneI Filipe-
sci-de-Padure, plasa Filipesci,
trece prin finete, Pacênd mal
multe zigzaguff, curge spre E.
§i se versa in paraul RoO6ra.
Pe mica acesteY szirlife se
lresupune a fi fia'curd.
GRECILOR, vale situata la E. de
com. Brebu, plaiu Prahova ;
numita ast-fel de la nisce grecI
ce au avut ere-cand proprie-
tqf acolo.
GRECULUY, vale, isvorasce de sub
pélele muntelui Clabucetu-Ba-
iuluY, com. Predeal, plaiu Fe-
lev, se versa in paraul Pra-
hov4a, pe Ormul drept, tot
In raionul com. Predeal, din
sus de satul Azuga.
GRESIA, isvor, curge din mun-
tele Calugaru, com. Star-Chioj-
du, plaiul Teléjen, la direc-
Oa S. V. §i se versa in garla
Chiojdul, tot in raionul com.
Star-Chiojdu.
GRESIA, sat, face parte din C.
www.dacoromanica.ro
G 227
Star-Chiojdu, pl. Teléjen.
Are o pop. de 4o loc. (20 b.
20 f.) Este situat la pélele
munteluI Calugaru §i '1 uda
isvorul cu acela§I nume. Cade
In centrul comuneT.
GROAPA SOC1LOR, loc isolat la
V. de com. Bètrani, pl.
Teléj en.
GROAPA-GENTET , localitate In
com. Aricesci, plasa Podgoria,
unde se presupune a fi sare.
(VOY GenteT).
GROAPA ISVORANILOR, deal spre
V. de com. Maneciu-Ung., pl.
Teléj en.
GROAPA 01, Orina ce se intinde
In partea de V. a arinel Bre-
cacea 'Ana in Valea Viilor,
com. Gornetu-Cuib, pl. Pod-
goria. Ad i se cultiva porumb
se afla i Mine livec,1I de
prunï. In vechime pe acest
loc au fost stane de ol, de
unde §i-a luat numele.
GROAZA, loc isolat, com. Sla-
nicu, plaiu Varbilau.
GROOTIUL , munte la N. de
com. Maneciu-Ung., plaiu Te-
léjen, coprins intre apa Stan-
cei (la N. E.) i apa Bobulul
(la S.)
228
GROOTIUL, loc de trecere in
Transilvania.
GROPKIARELE, loc gol pe mun-
tele GropOrele, destinat pen-
tru finge O pa§une, in intin-
dere de 130 h. a.
GRO A.L\II, se numesce partea de
N. a com. Slanicu, pl. Val--
bilau.
GR O ETU-ALX LAISA , padure a
statuluT in intindere de 150
h. a. pendinte de com. Hai-
manalele, pl, Filipesd, care
impreuna cu trupul Negra
(1847 h. a.), forméza pádurea
Haimanalele, pl. Filipesd.
GROETUL, vale, com. Ederile,
pl. Filipesd, ce se versa in
riul Cricov.
GROTIUL (Muntele-), padure par-
ticulara supusa regimuluT sil-
vic inca din anul 1883, pe mo-
§ia Muntele Groti§ul, pendinte
de com. Maneciu, plaiu Te-
lej en.
GRUIU, vale, com. Vadu-Sapat,
plasa Cricov.
GRUIU, deal cu direcOa dela N.
E. la S. V. in com. Star-
Chiojdu, plaiu Teléjen. Cade
www.dacoromanica.ro
G 228
In partea de N. a comunet
GRUIU, padure a statuluT in in-
tindere de 750 h. a. pendinte
de com. Moreni, plasa Fili-
pesd, care impreuna cu tru-
purile : Mijea (1150 h. a.) §i
Ghirdoveni (650 h. a.), for-
meza padurea Moreni (v. a. n.)
GRUIU, deal acoperit cu padure
in partea de E. a com. Ghir-
doveni, plasa FilipescT.
GRUIU, deal la S. de com. CA-
lugareni, pl. Cricov.
GUGUENI, vale, com. Tinosul,
plasa Crivina.
GURA BucovELuuTT, mahala din
C. R. Bucov, pl. Cricov.
GURA BUGHEI, numire veche a
cat. Fundeni din com. Sca-
io§T, pl. Teléjen.
GURA-BELIT, sat, face parte din
C. R. Breza-de-sus, pl. Pra-
hoya. Are o pop. de 369 loc.
(191 b. 178 f.) In acest di tun
este o carierd de unde se es-
trag-e /turna, care amestecata cu
picrtrit de firund, se fabrica van
lzidraulic forte bun.
Cade in partea de N. a co-
muneT i 1 uda valle: Rache-
229
riVa, Lazu si CarunteY, afara
de riul Prahova, care Y udt
partea de E.
GURA BELIT, loc isolat in com.
Bréza-de-sus, plaiul Prahova
Aci riul Belia se vérsa in riul
Prahova.
GURA-CRIVÈ1ULUY, padure a sta-
tuluY in intindere de 175 h.
a. pendinte de com. Mane-
sci, pl. Urgsoru.
GURA-CRIVtTULUT, numire ce se
mal' da. catunuluY Crivèul din
com. ManescY, plasa T6rgsoru.
GURA-CUMETRI, mahala din com.
Cocorasci-Misli, pl. Varbilau.
GURA-CUMETRI, trup de padure
a statuluY, in intindere de 185
h. a. care, impreuna cu tru-
purile : Drumul Baicoiului (67
h. a.), Gagénca (106 h. a.) si
DegeraiT (62 h. a.), forméza
padurea Mislénca sau Gageni-
Mislea.
GURA-RYNCEZILOR, se numesce
localitatea din com. RincezY,
pl. Teléjen, unde se impreuna
garlele : Rincezi Cu Nucsóra,
varsandu-se in paraul Ogre-
tinu, com. Ogretinu.
www.dacoromanica.ro
G 229
GURA-VAIEt, loc isolat in com.
Tintea, plasa FilipescY.
GURA-v-.X/EI, localitate in com.
TeisanY, plaiu Teléjen.
GURA-VACI-PLWSCILOR, loe de
aratura in padurea Tintea.
GURA-VITIOARET, deal, com. Gu-
ra-VitióreY, pl. Teléjen, pe care
se cultiva 27V2 h. a. vie.
GURA-VITIOAREI, padure a sta-
tuluY in intindere de 350 h. a.
pendinte de com. Gura-Viti6-
reY, plaiu Teléjen, formata din
trupurile Mislénca (250 h. a.)
si Livadea (upo h. a.).
GURA-VITIOARET, comunä rurala,
plaiu Teléjen. S'a numit ast-
fel dela garl4a Viti6ra, ce se
vérsä aci in riul Teléjen.
Este situata pe valea riuluT
Teléjen, la 3 k. m. departe de
resedinVa plaseY. N'are niel' un
catun alipit.
In comuna este o biserica
zidita din fondurile monastireY
Mislea si deservita de un preot.
Capl de familie sunt 147
contribuabilY z7; case de lo-
cuit /17.
LocuitoriT se ocupä numaY
cu agricultura. Produsul a-
230
gricol abia ajunge in co-
muna.
LocuitoriT, in num6r de 112,
s'au improprietarit la 1864,
cand li s'au dat 378 h. a. din
mo§ia statului Gura-Viti6reT,
fosta a m-rel Mislea. El au :
7 caT, 69 vacT, 220 OY i 87
porcI.
Pe riul Teléjen, in raionul
comu-neT, e o méra §i un fie-
rastrau.
Scóla nu este in comuna.
Copiil d'aci frecuenta scóla din
com. Valeni-de-Munte. Cu vêr-
sta de sc616, sunt 30 bae.V §i
30 fete. Sciu carta 36 blErbap.
Tuica, dupa media celor 3
anT din urma, se fabrica vr'o
2000 d. 1. iar vin abia 200 d.
1. din causa ca viile s'au fi-
loxerat.
Parnêntul nu este prielnic la
téta cultura. In anul agricol
trecut s'au cultivat : 30 h. a.
grau, 6o h. a. ov6z §i 8o h. a.
porumb. PomI roditorT sunt
prea puVni.
Comerciul se exercita in co-
munb. de 3 carciumarT.
Bugetul comuneT presinta la
veniturl suma de leT 4013,22.
E lipsita cu desavir§ire de
sosele comunale.
E brazdata de dealurile
Virful Doruluï, Titila, Mo-
vila, Curmatura li Gorganu,
www.dacoromanica.ro
G 230
car/ serva de pa§une vitelor.
O ud. riul Teléjen ; garlele :
Vitióra i Bughea §i vade
HotaruluT, StrecheY, Fantani,
DanciuluT, Namélelor, Vlasce-
nilor, Dragomir, , LupuluT s,i
BisericeT.
GURA.-VITIOA.RET, mo§ie a statu-
luT, com. Gura-VitióreY, pl. Te-
léjen, pendinte de m-rea Mi-
slea, care pe periodul 1885-95
s'a arendat cu 5900 leT anual,
afara de livedea de la Varbi-
lau §i. trupul Malim.
GURE, virf de deal, com. sa-
nicu, plaiu Varbilau.
G-UREUL, virf de deal in partea
de N. a com. Livadea, plaiu
Varbilau, acoperit cu padure.
GURGA, munte in com. Bréza-
dejos, plaiu Prahova. La p6-
lele acestuY munte sunt isvdre
de ap minerale can con(in ioa',
sare si pucio'sti.
G-URGUIATA, munte la V. de com.
Comarnic, plaiu Pele.
GURGUIATA, padure particulara
supusb. regimuluT silvic inca
din anul 1883, pe mo§ia Co-
marnic, pendinte de com. Co-
marnic, pl. Pele.
231
H.
HAIDA.U, parau, isvorasce dela
N. de com. Udresci, trece pe
la S. de com. Apostolache, pl.
Podgoria, curge printre val-
ceaua «PruniI 1M Mircea» si
padurea statuluY si se vérsa in
riul Cricovul-Sarat, in raionul
com. Apostolache.
HAIMANALELE, padure a statu-
luI in Intindere de 1997 h. a.
pendinte de com. Haimanalele,
plasa Filipesci si formata din
trupurile : Négra (1847 h. a.)
si Grosetu-Malaésa (15o h. a.)
HAIMANALELE, comuna rurala,
plasa FilipescY. Acésta comuna
s'a infiintat de catre nisce a:-
lugar): gred, aducênd 6menT
din diferite partY si mal cu o-
sebire - igan'f robI. Ori-ce acte
vechT relative la infiintarea e'i
lipsesc.
Este situata pe valea riuluï
Cricovul-Dulce, la 24 k. m.
departe de capitala jude-tuluï
si la 1 i k. m. de resedinta
piase/.
Se compune din 2 catune :
Haimanalele si Branistea, a-
vé'nd o populaiune de 790 lo-
cuitoff (434 b. 356 f.), in care
infra si 70 familiI de . iganI.
www.dacoromanica.ro
H 231
Cap): de familie sunt 147
contribuabill 156; case de lo-
CUit 204.
In comuna e o singura bi-
seria a statuluY, necunoscé'n-
du-se niel fondatoriT, nicI anul
fondare ; s'a reparat in anul
1892 cu cheltuiala D-lor Di-
mitrie Popescu si Nedelcu I.
Crivqeanu. Tot In acésta co-
muna se afta fi monastirea Mar-
gineni cu o Snchiso're .tentru cer
osandig o stafiune fientru te-
legraf fi pofta fi un atelier In
care lucre'za osíndieit' ca te o me-
serie. Cele mal de cape fonje
meftefugurr ce se inve"(a de catre
arestang sunt : tabacaria fi cis-
maria, de unde se 15rocurd In-
calOminte armateY. Pe la anul
1870, chiliile monastird serviau
de inchiso're pentru femeY.
Nem(d la 1716 au firefacut
m-rea IllarginenX In cetate.
LocuitoriT din acésta comuna
se ocupa Cu cioplitul lemnelor
de cherestea (stejar) si cu ro-
tarja ; iar tiganiI cu fabrica-
rea man galulia si caramidari a.
Sunt in total 130 mestesugarY.
El desfac produsul munceI la
orasele Ploesci si Têrgoviste.
In raionul comuneT e o móra
cu vaporT.
232
L ocuitoriY, in numèr de 18o,
s'au improprietarit dupa legea
rural a din 1864, cand li s'au
dat 342 h. a. in mo§ia m-rel"
MarginenY. EY au 40 caí, 15
epe, io8 vacI 12 bivolY, 103
capre 84 01 §i 150 pord.
Scóla exista in comuna de
9 anY. Localul e proprietatea
comuneY. In anul scolar 1892-93
s'a frecuentat de 34 copiI (29 b.
5 f.), din numèrul de 1'9 copil
(54 b. 65 f.), cu varsta de scóla.
Cu intreOnerea personaluluY
statul cheltuesce anual 1404 leY.
Sciu carte 32 barbap fi 6 fama.
Uta comuna se intinde pe
o suprafa0, de 630 h. a.
Tuica nu s'a fabricat, pen-
tru ca de vr'o 6 anY nu s'au
facut prune.
&andad de matase se cul-
tiva In fórte mica cantitate.
StupY cu albine sunt 21. Pa-
mêntul e prielnic la tóta cul-
tura, dar nu se cultiva de cat
porumb, grau, ovOz i mein :
Terenul cultivabil a produs :
7000 h. 1. porumb, 2100 h. 1.
grau, 1050 h. 1. ov6z §i 140
h. ,1. meit. Dintre pomY rodi-
torY sunt : 400 merY, 150 perY,
50 dudY,Ioo cire0 O. 200
nucI. Livedile produc ca la
300 care de iin.
Comerciul se exercita in co-
muna de 5 carciumarY.
www.dacoromanica.ro
232
Veniturile comuneY se urca
la Ofra de 4601 si cheltuelile
la 3939 lel anual.
Prin comuna trece sos. jud.
PloescY-Têrgovi§te, legand co-
muna Haimanalele cu D'armo-
nesci ì Adânca din jude.01
1Dambov4a §i soseaua vecinala
Haimanalele-Ghirdoveni.
E brazdata de dealul numit
OrapluY» situat in partea
de V. a comuneY, servind pen-
tru pa§unea vitelor.
In partea de E. o uda riul
Cricovul i paraele : Négra
Racila.
Se marginesce cu comunele :
Darmonesci, Margineni-de-sus
(la E) ; Ghirdoveni (la N.) ; A-
d'Anca i Buc§ani din jud. Dam-
bovi0 (la V. i S.).
HAIMANALELE, mo0.e a statuluI
pendinte de com. Haimanalele,
pl. FilipescY , fosa a m-reY
Margineni, care pe periodul
1888-93 s'a arendat cu 12.050
leI anual, in plus 1440 leI plata
de pa.durarY.
HAIMANALELE, sat, face parte
din C. R. Haimanalele, pl. Fi-
tpescI.
HANUL LUY RUSA, loe ranga ca-
zarma de asta-1T din Predeal,
pl. Pele, pe care s'a construit
233
un han pe la jumátatea seco-
lulul trecut. De aci Ï vine si
numele.
HANUL ROLT, localitate in a-
propiere de orasul Váleni-de-
Munte, plaiu Teléjen, unde s'a
fácut un trumos pod peste riul
Teléj en.
HATAU (Pe-), loc de arátura. §i.
finge in marginea pádurd Su-
rani, pl. Podgoria, avênd im-
preunä cu locul Sfóra (De-Pe-)
4 h. a.
HXBUDU, comunA ruralá, plasa
Te'rg§or. Se compune dix 2
catune BrAtesci §i Hálpudu.
Este situatá in par,tea de S.
a p16,§eT, langá 141.11 Ialom4a.
Veniturile sale sunt de leY
3224.
Re§edir4a comuneY e in cát.
I-16.budu.
Sc616. existá In comunA dela
1889. Localul e proprietatea
comund. Copil" in v'èrsta de
scóla sunt : 164; repartisql
ast-fel 105 in 110,budu i59
In BrAtesd.
HXBUDU, sat, face parte din C.
R. FIAbudu, pl. rèrpor.
HXBUDU-SCUTAU, proprietatea
EforieT Spitalelor civile din
www.dacoromanica.ro
233
Bucuresd, fostá pendinte de
sohitul nrgsor, com. 1-16.budu,
pl. rèrg- oru, in intindere de
104 h. a. tóte arabile i fi-
nge, care pe periodul 1888-93
s'a arendat cu 3750 lel anual.
H.A.TcXxXu, sat, face parte din
C. R. cu acela0' nume, pl.
Campu. Aci e re§edirqa co-
mune.]: §i are o pop. de 492
loc. (258 b. 234 f.)
comuná ruralá, plasa
Campu. Este situatA pe am-
bebe malurT ale riulul Prahova.
Se compune din 3 cátune
HAtcárám, Malamucu i Tu-
fani.
Are o populaOune de 1032
loc. (522 b. 510 f.) ; 229 capY
de familie §i. 18o contribua-
In comunA sunt 2 biserid
una in HAtcárAu fondatd in a-
nul 1843 §i alta in Malamuc,
fondatä in a. 1870, deservite
de 2 pregY.
LocuitoriT se ocupá numaT
cu agricultura. El s'au impro-
prietárit la 1864 pe mo§iile
HAtcáráu, Malamucu §i. Efo-
riel Crgulescu cand li s'au
dat 212 h. a.
Locuitoriï desfac produsul
munceT lor la ora§ul PloescY.
Au 164 cal, 146 vad, 7 bi-
234
volY, 1582 ol Ì 521 porcY.
Sc61ä nu este In comuna.
CopiY In vêrsta de sc614 sunt
125 b. iii f.
Tóta comuna are o suprafata,
609 h. a. pamênt.
plica §i vin nu se fabrica
in comuna.
GandacY de mnase nu se
cultiva ; stupY cu albine sunt 80.
Pamêntul e prielnic porum-
buluY i grauluY. Pomi roditorY
sunt putint Comerciul se exer-
cita in comuna de 5 carciumarY.
Veniturile comunel se urca
la 2973 le/ anual §i cheltuelile
la 2820 leY.
Sta in legatura cu comu-
nele Draganesci §i Gherghita.
HAULESCI, valcea, isvorasce dela
N. de cat. Cuib, com. G-ornetu-
Cuib, plasa Podgoria ; curge
dela N. E. spre S. V. trecênd
pe ranga. locuintele Haules-
cilor §i se vérsa In Saratelu
la S. de cat. Cuib, tot in ra-
ionul com. Gornetu-Cuib.
H'ARLESCI, velY Crivina, com.
rurala.
HIRSA, sat, face parte din C.
R. llana, pl. Podgoria. Are o
pop. de 243 loc. (126 b. 117 f.)
Aci e rerdinta comuneY, cu o
biserica fondata in anul 1866.
www.dacoromanica.ro
234
HARsA, comuna rurala, plasa
Podgoria. Se numesce ast-fel
dela un pise ascutit intre dou6
\TM, numite Piseu-luY-Harsa.
Este situata pe valle garle-
lor Varbila, Harsa §i Buco-
velul, la 18 k. m. departe de
capitala judetuluf §i la 8 k.
m. de a plarY.
Are o populatiune de 1863
loc. (952 b. 911 f.), in care
infra 22 familiI de tiganY, 4
de bulgarY, 5 de italieni.
Se compune din 6 catune :
Harsa, Plopu, Nisipósa, Gal-
meia, Varbila §i Valea Cucu-
luY. CapY de familie sunt 402;
case de locuit 402.
In comuna sunt 5 :
la Harsa, Nisipósa, Plopu,
Val-bita §i Valea CuculuY, de-
servite de 5 preoV.
Mara de agricultura, locui-
toril se maY ocupa cu rotaria,
dulg-heria, taierea padurilor §i
pomicultura. Produsul muncef
1 desfac la ora§ul PloescY.
LocuitoriT s'au improprieta-
rit la 1864 pe mo§iile Bucovu,
Poenarénca, Salcianu, Rogo-
zasca §i a fratilor Caribolu,
cand s'a dat 818 h. a. la 284
locuitoff. EY au 585 bol:, 203
vaci, 55 cal', 748 oI, 436 porcY.
Scóla a fost frecuentata In a-
nta tre cut de 40-45 copit Carte
scizt 32 locuitorr si 2 lema.
235
Comuna se Intinde pe o su-
prafatIt de 2000 h. a. Tuica
se fabrica anual cam 800 d. 1.
Viile s'au filoxerat.
Gandaci: de m6tase se cul-
tiva prea putin. Stupl cu al-
bine sunt 40.
Productia terenuluT e medi-
ocra. Dintre pomi roditorT
sunt : 500 merT, 8o perT, zoo
150 dudT, 200 nuct
dau 6o care fin pe an.
Comerciul se exercita de 8
carciumart
Veniturile comunel se urca
la tifra de 4200 leT anual. Chel-
tuelile represinta aceias1 suma.
Prin centrul comuneT trece
soseaua Bucov-Harsa.
E brzdatt de dealurile
Galmeia, Rachiti, Piscul luT
Cernat, Puiulescu, Piscu Sti-
claruluY i Piscu subtire, pe
carT se cultiva vie si de cand
s'au filoxerat serva de finge.
Pe o parte din ele sunt pomI
roditorT Si sc cultiva cereale.
E strabrituta de vaile : Har-
sa, Bucovuluï, Ciuciuneasa, No-
róielor, Robu, Cuculdf i Val--
bila, formatä din maT multe
ramurt
Se marginesce cu comunele :
Urlati, Iordachianu, Valea Ca-
lug-arésca, Gornetu-Cricov, Po-
deni-NouT, Bucovu i Podeni-
VechT.
www.dacoromanica.ro
H 235
H1RSA, garla, isvorasce din pA-
durile com. llana, pl. Podgo-
ria, si se vérsa in riul Buco-
velul.
HELETEU (La-), lac, in partea
de E. a com. TataranT. pl. Cri-
vina, format de paraele Re-
celea si Calda. Inainte vreme
era helesteu bine Ing-rijit, da-
torit intemeietoruluT bisericeT
din comuna, Cotman Vel Mi-
halache Cornescu. Ac,II nu mal:
e ingrijit de niment
HEM, vale, com. Podeni-Vecla,
plasa Podgoria.
HERMEN1SA, riusor, isvorasce de
la E. de com. Tesila, pl. Pe-
les, dintre muntiT Galmeia
CioparcenT ; curge dela E. spre
V. si se vérsa in 14'111 Doftana,
pe malul stang, tot In raionul
com. Tesila.
HERU, deal ce desparte com.
BOtrani, pl. Teléjen, la N. E.
de com. Star-Chiojdu. Pe o
parte din acest deal se cultiva
cereale, iar parte serva de fi-
nge.
HIRETU, deal, com. Valea-Lunga,
plaiu Prahova.
HODOROAGA, vale, com. Valca-
nesci, plaiu Varbilau.
236
HommeckNu, mosie pe care s'au
improprietdrit la a. 1864 locui-
toriT din com. Homoriciu, plaiu
Teléj en.
HomoRTaNu, mosie pe care s'au
improprietArit la 1864 o parte
din locuitoriT com. Tarlesci,
plaiu Teléjen.
HOMORICIURILE, comunA ruralA,
plaiu Teléjen, Este situatA lan-
gl riul Telajen, la 36 lc, m.
departe de capitaia judetuluI
si la 8 k. m. de a plaiuluï.
Se compune din 5 cAtune :
Homoriciu-P6InêntenT, Horno-
riciu-Ungurera , Malul-Vindt,
Cernesci si Schiulesci.
Are o populatiune de 2289.
locuitorY (1095 b. 1194 f.), in
plus 5 familiT de tiganT. CapT
de familie sunt 495 ; contribua-
bill 470.
In comuná sunt dou6 bise-
ricT ; una in Schiulese, fondatà
de locuitorT, in anul 1842 si a
doua in Homoriciu, fondatA in
anul 1744, cu urm6tórea in-
scriptiune : «Cu vrerea tatAluT
si a fiuluI si cu ajutorul du-
huluI stint, fAcutu-s'a acésta
bisericA de DumnéluI Capitan
Iane si sotia sa Anica, fiica
luT Nicolae Tagprafa, in dilele
Prea InAltatuluT Domn Mihail
RacovitA V.V. ca sá fie de
pomenire ; lét 1744».
www.dacoromanica.ro
H 236
-
Ambele bisericY sunt deser-
vite de douT preotY.
Pe langA agricultur6., locui-
toriT se mal ocup6, cu esploa-
tarea lemnelar din pAdurI si
fabricarea rachiuluI de prune.
El desfac produsul muncel lor
la orasele PloescI si Bucurese.
In raionul comuneT sunt 2
morY, una pe 14'111 Teléjen si
alta pe Crasna.
Parte din locuitoff sunt mos-
nenT ; 184 s'au ImproprietArit
dupA legea ruralii din 1864,
cand li s'au dat 350 h. a. din
mosiile : Teisani, m-rea Cotro-
cenT, MarcovescT, Homoricénu.
El au 33 cal, 20 epe, 665 bol,
281 vacT, 5 bivolY, 2760 oT si
250 pore.
Scala exist6, in comunA dela
maul 1842. In anul trecut s'a
fre,cuentat de 97 bAetT si 3
fete, din num6rul de 350 (170
b. 18o f.), cu v'èrsta de sc61A.
Cu intretinerea personaluluT
statul cheltuesce anual 1296
leT. Sciu carte 221 bdrbap fi 2o
/ma.
In partea de E. a cornune/
este «CetAtuia» unde se spune
c6, ar fi multI banT ingropatT
de Mari.
Tot teritorul comuneT are
o suprafat4 de goo h. a.
An peste an se fabricA in
comunA peste 2500 d. 1, tuTcA.
237
Pamêntul nu e prielnic la
teta cultura. Terenul cultiva-
bil in anul trecut a dat : 60
h. 1. grail, 5040 h. 1. porumb,
489 h. 1. oyez, 2000 k. g. fa-
sole, 107.770 k. g. fin. Dintre
pomi roditoff sunt : lo.000
prunT, 250 merT, 120 peri, 250
eire0, 260 nucT.
Comerciul se exercita in
comuna de I° carciumari.
Veniturile comuneT se urca
la - ifra de 3305 leT, i chel-
tuelile la 2989 lei'.
Prin comuna trece calea ju-
deOna, ce unesce capitala ju-
dquluT cu frontiera despre
Transilvania, numita soseaua
Ploesci-Bratocea. To 15rin a-
cestd conzund trece vechiul drum
al Ronzanilor, nunzit de und
ci drumui Tatarilor.
Comuna la V. e brazdata
de dealurile : Gorganul, Gor-
ganelul, Piscu-CataneT, munOT
Tirifoiu i Plaiul §erban Voda.
Pe aceste dealurT nu se face
nicl o cultura.
E udata in partea de N. de
gArla Crasna, ce se vérsa in
riul Teléjen, 0 de valcelul nu-
mit al Ho011uT, in partea de V.
Se marginesce la N. cu riul
Crasna, care o desparte de
com. Isv6rele, la S. de parilul
Valea-luT-Dragomir, care o des-
parte de com. Te4ani, la E. cu
www.dacoromanica.ro
237
riul Telejenelul t,;i. la V. cu Va-
lea Slanicu, care o desparte de
Slanic.
HOAIORICIU-PAINIkNTENT, sat, face
parte din C. R. Homoriciurile,
plaiu Teléjen. Aci e re§edin-0
comuneT.
HOIilORICIU-UNGURENt, sat, lace
parte din C. R. Homoriciurile,
pl. Teléjen.
HOTARUL, deal pe care este
situata com. Carbunesci, pl.
Podgoria.
HOTARULUT, vale la E. de com.
Gura-Viti6rei, plaiu Telejen.
Hop, pisc situat in partea de
S. V. a com. SoimarT, plasa
Podgoria.
HoTuuff, vale, uda teritorul cat.
Goruna, com. CocorascY-Misli,
plaiu Varbilau, §i se vérsa in
valea Gurduza (v. a. n.)
HO fiLoR, fantaria, com. Harsa,
plasa Podgoria.
HOFLOR, pisc spre N. de com.
Podeni-NouT, plasa Podgoria,
numit ast-fel dela nisce banditi
ce-0 avean aci ascunq.6t6rea.
HOfILOR, plait la S. de com.
Tarlesci, plaiu Teléjen, pe care
se aflä padure i locurY de pa-
rne. Pe acest plaitt treceau
238
In vechime bandele de hoV
din munti spre camp.
HOTILOR, poiéna, com. Comar-
nic, plaiu
HO FLOR, valcel, trece prin
partea de V. a comune/
I.
IAZUL, garla abatuta din ri'ul
Teléjenul, trece prin mijlocul
comune/ Bucovu, plasa Cri-
cov, i se vérsa iarasi! in Te-
léjen.
IAZUL FETEI, gârlä, i,/ ja ince-
putul din riul Teléjen, mar
jos de satul Plopeni, face mal
multe zigzagurY, strabate co-
munele : Boldesci, ScaenT,
Bucovelul, din josul ca-
reja se vérsa {ara,/ in Teléjen.
Acésta garla s'a numit ast-
fel pentru-ca in ea s'a inecat
o fata. Pe acest riu, in raio-
nul com. ScaenY, sunt insta-
late : 2 pive, 3 mol-Y, z fabrica,
de faina ,i. o fabrica de ligr-
tie. La dou6 mor/ se macina
c6je de copad/ pentru
carie.
ICOANA, mo,ie a decedatului I.
Babeanu, pe care la 1864 s'au
improprietarit 83 locuitor/ din
www.dacoromanica.ro
238
Homoriciurilc , pl. Teléjen.
HULA, §arq Intre Gradi,tea ,*1
Muchia-hif-PArpala, in com.
Drajna-de-sus, plaiu Telejen.
HUMEY, vale, com. urb. Ur1a0,
plasa Cricov.
com. Salcia, plaba Podgoria.
ICOANA, munte in partea de N.
a com. Star-Chiojdu, plaiu
Teléjen, acoperit ca padure
islaz.
icoNITET (Virful-), deal in partea
de N. a com. Bordeni, pl.
Prahova, acoperit cu padure.
S'a numit ast-fel dela o icóna,
ce se afla j ash intr'un co-
pacit bátran.
IEHY, vale pe care curge riul
Jeph, ce isvorasce de sub pis-
cul JepiT, com. Predeal, plaiu
Pele,. Are direcOa dela V.
spre E.
(Pe-), gradiná, mare, in-
conjurata Cu ,anV, a fostulih
proprietar al moieï Pucheni-
Marl, plasa Crivina.
INDEPENDIN l'A, sat, face parte
239
din C. R. Gherghita, plasa
Campu. Are o pop. de 68 loc.
(32 b. 36 f.) Acest sat s'a in-
fiintat la a. 1877, cu ocasiunea
improprietarireY locuitorilor si
se mal' numesce si «Borusuo
dela numele loculuT pe care
s'a format catunul.
INOTESCI, comuna rurald, plasa
Cricov. Se crededupa spusa
locuitorilor baranl--ca s'a in-
fiintat pe la anul 1684.
Este situata la 26 k. m. de-
parte de capitala judetuluï si
la lo k. m. de a plaseI. N'are
niel' un cdtun alipit.
Populatia sa e de aprepe
r000 locuitorY ; familiI de ti-
ganY sunt 4; capI de familie
236 ; contribuabill 187 ; case
de locuit 267.
In comuna este o singura
biserica fondata la a. 1818,
deservita de un preot.
Locuitorii se ocupa numaY
cu agricultura. Produsul mun-
cel, cand prisosesce, 1 desfac
la orasele PloescI si Mizil.
LocuitoriT, in num6r de 135,
s'au improprietarit la 1864, pe
mosia Inotesd, cand li s'au
dat 548 h. a. din mosia D-luT
Nae Burchi. El au 68 cal si
epe, 156 vacI, 439 boI, 1033
ol si 148 pord.
S'Olaexista in comian, de
www.dacoromanica.ro
239
5 anY si functionéza regulat.
Localul e proprietate particu-
lara. S'a frecuentat in anul
trecut de 64 copiï din num6-
rul de 119 cu vé'rsta de sc61a.
Cu intretinerea personaluluY
se cheltuesce anual 1 o8o leT.
Sciu carte In comuna 56 barba,/1
Si 2 feilleY.
Comuna se intinde pe o su-
prafata de 980 h. a.
In anul 1893 terenul culti-
vabil a produs 7875 h. 1. grau
si mou h. 1. porumb. Alte ce-
reale nu se cultiva. Islazurile
serva pentru pasune.
Comerciul se exercita in co-
muna de 3 carciumarY.
Bugetul comund presinta la
veniturl suma de leI 5013,63
si la cheltueli 3357,36 lel a-
nual.
La 2 k. m. departe de co-
muna trece soseaua nationala
Ploesci-Mizil si. la 1 k. m. unja
C. F. R. Ploesci-Mizil, avé'nd
statia Inotesci. Sosele vecinale
o léga cu comunele : Ceptura,
Rotar, Catunu, Colcégu, De-
gerati si Parepa.
E strabatuta d'a currnezisul
de isvorul Inotescilor, ce isvo-
rasce dela Nordul comuneI si
trece pe teritoriul comund Col-
cégu.
IORDXCHIAN15, comuna rumia,
240
plasa Cricov. Este situatt lan-
ga riul Cricovu-Sarat si pe dea-
lul despre apus de vatra schi-
tuluY Iordachianu, la 30 k. m.
departe de capitala judqulul
si la 4 k. ni. de resedia0.
plaseY.
Se compune din 3 catune
Iordachianu, Plavia si Mocesci,
avênd o populaOune de 2141
loc. (556 b. 585 f.) si 4 familli
de tiganY.
CapY de familie are 290;
contrib. 223 ; case de locuit
287.
In comuna sunt 3 bisericl
(in fie-care catun cate una).
Cea din Iordachianu s'a fon-
dat la a. 1858 ; cea din Plavia
la a. 1814 i cea din Mocesd
la a. 2694. Aceste bisericY sunt
deservite de 3 preop.
Locuitorli se ocupa numay
cu agricultura si cultura pomi-
lor. EY desfac produsul munceY
lor la orasele Ploescl i Mizil.
Parte din locuitorYsunt mos-
nenY, 136 locuitorI s'au impro-
prietarit la 1864, pe mosiile
D-lor Mihulq Iordache Ruse-
scu, I. Urla.Onu, i al%Y, cand
li s'au dat 220 h. a. pamênt.
El au : 7 cal, 2 epe, 46 vacY,
23 capre, 422 oY, 175 porcl.
Scóla nu existä in comuna.
26 copli, din numèrul de 12,5
(8o b, 35 f.), urmézä la sc6la
www.dacoromanica.ro
240
din comuna UrlaV , si cat.
Valea-BouluY din com. Gor-
netu-Cricov. Sciu carte 62 bar-
hap 2 femeY.
T6ta comuna are o supra-
fa%a de 510 h. a.
Anual se fabrica in comuna
p'èria la 200 h. 1. tuica si 30
h. 1. vin.
Terenul cultivabil produce
cam 102 h. 1. grau, 120 h. 1.
ováz, 20 h. 1. meit, i000 h. 1.
porumb. Dintre pomY roditorY
sunt : 200 merl, 220 perY, 96
dulY, 205 ciresT, 213 nucY ; iar
iiveIile dau cam 8o care fin.
Comerciul se exercita in co-
muna de 2 carciumart
Bugetul comuneY la fondul
drumurilor presinta la veni-
turl suma de 3546 leY si la
cheltuell 3208,80 leI ; iar
fondul qecimilor are la veni-
turl 1828 lel si la cheltueli
leI 730.
Prin comuna trece o sosea
inlesnind comunica0a spre co-
munele Apostolache i Urla0.
E brazdata de dealurile : Ca-
limanu, Teiul-Mare, Maicile
Menezu, carY servesc de pasune
pentru vite.
E strabatuta de mal multe
vaI i válcele si de riul
covul-Sarat.
Se marginesce cu comunele :
G-ornetu-Cricov (N); UrlaV (S);
241
com. Ceptura (E) §i Hârsa (V).
IORDA.CHIANU, sat, face parte
din C. R. cu acela§Y nume, pl.
Cricov. Aci e re§edirga comu-
na Are o bisericd fondatd la
1858.
IORDXCHIANU, pddure a statuluY
in intindere de 275 h. a. pen-
dinte de com. Iorddchianu ,
plasa Cricov.
IRIMESCI, trup de pAdure a sta-
tuluT, in intindere de 200 h. a.
pendinte de com. Provita, plaiu
Prahova, care impreund cu tru-
purile : MAgura (35 h. a.)
Feele-GrauluT (i75 h. a.), for-
mézd pddurea Valea-Pietra
ISLAZU, deal in partea de V. a
com. Ghirdoveni, plasa Fili-
pesci, pe care pdonézd vitele
locuitorilor.
ISLAZU-CHERBEA, vedI Puscasu,
pAdure a statulut
ISVORUL, isvor de afid mineral,
con(inend fiucidsd iod, fie firo-
firietatea statuluY fi a caseY
Bnincovenesa, situat fie regiu-
nea munglor, in afirofiiere de
gara Sinaia, com. Sinaia, filaiu
Pele'. Apa sa inca nu s'a a-
nalisat chimicesce,
www.dacoromanica.ro
241
TSVORUL DEALULUT, parâu, com.
Udresci, Plasa Podgoria.Curge
numai când ploue'.
ISVORUL RECE, plaiti in com.
Salcia, pl'asa Podgoria, aco-
pen it cu pddure.
ISVORUL RECE, paraia§, vine din
plaiu Buz6u, jud. B4p6u, udd
partea de S. a com. Salcia,
pl. Podgoria, i se vérsd, In
garla Salcia, la Sud de com.
Salcia.
ISVORUL, sat, face parte din C.
R. Sinaia, pl. Pele. Are o
pop. de 370 loc. (201 b. 169 f.)
LocuitoriI acestul catun s'au
Improprietdrit la 1864, parte
pe mo§ia D-neY Zoe Brânco-
vénu, parte in p6lele munteluY
«Co10" lui Babe» proprietate
a Eforie'l Spitalelor civile, §i
o micd parte pe mo,ia m-reT
Sinaia.
ISVORULITY, vale, com. Vâlcd-
nese, plaiu VArbildu.
ISVORULUY (Valea-), pddure par-
ticulard supusd, regimuluT sil-
vic incd din anul 1883, pe
mo§ia Comarnicu, com. Co-
marnic, pl. Pele.
ISVOARE, trecaóre in Transil-
26
242
vania, pe la N. de monas.
Crasna.
ISVOARELE, sat, face parte din
C. R. Isvórele, plaiu Teléjen.
ISVOARELE, comuna rurald, plaiu
Teléjen. 5i trage numele dela
rnultele sale isvóre de apa. Se
presupune a fi infiintata cam
de 200 ani.
Este situata intre gárla
Crasna la sud si Valea Mare la
nord, la 39 k. m. departe de
capitala judep_ilM i la 12 k.
m. de rerdinta
Se compune din doua ca-
tune : lsvórele i Costeni, a-
vênd o populatiune de 1475
loc. (752 b. 723 f.), in plus 12
familii de - igara..
CapI de familie sunt 320
contribuabill. 250; case de la-
cta 319.
In comuna sunt dou6 bise-
rid si o monastire. Alonastirea
s'a fondat la anul 1812.
Biserica din catunul Isv6-
rele are nrmatórea inscriptie :
«Cu ajutorul lui Dumneleu,
tatal, fiul i sfintul duh, s'a
ridicat acésta sfinta biserica,
a doua In qilele i cu
blagoslovenia Prea Sf. Epi-
scop Parintele Filoftein. al
Buzéului, prin osirdia i chel-
tuiala ctitorilor poporeM i lo-.
www.dacoromanica.ro
242
cuitorY din acest sat, Ca.t i a
altóra de afara, care au bine-
voit de a ajuta pe acest sfint
la anul 1854, preoV fi-
id Preotul Nicolae si Preo-
tul Stefan».
Inscriptia dela u§a bisericd
Costeni este urmaórea : «Cu
ajutorul lui Dumnec,leu, al fiu-
lui §i al sfintulM Duh, s'a ri-
dicat acésta biserica in zilele
bine-credinciosului.' Barbu Di-
mitrie Stirbd Voevod, cu bine-
cuvintarea Prea sfintitului' iu-
bitor do Christos i Episcop
al sfinteY Episcopii Buz6u D.
D. Filofteit §i osardia popo-
renilor catunuluY Costeni i a
altor facaorY de bine. Acest
sfint laca s'a riclicat la anul
1856 Mait 15».
Ocupatia de capetenie a lo-
cuitorilor este cheresteaua
crescerea vitelor. Ale§te§ugarY
. sunt vr'o 40. Produsul mun-
ceT 1 desfac la orasul Ploesd.
Parte din locuitorY sunt mo§-
nenY. 70 s'au improprietá-
rit la 1864, c-Ind li s'au dat
125 h. a. ET au 69 caÏi epe,
208 vad, 210 capre, 564 oT,
433 pord, @Sara de bot
In raionul comuneT sunt 6
morl §i 2 pive : 5 morl si 0
piva pe garla Cra.sna, i móra
piva pe riul Teléjen.
Carte a inceput sä se in,
243
vete aci dela 1859. Sc61.ä in
regula functionéza de la 1875.
In anul trecut a fost frecuen-
ta-U. de 68 baqf si i o fete
din num'erul de 222 copiT (132
b. 90 f.), cu vé'rsta de sced.a.
Cu intretinerea personaluluT se
cheltuesce anual 1242 leT.
Sciu carte 150 barba/1 fi so
lema.
Comuna cu islaz, paniênt de
muncä si padurY are i5oo h. a.
Tuïca se fabrica aproxima-
tiv cam 664 h. 1. anual.
GandacT de matase nu se
cultiva ; stupI cu albine sunt
cam 100.
Pamêntul nu e prielnic la
t6t6. cultura. Terenul cultiva-
bil produce 286 h. 1. grau, 351
h. 1. ovk, 1332 h. 1. porumb.
Dintre poma roditorT sunt : 200
merY, 6o perY, 40 ciresi, 30
nucT. Livedile produc cam 250
care fin.
Comerciul se exercita in co-
muna de 9 cArciumarY.
Bugetul presinta la venituri
suma de 5685,15 leY si la chel-
tuelT 4.647,40 leY anual.
Soseaua judeteana Ploesci-
Bratocea, ce trece prin acésta
comuna, dela S. la N. I 'Mies-
nesce comunicatia intre comu-
nele Homoriciu la S. si. Mane-
ciurile la N.
E brazdata de dealurile :
www.dacoromanica.ro
I 243
Incarcat6rea, Caseria si. Virful
TeisuluT, t6te cu direcOa dela
V. spre E. si serva pentru
riasunatul vitelor.
Poeni.' sunt : Poiéna Mari-
chi, Poiéna Burchi , Poiéna
Mare si Poiéna staneT ; iar in
partea de V. a comuneT este
surpatura Rupturile.
E udata de g'arlele : Crasna,
Valea-Mare si Teléjenul si de
valcelul Purceaua.
Piscul Gngosarul, care cade
cam in centrul comuneY, s'a
numit ast-fel dela forma sa, ce
se asémana cu a uneY gogosY
de mkase.
ISVOARELE se mal numesce mo-
nastirea Crasna.
ISVOARELE, padure a statuluY in
intindere de 950 h. a. pendinte
de com. Isv6rele, plaiu Telé-
jen, formata din trupurile : Ur-
s6ia (15o h. a.), Plaetu sau Te-
léjenul (75o h. a.) si Vatra
M-reY Crasna (50 h. a.).
ruDA-MICA, plaitl spre V. de com.
Provita-de-jos, pl. Prahova, a-
coperit cu padure mare.
IUDA-MICA, vale, isvorasce din
padurea Iuda-Mica, com. Pro-
v4a-de-jos, plaiu Prahova, si
se versa in riul Prov4a, tot
244
In raionul com. Prov4a-de-jos.
IZESCI, mosie a statului fosta pen-
dinte de Episcopia Buz6ului,
care pe periodul 1888-93 s'a
arendat cu 300 lei anual, in
plus 48o lei, plata de padu-
confinisti.
Un chrisov al lui Mihail
Constantin Sutu V.V. din
Decembre 1784, poruncesce ca
mosneni Izesci sa rOspunda
obijnuita dijma a pacurei care
stinta monastire Sinaia, din
Prahova, pêt-ra ce se va ho-
tarnici rnosia. i, fiind-ca nu
se scia cui va rèmfinea acele
puurÏ cu pacura, s'a hotarit
ca pacura sa se string-a de
mosneni Izesci si vinlênd'o sa
dual, banii sa-1 dea intru pas-
trarea Ispravnicilor pênd la Sf.
Gheorg-he, cand se pusese so-
t.
INCARCATOAREA, deal, com. Is-
v6rele, plaiu Teléjen, numit
ast-fel pentru-ca aci in vechime
se opriau top.' cari scoteau ma-
terial din padurl spre a-1 in-
carca , neputênd merge mai
departe cu carOle. Serva pen-
tru pasunatul vitelor.
IN CHIAINTP, pisc si poiéna in
partea de V. a com. Cerau,
www.dacoromanica.ro
244
roc ca hotarnicia sa iea sfir-
sit, si atunci la ori-ce parte se
va cuveni se vor da ace): bani.
IZESCF, trup de padure a statului
in intfndere de 25 h. a. pen-
dinte de com. Podeni-Vechi,
plasa Podgoria, care impreuna
cu trupul Surani, (415 h. a.),
forméza padurea Podeni-Vechi.
IZESCI, numire ce se mai da com.
Pacureti, plasa Podgoria.
IZESCI, sat, face parte din C. R.
Podeni-Vechi, plasa Podgoria.
Aci e o biserica, constructie
veche, zidita de poporeni. A-
nul fonclarei nu se cun6sce.
IZESCI-S GRANT, mosie a statului,
com. Podeni-Vechi, pl. Pod-
goria.
pl. Teléjen, unde în timpurile
vechi, satenii, cari mereu erau
supOraV de invasiile streine,
facusera g-ropi, în cari si as-
cundeau avutul.
INFUNDATA , garlita periodica,
com. Filipesci-de-Padure, pl.
Filipesci.
INTRE-PRAHOVE se numia pêna
245
la anul 1881 Azuga de adY, sau
localitatea unde apele Azuga
Prahov4a se intalnesc spre a
forma valea Prahoveï.
0 data cu deschiderea Orel'
s'a dat -acestei localitaV numi-
rea de «Azuga» dupä valea ce
din timpurile preistorice p6rtd
acest nume.
Dela Protosinghelul Pante-
limon, fostul starq al schitu-
lui D-1 Ion G. Babes,
a audit acum ca-V-va ani, ur-
m 'Otorea poveste, pe care ne-o
impartasesce in interesanta sa
lucrare «Din plaiul Peles».
«Era o data in vremea de
demult, and Dumnezeu nu fa-
cuse inca pe Unguri, si cand in
Orile d'inauntru si d'aici dom-
nia Timus imperat (probabil
personificarea riuluI *i
venit-au dela resarit potop
mare de lifte, cu resboit asu-
pra luï Timus, si s'au resboit
uniï cu a4iT, di de véra pana
séra. i vec,Iênd imperatul ca
s'a pus intunericul noMei peste
ostï si de biruit tot n'a biruit,
mai audind ca Retivoiu (per-
sonificarea munteluï Retivoiu),
cel mal bun general al seu,
care inaintase pêna in mijlo-
cul dusmanilor, a fost taiat in
bucatI, grozav s'a maniat,
dand in -Campine si in tram-
b4e, s'a repedit cu ostile sae
www.dacoromanica.ro
245
asupra liftelor, facênd versare
mare de sange. Apoï, biruind
Timus imperat pedestrimea lif-
telor, dat'a porunca ca pe totI
ceï prinsï sa-1 tréca prin sabie
de foc ; iar ceï scapatï cu fuga,
s'au împärçit in t6te partile
pamêntuluï, pentru care cuvênt
se si explica faptul ca maï
talnim si asta-di lifte in tot
locul.
«Iar Azughia cea frum6sa,
fata imperatului, audind ca s'a
repus in resboit Retivoiu lo-
godnicul eT, pe care 1 iubia
nevoie mare, s'a mahnit mult
in sufletul el. Mul0 feciorT de
imperaV si craï, cari venisera
la Timus imperat, aducêndu-ï
ploceme pentru biruinça ostilor
sale, cerura pe Azughia de
so-0.e, dar ea nicï nu voia sa-i
auda, fiind-ca facuse legamint
sa remanä fecióra.
dorind sä véc,la cu ochiï
eT locul unde a fost omorit
Retivoiu, a plecat insoVita de
curtenï, l ajunend la locul
acela, indreptandu-sT ochiï
tre cer, a cadut lesinata si nu
s'a mal desteptat. De atuncï,
valea acésta se numesce «Va-
lea Azugeï.».
INTRE PRAHOVE, han vechit,
com. Predealu, plaiu Peles, in
246
dreptul scole1 de alY, la pe,-
lele ClAbucetuluI, a caruia con-
structie se crede ca datézA
din prima jumètate a secolu-
luI trecut. De multe orT a fost
ars de TurcT i as11 niel urme
J,
JARWITA, deal in raionul com.
Sangeru, plasa Podgoria, pe
care se cultiva vie i sunt li-
vec,II de prunï.
JARWTEA, deal cu directia de la
N. la S. com. Star-Chiojd,
plaiu Teléjen ; cade in partea
de N. a. comuneY.
jEPIT, riu, isvorasce de sub pis-
cul cu acela§ nume, com. Pre-
deal, plaiu Pele; curge dela
V. spre E. §i se versA in riul
Prahova, pe t6rmul drept, la
sud de cat. BustenT. Valea pe
care curge acest riu se nu-
mesce de locuitorI Valea Iepil.
j'EPTI-mART, pisc inalt de 2195
metri d'asupra niveluluT MA-
re1 Negre, alèturI cu Pietra
Arsa. Acest pisc e coltat
prapastios, in cat te ja groza
cand te uiti in jos dupe el.
Despre rIul Ialomita clina e
dulce si pe ea cresc o mul-
time de jnepY sau jepT, de unde
www.dacoromanica.ro
J 246
nu se mal' v6d din acest han 1).
IN. ViRF LA PETRICICA, numire
ce se maï da VirfuluI Sur-
descY din com. Breza-de-sus,
plaiu Prahova.
probabil ca i s'a si dat numele.
Intre Jep): si Piétra Ana
sunt nisce mlastin1, carY porta
numele de Laca Rayu (v. a. n).
Acest munte, Impreuna Cu
JepiT-MicY, Cu Rasneva, Sorica,
Dutca si Cumpkul, se stApa-
nesce de la 15 August 1882
de M. S. Regele Carol I, prin
cump6rAt6re facuta dela D-1 N.
Cretulescu, cand i s'a dat
400.000_leY. D-1 Cretulescu
stapanise dela fratele sau Scar-
lat, iar acesta ii poseda prin
cump6rAtore dela familia Fi-
lipescu.
JEFfi-micT, pise in masivul Bu-
cegilor, alèturY cu Piétra-Arsa.
La anul 1846 ambiT Jepl
au fost m6suratli de Inginerul
George Fischtum, trimis de
marele Postelnic Ión Al. Fi-
lipescu.
jERCALAT, catun, face parte din
C. U. UrlatY, plasa Cricov.
1) I. G. Babes «Din Plaiul Peleplut, .
247
Aci e o bisericd fondatd la a.
1804, cu urm'aérea inscriptie :
«In numele Domnulut nos-
tru Isus Christos, biscrica ri-
dicatd de robul lut Dumnesleu
Gheorghitd Urldténu, la a.
I8o4, Iulie lo. S'a rcparat
la anul 1840.
JOT'VA (Valea-), apd minerald in
cdt. Predealu, com. Predealu,
pl. Predeal, in apropiere de
gara Predeal, pe proprietatea
M. S. Regelut si a Eforiet
Spitalelor civile.
Acéstd apd este clard, sd-
ratd. la gust si degaje acid Car-
bOniC. Ea are densitate 1,0298
L.
LA BORDEIUL DE SUB GORUN,
veslt Gornetu.
LA CRUCE, pise pe culmea de
deal ce se lasd din crésta Car-
patilor, printre gdrlele Drajna
Telejen, com. Drajna-de-sus,
pl. Teléj en.
LA. CRUCE, localitate in com.
plasa Fili-
pesci, lhngd riul Provita, unde
se afld o cruce férte veche.
LA. CRUCT, drum care limitézd la
sud pepiniera dela Tintea, com.
www.dacoromanica.ro
247
la 20° Celsiu i coprinde 45 gr.
040 materit solide in litru.
Materiile solide se compun
din cloricre,iodure carbonate.
Sulfate si azotate nu se cu-
nosc. Substanta dominantd
este clorura de sodiu, iar cea
caracteristicd iodura de sodiu.
Sa'ritrile magnesiane sunt
mal' mare cantitate de cat cele
calcare. Au fost analisate la
anul 187 I. (Anuarul biuroulut
geologic).
joiTA, Vale, isvordsce din muntit
de sub CetAtuie, com. Predeal,
pl. Peles, si se vérsd in riul
Prahovita, pe malul stang.
Tintea, plasa Filipesct.
LA COMOARA, veslt «Pdclucelu».
LA FANTIINA., isvor abondent de
apd ferugin6sd, indestul de
concentratd, pe valea Teléje-
nulut, la pélele m-rel Susana.
LA FUNDU-GORUNU, loe isolat,
com. Cocordsct-Misli, pl. Vdr-
bildu.
LA GLOD, isvor de apd minerald,
situat pe deal, langd Gara
Cdmpina, in com. Poiéna, plaiu
248
Prahova, apartinênd locuito-
ruluI Ilie Paraschiv. Apa I
este saratcl fi s'a dat In anul
trecut la kboratorul de chimie
din spitalul Breincovenesc sii
se analiseze. Deja se visitéztt
de bolnavY, defi nu sunt re-
cunoscute fi administrate de
dmeld specialY.
LA ILIESCI, localitate in com.
Drajna-de-jos, pl. Teléj en, ceva
mal la vale de valea StAnes-
cilor, unde se gasesce Mina' de
sare, acoperik cu un mic strat
de pclinent. Aci sunt doT pas-
niel, plAtiO de stat.
LA MORMINTE, pise inalt in par-
tea de E. a com. Cera§u, pl.
Teléjen, unde sunt ingropap
6menil cari au murit de ciuma
In timpul trecut.
Din t6te cercetdrile acute
n'am putut afla nimic de anul
de cand datézd acele morminte.
LA MORY, isvor de apa sdratd
iod, situatd in com. Cornu,
pl. Prahova, pe proprietatea
principeluT N. G. Bibescu. A-
cest isvor este pe munte, in
centrul comuneT, apr6pe de
calea feratd. Apa lul a fost a-
nalisatd, dar nu se scie nu-
mele analisatorulut
Tot in com. Cornu, pe lo-
www.dacoromanica.ro
L 248
cul mopenilor, pe munte, maT
este §i. un isvor de apA sul-
fur6sd, care asemenea a fost
analisatd.
LA PIETRA, carierd de piara re-
numitd, com. Poiana, pl. Pra-
hoya. Piétra din acéstd ca-
rierd a servit la canalisarea
riuluT Dambov4a in BucurescT.
LA PIETRA., pise, com. Drajna-
de-sus, plaiu Teléjen.
LA PIETRI, loc isolat in com.
StrambenI, plaiu VArbildu.
LA RTPA, loe pe lunca Cricovu-
luT, unde a fost cdt. Brani§tea
din com. Haimanalele, plasa
Filipesct Aci paraul Négra se
vérsd in riul Cricovul Dulce.
LA RUINA, mare ruinä de piétrd,
nu departe de schitul Predeal,
In apropiere de Valea Ursu-
luï. Este inceputul uneY bise-
i riel fondatd de statul schi-
tuluT Predeal Teofilact. Acéstä
bisericd a remas neterminata
din causd cd statul a fost
destituit pentru-cd era risipi-
tor (I. G. Babes).
LA SARATURA, loe in centrui
com. Aricesa pl. Podgoria,
langd primdrie, unde se pre-
249
sVune a fi sare, ific care loc
7ZU cresce un ¡el de planta.
LA sARATuRT, localitate in com.
Apostolache , pl. Podgoria ,
unde sunt mine de sctre inca
neesploatate i pAzite de 6menI
pu sl inadins de guvern. In
timpul vera o'nzeniY intrebuin-
(eza apa la ¡acerca bailor.
LA STÁNA, pisc pe muntele cu
acelasi nume, com. Filipesci-
de-Padure, plasa Filipescï, la
pMelecAruia e pAdurea pro-
prietaruluï.
LA STRÁMTOARE, localitate pe
riul Telejenel, com. Mdneciu-
Ung., plaiu Teléjen, unde se
g-asesce carbunY de fiankInt.
LACURILE, mahala, com. Tesila,
plaiul Peles.
LACURILE, munte in partea de
V. a com. Tesila, plaiu Peles,
ce servesce de p6.sune vitelor.
LACURILE, pisc in partea de N. a
com. Star-Chiojdu, pl. Teléjen.
Se intinde dela N. la E. si
servesce pentru cultura. S'a
numit ast-fel dupe nisce lacurI
ce se afla in localitate.
LACURILE CU RUSU, trup de
www.dacoromanica.ro
L 249
dure a statulul, pendinte de
com. Tesila, plaiu Peles, care,
impreunA cu trupurile : Galma,
Carabanu cu Boia, Rusu-de-
jos, Prislopu, Podurile si Vir-
ful Negrasului, formezA pAdu-
rea Tesila, ce are o intindere
de 5.000 h. a.
LACUL-LUT-DOBRE, loc isolat in
com. Salcia, plasa Podgoria.
LACUL-ROU (Muntele-), pAdure
particulara supusa regimuluT
silvic incA din anul 1883, pe
mosia Lacul Rosu, pendinte
de com. Sinaia, plaiu Peles.
LACUL-ROU, lac intre muntiY
Retivoiu i Turcu, com. Pre-
deal, pl. Peles, la un loe des-
chis, in lungime de 27 metri,
in 1A0me de 17 metri si in a-
dancime de 4-5 metri. Pa-
m'antul din fundul laculuï, fi-
id de o col6re gAlbuie-rosie-
ticA, lacul acesta se numesce
Lacul-Rosu (I. G. Babes).
LACUL-ROU, munte la r6s6.rit
de com. Predealu, pl. Peles.
Acest munte impreunA cu
munii Susaiul, Retivoiul, Cos-
tila,Unghia-Mica, jum6tate din
Lacul Rosu, Fap, GavaneT,Vir-
ful luY Dragan, apar%inea din
250
timpurile cele maY vechY fami-
Eel" Dudescilor.
La anul 1804 ,a trecut in
posesiunea unuI camatar, Bal-
taretu (VelY Susaiul, munte).
Asta-dl se stapanesce de M.
S. Regele Carol I, i a fost
cump6rat, impreuna Cu totY
muntiY de maY sus, in Main
1892, dela Manuk Bey, pe pre-
till de 850.000 let
Jumètate din «Lacul Rosu»
apartine d-luY G. G. Cantacu-
zino.
La 1794, Medelnicerul Con-
stantin Filipescu, vinde v6ru-
luI sèu Dinu Cantacuzino Pa-
harnicul, treY muntY, adica par-
tea luY de mostenire dela 6
muntY (JepiI -de-sus, Jepil"-de-
jos, Petricica, Paraele, Sorica,
Virful lu)." Gavan, Lacu-Rosu
si Luncile dintre Prahove),
caff, dupa cum spun docu-
mentele «se vor imparti fra-
tesce cu copiiI frateluI ski
Stolnicul Raducanu Filipescu» .
LACUL-ROU, virf de deal, com.
Valea-Lunga, pl. Prahova, nu-
mit ast-fel dela o fintana cu
apa roscata.
LACUL-ROU, mlastinI intre pis-
curile Jepi i Piétra-Arsa. A-
16turi cu acest lac se afla catY-va
bolovanY simetric dispusY, a-
www.dacoromanica.ro
L 250
vênd sapat pe eY crucY, tifre
si diferite semne. LocuitoriY
spun ca acolo, in vremile de
demult, 'sY ascundeau haiduch
comorile.
Nicolae, un bkran din Pie-
trosita, jud. Dâmbovita, po-
vestesce ca pe vremea zave-
reY, o céta de boerY, ce baje-
neau in Ardeal pe potecile
muntilor, fiindu-le frica sa nu
fie pradatI, au ascuns aci din
banif lor i n'au maY venit
iea.
Acum v'ro 30 anY, un óre-
care Ciucu, hangiu din Sinaia,
s'ar fi dus cu un tovaras
rascolind petrile, ar fi dat a-
colo peste galbenY de au um-
plut sése perechY de dasagY,
Cu carY s'au coborit in vale ;
dar nefacênd parte drépta cu
tovarasul s6u, nu-Y a ajutat
Dumnedeu, cad a murit de
un naduf in piept.
Nu se scie daca leg-enda este
sau nu adevèrata, dar exista
si ash in Sinaia, BustenT
Isvóre, descendent)." de aY luY
Ciucu, tott bogatI i fruntasY
aY satelor lor (Capitan Gurita).
LACU TRESTIATU, trup de IDA-
dure a statuluY In intindere de
35 h. a. pendinte de com. A-
postolache, pl. Podgoria, care
impreuna cu trupurile Ursóia
251
(41 h. a.), Virful PietreY (12 h.
a.) Valea PacureY (150 h. a.)
Racorelele (i7 h. a.), for-
méz'a padurea Apostolache.
LACU-TURCULUT, sat, face parte
din C. R. Balta-Dómnei, plasa
Câmpu. Aci e o biserica cu
hramul «Sf. Nicolae» si «Sf.
Filoftea» facuta de locuitorY la
anul 1871.
LAMBA, deal Cu directia S. E.
com. Ditesd, pl. Filipesd. Pe
el sunt plantate viï, prunY,
nud si merY. Parte serva si
de pasune pentru vitele locui-
torilor, fiind distruse de fi-
loxera.
LARGA, (Valea-), vale, isvorasce
de la N. V. de com. Comarnic,
pl. Peles, curge de la V. spre
E. Servesce in parte de limita
intre com. Comarnic si Sinaia
si se vérsa In rIul Prahova, pe
malul drept, tot in raionul com.
Comarnic, din care isvorasce-
LARGA (Gr6pa-), poiéna, com.
Drajna-de-sus, plaiu Teléjen.
LAZUL, munte, com. Bréza-de-
sus , pl. Prahova , din care
iau nascere valle: LazuluY, CA-
runtd si Racherita. Cade in
partea de N. a cat. Bréza-
de-sus.
www.dacoromanica.ro
L 251
LAZULUT, vale, isvorAsce din mun-
tele Lazu, plaiul Bréza-Talea,
com. Bréza-de-sus, plaiu Pra-
hoya, curge dela V. spre E.
si se vérsa in riul Prahova,
tot in raionul com. Bréza-
de-sus.
LACOVIf,TE valcea smâxcoasa. ,
com. Pucheni-Mari , pl. Cri-
vina, unde cresce papura si ti-
perig, si care se largesce mult
spre S. E., reservata ca loc de
finete.
Apr6pe de capatul d des-
pre V. se afla un plop f6rte
gros i 136tr'an, pe care cate-
va generati1 de 6men)." asa l'au
pomenit. Locul dinprejurul sèti,
un mic platou frumos, se nu-
mesce «Locul dela Plop».
LASTARU, mic trup de padure a
statuluY (4 h. a.), care impre-
una cu trupul Durducu-Mare,
Durducu-Mic si Palanga, for-
méza padurea Aricesd, com.
Aricesd, pi. Filipesd (v. a. n.).
LEAOTUL, apa, numita i «Iazul
Moruzi». Acésta apa se des-
parte de riul Prahova, deba
com. Nedelea, pl. Filipesd ;
infra In pl. Té'rgsoru pe la cat.
TigAnia, trece prin centrul a-
cestuY catun, la V. de peniten-
ciarul rèrg-sor i m-rea Têrg-
252
sor, asemenea s'i de cat. Te'rg-
sor, face maT multe zig-zagurl
la V. si E., infra pe teritorul
com. Têrgsoru-Vechit, trece
spre E. de acésta, comuna, la
V. de Negoesci si PopescI ;
infra in plasa Crivina, trece
pe la com. Brali, Batesci, Pu-
cheni-MarT si Petrosani, si in-
trand in plasa Campu, se versa
iarasT In riul Prahova, intre
comunele Buda-Palanca si 0-
lari.
Numele de «Moruzi» se lice
ca l'a luat dupe numele Prin-
cipeluT Moruzi, din ordinul ca-
ruja s'ar fi despar%it din Pra-
hova, cam pe la a. 1792, cand
acest principe 'Si Insusise drep-
tul de proprietate asupra Têrg-
soruluT-Vechit.
LEAOTU, vecyl Moruzi, iaz.
LEBA, loc isolat, com. Slanicu,
plaiu Varbilau.
LESPEDEA, garla, com. \ilia.-
nescT, plaiu Varbilau. Isvora-
sce din raionul com. Valca-
nescT, de la locul numit «Vir-
ful Gligorile» se intalnesce cu
garlele Cosmina si Sarata, si
impreuna se vérsa in riul
Mislea.
LESPEVILE, iOcalitate in cat.
www.dacoromanica.ro
L 252
Podu-NéguluT, com. Comarnic,
plaiu Peles, unde este schitul
Lespeclile, fondat la anul 1661
de juta'n Farm Cantacuzino
vel Logofet cu tattil sclu DM-
ghicig Val Spa' tar. S'a reparat
la anul 1862.
LESPEVILE, vale, isvorasce din ra-
ionul com. Valea-Lunga, plaiu
Prahova, si se vérsa In Valea-
lux-Dan, tot in com. Valea-
Lunga.
LESPEVILE, (Valea-), localitate in
com. Cerasu, pl. Teléjen, uncle
se gasesce isvo're cu apt ce
contin pueidsit in mare canti-
late.
LEUCA, vale, isvorasce de la
N. munteluI Clabucetu-BaiuluT.
Are o direcOe dela S. V. spre
N. E. si se vérsa in Prahov4a,
aprópe de Valea-Rasnóvel.
LEURDA, vale, la N. de com.
Bordeni, plaiu Prahova.
LEURDÉNU, deal in raionul com.
Ogretinu, pl. Teléjenul, nu-
mit ast-fel dupe numele uneT
plante, numita leurda, ce cre-
sce pe acest deal, si pe care
6meniT o manca, ca salata. E
acoperit cu padure.
253
LEURDÉNU, pisc inalt in partea
de S. E. a com. Cerasu, pl.
Teléjen, ce servd pentru pd-
sune in timpul vere'f, fiind im-
propriu orl'-cdrei: culturY.
LEURDÉNU, pisc pe culmea de
deal ce se lasd din crésta Car-
paOlor, printre gArlele Drajna
si Ogretinu, com. Drajna-de-
sus, plaiu Teléjen. Acest pisc
servd de pdsune pentru vite.
Lmil, (Valea-), párau, ud. com.
TAtaru, trece in raionul com.
Gornetu-Cricov,, pl. Cricov,,
unde se vérsd in riul Crico-
vul-Sdrat.
LILIECI, deal in com. Ceptura,
pl. Cricov, pe virful cdruia e
un platou fórte frumos.
Se povestesce cd aci ar fi
fost un palat domnesc, al u-
neY D6mne Néga. Positiv ni-
mic nu se scie, dar ca probd
cd acolo a fost o casd, un pa-
lat domnesc, o cetdVie sau
alt-ceva, este cä se vede si
pênä acp o aleje de lilied,
grddind a aceluY palat.
De la aceY lilieci si-a luat
si dealul numirea.
LILTESCI, sat, face parte din C.
R. Tintea, pl. Filipesa Aci e
o biSeria fondata la anul 1848.
www.dacoromanica.ro
L 53
LIMBAELU, vale formatd din di-
ferite micT vdlcele, cal-Y s1-iau
nascere din apropierea gdrel
Predeal si muntele Susaiti ;
curge dela N. spre S. si se
vérsd in paraul Azuga, pe Ve'r-
mul drept, tot in raionul com.
Predealu, din care isvordsce.
LIMPEZELUL, isvor, udd com. Cdr-
bunesci, pl. Podgoria. SÏ a luat
numirea dela apa sa cea lim-
pede si se vérsd in Orla Lo-
patna.
LINIA, sat, face parte din C. R.
Poiana, plaiu Prahova.
LINIERI, mahala din C. R. Sal-
cia, pl. Podgoria.
LIPA.NESCI, sat, face parte din
C. R. Boldesci, plasa Pogdo-
ria. Are o bisericd fondatd din
temelie la a. 1810 cu cheltu-
iala D-lor Costache Ion si Sul-
tana LipAnescu, fostY proprie-
tarY.
Aci e resedii-4a comuneY.
LIVADEA., pb.dure a statulM In
intindere de foo h. a. pen-
dinte de com. Gura-Viti6reT,
plaiu Teléjen, care impreund
cu trupul Mislénca (250 h. a.),
forméza paclurea Gura-Viti6r0.
254
LIVADEA, comuna rurald, plaiu
Varbilau. Este situad pe am-
bele malurI ale riuluI Varbi-
Mil, la 38 k. m. departe de
PloescI.
Se compune din dou6 ca-
tune Livadea i Podu-Ursuluï,
avé'nd o populaOune de 749
loc. (387 b. 362 f.), In plus 2
familiT de tig-anI, carY se ocupa
cu feraria.
CapY de familie sunt 126;
contribuabili 105; case de lo-
cuit 138.
In comuna e o singura bi-
seria, cu hramul «Adormi-
rea M. D.» fondata in anul
1867, cu cheltuiala PreotuluY
Marin si altor enoria0', deser-
vitä de un preot.
Locuitorii comunef se ocupa
esclusiv numaY cu agricultura.
Din produsul munceY nu vind
nimic, caci abia'l indestuléza,
afad de ptqine vite, pe carl
le desfac la Ploesd.
Locuitoril sunt parte mo§-
nenY, parte s'au Improprietarit
la 1864, pe mo0I particolare
§i a statuldf, clAndu-li-se 147
h. a. El au 7 cal, 175 vad,
1°8 bol, 201 OT i 116 pOYCY.
Pe riul Varbilau, in raionul
comunel, sunt 8 morY.
Scóla nu exista in comuna.
Copil cu vêrsta de scóla sunt
43 baeV i 33 fete. Sciu carte
www.dacoromanica.ro
L 254
prea putiM barbati i femeI.
CAnd timpul e prielnic se
fabrica in comuna pêna la 3000
4. 1. . uicd.
GAndad de matase se cul-
tiva prea puOnY ; stupl cu al-
bine sunt 37.
Aci, dintre cereale se cul-
tiva numaI porumb. Arborl
roditori sunt : 200 meri, 30
cire, 15 perI, 2001111d, 20.000
pruni, 20 dudl. Livec,lile pro-
duc ca la 240 care de fin.
Comerciul se exercita in co-
muna de 3 carciumarT.
Bugetul comuneT presinta la
venituri i cheltuelY 1800 leI.
Sta in legatura printr'o so-
sea cu comunele Bertea, Ste-
fesci i Strâmbeni.
E brazdata de dealurile
Virful Gurevlui, Virtul Fo-
i§orulul §i Via Ca4aonului, tóte
acoperite cu padure.
E strabatuta de riul Var-
bilau §i de alte multe micT
isvóre, tara niel' o insemnatate
LIVADEA-DE LA-VÀRBILXIT, mo-
Oe a statului, vedi Gura Vi-
tióreI.
LIvADEA-DOININISCA.,loc isolat
intre comunele Boldesci
Scaeni, plasa Podgoria, ser-
vid de hotar intre aceste
comune.
255
LOCUL DEL A PLOP, vesli «LA-
covi§te».
LOGOFÉTU-MATEIt, localitate in
com. Márgineni-de-jos, pl. Fi-
lip esd.
LOLOIASCA, sat face parte din
C. R. Tom§ani, pl. Cricov.
LOPATNA, glrla, com. SuranY,
plasa Podgoria.
LUNCA, mahala, face parte din
C. R. Te§ila, plaiu Peles.
LUNCILE D'INTRE PRAHO VE, mun-
te, com. Predealu, pl. Pele,
pe care medelnicerul Constan-
tin Filipescu, la a. 1794 l'a
vindut vèruluT sèu. Dinu Can-
tacuzino Paharnicul.
LUNCA-MARE, sat, face parte
din C. R. Sotrile, pl. Prahova.
Are o pop. de 204 loc (g 9 b.
105 f). Ad e o biserica fon-
data la 1845 de Sardarul Gri-
gore Negru.
LUNGX, poiéna pe riurrul Te-
lejenelu, com. Maneciu-Ung,
pl. Teléjen.
LUNGUL LliSTARULIA (Poiéna-
din-), loc de aratura in padu-
rea Tintea-Marginénca.
;
www.dacoromanica.ro
L 25
LUNTREA (Valea-cu), vale, in
partea de V. a com. Margi-
neni-de-sus, plasa Filipesd.
LUPA, pârau, isvorásce din par-
tea de N. E. a com. Brebu,
pl. Prahova, §i se vérsa in
riul Doftana, la S. de com.
Brebu. El servesce de limitA
naturala intre comunele Te-
lega . i Brebu.
LUPOAIA, pisc in partea de V.
a. com. Moreni, pl. Filipesd.
LUPOA IA, munte la E. de com.
B'étranY, plaiu Teléjen.
LUPOAICA, vale in partea de N.
V. a com. ScorVeni, pl. Pra-
hova, numitá ast-fel dupá lu-
p6ica ce odinióra 41' adapostea
pub: aci.
LUPOAICA - STAVROPOLEOS, pá-
dure a statuluT, in intindere
de 65o h. a. pendinte de corn.
Moreni, pl. Filipescï.
LumiLuf, vale, com. Gura-Viti-
óreT, plaiu Teléjen.
LUPULUI, plaitt, com. Salcia, pl.
Podgoria, acoperit cu padure.
LUPULUY (Valea-), vale, isvorAsce
 5b
din raionul com. Valea-Lunga,,
plaiu Prahova, O. se vérsA in
valea lu/ Dan, tot in com.
V ale a-Lun
LuPuLuf (Valea-), gârlita, isvo-
rasce dela V. de com. Bu-
M.
MADAML localitate in com. Tei-
plaiu Teléjen.
MAGAZTA, valcea, isvorAsce de la
E. de com. Valea-Lunga, plaiu
Prahova, i se vérsa, in p"A-
raul Puturosu, tot in raionul
com.. Valea-Lun
MAGULA, sat, face parte din C.
R. Tom§ani, pl. Cricov.
MAICILE, deal, com. Iorddchianu,
pl. Cricov, serva de p4une.
MALAMUCU, vesIT PuVi-Ghencea.
NIALAMUCU, sat, face parte din
C. R. HatcArau, pl. Caxnpu.
Are o pop. de 438 loc. (211
b. 227 f.) Aci e o bisericA fon-
datA la a. 1870.
MALIM, trup de mo§ie a statu-
luT, vesli Gura-Viti6ret
NALUL-VINAT, sat, face parte
www.dacoromanica.ro
256
ghiile, pl. Teléjen, i se vérsA
in garla Bughea, tot in com.
Bughiile.
LUPULUY, plait in partea de N.
a ca. Scurtesa com. Stefesa
pl. VArbilAu.
din C. R. Homoriciurile, pl.
Teléj en.
IvIALUL DE RESUNA, pisc in alt
pe dealul Ciocracu, com. Draj-
na-de-sus, plaiu Teléjen.
MALUL-DE-RESUNX, deal, com.
Catunu, pl. Teléjen.
MAUI' RO;IT, sat, face parte din
C. R. Ceptura, pl. Cricov. Are
o pop. de 220 loc. 2 b.
Io8 f.)
In acest ea' tun Se ga'sesc fo'rte
mulp carbunY de panigizt. A
Inceput a se esfiloata de locui toril
din acele locurY de unde se fiot
scdte nud lesne. Fe unele lo-
curX se gasesc la sulra-fa(a
fid mentuluY. AcestY cdrbunX se
vind .pe la firoprietard da morY
din alte C01/12472e.
MALu-R0u, deal, com. Ceptura.,
pl. Cricov, numit ast-fel de la
pb.mêntul sèu cel rop. In a-
23
cest deal, este O. o ripa mare,
numita oRipa Malulu)." Rou».
MALU-BATET, muntI la V. de
com. Maneciu-Ung., pl. Te16-
jen, coprin0 intre pilraele
Brustureilor (N.) O. Oratiele (S.)
MALU-BA.TET, loc isolat in com.
Maneciu-Pamênteni, pl. Te-
léjen.
MALU, localitate in com. Tei-
anY, pl. Teléjen.
MALU TARINI, deal, la S. de
com. Olteni, pl. Teléjen.
M ALU-LUNG, pisc, com. Ta-
lesci, plaiu Teléjen.
MALU-LUNG, c6sM, com. Tar-
lesci, plaiu Teléjen.
MALIT-LUPuLtrf , numire ce se
mal dá catunuluT Brebu-Mo-
nastireI, com. Brebu, plaiu Pra-
hova.
MALU-URSULUT, loc isolat in
plaiul Pele§ului, intre Poiéna-
HotuluY, muntele Clabucetu-
TauruluT, Valea luY Vlad §i
riul Prahovita. Inainte de a-
nul 1820 acésta localitate era
fòrte mult temutti de calkorI
din causa cá ad, ca i la qGea.
www.dacoromanica.ro
257
none» §i qTrestia» (41 tune-
lul calel ferate), se faceau cele
mal neomenóse calcarl §i chiar
omorurI.
AI A LU--URSULUT munte , com.
Predeal, pl. Pele, acoperit cu
padurT de brad ì molift. Aci
s'a Infiintat la anul 1888 o fa-
brica de cherestea, de care
rèposatul N. Schender. La a.
1891 acésta fabrica a trecut
In posesiunea firmeT Schender
et Iliescu, iar la r Ianuarie
1893 inteaceia a d-ha Aristide
Schender. Fabrica acésta pro-
duce pe an o cantitate de 3.000
m. c. lemnarie de brad §i mo-
lift, pentru constructiY. Acésta
fabrica ocupa in permanenta
32 lucratoff, partea cea ma)."
mare Romanl (I. G. Babe).
MANASIET, vale, com. Poenari-
Rali, plasa Crivina.
MANDL vale ce se vérsa in gzirla
Doftanita, in raionul com. Co-
corasci-Misli, plaiu Varbilau,
din care isvorasce.
MANDI, vale, com. Valcanesa
plaiu Varbilau.
MANET (Virful-), deal in partea
de N. a com. BordenT, pl.
Prahova, acoperit cu ptidure,
:7
258
IVIANOLEA. (Muntele-), pddure par-
ticulara supusa regimuluï sil-
vic inc5. din anul 1883, pe
mo§ia Muntele Manolea, pen-
dinte de com. Comarnic, plaiu
Pele.
MARA, deal in partea de V. a
com. Moreni, plasa Filipesci.
MARCU-VITLZUL, vale, com. Tei-
§ani, pl. Teléjenu.
MARE (Movila-), movild pc teri-
torul com. Têrgsoru-Nou, plasa
Tèrporu, situata intre riul
Prahova i apa Leaotu, fii-
cênd hotar intre mo§ia Têrg-
§oru §i TigAnia.
MARE, vtticea, com. Ogretinu,
plaiu Teléj en.
MARE (Virful-), virf de deal, com.
TeisanY, pl. Teléjen.
MARE (Valea-), vale, ja nascere
din com. Prov4a-de-jos, pl.
Prahova, §i se vérsa in riul
Prov4a, in comuna Prov4a-
de-jos.
MARE, vale, com. SAngeru, plasa
Podgoria.
MARE (Virful-) , poiéi, com.
Tarlci, plaiu TQl6jen,
www.dacoromanica.ro
258
MARE, plait, com. Tarlesci, plaiu
Teléj en.
MARE, Movilii, com. Nedelea,
plasa
MARGINEA, numire ce se maY
dd catunulni Bordeni-Mid din
com. Bordeni, plaiu .Prahova.
MARICA, poi6na, com. Isv6rele,
plaiu Teléjen, numita ast-fel
de la o femeie, Marica, ce in
vechime poseda acésta vale.
ripd la N. V. de com.
Moreni, plasa Filipesci.
MASA-DE-PILTRA loCalitate in
partea de N. E. a com. Star-
Chiojdu, pl. Teléjen, uncle se
OW o i;iic vmn cic apii de 15 it-
cidsd, pe valea BAsca-cu-cale.
MATTO, moie pe care s'au im-
proprietdrit la 1864 parte din
locuitoriT com. PacureV, plasa
Podgoria.
MATITA, sat, face parte din C.
R. P4cureV, pl. Podgoria. Are
o pop. de 723 loc. (347 b. 376
f.). Aci e o biserica fondata la
a. 1800 §i reparat'a la a. 1886
cu cheltuiala satenilor.
Locuitorii maY mtmesc aceq
catun i 0t
259
MATITA, riu format din garlele
Turburea i Apa Dulce, ce
isvorasc, prima din dealul Zim-
bróia §i secunda din dealurile
comuneY Drajna-de-jos, pl. Te-
16jen. Ambele se impreunk. din
jos de cá.' t. SArari, com. Pre-
dealu, pl. Teléjen, curg prin
com. Surani de la N. la S. §i
se vérsk, in garla Lopatna ,
intre comunele Pocleni-Noul:
POcureO, plasa Podgoria.
Pe o parte din garla Mati%a
este situata com. PAcureO.
mANRuLíF,sA, movilA in partea
de N. E. a com. Filipesci-de-
Eldure, pl. Filipesci.
TviAzilLi, sat, face parte din com.
rur. Fantanelele, pl. Cricov.
Aci e o bisericä fondatO in
anul 1786 de fraOi BozienT
reparatO la a. 1866.
sunt nedescifrabile.
MXCELARU, cOtun, aparOne de
com urbank. Campina, pl. Pra-
hoya. Are o populaOune de
133 loc. (64 b. 6ij f.).
MACELARU (Malul), isvor de apk
minerala, situat pe cóstO, in
apropiere de centrul ora§uldi
Campink i g-ara Campina, pe
locuitorilor. Apa ,;a.. con-
sine puciósk 1,i e buna pentru
www.dacoromanica.ro
259
reumatism, scrofur)., etc. N'a
fost p6nd acum analisatO chi-
micesce §i nu este recunoscutä
oficial.
mAcmcA, movild, com. Bertea,
pl. Varbilám, servd pentru pk-
§unea vitelor.
MACLANU, virful dealulta Bo-
bicesci, com. OpAriO.
Din cóstele acestui deal is-
vordsce paraul Valea-Stupine'f.
mAcLITA, parau in com. attunu,
plaiu Teléjen.
MXGARULUT, vale, isvordsce de
la limita de E. a judeVului
Dambov4a i se vérsä in riul
Prahova, pe malul drept, in
raionul com. Comarnic, pl.
Cursul s'éu este de la
V. spre E.
mAGARuLuf , (Valea-) , pOdure
particularO supusO' regimulta
silvic indi din a. 1883, pe rno-
§ia Comarnic, pendinte de
com. Comarnic, pl. Pele.
MXGrURA, deal la V. de com.
Poiana, pl. Prahova. Are o
positiune prea frurnOsa !;.i. este
acoperit Cu crang, padure
livesh pentru punatul vitelor,
260
MXGURA, virf de deal in com.
Ocina, pl. Peles.
MXGURA, platou, com. Slanic,
pl. Varbilau.
MXGURA, trup de padure a sta-
fuluY in intindere de 35 h. a.,
pendinte de com. Prov4a, pl.
Prahova, care, impreuna cu
trupurile FeOle-GrámluY (175
h. a.) si Irimesd (zoo h. a.),
forméza padurea Valea Pie-
treY (v. a. n.)
MXGURA, deal cu direcOa S. E.
com. D4esci, pl. Filipesd.
Pe dealun sunt plantate vi,
prunY, nucY men ; parte din
ele, fiind distruse de filoxera,
serva de pasune.
MXGURA (Virful-), deal in partea
de V. a com. Varbilau, pl.
Varbilau, acoperit cu padure,
printre care se afia i petice
de poent
MXG-URA, localitate in com. Po-
deni-NouY, pl. Podgoria, nu-
mita i «Boraiu-de-sare» unde
se eisesce sare In mare canti-
tate.
MXGURA-NÉGRX, magura in par-
tea de N. a com. Tresti6ra,
pl. Varbilau. Serva pentru
pasunatul vitelor.
www.dacoromanica.ro
260
MXGURA-URZICARI , padure a
statuluY in intindere de 300
h. a. pendinte de com. Var-
bilau, pl. Varbilau, care, im-
preuna cu trupul Valea Bise-
riceY (zoo h. a.) forméza
durea Varbilau.
MAGURENI, deal, com. Magureni,
pl. Filipesd, pe care se cul-
tiva, 0i1/2 h. a. vie.
MXGTJRENI, comuna rurala, pla-
sa Filipesci. Se crede
trage numele de la movi-
lele ce se gasesc in partea
de N. a eY. Data infiinOreY
séle nu se scie, dar se spune
prin bOtranY. ca, cu vre-o 6o
anY maY nainte nu erau de
cat vre-o 70 Ioo familiI
risipite de a drépta si de
a sfanga parauluT. Provi%a ,
si din ordinul proprietaruluT
au trecut tete de a stá'nga,
formal-1d treY mid catune cu
numele de Magureni, Magu-
reni-Stolnid i Magureni-Ba-
nuluY, separate unul de altul.
MaT tardiu, imulOndu-se ca-
sele, s'au unit sub numele de
Mágureni.
Este situad, pe malul stâng
al pârAuluY Provi0 si pe ma-
lul drept al riuluY Prahova,
la zo k. m. departe de Plo-
esa, capitala judquluT, i la
261
6 k. m. de FilipescY, rerdinta
Se compune din 4 catune :
Magureni, Cocor6sci-Capli, Pa-
r6sa i NavacescY, avênd o po-
pulatiune de 2590 loc. (14 x 5
b. 1175 f.), in care infra 90
familil de tiganY, parte ocu-
pandu-se cu munca campuluY
parte cu fabricarea carami-
, in plus 2 familil de ebreY,
carY se ocupa Cu comerciul
de var.
CapY de familie sunt 574;
contribuabill 473; case de lo-
cuit 556 §i 4 bordeie de lo-
cuit.
In comuna sunt douè bise-
ricY : una In cat. MagurenY, cu
hramul «Sf. Treime» avênd ca
ctitor pe Pauna Spatarésa, fon-
data in anul 7179, dupa cum
se vede din urma6rea inscrip-
tiune
«Acésta sfinta i Dumneçle-
ésca biserica ridicatu-s'au din
temelie intru lauda sfinteY
de viétä fac6t6re nedespartite
Troite adev6rateY Dumneleirl,
de robiT luY Dumneçleu Pauna
Spatarésa a rèposatuluY Dra-
ghicitiCantacuzino biv-vel Spa-
tar §i fecioriI eY : Parvu, Con-
stantin, Serban , Grigoraru,
Cantacozinesci ; domnind Cre§-
tinul Io Antonie Voevod, me-
sita August In 20, 7179».
www.dacoromanica.ro
M 261
A doua biserica e in cat.
Cocorèsci, fondata la anul 1826
de D-1 Grigore Caribolu. Am-
bele biserid sunt deservite de
4 preotY.
Mara, de agricultura, locui-
toril se mal ocupa cu fabri-
carea varuluY §i a caramidd,
fiind 137 fabricantY de var §i
25 fabricantY de caramida.
ET desfac produsul munceT
pe loc sau la orarl PloescY.
LocuitoriY, in num6r de 398,
s'au improprietarit la 1864, pe
mo§iile D-lor proprietarY Cos-
tache Cantacuzino i Constan-
tin Caribolu, cand li s'au dat
1624 h. a. EY au : 231 cal, 20
epe, 634 bol i vacY, 5 bivolT,
16 capre, 1089 oT 1 721 porcY.
In raionul comuneT, pe riul
Prahova, sunt 2 morY de ma-
cinat.
Sc6la exista in comunä de
vre-o 40 anY §i este proprie-
tatea comuneY. In anul trecut
a fost frecuentata de 65 ba.etY
§i 30 fete, din num6rul de 312
copiI (172 b. 140 f.), CU v'èrsta
de sc616.. Cu intretinerea per-
sonaluluY statul cheltuesce a-
nual 2808 leY. Sciu carie soo
barbaii fi 6o fenzer. Sc6la e de-
servita de do): invètatorY.
Langa biserica din cat. Co-
corascI sunt nisce ruine vechY,
despre care se qice cä ar fi
262
fost biserica, ce ar fi existat
pe timpul luí Negru Voda.
T6ta comuna are o supra-
fa. de 2050 h. a.
In comuna, in termen me-
diu se fabrica 8326 d. 1. tuica
4258 d. 1. vin.
Gandacit de mètase produc
anual cam 10 k. gr. borangic ;
stupY cu albine sunt 243.
Pamêntul comunel nu e pri-
elnic de cat ovèzuluT i seca-
rel., dar prin ingra§are se maï
cultiva i alte cereale. Recolta
din véra trecuta a fost 951 h.
1. grau, 2492 h. 1. ovèz, 8432
h. 1 porumb. Dintre pomT ro-
ditori sunt aproximativ : 300
merI, 300 pet% 200 dUql, 400
cire§Y, woo nucï, 300 zarzarY
90.000 prunt
Comerciul se exercita in
comuna de 12 carciumarl.
Veniturile comuna se urea
la tifra de 7439 161 anual, §i
cheltuelile la 6278,88 leí.
Prin comuna trece calea fe-
ran. §i calea nationala Ploescl-
Predeal §i alte dou6 sosele :
una care traverséza catunul
Magurení, leg:and comunele :
Calinesci, Edera i Provita
a doua traversézb. cat. Coco-
rascï, legandu-1 de com. Cali-
nesci i ora§ul Campina.
E brazdata de dealurile Ghi-
melia §i Mateasca, care apar-
www.dacoromanica.ro
262
tine proprietaruluï, avnd
mênt bun, serva de liveç11.
Mara de riul Prahova
paraul Provita, com. Magu-
renT este strabatuta de valle:
BouluT, Murelor, RudeI, Pur-
caréta, Seaca i Valea Plo-
puluT.
Se marginesce la N. cu co-
mu,nele Câmpina i Provita,
la S. cu com. Calinesci, la E.
cu com. Floresci si la V. cu
com. Ederile.
MÁGURENI, sat, face parte din
C. R. Magureni, pl. FilipescI ;
are o pop. de 1761 loc. (931
b. 830 f.)
X.GURENI (Muntele-), padure
particularb., supusa reg-imuluT
silvic inca din anul 1883, pe
mo§ia Muntele Magureni, pen-
dinte de com. Provita-de-jos,
MÀGURELELE, deal in com. Ma-
gurelele, pl. Podg-oria, pe care
se cultiva 8o h. a. vie.
'AGuRELELE, sat, face parte din
C. R. Magurelele, pl. Pod-
goria.
NIXG URELELE , comund rurala,
plasa Podg-oria. Este situata
langa riul Tel6jen, pe soseaua
Ploesci-Bratocea.
263
Se compune din 4 catune :
C6da MaluluT, Magurelele, Pro-
tosinghelu §i. Zamfira.
Veniturile sale sunt de lel
9003.
Sc61a. exista. In comuna de la
1838. Localul e proprietatea
comunel. Copil: In vé'rsta de
sc6lit sunt 240. Cu intreOne-
rea personaluluï se cheltuesce
anual 1404 lel.
AIXI.XEsci, sat, face parte din
C. R. Rifovul, pl. Crivina. Are
o pop. de 326 loc. (183 b.
143 f.) Aci e o biserica cu
hramul <dntrarea in biserica».
Locuitoril spun cacT lipsesce
orT-ce inscripOe ca s'a fon-
dat de un D-n D-r Filitis.
ATXT-kEsci, deal spre N. V. de
com. Malaescl, pl. Varbilau.
miLLA.Esci, comuna rurala, plaiu
Varbilau. Este situata pe va-
lea riuluI Varbilau, la 20 k.
m. departe de capitala jude-
tuluT §i la 26 k. m. de re§e-
dirqa plaiuluT.
Se compune din 7 alune :
Cotofenesci , Alálaesci-de-sus ,
Malaesci-de-j os, Dumbravesci,
Plopeni, Tiparesci §i Sfarla-
nénca l) ; ave.nd o populatiune
') Millilesci-de-sus se maï numesce
Drumu-M-Mare ; iar SfarIrménca, VIII-
pese'.
www.dacoromanica.ro
M 263
de 2900 loc. (1524 b. 1376f.)'
in plus 5 familii de Ogarif-fe-
rarT.
Capl de familie sunt 614;
contribuabill 449; case de lo-
cuit 730.
In comuna sunt 7 biseria
(in fie-care catun cate una),
dintre carY cea maT veche e
cea din cal. Malaesci-de-fos,
fondatä la anul 1816 de lo-
cuitoriT satulut
Locuitoril se ocupa exclusiv
cu agricultura. Produsul mun-
ceT agricole 1 desfac la ora§ul
Ploescï. El au : 57 cal, 38 epe,
624 bol, 271 vacT, 92 vi%eY, '16
capre, 754 oT §i 311 porcl.
In raionul comuneT sunt 8
mol-Y pentru macinat : 3 pe
apa Teléjenuluï §i 5 pe apa
Varbilau.
LocuitoriT in majoritate sunt
mo§nenï. 41 s'au improprie-
tarit la 1864, In mo§ia mo§-
nenilor, cand li s'au dat 82
h. a.
In comuna sunt treY scóle :
una In cat. CoWenesci, ce da-
t6za din anul ¡882; a doua In
cat. Dumbravesci, §i func%io-
néza din 1888 §i a treia In
cat. Plopenï, infiirgata la anul
1864. T6te s'au frecuentat in
anul scolar 1893-94 de 1 I I
baep §i 9 fete, din num6rul
de 357 copiI (272 b. 85 f.), cu
264
varsta de sced.à. Cu intretine-
rea personalului se cheltwesce
anual 3240 lei. Sciu carte 91
,barbafti fi 37 Avid.
T6tä comuna are o supra-
fa. de 2882 h. a.
In mail productivi se fabric6.
In comunA. pé'n6. la 12.000 d. 1.
iiict; viile s'au distrus de fi-
loxerA..
In commit sunt doué carierX
de piertrti : una in
sus, numitit «Col(u Pietreio fi
a dona in cat. 111411-iesci-de-jos,
nu9nitei «Pe valea rarului».
In comunA se- cultivä porumb,
ov6z i grau, dand un hectar
cam 14 h. 1. Dintre pomi ro-
ditori sunt : woo meri, 700
pee, 5o dudi, 400 ciresi, 800
nuci, moo vi§ini. Un h. a. li-
vede (16, 2 care tin.
Comerciul se exercitb. in co-
mun6. de to carciumari.
Veniturile camunei se urcti.
la . ifra de 6804,37 lei §i chel-
tuelile la 5105,42 lei anual.
Soseaua Ploesci-Sanic tra-
versézA. comuna in lungul el.
E brAzdat6. la N. V. de dea-
lul Maldesci.si udatA de la N.
spre S. de rail V5..rbildu ; iar
de la N. V. spre S. E. de garla
Cosmina.
m A.L.X.ESCI-DE-jos, sat, face parte
din C. R. MA1.5.esci, plaiu
www.dacoromanica.ro
264
bilAu. Are o pop. de 6o1 loc.
(323 b. -278 f.). Ad i e resedirra
comunei si are o biseric6. fon-
datä la a. 1816 de locuitorii
ctitunultit. La a. 1892 s'a re-
parat de preotul Saya Ere-
mia, parohul respectiv.
m.KLXEsci-DE-sus, sat, face parte
din C. R. NIAlAsesci, plaiu Vtir-
biltiu. Are o pop. de 343 loc.
(169 b. 176 f.). Acest cAtun
se mai numesce i Drumu-41-
Mare. Aci e o biseria. fondatA
la a. 1865 de ol.3tea locuito-
rilor, din banï adunaV cu pan-
talfuza i dup. indemnul preo-
tului Grigoie Oprescu.
MALA.ESCI, deal, com. MAlttesci,
plaiu VArbiltiu, pe care se cul-
tivA 69 h. a. vie.
deal in partea de N. a
com. PAcureVi, pl. Podgoria,
numit ast-fel de la vechia sa
próprietd.rés6.,
Acest deal are direcOa de
la V. spre E. A fost plantat
cu vii, car): s'au distrus de fi-
loxerA.. parte din dea-
,
lurile com. PAcureV servesc de
islaz, lar parte pentru culturtl..
MANECITI- P.A.MkNTENT , comunA
plaiu Teléjen. Se crede
cA s'a infiintat pe la a. 1632
265
de catre Postelnicu Manica, ce
locuia aci, p'acea vreme. Din
acte vechT se constata ca lo-
cuitoriT acesteï comune au fost
mosnenY si ca-sT au vindut mo-
sia Spataruluï Mihait Canta-
cuzino, ac,11' a EforieT Spitalelor
civile din BucurescT.
Este situata lânga. riul Te-
16j en, la 40 k. m. departe de
Plo. esa" si la 1 o k. m. departe
de resedinta plaiuluT.
N'are nicI un catun alipit.
Populatia sa e de 1777 locui-
torT (902 b. 875 f.), in care.in-
tra si 6 familiT de tiganl-ferarY.
CapY de familie sunt 370; con-
tribuabilT 260; case 370.
In comuna e o singura bi-
serica fondata la a. 1841, cu
urm'ét6rea inscriptie : «In çlilele
Prea InaltatuluY Domn al T6-
rel RomfinescI Alessandru Ghi-
ca, la anul 1841, s'a construit
acésta sfinta biserica cu hra-
mul «Adormirea Maici Dom-
nuluT» prin ajutorul monasti-
reT Sinaia, a Egumenulul Pai-
sie, a D-luI Manta Ion si a
Enoriasilor satenY» deservita de
un preot.
Mara de Mina agricultura,
locuitoril se mal ocupa si cu
transportul de lemne. Meste-
sugarI sunt : 13 dulgherY, 16
sindrilarT, 2 cojocarT, 2 rotar,
3 zidarl, 1 croitor. Produsul
www.dacoromanica.ro
M 265
muncei' 1 desfac in comuna si
prin comunele vecine.
Locuitoril s'au improprieta-
rit la 1864 (in num6r de 207),
clInd li s'au dat 822 h. a. ET
au 63 cal, 359 bol, 118 vacY,
113 viteï, 1300 ol, 20 capre,
677 porcl.
In raionul comuna pe riul
Teléjen, sunt 2 morI, 2 pive
si 1 ferastrau.
Sc6la functionéza in comuna
de 4 anT. Localul e proprie-
tatea comuneY. In mod nere-
gulat functionéza de la anul
186o. In anul trecut s'a fre-
cuentat de 28 baetT si 2 fete,
din numn-ul de 271 copiT (i49
b. 122 f.), cu versta de sc61a.
Cu intretinerea personalulul se
cheltuesce anual 1 o8o leY. Sciu
carte 62 barbar:Y si ro femeY.
T6ta comuna are o supra-
fata de 1422 h. a.
In anul agricol 1893-94 s'au
fabricat 3000 d. 1. tuica.
GandacI de matase nu se
cultiva ; stupl cu albine sunt 71.
Pamentul nu prea priesce
cultureY. Terenul cultivabil dä
pena. la 30 h. L grau, 6o h. 1.
ov6z, 66o h. 1. porumb. Din-
tre pena roditorT sunt 88 merI,
72 perT, 132 ciresl, 176 nucT.
Liveçlile dan pena la 136.000
k. gr. fin.
266
Comerciul se e:Zrcita in co-
muna de 3 carciumarY.
Bugetul comuneY presintä
la veniturT suma de lei 3884,43
la cheltueli 3236,96.
Prin comuna trece soseaua
judeteaná. Ploesci-Bratocea, ce
inlesnesce conmnicatia cu co-
munele : Isvórele si Maneciu-
Ungurent
E brazdata de dealurile Gal-
ma i Teisu si de piscurile
CaluluT, Piétra Vladi si Muchia
Mare, acoperite cu padure ma-
runta de stejar. In comuna sunt
poenile de fineta dupá. Valea
.A.Iare i Cacacea.
E udata de garlele Secu-
ianca, Valea Maro, Cacacea
Vaiuga.
MXNECIU-UNGURENT, sat, com.
Máneciu-Ung., pl. Telejen.
MXNECIU-UNG-URENT, comuna ru-
rala, plaiu Telejen. Data in-
infiintarel sele nu se scie bine.
Acésta comuna este cea
din spre N. din plaiu Teléjen,
populatiunea sa dintru in-
ceput s'a alcatuit din ¿mera
venitY de dincolo, din Sacelele
TransilvanieT. Barbatil' purtand
camesile cu manecile largT
largY de tot se crede ca de
aci comuneT i ar fi remas nu-
mele de Mancciu.
www.dacoromanica.ro
M 266
Portul camesilor cu maneca
larga se observa si pena in
qiva de asta-c,IT, la locuitoriT
de origina din Transilvania.
Imultindu-se populatia co-
muna comuna s'a separat in
3filneciu-UnKurenr, la N., for-
mata esclusiv din locuitoil cu-
rat mocanY din Transilvania si
.31-eineciu-Pam'ntenY la S. 1)
Se compune din 6 catune :
Ghéba, Facaeni i Valea Lar-
ga, asec,late pe loc es; Chi-
cioreni, situat pe dealul Chi-
ciurenilor ; Plaetul, la pólele
munteluT Clabucetu, coprins
intre Teléjen i Telejenel
satul Telejen, situat spre
aprópe de vama Bratocea, pe
valea riuluï Telejen.
Are o populatiune de 2.02 2
10CllitOrY (1 0 9 b. I003 f.) ; capT
de familie 473 ; contribuabilT
370; case de locuit 473.
In comuna sunt doue bise-
rie : una in cat. Gh6ba, fon-
data in a. 1882, si a doua in
Valea-Larga (de lemn) fon-
data in anul 1829, si reparata
In 1890. Tot de comuna Má.-
neciu-UngurenT tin monasti-
rile Susana si Chcia (y. a. n.);
Susana asedatá la p6lele mun-
teluT. Bobu-Mare, apr6pe de
1) Locuitoril maY numesc acilstrt co-
mun'.1 i Valea-Largil.
267
vèrsarea pArliauluï Sta.nca in
Teléjen, i Cheia a§ec,lata pe
malul drept al partliasuluI
TAmpa, la p6lele munteluI Za-
ga.nul. Ambele se intretin de
stat.
Locuitoril, Cari au vite, se
ocupa cu sc6terea butucilor
de fag i brad de prin padu-
rile vecine, din cari se fac
§i tinichele ; iar
se ocupa cu munca campulul,
pe care §I-o fac lor pe locu-
rile ce le iea ca arenda, sau
se angajaza Cu véra pe la
moiile din judetele de camp.
Me§tesug-ari sunt : io dulgherY,
3 zidaff, 3 rotarY, i cisrnar,
brutar, i croitor §i 5 croitorite.
Produsul muncel 1 desfac la
têrgul s6pt6mAnal de Dumi-
nica, ce se tine in comuna
mai cu osebire la 6menil din sat.
Locuitoril s'au improprie-
tarit la a. 1864 pe moia E-
forief §i a statuluY. Ei au 40
cal', 8 epe, 328 bol, 346 vacY,
34 capre, 2220 OY, 410 porcl.
In raionul comuneY sunt 36
morT s,i pive situate pe g-ar-
: Telejenel, Teléjen, Stan-
cea, Mogo, Rudele, Pi6tra
Duduluï, Valea BereI, etc.
Carte, irisa in mod neregu-
lat, a inceput sa invete aci
de. vr'o 30 anT. Scóla in
regula exista de vr'o lo anY.
www.dacoromanica.ro
M 267
Localul e proprietatea co-
muna carte 72 bärbap
fi 35 /eme. Scóla s'a frecuen-
tat in anul trecut de 46 bA.etT
§i 5 fete, din num6rul de
copil" (86 b. 25 f.), ea vêrsta
de scóla. Cu intretinerea per-
sonaluluT statul cheltuesce a-
nual io8o lel.
Apá mineralä este la 211-rea
Chela, in/re peirdul Bratocea
si Ualea Berei, analisalii.
nu coprinde de cdt 149 mili-
grame de substail(e solide in
litru. Aceste substan(e se com-
j'un din carbonate alcaline 47*
carbonatc de calce fi inagnesie.
Apa nu confine nici sulfate,
nici clornre, nici azotate, vid
maten*/ organice.
Un litru de apa contine a-
proximativ :
Carbonate alcaline 0,068
de calciu 0,040 ,10,149
» Magnesiu 0,041 (
Tuica se fabrica anual in
comuna cam 125 h. 1..
Din local/M(11e numile «La
1110"ra de la Poded» in dreiVul
Giurescilor, si de la «Pic'tra-
llieä» nazi sus de podul Gio'r-
stei, se sedte pieträ forte bunä
pentru constrm(il poduri. La
locurile n u mite «,,S7rdnddreo
«La Chela in ripd» pe mira
Tele:je/iza/fi, sunt c4rbuni de
268
Gandact de maase nu se
cultivA ; stupt cu albine sunt 89.
In comuntt se cultivA mal
mult porumb. Terenul culti-
vabil produce 5644 h. 1. po-
rumb, 312 h. 1. ovèz, 272 h.
1. grau, 3000 k. g. cartoft, ca-
nepà pun tott locuitorit pen-
tru trebuintele caset.
Comerciul se exercitA in co-
munA de 6 carciumart.
Bugetul comunet presintA la
veniturt suma de let 6551,19
si la cheltuelt 3934,34 let a-
nual.
Soseaua judeténA Ploesd-
Bratocea inlesnesce comunica-
intre comuna MAneciu-PA-
mêntent i vama Bratocea.
E brAzdata de dealurile :
Dosul FAc6.enilor, Gr6pa Is-
voranilor i Dealul Chiciure-
nilor. Poent sunt : Bouletulut,
Oratiele, Merilor,
Popet, Poiéna Hotulut, De la
Varnite, Cotu-lut-Epure, Ro-
gozulut, Crucet, Mogo, Arde-
let, Rudile, Ciumernicu, Schi-
tul Cheia, Pridvale, Buzoianu,
RotundA,Lung6. si Dela Frasin.
In partea de E. e udata. de
nul Teléjen, in care se vérsA
vAile Telejenelul, SAcuianca,
Séca, Tapul, Moliviul, Or6,-
Brustureilor, Popet, Car-
penul, Bobul, Stancea, Mogo-
sul, Ciumernic, Valea Négr4,
www.dacoromanica.ro
268
Babesul, Bratocea, Berea,TA.m-
pa, Rudele, Prigvare, BrAdetu,
Epure, Pelesul, Monteorul, Al-
tici6rele, Rea si Dumitru.
Se mArginesce la N. cu mun-
tit ClAbucetu, la S. cu com.
MAneciu-PAmêntent, la E. cu
muntit Carpatt si la V. cu
muntit Poiéna-LungA si Po-
iéna-Mare.
In acéstd comund se va ur-
male une vechY sosele, numite
ososeazta Tattlrasctlo din care
se védurme 15e ficirdul GtilmeY,
afioY trece fie valea fiCirtiztluï
Telejezzel, uncle se cundsce forte
bine, azOnd pietrae aranjate
cu o dibacie admirabild.
in sus se cundsce incil urnze
din ea, dar s'a acofierit de co-
fiad secolarY.
mA.NESci, comunA rural, plasa
Têrgsor. Data infiintAret séle
nu se p6te precisa cu sigu-
rantA. D-1 Theodor VAcArescu,
proprietarul mosiet , posedA
nisce veal: documente de pe
la anit 2500, ale mosiet MA-
nesct, si se crede cä datézA
cu mult inainte de acest an.
Ad, la anul 1624, a avut
loc o lufild mire citIltlrafd de
la Ploescï, .1111inesd Gher-
glzi(a, résculap in contra LW'
Alessandrzt Coconul, flul
Radu
269
In jude%ul Prah ova, afara
de slujitorif polcovnicesd aY
judeuluY, la Manesd era o var alb, pe care 1 desfac la
capetenie cu 20 slujitorY.
Este situata pe malul drept
al iazuluY luat din r. Prahova,
care incepe din com. Magu-
reni §i se vérsa in Cricovul-
Dulce la: com. Cocorasd, 16
k. m. departe de capitala ju-
deOluI §i. 8 k. m. departe de
rerdinIa. plaseY.
Se compune din 4 catune :
Manesci, Okla IsvoruluY, CH-
vqul si Comanacul (v. a. n.), a-
vand o poppla%iune de 1028 loc.
(522 b. 506 f.) CapY de familie
sunt 247 ; contrib. 181 ; case
de locuit 246.
In comuna sunt 3 bisericY :
doua in Manesd §i. una in
C6da IsvoruluY. Biserica din
centrul com. Manesci s'a con-
struit prin cheltuiala D-luY
Radu T. Vacarescu, care a
maY construit una de lemn la
cimitirul comuneY. A treia bi-
serica, cat. C6da IsvoruluY, cu
hramul oAdormirea M. D.»,
s'a construit din temelie, la a.
1828, de D-1 Doctor Silivestru
§i. Preot Popa Andronache,
reparata la 1845 de coconul
Dem. Manescu.
Aceste biserid sunt deser-
vite de 3 preoV.
LocuitoriY se ocupa cu a-
www.dacoromanica.ro
M 269
gricultura, afard de eel' din
C6da Isvorului, cart' fabrica
oraul Ploesd.
In raionul comuneY sunt 2
morY de macinat, pe iazul ce
trece pe langa comuna, din-
tre carY numaY una funcOo-
néza.
LocuitoriY, in num6r de 166,
s'au improprietarit la a. 1866,
pe mo§ia D-lor Teodor Vaca-
rescu, N. I. Niculescu §i. a sta-
tuluY, numite Manesci, Coma-
nacu §i. Balti%a-Stata, cand
li s'au dat 692 h, a. EY au 56
cal §i. epe, 210 vad, 370 bol,
20 capre, 1250 ol §i. 250 porcY.
Sc616. exista. In comuna de
1 o ant Localul e proprietatea
comuneY. Sail carte ¡to ba'rbap
fi 7 femeY. Sc6la in cursul a-
nuluY 1892-93 s'a frecuentat
de 6, bdeV si 2 fete, din numë-
rul de 173 copiY (95 b. 78 f.),
cu vêrsta de sc61a. Cu intre0-
nerea personaluluT statul chel-
tuesce anual 1566 leY.
T6ta comuna se intinde pe
o suprafa0. de 1454 h. a.
GandacY de me'tase se cul-
tivä in mica cantitate. StupY
cu albine sunt 5o. Pamêntul
e prielnic la teyta cultura. In
termen mijlociu , un hectar
cultivat da : 14 h. 1. grau, 16
h. 1. orz, 20 h. 1. ov6z, 14 h,
2 70
1. melt, 21 h. 1. porumb, 14
1. rapita. Aproximativ in co-
munä sunt ioo meet 50 per,
200 duslt 30 cirei, 200 nuct
Livei sunt putine i dau cam
6o care de fin.
Comerciul se exercita in co-
muna de 6 carciumart
Veniturile comund dupa bu-
getul anuluT financiar 1894-95
sunt evaluate la 4868.67 leT
cheltuelile la 4856,94 let
In acésta comuna e numaI o
singura sosea cu directia N. S.
Pe teritoriul comuneY e o
movila, in suprafata de 8 h.
a., care p'énä la a. 186o a fost
plantata cu vita, dar care acum
serva ca islaz pentru vite.
Afara de garla Cricovul
Dulce, comuna mal e udata
de valea numita Crivètul.
Se marginesce cu comunele :
Vladeni, Têrporul-Nou, Têrg-
orul-Vechit, Cocorasci i Ghe-
b6ia.
mANEsci, sat, face parte din C.
R. Manesci, pl. Filipesci.
MA.NESCI, parau, uda com. Po-
sesci, plaiu Teléjen, se vérsa
In garla Zeletinu, cu care se
vérsa In riul Basca i cu
ccta in riul Buz(.u. I s a dat
acest nume clupa numele unor
www.dacoromanica.ro
270
6menY cari au locuit §i locuiesc
pe valea acestul' parau.
MIRCARI (La-), poiéna , com.
Tarlosci, plaiu Teléjen.
MAAGINENI, penitenciar, vec,li co-
muna Haimanalele.
MÀRGINENI, monastire, com. IIai-
manalele, pl. Filipesd, zidita pe
ruinele uneY vechI monastirt
resultat al pietateI familiel Ba-
sarabilor, iar Constantin Can-
tacuzino, prin casatoria sa cu
domnita Ilina Pana Filipe-
scu cu domnita Ancuta, am'én-
dou6' flice ale lui .cs,;erban Ba-
sarab V. V. devenind l eI
membriI ai acesteT familit au
prefacut' o §i infrumusetafol).
I) Xota. Elena, sotto lui Constantin
Cantacumno, era fiica luí
Basarab si a soloel sale Elena D5inna.
Ea a as ut ése fectori : Decighici, F;ier-
ban, Constantin, Mthani, Mateiti si Geor-
ge Cantacuzino.
Se scie cli Constantin Cantacumno, fi-
Ind plirat de do ornicul Stroe Leurcléntt
0 de s istierul Durnitracu, Grigore Vodli
Ghicail surghiunise in monastirea Snago-
vului 7i la zo Decembre 1662, il uctse
in trapezariul monastirei prin doroban0',
trimii spre a-1 Om. Sotta sa Elena, ini-
preunli co ccl sése feciorli aï s'ef, rulicarA
trupul nefericituld Const. Cantacuzino de
la Snagot duserd (le-1 inmemilitital.
la monastirea M;irghteni. Ç Fottno. 1,4064
Dactet, 11, 115),
271
Zestrea el s'a maT addogat
atat de urma0i §i rudele Ba-
sarabilor cat §i de altT parti-
cularY, precum i din cumpO-
raturile acute de uniT dintre
egumenT, iar maï virtos de Ar-
himandritul Cornilie, cel din
urind egumen Roman. Tóte
acestea se dovedesc mal mult
din actele monastireT, cu aniI
7062, 7151 7166.
In tómna anuluT 1727, Ni-
lae Mavrocordat inchind, prin
hrisovul s'e'u din anul 7235,
acéstd monastire domnescd, la
muntele SinaT, cu maT multe
condiOunT Vale folositóre pen-
tru bisericd §i stat.
Dupd trecere de 4 anT, te-
m'endu-se póte eä domniT ur-
m6torT vor desfiirqa acéstd in-
chinare, cdlugdrii streinT maT
luard incd o carte din partea
unora dintre rude (Ion Rosetti,
C. Brezoianu , C. Dudescu
Parvu Cantacuzino, etc.) i a-
ce§tia dau cartea cu anul 7239,
In mainile egumenuluT Cosma,
cu care inchind, §i el atat mo-
nastirea MdrginenT, cat §i. schi-
tul VArbila.
Monastirea MdrginenT avea
la secularisare 22 M0§11, cu un
venit de 874.200 leT vechi a-
nual.
E vrednic de vì.,dut clopot-
nita, .annpla altdrultu , paN
www.dacoromanica.ro
M 271
mentul si ornamentele dind-
untru si din afard, teyte de
marmord, i c4T-va sfinVf
printi fanarioV zugraviV
untrul biserica
Incdperile ce alt'd datä ser-
viat pentru primirea pasage-
rilor erau fórte spatióse.
Acéstä monastire servea si
ca loe de inchis6re pentru
condamna0:
MA.RGINÉNCA SAU tINTEA, pa-
dure a statuluT in intindere de
900 h. a. pendinte de com.
Tintea, plasa
MiiRGINENI-DE-JOS, comuna ru-
raid, plasa Filipesci. Este si-
tuata langd riul Provita, la 20
k. m. departe de capitala ju-
de-Olui i la 4 k. m. de a
Are o populatiune de 1808
loc. (862 b. 946 f.), in care
intrd 262 zavragiT. i rudarT ;
de familie 325; contri-
cal:A
1). Istoncul Nicolae BAlcescu, fnnd
el incurcat in conspiratia colonelului Cam-
pinénu, fu inchis in monastrea Miirp-
neni, din ordinul DoinnitoruluY Ales-
sandru Voda Ghica. Peste putin, icnind
la tron Vocti Bibescu, fu scos din in-
clusOre i incepu, impreunh Cu profesorul
A. 'Deb. Laurian, publicara cunoscu-
who. agasin 1,b)rit. Penh u Dada GAN
Mina regulat iii aun 1845, 1846 i 1847,
272
buabilI 215, case de locuit 332.
In comuna e o singura bi-
serica fondata la anul 1857
de Dimitrie Za Dorobarqu,
deservita de un singur preot.
Pe langa agricultura, peste
210 locuitorf mai sunt lucra-
torI de §osele, vre-o 30 al-
bien i §i vre-o 20 jugart Pro-
dusul muncei 1 desfac la ora-
§ul PloescY.
133 locuitori s'au Improprie-
tarit la 1864 pe moia Margi-
neni-de-jos, cand li s'au dat
348 h. a. ET au : 43 caT
epe, 137 vacT, 205 boT,
oT, 257 porcT.
Carte se invé%a de mult
aci, dar sc6la in regula e de.
5 anT. Localul e proprietate
particulara. S'a frecuentat in
anul trecut de 38 M.O: O. 2
fete, din numOrul de 227 co-
piT (112 b. ii5 f.), cu vêrsta
de sc616.. Cu intre%inerea per-
sonaluluT statul cheltuesce a-
nual io8o leT. Sciu carte 8o
barbag fi lo femd.
Uta comuna se intinde pe
o suprafata de 1113 h. a., cu
islaz, loc arabil i padure.
In termen mediu, viile dau
anual cam 15oo d. 1.
GandacT de matase nu se
cultiva; stupT cu albine sunt 20.
Pamêntul de cultura pri-
esce mal mult porumbuluI,
www.dacoromanica.ro
27 2
grauluT, ovOzuluT i meiuluT.
Dintre pomI roditori sunt:
500 merY, 100 peri, ioo dulY,
8o cire§Y, 300 nucT.
Comerciul se exercita in co-
muna de 6 carciumarT.
Veniturile comuneT sunt de
3850 leT §i cheltuelile de
3700 leï.
O sosea comunald Y inles-
nesce comunicaVa intre
§i Margineni-de-
sus.
In partea de S. V. e braz-
§i data de dealurT acoperite cu
459 viT ; de alt-fel terenul comu-
neT e §es.
Afard de riul Prov4a, care
uda partea de V. a comuneY,
mai sunt valcelele : Ciocanesa,
Gomoiu, Valea Lungd, Ban-
cila i Logofau.
Se m .1-ginesce cu comu-
nele : Allírgineni-de-sus, Fili-
pesci-de-rèrg i D4esci.
MA.RGINENI-DE-JOS sau Olarif
Bratd§anca, trupurT de mo§ii
ale statuluT, pendinV de m-rea
MarginenT, carT pe periodul
1888-93 s'au arendat cu 15.100
leT anual, in plus 1200 leT
plata de padurarT i confini§tY.
De la 1891 s'a vindut de
ved la locuitorT.
MARGINENI-PARLIr, numire ve-
273
che a cat. Margineni-de-j os,
plasa
MARGINENI-DE-JOS, deal pe care
se cultiva 301/2 h. a. vie.
MXRGINENI-DE-SUS, comuna ru-
rala, plasa Filipesci. Este si-
tuata pe loc §es, pe malul stAng
al parauluT Prov4a, la 19 k.
m. departe de capitala jude-
palui la 3 k. m. de reedir4a
La inceput comuna a fost
situata pe malul drept al pâ-
râulul dar, in urma
potopuluT de la 1864, distru-
gAndu-se mal multe case, lo-
cuitoriT s'au steamutat pe stán-
ga Prov4eT, fiind mal ridicat.
Se compune din 3 catune
Margineni-de-sus, Brat4anca-
UngurenT i OlarT, avênd o
populaOune de vre-o 800 lo-
cuitorT, in plus 30 familiT de
OganT-muncitorY.
CapT de familie sunt 187
contribuabilT 147.
In comuna e o singura bi-
serica, fondata la 1861, cu ur-
m6t6rea inscriMie: «Acest sfint
loca§ s'au ridicat din nou la
anul 1861 cu osirdia i chel-
tuiala Dumnealor ParinteluT
Arhimandrit Macarie , Egu-
menul MonastireT, Apostol A-
sachi, Cong. Anagnostiade,
www.dacoromanica.ro
273
Costache Petre i Anghelichi
Duca, cu ajutorul de munca
al locuitorilor satenT, spre e-
terna pomenire tutuloro. Sise-
rica e deservita de un preot,
platit de stat i de enoria0.
LocuitoriT comuna pe langa
agricultura se mal: ocupa :;;i Cu
olaria, pe care o desfac la o-
rarle Ploesd, CA.mpina §i Tésr-
govi§te.
Locuitorif s'au improprie-
tarit la 1864 §i 1879, dandu-
li-se in total 474 h. a. din
mosia statuluT , acum vinduta
In loturT. El au 78 cal i epe,
221 bol, 70 vacT, 21 capre,
778 oT, 145 pord.
' Sc6la s'a infiirgat in comuna
de la 1893. Localul e proprie-
tatea comuneT. S'a frecuentat
in anul trecut de 44 baeVi
6 fete, din nurn6rul de iio
copiT (73 b. 37 f.), cu vêrsta
de sc61a. Cu intrqinerea per-
sonaluluT se cheltuesce anual
1566 le. Sciu carte 45 bit rbap
fi 4 lema.
T6ta, comuna are o supra-
fa,%a de 799 h. a.
Tuica se fabrica anual cam
400 d. 1.; viile s'au filoxerat.
Gandad de m6tase se cul-
tiva; stupT cu albine sunt 20.
Pamêntul e prielnic cultu-
reT. Terenul cultivabil produce
cam ; 1,35,3 h. L gran, zog h.
t5
274
1. secara, 2161 h. 1. ove'z
2902 h. 1. porumb. Dintre pomY
roditorY sunt 460 merY, 452
perY, 1'5 duc;IY, 125 ciresi, 154
nucY ;iar liveiie dau numaY
23 care de fin.
Comerciul se exercita in co-
muna de 4 cArciumarY.
Bugetul comuneY presinta la
veniturY suma de 5326 leY si la
cheltuell 4201 leY anual.
Dou6 sosele comunale o léga
Cu comunele Darmonesci
Alargineni-de-jos.
In partea de V. comuna e
brazdata de dou6 dealurY :
Bogdan si Duchi, pe malul
drept al parauluI Prov4a, o
data plantate cu vie, aslY fi-
loxerate , servind de pasune
pentru vite.
Mara de riul Prov4a, care
uda partea de V. a comuneY,
mal' e strabatuta de valle:
Staura, Valea-luT-Dan, Valea
cu Luntrea, Valea TurculuY,
TiparuluI, Cacova, Cescanésa
Despina.
Se marginesce cu comu-
nele : Haimanalele , DArmo-
nesci i Margineni-de-jos.
La a. 1821, Duca, coman-
dantul corpuluY de ostire din
PloescY, priimind porunca de
la Ipsilante sä plece cu osti-
rea spre Térgoviste i sa in-
grijésca de provisiunY pentru
www.dacoromanica.ro
M 274
1500 calaretY, porni, poposind
la Baicoit i punénd strejT la
MarginenY, spre a-Y da de veste
de cele ce s'ar putea intêmpla
In urma plecareY luY.
Saya, unul din cOpilanii -
tira grecescY, se int4ri in mo-
nastirea 111drgineni, deja ocu-
fiatd de Arnaufii lza Farmache,
sub cuyent cel acea monastire
servi ca celale de afi&are,
scriind lur Duca sti yina cu
lenii" ha pe la lifdrgineyd, ca
méred Wreund la Térgoyiyte.
Duca, care-1 &Muja, rejitsd.
MA.RGINE.NI-DE-SUS,deal, dom.
Margineni, pl. Filipesci, pe
care se cultiva 381/2 h. a. vie.
MARGINENI - DE - SUS, sat, face
parte din C. R. Margineni-de-
sus, pl. FilipescY.
M.A.RPASC.A., moE,de pe care la
1864 s'au improprietarit parte
din locuitoriY comuneY Vadu-
Sapat, plasa Cricov.
mXR0A.IcA , gât-14a. periodica ,
com. Filipesci-de-Padure, pl.
Filipescl.
RUN FIu, numire ce se mal
da cat. Provita-de-jos, com.
Prov4a-de-jos, plaiu Prahova.
275
ACksTIVNTEsci, deal situat la N.
de com. Apostolache, plasa
Podgoria. Are direcOa de la
V. spre E. si pe el se cul-
tiva vie.
11.XsTA.NEsci, deal spre V. de
com. Chiojdeanca, pl. Podgo-
ria, pe care se afla 1-1111 Pie-
uva.
AIXSTANESCI, se numia mosia pe
care pe la 1600 s'a infiin%at
satul Apostolache din pl. Pod-
goria.
mA:rscA, deal, com. Magureni,
pl. Filipesd. O data era plan-
tat cu vi', carI s'au distrus de
filoxera. Asta-O serva de pa-
sune vitelor.
m.X.TrvA, mosie a statuluï, com.
PacurgY, pl. Podgoria, fosta
pendinte de Episcopia Buz6u,
care pe periodul 1887-97 s'a
arendat cu 3400 le Y anual.
mINDAu, sat, face parte din C.
R. Prov4a-de-sus, pl. Prahova.
Are o pop. de 78 loc. (38 b.
40 f.).
MANECTURILE, proprietate a E-
forieY Spitalelor civile din Bu-
curescl', fosta pendinte de mo-
nastirea Sinaia, In intindere
www.dacoromanica.ro
275
de 11.141 h. a. din carl' 10.258
h. a. suprafa0 impOdurita
883 h. a. pamênt arabil i fi-
nge, care pe periodul 1886-91
s'a arendat cu 9042 leï anual.
mANIETI, trecèt6re s't pichet de
grani0 despre Transilvania ;
prin plaiul BOtrani.
MARLOGEA, sat, face parte din
C. R. Apostolache, pl. Pod-
goria. Are o pop. de 125 loc.
(62 b. 63 f.) Aci e o biserica
fondata la a. 1825 de un Pa-
nait Prapogic , si re p aratá
la a. 1858 de Dumitru Cara-
Locuitorif satului s'au
improprietarit la 1864.
MA.RZA., do0 trupurI de pádure
in intindere de 350 h. a. pen-
dip de com. Apostolache si
Sangeru, pl. Podgoria, supuse
regimuluY silvic.
M'ARZEA (Virful-), virf de deal
situat la N. de com. Gornetu-
. Cuib, pl. Podgoria. S'a numit
ast-fel pentru-ca pe acest virf
era via MedelnicierulUi Mar-
zea din Valent
MATIANA, pise al dealulul Cu
acelasY nume, com. Filipesci-
de-Padure, plasa Filipesd, la
276
pólelecb.ruia este pl.durea pro-
prietarulut
MEHEDINTI, sat, face parte din
C. R. Podeni-Nouï, plasa Pod-
goria. Aci e o bisericA fon-
data la a. 1861 de protopopu
Nicolae Protopopescu.
MEIÇA, numire ce se mar
cAt. C6da-Isvorului din com.
Mtinesci, plasa Têrg§oru.
MELICESCI, plait spre V. de com.
Cosminele, pl. VArbiau, ce
servesce vitelor de pa§une.
MERDEALA, munti§or pe malul
garlei Zeletinu, com. Posesci,
plaiu Teléjen, pe care sunt
p6.§uni pentru vite.
MEREZU, deal, com. Iordtchianu,
pl. Cricov, servA de pA§une.
MEREZU, deal förte inalt, in forma
unuï trunchit de con, com.
Ceptura, plasa Cricov, in vii-
ful e un filatou,fte care
se gdsesce multe luirbud
micY budip de cardmic(z, ceia
ce j5robéz c ad i orY a lost
vr'un lag& Ronzan sau Dac,
sau ver-un sat vecki2V)
1) Eac6 ce-mY comunicit in acés0,
vintk D-1 Stan Nitescu, ini b'tritorul scù-
ler rEu am fkut escursiunI aci de mal
www.dacoromanica.ro
M 276
MERIE se numesce locul pe care
s'a construit m-rea Ghighiu,
f6st al Cucemei Uta-Canta-
cuzino-Com6ménca, (allugaritA
mai tarziu sub numele de Ana-
stasia §i inmormêntatA in a-
céstA monastire), caruit m-rei
Ghighiu, fmpreunA cu ini4a
*Nratra m-rei Ghighiu».
MERI, sat, face parte din C. R.
DrAganesci, plasa Campu.
MERILOR, poién6, pe 14111 Telé-
jen, com. Altineciu-Ungureni,
pl. Teléj en.
MESTECENI, culme de deal, pe
dealul Vlddanu, com. Prov4a-
de-jos, plaiu Prahova, numia
ast-fel pentru-cA este acoperiO,
au 0.dure de mestécAni.
MESTkANUL, vale, isvordsce din
partea de V. a com. Comar-
nicu, plaiu Pele, curge de la
multe ori cu eleviI scOleY ce conduc,
am adunat multime de hArburT, insil nu
am putut stabffi bine adev6rul. Acest
deal avend o posititme férte strategicli,
cred 61 a fost metereze Turcesci, dei
urmele se par a fi din timpul Romani-
lor sau Dacilor. Mai cred cii, sripAndu-se
acest loc, din virful cliruia se pae ve-
dea cu ocha liberï pénA la o depiírtare
de peste 50 k. m., s'ar giisi incitca ce
ne-ar arrtta de cand datezli» ,
277
N. V. cdtre S. E. si se vérsA
In riul Prahova, pe . 6rmul
drept, tot In raionul com. Co-
marnicu.
mic (Virful-), poiénA, com. Tar-
lesci, plaiu Teléjen.
Airc, plain, com. Tarlesci, plaiu
Teléjen.
MICUDU, deal la V. de com. CA-
lugAreni, pl. Cricov.
TcuLuf, isvor, curge din mun-
tele StejAretu, com. Star-Chioj-
du, pl. Teléjen, ja direc%ia S.V.
si se vérsA in garla Chiojdurtot
în raionul com. Star-Chiojdu.
MIERLA (Virful-), muntisor pe
malnl garld Zeletinu, com.
Posesd, plaiu Teléjen, pe care
sunt pAsunT pentru vite.
MIERLELE (Muntele-), p6dure par-
ticularA supusA regimuluT sil-
vic "incä din anul 1883, pe mo-
sia Muntele Mierlele, pendinte
de com. Comarnic, pl. Peles.
mmAit, vale, com. D4escT, plasa
valcea, com. SIA-
nicu, plaiu VArbilAu.
www.dacoromanica.ro
277
miHAItr OLTkNU, se numia prima
gurA de ocnA deschisä in com.
plaiu VáxbilAu.
se numesce «Baia Baciu» cAcT
In locul acelor ocne, In adán-
cAtura de unde s'a scos sare,.
este apl sAratA, ce servA aslY
pentru bäl. D'asupra acesteT
ape, in partea despre V. unde
se inaltA muntele de sare, a-
mestecatA Cu pAmênt, numit
«SturiT de sare», i asIT este
martor pinul pe unde si din
care se estrAgea sare in ve-
chime.
Sarea de la acéstA ocnA
este En-te albA, de o granu-
lare pronuntata, dar n'are o
OsAturä densA si ded niel
puterea de a coprinde inteun
mic volum o sarAturA puter-
nicn..
MIGALA, vale, la E. de com.
Ceptura, pl. Cricov.
MIJEA, padure a statuluT In in-
tindere de 1150 h. a. pen-
dinte de com. MorenT, plasa
Filipesd, care impreund cu
trupurile : Gruiu (750 h. a.) si
Ghirdoveni (65o h. a.), for-
mézn, pAdurea Moreni.
MILICESCI, sat, face parte din
C. R. Telega, plaiu Prahova.
278
MIRCEA, deal, com. Ogretinu,
plaiu Teléjen, numit astLfel de
la numele unui cioban, care
a avut stara n acel loc. E
acoperit cu pA§une.
MIREY, sat, face parte din C.
R. CAlugareni, pl. Cricov.
MIREFJL, Ora, isvorAsce din
raionul com. Sangeru, pl. Pod-
goria, §i se vérsa n garla Cri-
covul, In raionul com. Surani.
MIREFIL, sat, face parte din C.
R. Sangeru, pl. Podgoria.
Are o pop. de 1008 loc. (496
b. 512 f.). Ad i e o biseria cu
urtn6tórea inscriptie : «Acest
sfint läcas ziditu-s'au i infru-
musqat dupä cum se vede,
intru cinstea sfintului Erarh
Nicolae §i a sf. Mucenic Di-
mitrie, in ilele prea
tului Domn Grigore Ghica
Voevod, cu blagoslovenia Prea
O Sfintitului Episcop de Bu-
z6u Constandie, cu teyta °sir-
dia i cheltuiala D-lui Biv vel
Stolnic Alecu VAcarescu, cu
so0a sa Ana, la a. 1823, Au-
gust».
MIR ICÉSCA, Vakea, com. PAcu-
reV, plasa .Podgoria.
MIRICESCU, numire veche a cat.
www.dacoromanica.ro
278
M6ra de MaracinI din com.
Bucovu, plasa Cricov.
MISLEA, sat, face parte din C.
R. Scoqeni, pl. Prahova. Si-a
luat numele, se sice, dupA ve-
chiul posesor al acestui teren,
care se numia Mislénu. Are o
pop. de 355 loc. (151 b. 204 t.).
In acest catun se afla un
penitenciar instalat in inte-
riorul fostei m-ri Mislea.
Locuitorii s6i s'au impro-
prietArit la 1864 pe «Vatra
m-rei Mislea».
MISLEA, monastire fondatA de
Radu V.V. (CAlug4rul Paisie),
fiul lui Radu cel Mare, inzes-
trand'o cu mai multe
Pe langA daniile facute de
acest Voevod, a mar fost
zestratA cu alte mo§ii §i de
Comisul Vintila, Vornicul Voi-
cu, Spatarul Stroe, Jupanésa
Caplea §i Mihait Vodti Vité-
zul, nepotul fondatorului, care
dttruit CocorAsci i Piscani.
Un hrisov al lui Radu Voe-
vod, fiul lui Mihnea V. V. cu
data 7124, ce se afla Intre har-
tiile acestei monastirY, arata
cä m-rea Mislea, era metoch
la m-rea Paterisa, intemein-
du-se pe un alt hrisov al lui
Gavriil MovilAW. cu anul 7x26.
Mateiti Basarab, printr'un
2 79
hrisov din a. 1639, liberéza
monastirea Mislea si o da spre
locuinO, calugarilor ërei. Eac6
o parte din acel hrisov, ce
privesce 22 monastirY pamé'n-
tene
«Cari (GreciY) dupa ce nu se
indurara, nicY se lenevira in
vi4a biruin%elor a ismeni
a pune jos obiceiurile cele
bune batrane ale . 61-eY, pen-
tru care stricaciune a obice-
iurilor curênd le fu a aduce
Ora la risipire desavirsita
si la pustiire , nu se rusi-
narä niel.' se ternura a atinge
naravul ion cel rau si de sfin-
tele monastirT DomnescY ale
tèreY, ci indrasnira a calca o-
biceiurile. Monastirilor, i pra-
vilele ctitorilor domnilor be-
tranY, ce au fost legiuit eY de
s'antele Monastirile lor, a le
pune jos si a intra in bleste-
mele lor, spurcandu-si mai-
nile lar cu orbitórea mita, sub
hicléna taind, incepurä a vinde
carciumari santele monas-
tirl ale Çereï i lavrele Dom-
nescT a le supune metése al-
tor monastirT din . éra Gre-
céscä si de la Sf. Agura, fa-
c'éndu-le hrisóve de inchina-
ciune fara de stirea sfatuluY
fara de voia soboruluT
«Drept aceia, noT ce sun-
tem maT sus c,lisT, Io Mateit
www.dacoromanica.ro
279
Basarab, din Inaintea adundreI
a tóta éra, cu sfatul i cu
voia a tot soborul, am in-
tocmit ca m-rea Mislea sa fie
in pace de calugariT streinT,
sa albä a trai inteacea
bozenie ce a avut mal' de in-
nainte, cum au legiuit zidi-
toril' i ctitoriT lor, i sa alba
a fi pre séma . 6reY, cum a
fost de véc, etc.»
M-rea Mislea avea inainte
de secularisare io mosiI cu un
venit de 362.000 leT vechY a-
nual.
Un incendiu intamplat In
anul 1883 a distrus monasti-
rea cu desavirsire. AsIT se lu-
créza o frumósa biserica.
MISLEA, garla, vedY Sarata.
MISLEA, penitenciar de minorY,
instalat in interiorul fosteT
monastirl Mislea, unde se de-
in minoriI caduti in diferite
crime si al caror numèr va-
riaza intre una si do0. sute.
MinoriY, pe langa ea au
sc61ä aci in tj.)tä regula, se
ocupa si cu sculptura, execu-
tand lucrarY de arta.
136'nä la intrarea in peniten-
ciar este o frumósa osea cu
o aleie minunata, av'énd pe
drépta un platou incfintator,
iar pe stanga un lac bine in-
2O
grijit, pe care plutesc cate-va
corgbióre. Acésta se datoresce
de sigur ofi%erilor si coman-
dantuluT garnis6neT, ins6.rcinat
cu paza aresta%ilor.
MISLEA DULCE, garla, isvorAsce
din cAt. Bustenari, com. Te-
lega, plaiu Prahova, si se
vérsA in garla SArata, la cAt.
Mislea, com. Scolleni, pl. Pra-
hoya.
pAdure a statuluT in
intindere de 250 h. a. pen-
dinte de com. Gura-VitióreT,
pl. Teléjen, care impreunA cu
trupul Livadoa (rbo h. a.), for-
mézA pAdurea Gura-VitióreT.
sau G6geni-Mislea,
pAdure a statuluT in intindere
de 420 h. a. formatl din tru-
purile : Drumul BAicoiuluT (67
h. a.), GAgénca (1o6 h. a.),
DegeraOT (62 h. a.) si Gura-
Cumetri (185 h. a.)
miTuRcA, deal, Cbm. Strambeni,
plaiu VArbillu.
MOARA -DE -MXRXCINI, mahala
din C. R. Bucovu, pl. Cricov.
MOARA-NOUA, sat, face parte
din C. R. PloesciorY, pl. Té'rg-
www.dacoromanica.ro
2 80
soru. Are o pop. de 108 loc.
(6o b. 48 f.).
MOARA-CAMPINf!-:NULUI, numire
veche a satuluT Pantazi din
com. Coslegiu, plasa Cricov.
MOARA DOMNkSCX , sat , face
parte din C. R. Rifovul, pl. Cri-
vina. Are o pop. de 332 loc.
(152 b. 18o f.). Este situat pe
malul drept al r. Teléjen.
MOARA BOLTNESC1LOR, localitate
in com. Drajna-de-sus, pl. Te-
léjen, unde garla Ogretinul se
vérsA in Drajna.
moARA-DuPX-VALE, localitate in
com. Drajna-de-sus, pl. Tel.&
jen , unde garla Drajna in
cursul sèu formézA un mare
zigzag.
1510.Wk. (Muntele-), pAdure par-
ticularA supusä regimuluT sil-
vic incA din anul 1883, pe
mosia M-untele Mósa, pendinte
de com. Strambeni, plaiu
MOCANI, mahala in partea de E.
a com. Maneciu-P4mênteni, pl.
Teléjen, populatA de mocanY
veniV de dincolo, i carT s'au
retras aci din MAneciu-Ungu-
renT.
281
MOCANULUT, vale, com. Valca-
nesci, plaiu Varbilau.
MOCANULUT , vale, uda com.
G-ornetu-Cricov, plasa Cricov,
si se vérsa in 14111 Cricovu-
Sarat, tot in raionul com. G-or-
netu-Cricov.
MOCESCI, sat, face parte din C.
R. Iordachianu, pl. Cricov. Aci
e o biserica fondata la a. 1694
de locuitorT. Inscriptia de d'a-
supra usel e nedescifrabia.
MOGO, parau, isvorasce din mun-
tele Fata lui Gherghel, curge
de la N. V. catre S. E. si se
vérsa in riul Teléjen, pe ma-
lul drept, in raionul com. Ma
neciu-Ung., pl. Teléjen.
MOGO, poiéna pe riul Teléjen,
com. Maneciu-Ung., pl. Te-
léjen.
MOGC»,+OAIA, gârla, isvorasce din
muntil: com. Tesila, pl. Peles,
curge de la E. spre V. si se
vérsa in riul Doftana, pe t6r-
mul starig, in raionul com.
MOICENI, sat, face parte din C.
R. Provita-de-sus, pl. Prahova.
Are o pop. de io6 loc. (56 b.
5o f.).
www.dacoromanica.ro
281
MOISE OITA, movila, com. Nede-
lea, pl. Filipesci.
MOLIVIUL, parau, isvorasce de
sub Poiéna-Mare, curge de la
V. spre E. si se vérsa in riul
Teléjen, pe malul drept, in
raionul com. Maneciu-Ungu-
renI, plaiu Teléjen.
MOLOMOCUL, vei Molornotul.
MOLOMOTUL, sau Molomocul, fost
schit, fondat nu se scie când,
de un haiduc vestit, anume
Nicolae Grozea din Brebu.
Nu s'a dat pena acum de
urma nici unuï document, care
sa ne-aduca vre-o lumina asu-
pra timpulul" cand s'a construit
acest schit. Urmele r6inase,
precum i confirmarea daniilor
facute acestuY schit, ne indrep-
tatesce a credo ca aci avem
d'a face cu o institutiune reli-
giósa importanta. Locul unde
a existat acésta biserica, d'a-
supra monastireI Sinaia, este
insemnat printr'o cruce, ce
pórta urm6t6rea inscriptie
«Fentru veCinica pomenire s'a
inaltat acésta sf. cruce, in lo-
cul sfinteI si Dumnedeesce
biserici cu hramul «St. Nico-
lae» ce s'a ruinat in r6smirita
anuldi 1788.
La anul 1581, Mihnea Voda
2 82
confirma monastireY Sf. Nico-
lae, ce se numesce «Molomoc»
sau «Molorn(4» dalle vadurY
de moara ; la a. 1626, Ales-
sandru, fiul luT Radu Voda,
confirma daniile facute acesteT
monastirY de Iane Giormanescu
§i adica 5 pog6ne de vie, 10
stupI, un pahar de argint §i
un loc.
Dealul pe care a fost zidit
acest schit, §i pe care s'a con-
struit i monastirea Sinaia, se
numia pe atuncl Molomc4 sau
Molomoc si numaY maï tarziu
ja numele de «Furnica» (I. G.
Babe).
MONASTIREA, vale la E. de com.
Ceptura, pl. Cricov.
1VIONASTIREI (Valea-), localitate
In com. Ceptura, pl. Cricov,
unde se spune c. a fost o mo-
nastire, ale carel' urme se ved
pêna ac,Il. Nu se scie nicT anul
cand s'a fondat, niel' fonda-
; dar se presupune a avea
de ctitorT pe acel ce a posedat
palatul din dealul Liliecii (v.
a. n.). Distanta de la vechiul
palat i pênä la monastire (unde
se ved bolovaniï mar): de zid)
este de vre-o 2 k. m.
.MONASTIREA PREDEALU, isvor
de apa minerala, langa mo-
www.dacoromanica.ro
282
nastirea Predealu, pe muntele
Clabucetu-Taurului , pendinte
de com. Predealu, plaiu
apailinênd DomeniuluY Cor6-
neT. Se afia pe un loc mun-
tos, in apropiere de gara Pre-
dealu, §i confine jod si .fier.
Apa sa a fost analisata
anul 1871 de un medic al
batalionului i de geniu i este
Miza pentru combatcrea reuma-
tismulitY
AIONTEORU, parau, isvorasce din
culmea Clabucetulul, dintre O-
raOI §i BrustureY, din sus de
pichetul Or4iele (ca la ioo
se vérsa in riul Teléjen, pe
malul stang, n raionul com.
Mâneciu-UngurenT, pl. Teléj en.
1VIORARU (Muntele), padure par-
ticulara supusa regimulní sil-
vic inca din anul 1883, pe mo-
§ia Muntele Moraru, pendinte
de com. Sinaia, plaiu Pele.
MORARU, culme de munte lipita
de Omul, ceva mal mica, d'a-
supra careia este hotarul
ret Apartine familieï Blebea
Impreuna cu Urechia, Ste-
iasa-Mare §i Seciurile, a fost
cumperat la a. 1853 de la Ba-
ron Barbu Belu, pe pre.01 de
2900 galbenï.
2 83
MORARU, vale, isvorAsce de la
p6lele muntelui cu acelas nu-
me, com. Predeal, plaiu
curge de la N. V. catre
S. E., se impreuna cu Valea
ClAbucetu BaiuluY, si formézA
apa Valea CerbuluY, ce se vérsa
In riul Prahova, spre N. de
Busteni.
mORXRksA, poiénA, la V. de com.
Ditesci, pl. Filipesci.
MORCOVESCI, moie pe care la
1864 s'au improprietarit locui-
toril' din com. Homoriciurile,
plaiu Teléjen.
MORENT, deal acoperit mal mult
cu padure, com. OpAritï, pl.
Teléjen. Acest deal a fost pro-
prietatea unor locuitorl de
meserie moran, de unde se
crede ca i s'a dat numele.
MORENI, sat, face parte din C.
R. Moreni, pl. Filipescï. Are
o pop. de 864 loc. (377 b. 487 f.)
MORENI, comuna rural, plasa
Filipescï. Spun 136trk'ni'l ca-sT
a luat numele de MorenY, de
la familia Morénu, ce s'a ase-
c,lat aci pentru prima en-A, in
anul 1690.
Este situata pe valea riuluï
Cricovu-Dulce, la 32 k. m. de-
www.dacoromanica.ro
2 83
parte de capitala judetulul
la io k. m. de resedinta
plAseï.
Se compune din 5 alune :
Moreni, Stavropoleos, Pleasa,
Tuicani i Tisa, avênd o popu-
latiune de 1350 loc. (636 b.
714 f.), in care intrA si 13 fa-
miliT de tiganT.
Capl' de familie sunt 300 ;
contribuabilY 222 ; case de lo-
cuit 296
In comuna sunt dou6 bise-
: una in Moreni, fondata
la a. 1868 si a doua in Tisa,
reconstruita in a. 1893, deser-
vite de un preot.
LocuitoriI pe ranga agricul-
tura se mal' ocupA cu brutrt-
ria. dulgheria, zidAria, fabri-
carea varuluY alb, cultura vieï
fabricarea gazuluï. (Sunt in
comuna treY fabrid de gaz).
Produsul munceI 1 desfac la
orasele Ploescï si Têrgoviste.
LocuitoriI s'au improprie-
Ora dupá, legea rurala din
1864. Num0,rul color impro-
prietaritY e de 96, cArora s'a
dat 529 h. a. din mosia Mo-
reni. El au 34 cal si epe, 139
vacl, 37 01, 167 pord.
In raionul comunei, pe riul
Cricovul-dulce, sunt 2 morï.
Sc6lä exista in comuna de
la anul 1864. Localul e pro-
prietatea comuneI si s'a con-
284
struit numaI de 3 anY. Anul
trecut s'a frecuentat de 58
baetY si 3 fete, din num6rul
de 271 copiT (142 b. 129 f.),
cu vêrsta de sc61a. Scin carie
231 Pirbap l 20 femel. Cu in-
tretinerea personalului statul
cheltuesce anual 1404 leI.
T6ta comuna are o supra-
fata, de 780 h. a.
La locul numit «Pacurileo
lizpartea de E. a C07712tYZCZ
la qScingrerip in fiartea de N.
E. sunt isvo're de Vd minerald.
Locuitord se sfir`lit in acelstii
afia fi o beau in casurl de bola.
In termen mijlociu se fa-
brica aci anual 394 h. 1. tuTca
si peste 980 h, 1. vin.
La load numit «Puscovu
Prasazi» in fiartea de T7. a co-
munal se gAsesce sare in 154-
meini, dar YZU se esploate'za.
G-AndacY de matase se cul-
tiva in mare cantitate ; stupl
cu albine sunt 36. Pam'éntul
de cultura priesce mai mult
graului, porumbulul i ov6zu-
luT. Se produce anual cam
620 h. 1. grau, 6000 h. 1. po-
rumb, 280 h. 1. ov6z. Dintre
pomT roditorl sunt : 330 merI,
96 perT, 50 ciresT, 480 nucY.
Liveile dau peste 300 care
de fin.
Comerciul se exercita
comuna de 6 carciumarl.
www.dacoromanica.ro
284
Bugetul comunel presinta
la veniturT suma de le): 4444,58
si la cheltuell 2746,22 leT.
Soseaua principala a comu-
neY se desparte in patru ramifi-
catiunT iléga comuna MorenY
Cu Edera, Ghirdoveni, Ditesci
si Gura-OcniteT.
O alta sosea pléca din cea
principal a spre E. la com.
Filipesci-de-Padure.
E brazdata de dealurile
Fata, Carlanu i Viisoru spre
E.; Mara, Carstianu i Plesa
spre V. Aceste dealurl au di-
recia spre E. si sunt acope-
rite cu vil. Mara. de aceste
dealuff mal' este Piscul Lu-
p6'a ; Ripa Tuicanilor, Ripa
PoeneT, Tronarésa i Ripa Ma-
richi. In padurea statuluï Lu-
p6ica-Stavropoleos este Pelé-
na StlineT si ScorusulM.
Mara de riul Cricovul-dulce,
este strabatuta de vaile : Do-
brescilor, Sa'ngerisul, PacureY,
Puscovul, TiseT, Faurésa i Fra-
sin ulm.
Se marginesce cu comunele :
Ditesci i Filipesci-de-Padure
(E) ; Ghirdoveni (S) ; Gura-
OcniteT (jud. Dambovita) la V.
Ederile (N).
ivioRENT, mosie a statulul, com-
Moreni, pl. Filipesci, fosta pen-
dinte de biserica Stavropoleos,
285
care pe periodul 1883-93 s'a
arendat cu Soo lei anual, plus
720 leI plata de padurari
confin*1.
MORENI, pádurc a statului in in-
tindere de 2550 h. a., pendinte
de com. Moreni, pl. Filipesci,
formata din trupurile : Mijea
(1150 h. a.), Gruiu (750 h. a.)
G-hirdoveni (65o h. a.).
MORENI, deal, com. Moreni, pl.
Filipesci, pe care se cultiva
57 h. a. vie.
MORENI (Cu trupurile), mo§ie a
statuluT pendinte de monast.
Margineni, care pe periodul
1888-93 s'a arendat cu 11.077
lei anual, in plus 960 leT plata
de padurarT §i confinitY.
MORIT (Valea-), isvor Cu afid mi-
nerctlit, situata pe deal, aprópe
de sos. na0onala, in cat. Valea-
TárseI, com. Bréza-de-j os, plaiu
Prahova, apaqinênd ob§teT'lo-
cuitorilor. Al5a sct cste saratd.
Nu se scie daca s'a analisat
chimicesce. Localitatea e pa-
zita de paznicT puY de stat.
MORUZI, iaz caruia I mal zice
Leaotu, format din riul Pra-
hoya, din dreptul com. Nede-
lea, pl.' Filipescl.
www.dacoromanica.ro
t85
1VICIIA POPILOR, vecp Crivina,
comuna rurala.
I\10NENI-ISVORA.NY, locuin0 iso-
lata in plaiu Teléjen.
M0U (Valea-lui-) , vale, com.
Vadu-Sapat, pl. Cricov.
mo§ie pe care la
1864 s'au improprietarit parte
din locuitorii com. Ceptura,
plasa Cricov.
mcuL, vid de deal in com. O-
cina, plaiu Pele.
MOTROOAIA, vale, udá cat. Nis-
toresd, comuna Bréza-de-sus,
plaiu Prahova ; are direcOa
de la E. spre V. i se versa
In riul Prahova. Curge numaï
In timpuri ploi6se.
MOVILA, ridicatura de pamênt
spre Apus de com. Scaeni,
pl. Podgoria, in apropiere de
soseaua Bucov-Valeni, despre
care se dice ca e facuta din
timpul Tatarilor.
MoviLP,-;uL, poiéna pe tiul Tel.&
jen, com. Maneciu-Ung., pl.
Teléjen.
MUCHIA INALTÀ, virf de munte
In cat. 6-ura-BoliI, com. Bréza-
286M
de-sus, plaiu Prahova. Cade
In partea de V. a sos. na0o-
nale.
MUCHIA MARE, pisc, com. Ma-
neciu-Pamé'nteni , plaiu Te-
léjen.
MUCHIA LUÏ PARPALA., pisc, pe
culmea de deal ce se lasa din
crésta CarpaVlor, printre gar-
lele Drajna i Ogretinul, com.
Drajna-de-sus, plaiu Teléjen.
MURI (Muchia), muchia de deal,
com. Bréza-de-sus , pl. Pra-
hoya.
MURU, proprietate a EforieT Spi-
talelor civile din BucurescY,
fostà pendinte de M-rea Po-
iéna, com. Albesci-de-Mur, pl.
Cricov, in intindere de 617
h. a. tete pamênt cultivabil §i
arendata pe periodul
1886-91 cu 6805 1e anual.
MURELOR, vale, com. Magureni,
plasa Filipesct
MUSCELU (despailita de Glo-
deanu), mo§ie a statuluT, pen-
dinte de m-rea Cotroceni, care
pe periodul 1888-93 s'a aren-
dat cu 8o5o 1e anual, in plus
www.dacoromanica.ro
48o leY, plata de paclurari
286
confiniV.
MUSCELUL, garla, isvordsce de
la N. V. de com. Tei§anY, pl.
Teléjen, i se vérsä in garla
Bughea, tot in raionul com.
TeipnY.
MUSCELUL (Virful-), deal la V.
de com. Calugareni, pl. Cricov.
MUSCELUL., deal la N. de com.
urb. Campina, pl. Prahova,
care are numaT
muScELuLuT, vale, isvordsce de
la E. de com. Slanicu, plaiu
Varbilau, §i se vérsa in garla
Slanicu, pe Ormul stang, tot
in raionul com. Slanicu.
MUM'A (Mun0-), mo,ie a sta-
tuluYpendinte de biserica Sarin-
daru, care pe periodul 1888-93
s'a arendat cu 3500 leY anual,
in plus 1200 leY plata de pa-
durarY.
muiTA §i Urjugóia, pAclurY ale
statuluT, in intindere de 1500
h. a. situate intre plaiul Pe-
le i strabatute de
valea
287
N.
NAMOALELE, vale, com. Gura-
Viti6rei, plaiu Teléjen.
NA.STXSOAIA, virf de deal, situat
la N. de com. Gornetu-Cuib,
pl. Podgoria, acoperit cu
S'a numit ast-fel, pentru-cA pe
acest virf, un locuitor din Va-
len, anume Ndstase, a plantat
cel-d'antal vie. Murind §i via
rëmânênd nevestei séle, virful
s'a numit «N'cistAs6ia».
NXvixicEsci, sat, face parte din
C. R. MAgureni, pl. Filipesa
Are o pop. de 126 loc. (75 b.
51 f.).
NCEA;.;A, valcea spre S. E. de com.
Ceptura, pl. Cricov.
NE-N(CULUT (Virful-), plaiú, com.
Tttrlesci, pl. Teléjen.
NEAGULUT (Valea-), vale, com,
D4escY, pl. Filipesa
NEAGuLUT, vale, com. Podeni-
VechY, pl. Podgoria.
NEAGULUI (Piétra-), deal, com.
Prov4a-de-jos, pl. Prahova, a-
coperit cu pklure m'al-unta. La
p6lele lul sunt lives11, islazurY,
prun i se cultivb, porumb,
www.dacoromanica.ro
N 287
NEAGOT_IL , deal , com. Chioj-
(léxica, plasa Podgoria.
NEAlvITUL, proprietatea EforieY
Spitalelor civile din Bucuresa
fost6, pendinte de m-rea Co4ea
din Bucuresci, com. Predealu,
plaiu Pele, care, impreuná
cu mo§iile Ceauy5ia, Unghia-
Mare §i Pristolu de pe Dof-
tana, are o intindere de 6o6
h. a. §i s'au arendat pe perio-
dul 1888-93 cu 2250 le i' anual.
NEAMTUL, munte la E. de com.
Predealu, plaiu Pele, situat
intre valea Turculiff (N), Vadea
SteveY (S), Muntele Turcu
pá,'rAul Azuga. Este proprie-
tatea EforieI Spitalelor.
NEA.MTULUi (Movila-), movild in
partea de E. a com. D'Armo-
nesci, pl. Filipescï. Se poves-
tesce de betranY cá acést'd mo-
vilA s'a f6,cut de Negru-VodA,
ca ap6rare in resb6iele cu
tarit
NEAGRA, p6flure a statuhq in
intindere de 1847 h. a. pen-
dinte de com. Haimanalele, pl.
FilipescI, care, impreunä, cu
trupul Grortu-1\141ésa(I5Q h,
288
a.). forméza. pAdurea Haima-
nalele.
NEAGRA, parau, isvorAsce din
pa.durea Négra §i se vérsá in
riul Cricovul-dulce, la locul
numit «La Ripa.» spre S. de
com. Haimanalele , pl. Fili-
pesd. Locuitoril" povestesc ca,
i s'ar fi dat acest nume de la
nisce 6mern negri, carY ar fi
trát pe locul de la sorgintea
acestuY pArau.
NEAGRX (Valea-), padure .parti-
culara., supusa regimului silvic
incá din a. 1883, pe moia Co-
marnic, pl. Pele.
NE,AGRA (Valea-), vale, isvorAsce
din virful Babqului, curge de
la N. V. catre S. E. §i se vérsa,
In riul Teléjen, pe malul drept,
in raionul com. Mdneciu-Un-
gurenY, plaiu Teléjen.
NEAGRX, vale, isvorasce de sub
p6lele munteluY Zaganu, se u-
nesce cu paraul Curu-Rou
cu isvorul Tampa, spre E. de
monastirea Cheia, i impreunA
forméza paraul Tampa, care
se vérsá in riul Teléjen, pe
malul stang, in com. Maneciu-
Ungurent
oNEWLINATJL, munte la, V. de
www.dacoromanica.ro
N 288
com. Maneciu-Ungureni, pl.
Teléjen, coprins intre Valea
Pope1' (N.) §i paraul Brustu-
reilor (S.)
NEBUNUL-MARE, munte la N.
de com. Maneciu-Ungureni,
pl. Teléjen, coprins intre Va-
lea Carpenultn (N.) §i Valea
PopeT (S.)
NECETESCA, numire ce se mal'
da com. urb. UrlaV, pl. Cri-
cov. Ace'sta se constatii dintr'im
hrisov al iza Duca Vod,prin
care se ala in poscsizmea preo-
tes4 Ana a fircotulzd Dimitrie
Stancizt, mofia Nec.yelt?sca «s`d
le _fle /orc,lice hrisovulocind
copiilor lor In Urlap ce se
allana si Necfetc'sca». (Sciirqe
procurate de D-1 I. S. Urla-
Onu).
NEDELEA, sat, face parte din C.
R. Nedelea, pl. Filipesa
NEDELEA, comuna, rurala., plasa
Despre infiinarea
acesteY comune se povestesce
urm6t6rele : In anul 1792,
cate-va familiY de RomanY din
Transilvania au trecut cu oile
In Romania i s'au a§eslat pe
mo0a Baba Ana din judeWl
Buz6u, proprietatea hatmanu-
1u Mihäiá Filipescu. §i
289
ind-ca acolo suferea de lipsa de
apa pentru vite, in anul 1793,cu
voia proprietaruliff s'au mutat
pe mosia Filipésca, tot mosia
HatmanuluT Mihai%a. Filipescu,
pe malul stang al riuluT Pra-
hova, unde nu locuia de cat
o singura carciumarésa, nu-
mita Nedelea, in jurul careia
s'au aseslat pentru tot-de-una.
Tot in acel an (1793), unul
dintre el, care scia carte, a-
nume Ioachim, prin staruinVa
recomanda0a proprietaruluT
a fost hirotonit preot, pune'rk-
du-se si temelia bisericeT.
Este situata pe malul stang
al riuluT Prahova, la 17 k. m.
departe de capitala judquluT
la 2 k. m. de resedi%a
plaseT.
N'are niel un catun alipit
si o popul4une de 995 loc.
(494 b. 5(31 f.); 193 capT de
familie ; 170 contribuabilT, 194
case de locuit.
In comuna e o singura bi-
serica fondata la a. 1793 prin
ajutorul i staruirqa proprie-
taruluT mosieT Hatmanul M.
Filipescu si a preotuluT Ioa-
chim. S'a reparat in anul
1849 de D-1 C. Filipescu, pro-
prietarul mosieT. Se deservesce
de doT preoV.
LocuitoriT pe l'anga agri-
cultura se maï ocupa cu tran-
www.dacoromanica.ro
2.sq
sportul lemnelor de la padure
la Ploesci. Mara de acestia
3 se mal ocupa cu olaria, 2
cu dulgheria si 2 CU cismaria.
Produsul munceT agricole i o-
Uria 1 desfac la orasul PloescT ;
iar dulgheriT i cismariT in co-
muna.
LocuitoriT, in num6r de 117
s'au improprietarit la 1864, pe
mosia Nedelea, cand li s'au
dat 533 h. a. ET au 74 caT,
334 bol, 59 vacT, 48 viVei, 1203
oT, 38 capre, 362 pord, 12
bivolI.
In raionul comuneT, pe ia-
zul Moruzi, caruia i se qice
Leaotu, desparVit din riul
Prahova, chiar din dreptul a-
cesteT comune, este o m6ra
de macinat porumb.
Scóla funcOonéza regulat de
la 1870. Se spune ca carte a
inceput sa se invqe aci dela
1849. Sciu carte Go barba(1
3 fond. Sc6la s'a frecuentat
In anul scolar trecut de 61
baqf si 4 fete, din num6rul
de 198 copiT (103 b. 95 f.), cu
v8rsta de sc611 Cu intreOne-
rea personaluluT statul chel-
tuesce anual 1728 leT.
T6tä suprafa%a comuneI este
de 2000 h. a., impreuna Cu
a locuitorilor, din carT : 1120
pogeme suprafaVa comuneT Cu
locurile delimitate dupa legea
tyl
290
din 1864, intre cae se co-
prinde i 54 pog6ne pe séma
proprietaruluY, asa ca ale co-
muneI r6rn'an io66 pog.
In termen mediu, VifIca, se
fabrica aci anual i too d. 1.
GAndacI de mOtase se cul-
tiva i dau anual 56 k. g.
gogosi.
Terenul cultivabil a produs
in anul trecut 1960 h. 1. se-
cara, 9296 h. 1. ov6z, 3934 h.
1. porumb. Porra roditorl sunt
pu0/11. Live011e de fin au dat
anul trecut 630.000 k. g. fin
(pe 319 h. a.)
Comerciul se exercita in co-
muna de 5 carciumarT.
Bugetul comuneT presinta
la veniturI suma de leT 2936,7 2,
si la cheltueri 2 5 5 o, i6
In comuna sunt douè so-
sele : una aplica spre E. si
inlesnesce comunic4a intre
com. Nedelea i Ploesci
alta apuca spre S. care in-
lesnesce comunica-0.a intre Ne-
delea i Aricesa
Uta partea de N. si E. a
comuneY este campie intinsa,
pe care se afia 21 movile,
Para sa, se povestésca ceva
despre ele, de cat de movila
ChesaruluY, situata pe malul
stang al PrahoveY (v. a. n.)
In partea de V. a comuneY
www.dacoromanica.ro
N 290
trece. riul Prahova i iazul
Moruzi.
Se marginesce cu comunele
Aricesci (S.) ; Ploesci si Bai-
coiu (E.) ; Filipesci (V.) ; Flo-
resci (N.)
NEGOEf (Valea-), tipa, com. Cep-
tura, plasa Cricov.
NEGOESCI, sat, face parte din
C. R. cu acelasT nume, pl.
re'rgsor. Aci e resedi%a co-
muna Este situat pe loc ses,
pe marginea apeY Leaotu. Are
o pop. de 524 loc. (268 b.
256 f.), si se mal numesce
Branistea.
Aci e o biserica fondata la
a. 1834 de D-na Safta Brân-
covénu i reparad, in 1889, cu
ajutorul banesc al locuitorilor.
NEGOESCI, padure a statuluY in
intindere de 550 h. a. pen-
dinte de com. Negoesd, plasa
Têrgsoru, formad din trupu-
rile Piétra (250 h. a.) si Ga-
vanu (300 h. a.)
NEGOESCI, comuna rumia, plasa
Têrgsoru. Este situata pe
marginea apeï Leaotu si riuluT
Prahova, la to k. m. departe
de capitala judepllui si la 4
k. m. de a plasei.
Se compune din 4 catune
291
Negoesci sau Branistea, Zaha-
naua, Piétra i Stejarul sau
Gavana, avend o populatiune
de 940 loc. (467 b. 473 f.), in
care infra si 7 farnili de - igari.Y.
CapY de familie sunt 200;
contribuabilY 171 ; case de lo-
cuit 225.
In comuna sunt trei bise-
: la Negoesci (Braniste)
fondata la a. 1834; la Stejar,
fondata in 1888, si la Zaha-
naua, fondata in anul 181i ;
t6te deservite de 2 preoV.
Locuitorii se ocupä esclu-
siv numaY cu agricultura
cultura zarzavaturilor. Produ-
sul agricol Il desfac la ora-
u1 Ploesd, iar zarzavaturile
prin Ploesci i Bucuresci.
LocuitoriY, in num'er de 130,
s'au improprietarit la 1864,
dind li s'au dat 515 h. a. EY
au 50 Cal §i epe, 443 boi, 220
vacY, 191 oY, 338 pord.
Scóla s'a infiinIat in co-
muna de la 1890. Localul s'a
construit din fondurile d-luI
proprietar N. N. Turnescu.
S'a frecuentat in anul scolar
trecut de 43 baqi si 22 fete,
din numèrul de loo copiY (53
b. 47 f.), cu versta de scóla.
Cu intrqinerea personalului
se cheltuesce anual 1o8o leY.
Sciu carte 21 b(lrbap 5 feineY.
T6tA comuna, se intinde pe
www.dacoromanica.ro
N 29!
o suprafata de 2500 h. a. a-
dica 1500 h. a. pament ara-
bil ; 300 h. a. finete ; 75 h. a.
islaz ; 25 h. a. loe sterp ; 600
h. a. padure.
Tuica i vin nu se fabrica
In comuna.
Gándacii de mOtase dau a-
nual Cam 300 k. g. gogosY ;
stupY cu albine sunt 15o. Te-
renul cultivabil produce anual
pena. la 3600 h. 1. grAu ; 3500
ov6z ; liveile dau anual pena
600 care fin.
Comerciul se exercita de 4
cárciumarY.
Bugetul comuneY, anul
financiar 1893-94, presinta' la
veniturY suma de 6220,59 lei
si la cheltuelY 4331,30 leY.
Sta in legatura prin sosele
petrite cu comunele Ploesci,
Popesci, Terg-sorul-Vechiti
Nou, Strejnicu, Sima, etc.
Paméntul comuneY e ;es, a-
vend numaY o singurd movila,
numita «G-organu» ranga riul
Prahova, ce se datoresce, pe
cat se spune, Tatarilor.
Mara de riul Prahova, co-
muna mal e udatä de gárlele:
Viisóra, Budurosu si Leaotu
(Iazul Moruzi).
Se ma'rginesce cu comunele:
Ploesci, Strejnicul, Tergsorul-
Vechiti, Popesci, Braqi TI-
t4rani.
292
NEGOESCI (Malul-), mal, com.
Teisani, plaiu Telejen.
NEGOESCI I CENLIARI (Mosne-
ni-), padure particulara su-
pusa regimuluT silvic inca din
anul 1883, pe mosia mosne-
nilor Negoesd i CenusarT,
pendinte de com. AriCesd, pl.
Podgoria.
NEGRAUL, mahala, face parte
din C. R. Tesila, pl. Peles.
Este situata la paele munte-
luT Negrasu, de ulla'e curg mal
multe isvora' de qa miuerald
NEGRWL, riusor, isvorasce de
la N. com. Tesila, pl. Peles,
curge spre S. V. si se vérsa
In riul Doftana, pe malul stang,
tot In raionul com. Tesila.
NEGRWL (Muntele-), proprie-
tate a Eforid Spitalelor civile
din Bucuresd, fosta pendinte
de m-rea Sinaia, com. Tesila,
pl. Peles, care, impreuna cu
rnoiile Zilistea-Trestieni i Sa-
silor, au o intindere de 1246
h. a. (1046 h. a. suprafa0 im-
padurita. si 200 h. a. pament
cultivabil i finge). In total
s'au arendat cu 8422 leT
nual.
Acest munte i Piciorul Cal-
neluT a fost dat Fin cartea
www.dacoromanica.ro
N 292
de schimb, iscalita la 24 Oc-
tombre 1818 de Arhimandritul
Ioachim, monastird MarginenT,
luand in schimb Muntele Pié-
tra Arsa.
Acésta carte de schimb a
fost presentata «cinstiteT jude-
catoriT a judguluT Prahova»
de cuviosul Paisie, Star4u1 Si-
naeT, cand cu delimitarea ho-
tarelor munOlor mareluT Pos-
telnic Filipescu.
NEGRI, lac , com. Ghirdoveni,
plasa Filipesd. Se povestesce
cä Radu Negru, perslênd o
batalle Cu TatariT i fiind a-
lungat, a potcovit deand6sele
iapa pe care calaria, i, fugind
prin padure, a auslit strigand
In urma ca s'a deschingat iépa,
si el plecándu-se spre a se uita,
a fost impuns cu sabia in c6stá,
In dreptul laculuT din padure,
si, din acel timp pena aslY, acel
loc se numesce «Lacul Negri»
lar padurea s'a numit «Padu-
rea Negri».
NEGRI, padure, vesli Negri, lac.
NEGRI, vale in partea de N. a
a- com. Bordeni, pl. Prahova. I
s'a dat acest nume de la apa
cea negra, ce curge pe acésta,
vale,
293
NEMERNICUL (Muntele-), phdure
particulara supush regimuluT
silvic inch din anul 1883, pe
mosia Muntele Nemernicul ,
pendinte de com. Brebu, plaiu
Prahova.
NEMERNICUL, munte situat in
partea de N. a com. Brebu,
plaiu Prahova.
NESTORESCI , locuinth isolath ,
plaiu Prahova.
NETOTI, comunti ruralit, plasa
Campu. Are o pop. de 1216 lo-
cuitorY, carY se ocupa esclusiv
cu agricultura.
Terenul s6u e fórte
nos. In anul 1894, consiliul de
ministri, pentru asanarea tere-
nuluT dintre NetotT i cht. Tres-
tieni, duph planul i devisul
intocmit de inginerul judetulul
aprobat de consiliul tehnic
superior de pe langh ministe-
rul LucrArilor Publice, a dat
din bugetul statuluT suma de
lei 2380 si judetul Prahova
1500 leT.
Se compune din 3 chtune
Netoti, Trestieni-de-sus i Z5.-
n6ga. Resedinta comuneT e in
cht. Netoti.
Veniturile comuneT se urch
la tifra de leT 7988.
Sc6la se afla in cht. Netoti.
www.dacoromanica.ro
N 293
Localul e proprietatea comu-
neT, e de gard, neinchp6tor.
CopiT in vêrsth de sc616. sunt
263.
Comerciul se exercith de 4
carciumarT.
NETOTI, sat, face parte din C.
R. Netoti, plasa Campu.
NEVESTP.SCA, sat, face parte din
C. R. Podeni-NouT, pl. Pod-
goria.
NISIPOASA, sat, face parte din
C. R. Harsa, pl. Podgoria.
Are o pop. de 240 loc. (112
b. 128 f.). Aci e o biserich cu
hramul «Adormirea» i «Sf.
Nicolae» fondath de locuitorT,
la anul 1874.
NISIPOASA, proprietate a EforieT
Spitalelor civile din BucurescT,
care se arenclézh impreunh cu
trupurile Valea Manti si Pan-
tazi. Au fost pendiatT de m-rea
Poiana i apartin de com.
Harsa, plasa Podgoria. Intin-
derea lor tata% e de 937 h.
a. din carY 471 h. a. supra-
fath imphdurith si 466 h. a.
phmênt cultivabil i finge.
Pe periodul 1886-91 s'a a-
rendat Cu 3612 leT anual.
NISIPOASA, mahala din com. Va-
lea-Lungt, plaiu Prahova.
294
NISIPULUI (Plaiul-), deal, com.
Prov4a-de-jos, pl. Prahova,
numit ast-fel pentru-clt tere-
nul s6u e fórte nisipos. E a-
coperit cu padure mArunt6,
la pólele luY sunt livedY, isla-
zurY, pomY , i se cultivli porumb.
NISIPULUT, vale, curge de la p6-
lele_ munteluY Gurga, comuna
Bréza-de-jos, plaiu Prahova ;
curge de la V. spre S. E. §i
apoY se vérsd in riul SunM6-
rea (v. a. n.).
NISTORESCI, munte, com. Bréza-
de-sus, plaiu Prahova.
NISTORESCI, sat, face parte din
C. R. Bréza-de-sus, pl. Pra-
hoya. Are o pop. de 311 loc.
(151 b. 16o f.). Cade in par-
tea de E. a comunet i 1 uda.
vAile : Temnicul, VacAr4a, Bra-
du, SmeurAtu, Plopi§u, Motro-
§6ia §i Fiarele, afarA de riul
Prahova, care Y udä partea
de V.
NOROAIF. (La-), loc isolat in com.
Tarlesci, plaiu Teléjen.
NOROAIELOR, vale, com. Harsa,
plasa Podgoria.
NUCETU, vale, com. urb. UrlaV,
plasa Cricov.
www.dacoromanica.ro
N 294
NUCETU, garla, isvorAsce din p6-
lele dealuluI Piétra, com. OO.-
riVf, plaiu Teléjen ; curge de
la V. spre E. §i. se vérsA in
garla SAr4e1u, in apropiere
de com. PAcuretY, plasa Pod-
goria.
NUCETU, sat, face parte din C.
R. Chiojdénca, plasa Podgo-
ria. Are o pop. de 549 loc.
(294 b. 255 f.).
NUCETU (Virful-), virf de deal la
N. de com. Gornetu-Cuib, pla-
sa Podgoria. Este acoperit cu
vil §i este cel mal inalt virf
dupe culmea dealulul Nucetu
NUCETU, deal in partea de S. V.
a com. PAcuretY, pl. Podgoria.
I s'a dat acest nume pentru-cä
1
o datA se cultivau aci mu4ime
de nuct Are direqia de la N.
la S. A fost plantat cu vil.,
carY s'au distrus de filoxerd.
Astd-d1 dealurile com. PAcu-
reV servA parte pentru pttu-
natul vitelor, parte pentru cul-
tura porumbulut
NUCETU, sat,face parte din C.
R. Gornetu-Cuib, pl. Podgo-
ria. Este situat pe culmea dea-
luluY Nucetu, §i are o pop. de
295 loc. (145 b. 15o f.). Aci
este o biseria, construqie de
295
lemn, fondata la a, 1814. Se
zice cIt acésta biserica a fost
adusa la acel an din cat Izesci
(com. Podeni-Vechi), fiind da-
ruite, de locuitorii acelui ca-
tun, dupe, ce-0 au construit
alta de zid ; este deservita de
un preot.
Satul Nucetu se crede a se
fi infiintat pe la a. 1714,
pentru ca in apropiere se afia
metochul Episcopiei Buzeu, ale
carui urme se ved si açli (a-
partin de comuna vecine.
cureti) i pentru-ca pe culmea
dealului, pe care se stabilise
primii locuitori, calugariï ace-
lui metoch plantase nuci, s'a
dat si satului numele de Nucet.
,t artea de N. E. a cit.
Nucetu, In loCalitatea izunzitä
or/aka SiticieY» se afld 'in pa-
vìênt multa sare.
Acest catun ocupa partea
de N. E. a com. Gornetu-
Cuib.
NUCETU, deal spre E. de com.
Chiojdeanca, plasa Podgoria,
pe care se afla virfurile Chi-
rila i Capu Mielului. Servesc
pentru p4unat.
NUCETU (Valea-) i Rogojasca,
mosiï ale statului pendinti de
biserica Sf. Ión din Bucuresci,
cali pe periodul 1888-93 s'au
www.dacoromanica.ro
N 295
arendat cu i9oo lei anual, in
plus 480 lei, plata de padu-
rari.
NUCETÉNCA, parau, isvorasce din
poalele dealului Nucet, com.
Gornetu-Cuib, plasa Podgoria;
curge de la N. spre S. prii-
mind in drépta valea Beni
paraul Turburea, §i se vérsa
in paraul Saratel, to in raio-
nul com. Gornetu-Cuib.
NUCIT LUT BALTAG, localitate in
com. Drajna-de-jos, pl. Tel&
jen, ceva mai sus de valea
Ste.neseilor, mule se gasesce
Mina' de sare, acotcrite cu un
mic strat de Mment. Are do2a
panda i5lalip de stat.
NUWARA, sat, face parte din
C. R. Rincezi, pl. Telójen. Are
o pop. de 803 loc. (400 b. 4o3
f.). Aci sunt doue biserici : una
fondate, in anul 1840, cu in-
scriptia urmetóre : «Biserica
sunt eu sfintita, pentru slava
lui Dumneqeu zidita. Alexan-
dru Ghica, domnia ; Chesarie
Episcopia».
«Prin osirdia Nucrrenilor
a Egumenului Motrenilor,
arhimandritului Efrosin Po-
teca, nascut in satul acesta, in
veci sa fie pomeniti.».
A doua biserica s'a zidit la
P9b
a, 1875, avênd de ctitorY pe
Gheorghe Salaoru i sotia sa
Rada, Nicolae Ionescu Cu so-
Çia Rada, si al t1 locuit'ort
din comuna. (Vol! Rincezi).
NUCOARA, plait numit si Car-
pinisu, se intinde de la N. spre
S. prin centrul com. Rincezi,
plain Teléjen, ce separe. cat.
Nucséra de cat. Rincezi. E
plantat cu porni roditorf : merf,
prunI , cireï, etc. Se
dice ca-s1 a luat numele de
la multimea nucilor ce se
plantan in vechime pe acest
plait.
NUWARA, garla, isvorasce din
com. Rincezi , pl. Teléjen ;
0.
OMELET, vale, isvorasce de la
pélele de E. ale muntelut
Plesuva-Mare, curge dela V.
spre E. si se vérsa in riul
Prahova, pe t.ermul drept, in
raionul com. Comarnic, plain
Peles.
OBRATELE DUPE SFOARA PRE-
DEALU, trup de pe.dure a sta-
WWI, in intindere de 25 h. a.
care, impreuna Cu trupurile :
Poiéna-LaculuT, (13 h. a.), Va-
lea Garclullg Cotii-cu-PlopI
www.dacoromanica.ro
o 296
curge de la N. E. spre S. V.
si la locul numit «Gura-Rin-
cezi» se unesce Cu pâraul Rin-
cezi si se verse, in rinl Ogre-
tinu, com. Ogretinu.
NUCOARA, numire ce se mail
de, de locuitoff comuneI RIn-
cezi, plaiu Teléjen.
Nucumff, vale, ce se vérsa in
garla Doftenetu, in raionul
com. Cocorasci - Misli, plain
Varbilau, din care isvorasce.
NUCULUI, vale, isvorAsce de la
E. de com. Provita-de-jos, pl.
Prahva i se vérsa in riul
Provita, tot In raionul com.
Prov4a-de-j os.
(62 h. a.), Bughea-de-sus (45
h. a.) si Runcu (4o h. a.), for-
méza pad. ValenT.
OCIIIt;OR, numire veche a satu-
lui com. PacuretY, pl.
Podgoria.
OCINA, mo§ie a statulta pe care
la 1864 s'au improprietarit lo-
cuitoril din com. Ocina, plain
Peles.
OCINA, ap de puci6sa, situate.
t97
pe un loe muntos, in cat A-
dunatT, com. Ocina, plaiu Pe-
le, proprietatea D-neT Anica
State. Se afla in apropiere de
centrul comuneT §i comunica-
tia se face aci cu inlesnire.
Isvond confine sare si pucio'sa.
Tot in acest catun maT este
un isvor de apa de puciósa,
pe propr. d-luT Ion I. Anca.
OCINA, comuna rurala, plaiu Pe-
le§. Parte din acésta comuna
este arqata pe albia riurru-
luT Provita ; iar parte pe va-
lea numita «Valea BraduluT»,
la 55 k. m. departe de capi-
tala judetuluT §i la 22 k. m.
de rerdinta plaiuluT.
Se compune din 3 catune :
Valea BraduluT, Adunati-Pro-
viteï §i Baltisul, avênd o pop.
de 1342 loc. (65o b. 692 f.),
totT Romant
CapT de familie sunt 270;
contribuabilT 253; case de lo-
cuit 290.
In comuna sunt 2 bisericT :
una fondata in anul 1811, de
catre ob§tea locuitorilor, Para
inscriptie ; i a doua cu hra-
mul «Adormirea» s'a inceput
de Preotul Ión §i s'a termi-
nat cu zugravéla de D-nu
Radu Novian §i Cucóna Anica
State.
Ocupatia de capetenie a lo-
www.dacoromanica.ro
o 297
cuitorilor este dog-aria §i sunt
200 speciali in acésta meserie.
ET desfac produsul munca
lor la orarle- PloescI §i Bu-
curescT.
In raionul comuneT sunt .2
morT : una pe riul Provita §i.
a doua pe valceaua \ralea-
BraduluT.
Parte din locuitorY sunt
monenT. 120 s'au improprie-
tarit la 1864, pe mo§ia Ocina,
cand li s'au dat 420 h. a. pa-
mênt. ET au 85 caT, 15 epe,
291 vacY, 385 capre, 2000 OT,
160 porcl.
Scóla exista in comuna de
la anul 1850. In anal scolar
1893-94 s'a trecuentat de 56
baetI O 4 fete, din num6rul
de 270 copiT (ro b. 120 f.),
cu vêrsta de scóla. Cu intre-
tinerea personaluluT se chel-
tuesce 1566 leY anual. Sciu
carte 120 barbap si 18 folia.
Uta comuna are o supra-
fata de 75o h. a.
In comunit este Un isvor cu
afiii de fiucio'sd, numit «afill de
leac» a cdrui afia' se intrebuin-
(e'zil fientru juAnialti.
Tuica se fabrica anual pé'na.
la 3600 d. 1.
Terenul cultivabil produce
anual 1205 h. 1. porumb. Din-
tre pomT roditorT sunt : 400
meff, 120 perT, 190 cire0, 500
298
nucl. Liveqile dau anual pan.
la 450 care de fin.
Comerciul se exercitg, in
comung. de 3 carciumart
Bugetul are la venitue
2446is 1_a cheltudi 2444.
In comunä e o sosea
care 160 com. Ocina de Bréza
Bezdeadu , jud. Dambo-
vita.
E brAzdatg. de dealurile :
Magura, Virful MosuluY, Vir-
ful StAlpuluY, Sultanu i Vir-
tul Starminilor.
Afarg, de riul Prov4a, com.
Ocina e strgbAtutg, de Valea-
Braduliff, Valea Bisericel,
Se mgrginesce cu comunele:
Valea TiirseY, Prov4a-de-sus,
Bréza-de-sus, Talea i jude%ul
Darnbov4a.
OCNA DE LA BATCAN, a patra
gurä de ocng, ce s'a des-
chis in com. SlAnicu, pl. Vgr-
billtu, dupä ce s'a pArásit gura
CArbunénu. Acéstä ocnA a
fost alèturY de CArbunénu la
6o-8o metri. N'a fost tocmaï
adaricg.. Asit nu mal' e nimio
aci ; totul s'a distrus de o val-
cea, ce curge pe locul unde
a fost mina.
ODAIA, movilg, com. Nedelea,
plasa
www.dacoromanica.ro
0 298
ODAIA, vedf Crivina, comunA
ruralg..
ODXITA., vale intre comunele
Harsa si Podeni-VechY, pl. Pod-
goria.
ODXILE, sat, face parte din C.
R. Pucheni-MicY, pl. Crivina.
°GARULLA, plait, com. SlAnicu,
pl. Vg.rbilgu.
com. Podeni-
OGHIZA, fOntiing.,
VechY, plasa Podgoria.
OGHIZA, gârlä, isvorgsce de la
fantana Oghizi, de lang4 cá.t.
Bgltesci, com. Podeni-VechT,
plasa Podgoria.
°GRADA, rîuleç, numit si Tan-
tana RaduluI» ce isvorAsce
din marginea com. Bg.tescY,
plasa Crivina, si se vérsä in
apa Leaotul, in fata bisericet
°GRADA ZISULUT, loc isolat In
suprafa0, de apr6pe 4 h. a.
fost pendinte de m-rea TigA-
nesd, situat in com. Bg.tesci,
pl. Crivina.
OGRETINUL, garlA, isvorásce din
muntele Leurdeanul , curge
de la N. spre S., apo'l de la
N. E. spre S. V. prin com.
299
Ogretinul, printre Drajna-de-
sus si Catunul si se vérsa in
apa Drajna, Tn raionul com.
Drajna-de-sns, la AMI-a-Boli-
nescilor. Face, in cursul sáu,
zigzagurY la Reveicu i Stan
Cioc.
Og-retinul se crede cä s'a
format din cuvintele o gr4-
dinli, pentru-ca imprejurul a-
cesteT ape, pêna la sorgintea
ei, a fost gradina principald
a castruluT Gradistea
pe urrna a primilor mosnenY
DrajnenT, carT au posedat
teritorul comuneT Ogretinul,
care 's'a infiintat mai tarc;liu
de Drogomir Comisul, fratele
luT Stan Sutasul, ambiT din
neamul Pantescilor din Drajna.
OGRETINUL, comuna rurala, pla-
iul Teléjen. Cu t6te cerceta-
rile facute n'am putut afla ni-
mic despre data infiintareT a-
cesteï comune,
PCma la anul 1877 a fost
unid, cu com. Rincezi. Este
situata pe ambele malurT ale
g-arleY Ogretinu, si la p6lele
dealurilor Plopisu i C6sta,
40 k. m. departe de capitala
judetuluT i ii k. m. de a pla-
iuluT.
N'are nicT un catun alipit.
Populatia sa e de 720 loc.
(330 b. 390 f.)
www.dacoromanica.ro
0 299
CapY de familie sunt 142;
contribuabilT 135; case de lo-
cuit 190.
In comuna e o singurä bi-
serica, ce servesce i pentru
locuitoriTdin com. Catunul,
unde nu se afla biserica.
Acésta biserica s'a fondat
In anul 1817, si are urmá-
tórea inscriptie «Acésta stintá.
si Dumnegeésca biserica, s'a
ridicat intru cinstea si slava
sf. Dimitrie si a Cuvi6seT Pa-
raschiva ; s'au ridicat in gilele
domnuluI nostru Ion Caragea
Voivod, fiind Episcop Kirio
Kirio Costande si s'au ridicat
de robiT luT Dumnec,leu Radu
Negutatoru Ogretin si de
Stana Sotia dumnéluT Radu,
Maria sotia NegutatoruluT Car-
bunénu cu tot neamul lor :
Popa Mihaft cu tot némul,
Leat 1817». Acésta bisericä
e deservita de un preot.
Locuitoril din acésta co-
muna se ocupa cu pomicul-
tura, fabricarea tuiciT, facerea
caramideT, crescerea vitelor,
lemnaria, dulgheria, zidaria,
cismaria. Produsul munceT I
desfac la BucurescT i PloescT.
In raionul comuneT, pe apa
Ogretinul, sunt 2 mor.]: de
macinat grau i porumb, um-
bland numaT in timpurT
cacT véra, maT ales cand
301)
e secetA, Rpa din numita garla
s6cA.
LocuitoriT sunt mosnenï. 56
s'au improprietarit la a. 1864
PC mosia mosnenilor. El' au
13 cal si epe, 16o vacI, 6 bi-
volT, 6o capre, 500 ol" si 200
pord, afarA de vitele trebuin-
ci6se muncet
Scóla s'a Infiinat In co-
mun'A. de la 1886. Localul e
proprietatea comuneT. S'a fre-
cuentat In anul trecut de 81
elevY si 6 eleve, din numèrul
de 144 copiT (83 b. 6a f.), cu
varsta de sc616,. Cu Intretine-
rea personaluluï statul chel-
tuesce anual io8o let Sci2t
carte 30 barbap fi 2 lei/tel..
Tóta comun6. se Intinde pe
o suprafa0 'de 1250 h. a.
Tuica se fabricä in comuna
aprópe 4.000 d. 1. anual.
Gandacï de mdtase nu se
cultiv aci ; stupl cu albine
sunt 6o.
Cultura cerealelor e deri-
sorie, de ¿re-ce terenul nu e
prielnic. Asa, grilul a produs
numal 20 h. 1.; ov6zul 30 h.
1.; porumbul oo h. 1.
Dintre poni roditorI sunt :
3000 merI, 500 perY, 6o duçli,
200 ciresl, 300 nuct
dau peste 600 care fin.
Comerciul se exercitA in
comunA de 5 carciumar1.
www.dacoromanica.ro
300
Bugetul comunel presinti
la veniturI 3296 lei: si cheltu-
elile leT 2221,75.
Prin centrul comunel trece
soseaua judeténA ce merge
spre N. la com. Rincezi
spre S. la Drajna-de-jos. O
altA sosea vicinalA merge spre
Drajna-de-sus.
E brAzdatä de dealurile :
Mircea, Leurdénu, Virful Cor-
nulul i VIrful Rosu (v. 1. r.),
acoperite cu 0.sune i pridure.
Ca sesurï sunt : Busa, Podu
lui Vlad, Podu luï *erban,
Poiéna Paruldf, PleseT, CAE-
neY, Seciulu, CasArieï, Cab,
ghieI. SecAtureI, .5iréda, Par-
16gele, tóte situate in partea
de V. a comunei.
VAT are : Purc6.rqu, Ogre-
tinu, Trestia, Dragomirel, Po-
dulul, CalugArésca, Rece, Mare
Cheabali.
Se naM-ginesce cu comunele:
Drajna-de-sus, Cerasu i RIn-
cezi.
OGRETINUL, g-arlA, uda centrul
corn: Ogretinu.
°JET (Grópa-), loc isolat In com.
Drajna-de-sus, pl. Teléjen, ce
servesce de islaz pentru vi-
tele locuitorilor.
OLARI, vale, ce se vérsa in
301
gârla DoftAnqu, in raionul
com Cocordsci-Misli, plaiuVAr-
bilAu, din care isvorAsce.
°LAR', numire ce se maY dA de
locuitorY comund MArgineni-
de-sus, plasa Filipesd.
OLARI sau MArgineni - de - j os
§i BrAtA§anca, trupurY de mo-
§iY ale statuluY, pendinV de
m-rea MArgineni, ,carY, pe pe-
riodul 1888-93 s'au arendat cu
15.100 leY anual. De la 1891
s'a vindut de ved.
OLARI, sat, face parte din C.
R. CiumaV, pl. Campu. Are
0 pop. de 245 loc. (124 b.
121 f.) Aci e o singurA bise-
rica fondatA la a. 1869.
OLXRESEY, vale, isvorAsce de
sub un pisc din Poiéna lIo-
Olor §i. se vérsA in Prahovi%a,
pe malul stang. DirecOa luY
e de la E. spre V.
OLTENI, comuna ruralA, plaiu
Teléjen. Este situatA pe gArla
Valea StalpuluY, la 30 k. m.
departe de capitala judquluY
§i. la 4 k. m. de re§edin0
plaiulut
Se compune din 3 cAtune :
Olteni, Stubeiu §i Valea Stal-
puluY, av6nd o popula4iune
www.dacoromanica.ro
O 301
de 1200 loc. (6 1 o b. 590 f.) ;
243 capY de familie ; 193 con-
tribuabilY §i 298 case de lo-
cuit.
In comunA sunt douè bise-
rid : una in Stubeiu, cu hra-
mul «sf. Nicolae» §i «Cuviósa
Paraschiva» construitA la a.
1870, pe locul uneY vecla bi-
serid, §i a doua in OltenY, cu
urmètórea inscripOe : «IntA-
resce Dómne stinta .,i Dum-
ne1e6sca bisericA acésta, care
o aY ca§tigat Cu scump sAn-
gele tOu, care din temelie O
pêná in, sAvir§it s'a fAcut cu
t6tA osirdia §i cheltuiala D-luY
Pan Manolache Crisoscolea
§i a cocóneY DumnéluY Elena,
ce se prAsnuesce sfint Erarh
Nicolae §i SfinOY imp6ralf
Constantin §i Elena, maica
sa, §i. s'au fAcut acéstA bise-
rica dupA mo§ia D-lor Tei-
§ani O s'au frumusqat §i cu
zugrAvéla dupA cum se vede,
ca sA fie pomenire sufletelor
D-lor §i tot neamuluY, in qi-
lele MArid-Séle Constantin Ip-
silante Voevod, fiind Mitro-
polit Dositeiu §i Episcop Con-
stantin. 1805 Iulie».
LocuitoriT se ocupa numaY
cu agricultura. Dulgher/ sunt 4.
Produsul munce 1 desfac la
orarle Bucuresd §i Ploesd.
LocuitoriI s'au Impropriet*
302
rit la 1864, pe 750 h. a, parte
pe mosia statuluT si parte pe
mosie particulara. ET au 3 caT,
r66 vacT, 800 oï, 250 para
In raionul comuneT sunt 2 Virful sOu este ascuns in
morT pe riul Teléjen.
Sc6la nu este in comuna.
CopiI in vé'rsta d'a o frecu-
enta sunt 1 jo (60 b. 50 f).
Scht carie 27 bit' rbctg .y i 3 fama
Tótä comuna se intinde pe
o suprafata de 135o h. a.
Tuica, cand timpul e priel-
nic, se fabrica pêna la 1200 d. I.
GandacT de matase nu se
cultiva. StupT cu albine sunt
40. Liveqile dau 400 care fin.
PomT roditorl sunt cu apro-
ximatie : 200 merT, 200 perT,
200 dU(;11, 250 ciresi, 300 nuci.
Comerciul se exercita in co-
muna de 3 carciumarT.
Veniturile si cheltuelile co-
muneT se ridica la 15oo leT.
Prin comuna trece o sin-
gura sosea, ce merge la Va-
lenT.
E brazdata de douè dealurI :
Virful ParuluT si Malu-Tarini.
E straba,tuta de la N. spre
S. E. de garla Valea Stal-
puluT...
ourENI, sat, face parte din C.
R. Olteni, pl. Teléjen.
ONT;L, pise inalt de z5o8 metri
www.dacoromanica.ro
O 302
d'asupra niveluluT MareT-Ne-
gre. Fiind cel maT inalt pise
al catenel Carpatilor, se pene
numi regele muntilor nostri.
non T si domina tóte piscurile
masivuluT. De pe el ochiul
coprinde mult departe si in
Transilvania si in téra Roma-
neasca. La pici6rele luï stau
asternute ca nisce jucariT Bra-
sovul si alte orase si sate.
Clubul Alpin din Sibiu a
construit in virful OmuluT o
casa de piétra., unde escursi-
onistul, care ar voi sa maie
nóptea pe munte, sa p6tä gasi
un adapost.
Drumul, pentru a reveni de
pe aceste regiunT, se face co-
borind Valea CerbuluY . A-
césta vale este alcatuita din
sése trepte uriase, carT, luce-
p'énd de la Piscul Omul, se
sfirsesce in r. Prahova. Co-
boritul trepteï de sus este
fórte anevoios, apoT calea ur-
méza admirabil pêna la pa-
dure.
Valea CerbuluT de si lunga,
cu tóte astea este atat de fru-
m6s6 in cat itl pare rë'u ca
se sfirsesce.
Pe unde e poteca de co-
borit ? intrebi pe un cioban.
Uite p'ici, o tulescI drept
1a vale; li. cu gestul lenel
303
ara:a o prO.pastie in jos de te
apucA ameOla , numaY cat
o vedi !
Ce impun'ét6re e acéstá vale
a CerbuluY !
Privieá de jos, ea se pre-
sintA in forma until' gigantic
sAlbatic amfiteatru, ale cA-
ruY galeriY se pierd in bruma
norilor.
Co4u1 obarsieY in stanga
Omul in drépta, formézA lo-
jile de ante-scen4, din care
cAlètorul p6te privi perpetuul
admirabilul tablou al na-
tureY.
De prin t6te v6gAunile,
unde vecYnic stá zn.pada as-
cunsA, se scurg in vale is-
vorase sburdalnice i alatu-
iesc nepotolita apg, a Cerb6i-
ceY, care se rostogolesce albA.
§i sgomot6sA pé'n5, in Prahova.
Mutt este frum6sá poteca
ce lungesce malurile Cerb6iceY I
Aci, masive de bralT se a-
mestecA inteo nespusA armo-
nie cu albe grupurY de mes-
téan ; dinc6ce nenumèrate fe-
rigï farmecul acestor bos-
chete ale muntilor, mal incolo
tufisurY de tisse §i de aluni§
'sY incurc crAcile printre pomY
inaltY de Cate 20-30 metri ,
carY domin acéstá complecat
vegetaVune.
Primulele galbene, riobo fica
www.dacoromanica.ro
o 3o3
cuculta, cum I' dice in Mol-
dova, si albastrele gentiane,
cresc unele langA altele si as-
tern sub pici6rele escursionis-
tuluY un minunat covor, fat-A
a maY vorbi de incant'átorul
«Nu m uita» care cresce pre-
tutindenY. Natura a fost atAt
de gener6sá cu acéstá vale,
in ca nu e locsor, aruia
nu-Y fi dat pArticica sa de po-
&WI si de vegeta0une ; caV
bradY uriasY n'am vNut av'ènd
rAol6cina infipta pe un bolovan.
Acésta puternicA vegeta0-
une se datoresce in mare parte
ploilor ce cad ata de des in
aceste regiunY ; pe s6rele cel
mal frumos, fdr5, sá te astepV,
cad câte o datA plc:A toren-
Oale.
Regretatul nostru coleg ,
CApitan A. Gutd, dupa care
imprumutam tot cel'a ce scriem
despre «Piscul Omul», inteo
conferinta a sa, tinuta
tea «Soc. Geografice Romane»
despre « Masivul Bucegilor
face urm6t6rea descriere poe-
flea : «MY aduc aminte ca in-
tr'un rind coboram pe un timp
admirabil valea Cerbulut Era
pe la sfinOt. De-o data, ca
prin farmec, bolta cerulu/ se
imbradi cu un vAl negru ca
p6catul. Prin v6zduh incep
se a,u510, acele foëirT fluer4Ore
1 o4
freamate nelinistite , cari
vestesc furtuna.
«PicaturT marI i grele cad
plesnind frunza ; apoT, inde-
sandu-se curg ca dintr'o ga-
léta. Norul irisa nu umple tot
cerul. Spre apus se face o i-
mensa bolta de lumina,.
«Raze gróse i negre ce
cad din nor se incruciséza cu
razele de aur ce vin din sóre.
Tuna cumplit. Din cand in cand
largi fulgere brazdéza norul
luminéza. stancile. Nu se zare-
sce nicT o fiinta pe cararl, niel
o pasere pe cer ; gróza Ï as-
cundea pe to.V.
gine ro minute, apoY fur-
tuna se potolesce, un vint de
crivq incepe sa, bata si ma-
tura norul, care se risipesce
in bruma cenusie, spre
si cerul redevine senin
Virful cel mal inalt al Bu-
cegiuluT este Omulscrie D-1
I. G-. Babes, In cartea sa «Din
Plaiul PelesuluT», numit ast-
fel pentru àsemenarea luY cu
chipul ()mula
Omul are treY vîrfuri, unul
mal mic spre dupa
care se ved munOI RucaruluI,
Piétra CraiuluY i Strunga, al-
tul la Tnijloc, dupa, care se vede
Predea.ul, Timisul i munil
BrarvIduT ; cel d'al treilea,
www.dacoromanica.ro
304
cel mal Inalt, din care se ved
man6sele campiI din Romania
pêna la BucurescT, precum
tóta Ora BarseY.
OMUL MORT, deal, com. Valea-
Lunga. , pl. Prahova, numit
ast-fel de la un om, ce s'a
gasit mort acis
OANCEY, vale, isvorasce de la lo-
cul numit «Poiéna Mare», coin.
Salcia, pl. Poclgoria, se im-
preuna In raza comunel" cu is-
vórele : Ciuciuru, Bilcilor,
neluI, PacureI, Stupina-Popi,
Burlacu i Vulpea, si forméza
garla Salcia.
ONNEY (Grópa-), poiéna , com.
Drajna-de-sus, plaiu Teléjen.
0P.X.RITT, comuna rurala, plaiu
Teléjen. Numele acesta i s'a
dat comuneT de la 186o, cad
In vechime purta numele de
Vitióra i Poiéna-CopaciuluT
Despre infiin%area el, be-
traniT povestesc ca, pe la anul
1623 s'au stabilit aci cate-va
familiT venite de prin mutrOl
alte parV, carY s'au ocupat
cu cultura viel.
Este situad, pe dealurile
Predealu, Bubicesc i Dogaru
pe vAile OpdriV, Viti6ra
Poiéna-CopaciuluI, la 35 k,
365
m. departe de capitala
§i la 7 k. m. de a plWY.
Se compune din trei catune
OpAr4i, situat in partea de E;
Vitióra in Centru §i Poiéna-
CopaciuluI, situat in partea de
V. a comuneY ; avênd teyte o
populaOune de 1340 loc. (653
b. 687 f.), in care intr i 3
familiI de %igan1", carl se ocupa
cu ferAria.
CapI de familie sunt 358
contribuabilI 243; case de lo-
cuit 358.
In comuna sunt dou6 bise-
riel : una in cat. OpariV, fon-
data in anul 1852 de Polcov-
nicu Moise Mârzescu, Dinca
G-ogulescu §i G-eorge Mateescu
§i alta in cat. Vitien-a, fudata
in anul 1841 de enoria0.
Aceste bisericI sunt deser-
vite de douI preor.
Mara de agricultura, c4T-
va locuitorI se mal" ocupâ cu
dulgheria §i butaria, dar nu
tot-deauna, ci numal când se
simte trebuintd, fie pentru
fie pentru alti. Ace§t1 mWe-
§ugarY sunt in num6r de 16.
246 locuitorY s'au improprie-
tarit la 1864, pe mo§iile: Radu-
Voda, Horezu, Mitropolia
Zoe Filipescu, cand li s'au dat
816 h. a. El au 5 cal i epe,
93 vacT, 23 capre, 487 01, 312
www.dacoromanica.ro
o 305
Sc61A exista in comuna de
la 1879. Localul e proprieta-
tea comuneT. In anul trecut
s'a frecuentat de 53 Metí §i
fata, din nunArul de 209
copil (113 b. 96 f.), cu vçrsta
de scóla. Cu intreinerea per-
sonalulul statul cheltuesce a-
nual 1242 leI. Sciu carle 26
bdrbati si 4 foneY.
T6tä comuna se intinde pe
o suprafara de 1362 h. a.
In localitd(ile numite «La
Bala» si oSdrUrio sunt is7,,dre
de ay54 mineraltí, ce con(in sarc
si fiacidsti, dar nu sunt Futre-
buinfate.
In termen mediu se fabricä
anual aci cam 619 h. I. tuica
O. 496 h. 1. vin.
Iii raionul conzund se gasa-
sce sare lu Piare cantitate
,..5..arari» si «Bala»,
dar MG se esploattfztí. Ricura'
se afid multa in cdt. Poic"na-
Colacittlut si este pusit in es-
ploatare.
GrândacY de matase se cul-
tiva in mica cantitate. StupY
cu albine sunt 14.
Pamêntul nu e prielnic la
tótä cultura din causa climet
Dintre cereale se cultiva nu-
nial porumb i puOna. fasole.
Dintre poml roditorl sunt 425
merT, 372 perY, 324 ducflY, 720
cire0, 1245 nud Ì 285 gutuI.
:o
306
Livegile dau 157.000 k.g.
Comerciul se exercita in co-
muna de 4 carciumarY.
Bugetul comuneY presinta la
veniturY suma de 4145 leY
la cheltuelY 3638,84 leY.
Ca sosele principale in co-
muna este soseaua ce traver-
séza comuna In tot lungul sOu,
de la V. catre E. Acésta so-
sea merge spre V. pêna in
urbea Valeni-de-Munte , iar
spre E. pênd in com. Surani.
Din soseaua principala se des-
parte spre N. 0 S. alte dru-
muff secondare, ce duc in di-
ferite partY ale comuneY, §i tot
de o data o léga spre N. cu
com. Predealu i cat. Valea-
G arduluI §i spre E. cu com.
PacuretY i Gornetu-Cuib.
E strabatuta de dealurile
Predealu (cu virful Pisica), Bo-
bicesci (cu virfurile Dogaru
Maclanu), Moreni, Slavu ; iar
spre V. de dealul Slavu se in-
tinde un deal, ce n'are vre-o
numire proprie. Acest deal e
acoperit cu padure i serva la
pa§unatul vitelor.
E udata de pâraele : Copa-
ceni, Valea StupineY, Calnau,
Sar4elu i Valea AdAnca, -Leyte
acestea unindu-se sub pólele
virfuldi Baia 0 purtand d'aci
Incolo numele de «Saratelu»
in care se maY vérsa i gArla
www.dacoromanica.ro
O 306
Nucetu, care, in dreptul co-
muneY Pacurqi, priimesce nu-
mele de Tulburea.
Se marginesce cu comunele :
Gornetu-Cuib i PAcureti (S);
Riul Teléjen (V) ; com. Surani
(E) 0 com. Predealu (N).
0P.A.Riv, deal, com. Opariti, plaiu
Teléjen , pe care se cultiva
711/2 h. a. vie.
OPXRip, sat, face parte din C.
R. Opariti, plaiu Teléjen.
OPARIÇI, pArau, isvorasce din pé-
lele dealului Slavu, com. Opa-
plaiu Teléjen, curge spre
V. 0 la pólele dealului Baia
se vérsa in etrla Saraplu, tot
in raionul comuneY OparitY.
OPRESCILOR (Muchia-), muchie
de deal, com. Bréza-de-sus ,
plaiu Prahova.
OPRIORENT (Mo§neni-), padure
particulara supusa regimuldf
silvic inca din anul 1883, pe
mo0a mo§nenilor Opri§orenY,
pendinte de com. SuranY, pl.
Podgoria.
ORADIA, padure particulara su-
pusa regimuluT silvic Inca din
anul 1883, pe mo0a Bréza,
pendinte de com. Bréza, pl.
Prahova,
30i
ORADIA, deal in partea de N. si
E. a com. Cornu, pl. Prahova,
numit ast-fel pentru-ca pe ad,
cum se spune, ar fi trecut or-
di Serví. de Wasune
pentru vitele locuitorilor.
ORAULUY (Al-), deal in partea
de V. a com. Haimanalele,
plasa FilipescY, serva de O-
suno pentru vite.
ORXTIT, locuin0 isolata i prd-
pastiY in plaiul Peles, pe dru-
mul ce duce la Brasov.
ORA riELE, vale, isvordsce de la
paele muntelM Dórnnele, cur-
ge de la E. spre V. si se vérsa
In nîul Prahova, pe Ormul
stang, In raionul com. Co-
marnic, pl. Peles.
ORÀTIELE, poiéna pe riul Telé-
jen, com. Maneciu-Ungurern,
pl. Teléjen.
ORA1HLE, vale, isvorasce de la
locul numit ,«Malul Boste»
curge de la V. spre E. si se
vérsa in riul Teléjen, pe ma-
lul drept, in com. Maneciu-
Ung., plaiu Teléjen.
ORJOGOAE, vale, isvorasce din
raionul com. Predealu, plaiu
Peles, are direqia de la S.
www.dacoromanica.ro
O
spre N. si se vérs'a in paraul
Azuga, pe - 6rmul stang, in-
tre muntele Ceaus6ia «Cheia
AzugeIo.
ORLE, vale, com. Bucovu, plasa
Cricov.
ON.;oG-A, pichet de gran4a des-
pre Transilvania.
ORZOAIA, mahala din C. urb.
Urlall, pl. Cricov.
OSIBITU, sat, face parte din C.
R. Sotrile, plaiu Pra,hova.
OSTROVU, prund in valea Tu-
ianca, format In dreptul cat.
Ungurern, com. Ghergh4a, pl.
Ctunpu.
Orla, isvorasce din com.
Gornetu-Cuib, pl. Podgoria,
curge spre E. uda cat. Bal-
escY in partea de S. si dupa
ce primesce ca afiuent gar-
14a Sar4e1u, se vérsà in tiul
Lopatna, In raionul com. Po-
deni-Notn, plasa Podgoria.
luat numele de la lunca prin
mijlocul careia trece, si pe
care se sémana mult ov6z.
OVISA (La-), localitate isolata In
com. Podeni-Vechï, plasa Pod-
goria, mide sitia atrieri de
pie'tret.
3(38
P.
PALALOGI, isvor, curge din mun-
tele «Plaiu Chiojdului» com.
Star-Chiojdu, plaiu Teléjen, ja
directia de la S. V. la N. E.
se vérsa in Orla
tot in raionul com. Star-
Chiojdu.
PALANCA, vale, com. Filipesci-
de-Padure, pl. Filipesci. Pe a-
ce'std vale s'Iza Mille de ciir-
baya de fidinênt, ce functia-
nézd de la anal 184.
PALANGA, trup.de padure a sta-
ti.duT, care, ,impreuna. cu Dur-
ducu-Marc, purducu-Mic §i. Pa-
langa, forméza padurea Ari-
cesd, pendinte de com. AH-
cesd, pl. Filipesd (y.. a. n.)
PALANGA,_ sat, faice parte din C.
Buda-Palanga,,'
Are o biserica zidita la a. 1824
reparan la ar, 189o., Locui-
toni CocaleY partea de
a cat. Palanga.
PALTINU, isvor, curge din p6.-
lele muntelia Caraiman, cat.
Bu§teni, plaiu Pele. Langa
soseaua nationala se impreuna
cu. isvorul numit Ca§eria,
se vérsa in riul Prahova, pe
www.dacoromanica.ro
308
malul drept, tot in faionul
cat. Buteni din com. Predealu.
PANCEA, deal, com. Yodeni-Noui,
plasa Podgoria, pe care, mal.
'nainte d'a se filoxera se cul-
tiva multa. vie.
PANTAZI, proprietate a Eforid
Spitalelor civile din Bucuresd,
care se arendéza cu trupurile :
Valea Manti i Nisipósa. Au
fost pendintY de m-rea Po-
iana i apartin de com. Harsa,
pl. Podgoria. Intindere-a lor
totala e de 937 h. a. din caff
471 h. a. suprafata. impadurita
si 466 h. a. pamênt cultivabil
finete. Pe periodul 1886-91
s9au arendat cu 3612 ld a-
nual.
PANTAZT, sat, face 'parte din C.
R. Coslegiu, pl. Cricov. Are
o pop. dé 398 loc. (202 b: 196
f.) Aci e o biseiica a1 ca'ref
ctitori nu e cunósc: S'a re-
parat in a. 1871.
PANTELIMONU, isvori curge din
centrul com. Térg§oru-Vechia,
pl. Targrru, §i se vérsa in
riul Prahova, langa cat. Ste-
jaru, ce apartine de com. Ne-
goescI.
3o9
PAPUCUL, deal la V. de com.
ClugarenY, pl. Cricov.
PAREPA, sat, face parte din C.
R. Parepa, plasa Camnu.
PAREPA, comuna rurala, plasa
Campu. Este situata pe vaile
Cepturénca si RsboiuluY, la
31 k. m. departe de capitala ju-
dquluY si la o k, m. de resedin-
-0. plaseY.
Se compune din 3 catune
Degerati (spre _Nord), P.arepa
(in centru), si Rusani (spre Sud),
avend o popula0.une de 924 lo-
cuitorf (468 barbaV, 456 femeY).
CapY de fzimilie sunt p29;
contribuabill 203; case de lo-
cuit 231.
In comuna sunt dou6 bise-
ricT : la Parepa si la DegeratY.
Cea din Parepa s'a zidit de
Pitarul Stefan Macoveiti, care
Y a donat i (S f-óra de
ca la 18o pogóne ; iar cea
din DegeraV s'a zidit la a.
1892 de mesterul A_ng-hel Io-
,din PloYescI, i cu ajutorul
d-luY P. S. Aurelian si Iorgu
Gr. Cantacuzino.
LocuitoriI se ,ocupa numaY
cu agricultura, si putin cu ca-
.rausia. Produsul munceY 1 des-
fac la orasele Mizil i Ploesci.
LocuitoriI, in numOr de 136,
s'au ,impro,prietarit la 1864,
and li s'au dat 540., h., a., .a-
www.dacoromanica.ro
309
fara de 40 insur4eY, carY s'au
improprietdrit pe mosia sta.-
tuluY Parepa, din care li s'au
dat 200 h. a. EY au 92 caY,
241 vacY, 520 boY, 3 bivolY,
2131 6Y si 151 porcY.-
In raio'nul comuneY sunt 3
mo'rY cu aburY.
Carte a inceput sa se invete
in comuna de la -186o. Sc61lit
in regula exista de la 1872.
Localul e proprietatea ccimu-
neY tonstruit in anul
1893. S'a frecuentat in anul
trecut de ij baetiY. si 4 fete,
din num6rul de 149 copiT (8o
bae-V, 69 fete), Cu v'ersta de
sc61a. Scift car'c 35 barba(Y .yi
femei. Cu intre-O.nerea per-
sonalulul se cheltuesce anual
io8o .1eY.
T6-fft comuna' are o suP'ra-
fata de 2700 h: a.
Tuica si- vin nu se fabrica
In comuna. GAndacY de ma-
tase nu se cUltiva stupY cu
albine 'sunt 502-
Terenur e prielnic 6rY-careY
culturY, ijroducênd ùn liktar
pena la io h. 1. cereale. E
lipsita cu desa,Tirire de poml.'
roditort
Comerciul se exercita in co-
muna de 4 carciumart
Bugetul comuneY presinta
la venitUrY suma de leY 9489,84;
ir cheltuell leY
310
Prin comuna e o singura
§osea i aceia neterminata.
E udata de Valea Rèsbo-
iuluT, ce curge prin com. Tom-
§ani, unde forméza maT multe
heleteie i de Valea Ceptu-
rénca, formata din apa de
plói.e, face marT stricaciunT
cacT se revarsa in tim-
purile ploi6se, §i se impreuna
cu Valea Rèsboiuluï, in drep-
tul cat. Rusant
Se marginesce cu comunele :
Colcég, Fulga, Tomani §i
Draganese.
PAREPA, mo§ie a statuldf, plasa
Cricov, pendinte de schitul
Isv6rele sau Crasna. care pe
periodul 1885-95 s'a arendat
cu feloo leI anual, dimpreuna
cu par%ile posedate de stat in
tot hotarul m4eT Isvórele,
plaiu Teléjen, consistând din
fineVe, poenT §i. sili§te.
PAROASA, sat, face parte din
C. R. Magureni, pl. Filipescï.
Are o pop. de 161 loc. (8o b.
81 f.) Acest sat datéza de vr'o
50 anT prin aducerea a 30 fa-
miliT de rudarT de catre pro-
prietarul Const. Cantacuzino,
de la riul Buz6u.
PACALIDAIA, deal in com. Po-
deni-NouT, pl. Podgoria, pe
www.dacoromanica.ro
P 310
care, maT inainte d'a se filoxera,
se cultiva multa vie.
PACÀLOAIA, trup de padure a
statuluT, in intindere de 208
h. a. pendinte de com. Po-
denT, plasa Podgoria, care,
impreuna cu trupul Varbila
(2470 h. a.), forméza padurea
Varbila-Pc6.16ia.
PA.cA.L0..krA, sat, face parte din
C. R. Podeni-NouT, pl. Pod-
goria.
PAçuREI, isvor, vine din dealul
Gorganu, com. Salda, plasa.
Podgoria, se impreuna in raza
comuneY cu isven-ele : Ciuciuru,
Bilcilor, CaineluT, °anca Stu-
pina-PopeT, Burlacu i Vulpea
si forméza garla Salcia.
P 'ACUREI, vale, com. Aposto-
lache, pl. Podg-oria.
PXCLTRErf, comunA rurala, plasa
Podgoria. Despre data infiin-
tareT séle nu se scie nimic ;
se scie numaT ca in vechime
se numia (dzesci»') §i ca maT
tardiu descoperindu-se in Va-
lea Séca, pacura, locuitoriT au
inceput sä faca puVul de pa-
cura satul s'a numit Izesci-
1) Ve5IT «Izesd» mosie a statuluI.
311
Pacuretl, cu incetul insA a per-
dut numele de IzescY, numin-
du-se numaT PAcureti.
Este situat'a pe dealul Pà-
cureti, precum si pe vAile :
Matita si Valea Sécd, la 27 k.
m. departe de capitala jude-
tului si la 5 k. m. de rese-
dinta plAseI.
Se compune din dou6 c5.-
tune.: Pdcureti si Matita, avênd
o populatiune de 2138 loc.
(1065 b. 1073 f.). Capi: de fa-
rnilie 610 ; contribuabilI
576; case de locuit 602.
In comunA sunt 2 bisericY
una in Pdcureti' si alta in Ma-
tita. Cea din PAcuretY s'a zi-
dit la a. 1807 cu cheltuiala
locuitorilor, iar zugrAvitul cu
a D-ldr Stroe Vamesul i Moise
Polcovnicu. Are urmèten-ea
scriptie : «In numele tatAlul si
al fiului si al sfintuluY Duh, s'a
zidit acéstd sf. bisericA in ái-
lele Domnului Mihail Sutu VV.
si s'a zidit cu cheltuiala
stitilor sAteni si s'a zugrAvit
cu cheltuiala Dumnélor Stroe
Vamesul i Moise Polcovnicul,
sA le fie pomenire Dumnélor
parintilor Dumnélor. 1815,
Octombre 8, InceputA la 1807.
IOn ZugraVuo.
Biserica din cAt. Matita s'a
fondat la a. i800. Ambele sunt
deservite de doi preotY.
www.dacoromanica.ro
311
Locuitorii din acéstA comu-
nA se ocupà pe langt agricul-
turA cu sjatul fiqurilor de
picurd, cu fabricarea rachiulnY
CuIl transportul picureY ig-a-
Z,U1UY
Produsul munceI locuitori-
lor, care consta in vin, ra-
chiu, gaz i pAcurA, se desface
parte la orasul PloescY, parte
In diferite pdrtf ale judetului".
Cea mal mare parte din lo-
cuitorl mosnenT ; parte
s'au improprietArit la 1864.
ImproprietdritY sunt 40, cn-ora
li s'au dat 150 h. a. pe mo-
Sdrasca, Matita si Del-
siile :
nita. El au 37 cal i epe, 75
vacI, 55 capre, 450 oï, 317
porcY, 410 bol.
Sc6la existA In comunA de
la 1864. S'a frecuentat anul
trecut de 71 b. 15 f., din nu-
mèrul de 317 copiï (166 b.
151 f.) cu V6rsta de sc61A. Cu
intretinerea personaluluY sta-
tul cheltuesce anual io8o leY.
SCi2t carte II 2 bgrba(7 1. 21
femeY.
Tertd intinderea comuneI e
de 65o h. a.
In raionul C01112(12CY e o Iiin-
lana' cu ata minerala, numild
Balalia, ce con(ine iod sifiu-
cidsd, carc se --intrebnin(K-A
de locuitorY la beitt, contra di-
feritetor bole.
312
Tuica se produce anual ca
la io.000 d. 1. si vin 1500 d. 1.
La localitalea 2zzenzita «Scrirti-
tztri"» se firesztfiztize a ji sare
pinz(Int. Parnêntul comuneT e
deluros si nu priesce de cat
prea putin porumbuluT si fa-
soleT. Se cultiva anual cam
140 h. 1. porumb i ca la to85
k. g. fasole. Porn): roditorT sunt
putinï. Livedile produc anual
ca la 227 care de fin.
Comerciul se exercita in co-
muna de 13 carciumati.
Bugetul comuneT presinta. la
veniturT suma de leT 4173. Chel-
tuelile represinta, aceias't suma.
In comuna e o singura so-
sea, care se prelungesce spre
S. pé'na. la com. Podeni-VechT,
iar spre N. p'ena la com. O-
p ariti.
E brazdata de dealurile
Vranesci, Pelini, Sarasci, Nu-
cetu, Malinei i Barzila (v. a.
n.). Terte aceste dealurI au fost
plantate cu vii, cari s'au dis-
trus de filoxera. Asta-di parte
din ele s'au lasat de islaz,
parte se cultiva cu porumb.
E udata de garlele : Turbu-
rea, Matita, Sara,telu, Cuibén-
ca, BAT, Seca si valcelele : Du-
liga, Miricésca i Stoenelu.
Sc marginesce cu comunele:
Surani, Opariti, Soimari, Po-
www.dacoromanica.ro
deni-NouT , Podeni-VechT
Gornetu-Cuib.
PACURE ri,sat, face parte din C.
R. PacuretT, pl. Podgoria.
PACURE Fr, deal pe care e situ-
ata com. PacuretT, pl. Pod-
goria.
PACURETI, fantana in com. PA-
cureV, pl. Podgoria, din care
locuitoril iau apa, ave:Wd mi-
ros de fidcard fiztcio'sd. Este
situat pe [eal, pe proprietatea
mosnenilor devalmasT, si in
departare de drum de fier,
1110. circulatia se face cu in-
lesnire, fiind sosea.
ApeT nu i s'a facut niel o
analisa. chimica.
PAcuRETI, deal, com. PacuretY,
pl. Podgoria, pc care se cul-
tiva 99'/2 h. a. vie.
PAcuRY, sat, apartine de com.
Campina, plaiu Prahova.
PACURILE, isvor, curge din par-
tea de E. a com. Moreni, pl.
FilipescT ; are directia de la E.
la V. si se versa in Cricovul-
dulce, pe t6rmul stang, tot in
raionul com. MorenI.
PACURILE, isvor czt apel mineralit
313
f/7 partea de E. a C0711. Aforeni,
plasa FilipescI. LocuitoriT se
spéla cu acésta apa i o beau
In casuff de b61a.
PXCURILE, loc isolat spre V. de
com. SuraM, pl. Podgoria, int-
mil asila .fiincl-cd .aci Sc p'e-
supune a _fi lacurti. E acope-
rit cu livedi' de pruM.
PADUCEL, ruinele une Y vechl ce-
tatI", in partea de N. a com.
Cerau, plaiu Telejen, cal-Y ru-
ine se presupune a fi de pe
timpul Dacilor.
Refiausatul Cesar Balice a
facut studit asupra lor la a.
1872, fi a fost de ¡dele cd sunt
ruinele une! cetd(f Celtice ; lar
D-1 Gr. G. Tocilescu, care a
visita! acate ruine, la a. 1888,
a ofiiniat cd sunt mine clintr'un
cartel sdsesc.
In ruine se esesc piare de
lungime ca 1 metru fi ldfinie
0.25, frumos lucia fe in ciocane,
fi sunt aduse din muntele Is-
fri(a (jud. Buz,b1). Po.porul vud
MIMESCE acestd localitate 1:,a .
Comórd», cdcY se crede ce acolo
ar ji ex/stand o marc C0/110.1-4.
PXDURI, pichet de granita des-
pro Transilvania.
P.A.icuTA, deal pe care este si-
www.dacoromanica.ro
P 313
tuata com. Podeni-VechY, pl.
Podgoria.
PXLXESCILOR, vale, com. San-
geru, pl. Podgoria.
PXLTINIULUT, deal la S. V. de
com. BètranT, pl. Telejen. Pe
o parte din acest deal se cul-
tiva cereale,- iar parte serva
pentru fin eVe.
PXLTINETUL, pise, com. Bertea,
pl. Varbilau, ce serva de pa-
, une vitelor.
PXLTINETUL (Muntele-), padure
particulara supusa regimulM
silvic inca din anul 1883, pe
moia Muntele Paltinetu, pen-
dinte de com. Bertea, plaiu
Varbilau.
PARuLuI (Poiéna-), es, com. O-
gretinu, plaiu Telejen. .
PAULESCI, deal in partea de E.
a com. Paulesci, pl. Tergsor,
pe care se cultiva vil, acum
irisa se cultiva cereale, fiind-
ca viile s'au distrus de filo-
xera.
PXULESCI , comuna rurala , pl.
Têrg§oru. Este situata pe dea-
lul PaulescT, langa paraul Dam-
314
bu, la 6 k. m. departe de ca-
pitala judetuluT si la 8 k. m.
de resedinVa plaseï.
Se compune din 2 catune
Paulesci GagenT, av'ènd o
populailiune de 1o66 loc. (540
b. 526 f.) ; 230 capT de fami-
lie ; 170 contribuabilT si 239
case de locuit.
In comuna sunt 3 bisericT
dou6 in Paulese (una fondata
la' 1887, si a doua fórte ve-
che, ce servesce ac,II la cimi-
tirul comunel"), si una in cat.
6Agenï, tara sa se scie de când
si de cine s'a fondat, reparata In
anul 1888. Aceste' bisericT sunt
deservite de doT preoV.
LocuitoriT se ocupa numaT
cu agricultura, cu esceMie c4T-
va dulgherT si zidarT. Produ-
gu1 munceT 1 desfab la PloescY.
Majoritatea locuitorilor sunt
mosnenT. 30 s'au improprie-
tarit la 1864, pe mosiile D-lor
G. Gr. Cantacuzino, Gabrie-
lescu, Caracas si 'a statuluT,
dându-li-se 92 h. a. ET au 23
cal, fl7 epe, 326 bol", 127 vacT,
585 oT, 8 bivolT si 129 por&
Scóla exista In comuna de
la 1859, si a funqionat cu in-
treruperY. In anul trecut s'a
frecuentat de 46 baetT si 8
fete din num6rul de 116 co-
piT (70 b. 46 f.), cu v'èrsta de
scóla. Cu intreOnerea perso-
www.dacoromanica.ro
P 314
naluluT statul cheltuesce anual
1728 leT. Sciu calle 75 bgrbap
fi 5 fantd.
Teta comuna arb o supra-
faO de 902 h. a.
Vin nu se maT face in co-
muna', -de óre-ce viile s'au fi-
loxerat. Tuica se fabrica in
termen mediu p'e'na la 190 h.
1. anual.
GândacT de matase se cul-
tiva in mica cantitate. StupT
cu albine sunt de la 9oi oo.
Pam'èntul nu e prielnic la tóta
cultura. Terenul cultivabil pro-
duce anual cam 6036 h. 1. grâ,u,
376 h. 1. ov6z, 384 h. 1. po-
rumb. Orz,, meit si rapita se
cultiva in mici" cantitap". Din-
tre porra roditorT sunt : 800
merT, 1050 peri, 200 duc,11', 500
ciresT, 400 nucT.
Comerciul se exercita in co-
muna de 5 carciumarY.
Bugetul comuneT presinta la
veniturI suma de 2424 let Chel-
tuelile represinta aceiasT suma.
O sosea comunala si una
vicinala 'T inlesnesce comuni-
catia cu comunele : PloescI,
Paulescï si Tintea.
E brazdata. de dealul Pau-
lescT in partea de N. E. si u-
data la V. de pâraul Dâmbu
vaile Fetica i Strâmba.
PÄULESCI, sat, face parte din C.
315
R. Paulescl, pl. nrgrr. Are
o pop. de 605 loc. (315 b. 290
f.) Aci e rerdinta comunet
P.XuNur...uT (Virful-), plait la V.
de com. Târlesci, pl, Telejen,
pe care se cultiva' padure §i
se afia locurf de p4une.
PÁTINA, poiéna, com. TArlesci,
plain Teléjen.
PACLA, p:Arfiu, isvorasce de la
N. corn. Petro§ani, pl. Crivina,
strabate padurile din comuna
se vérsa in riul Leaotu.
Albia sa e fórte mocirl6sa.
PARAELE (Muntele-), proprietate
a Eforiel Spitalelor civile din
BucurescI, pendinte de com.
Brebu Predealu. Impreuna
cu muntil Petrica §i Cazacu
s'a arendat pe periodul 1886-91
cu 1450 lei.' anual.
La a. r794, Medelnicerul
Const. Filipescu, vinde vLsru-
luI su Dinu Cantacuzino Pa-
harnicu, treT muntl, adica par-
tea luI de mo§tenire de la 6
muntr (Jepif de sus §i de jos,
Petricica, Paraele, Sorica,Vir-
ful luI Gdvan, Lacu-Rou §i.
Luncile d'intre Prahove),
dupa cum spun actele ose vor
imparti fratesce cu copiiI fra-
tehil su Stolnicul Raducan Fi-
www.dacoromanica.ro
315
lipescu». Pretul acestor muntY
e fixat la 4000 lel vechi.
La 1846, acest munte a fost
m6surat de inginerul George
Fischtum, trimis de marele
Postelnic Ion Al.' Filipescu.
PARAUL TAPTTLUI, surpAturA in
partea de N. V. a cat. Valea-
Larg-a, com. Maneciu-Ungu-
ren plain Teléj en.
PARTANA, deal in partea de E.
a cat. Cuibu, com. Gornetu-
Cuib, plasa Podgoria, acoperit
cu viY, luAndu-0' numele de la
o .veche posesóre , numita
Stana PArtóia.
PARSXNARI, deal la N. E. de
com. Aricesci, plasa Podgoria,
intre dealul RoncescI §i corn.
Carbunesci.
PARVULETULUI, vale in padurea
Mislérica din care isvorasce
paraia§ul Coroiasca, ce se vérsa
In apa Mislea, in dreptul com.
Cocorasci - Misli, plaiu Var-
bilau.
TELE., plain, se marginesce la
E. cu plaiurile Varbilau §i.
Prahova, de call se desparte
printr'o linie dusa de la N.,
din muntiI CarpatI §i merge
spre S. V. pêna la com. Ocina,
316
La V. se marginesce cu
jud. Dambov4a de care se des-
parte prin o linie frinta ce
trece pe la V. de comunele :
Ocina, Talea, Sinaia i Pre-
deal.
La N. se marginesce cu
Transilvania, de care se des-
parte prin muntii Carpatt
Din punctul de vedere' ad-
ministrativ, plaiul Peles se
compune din 5 comune ru-
rale, afara de Sinaia, comuna
urbana, Comarnicul, O-
cina, Predealu, Talea i Tesila.
Resedin-Ça subprefectureY e
in comuna Sinaia.
Cele maT populate comune
din plaiu Peles sunt : Cornar-
nicu i 13-redealu apoT vine
Tesila i Sinaia ; cea mai mict
este Talea.
Agricultura nu exista in a-
cest plaiu, din causa ca
mé'utul este peste tot muntos.
LocuitoriT, ajutatT de pasu-
nile escelente din mUnV, s'au
dedat cu desavirsire la fabri-
carea brAnzeT i cascavaluluT,
cu care fac un neg(I intins.
Daca locuitoriT intr''un scurt
timp au luat o repede desvol-
tare, acésta se datoresce in
mare parte cAstiguluT ce le a-
duce numer6sele fabricT de var
negru, carierele de pié-ti-A, cum
si diferitele fabricl de tot fe
www.dacoromanica.ro
36
lul ce s'au instalat pe valea
PrahoveY, si la carT ei g-asesc
cu imbelsugare existeMa si
chiar prisos.
E udata de riurile Prahova
si Do- ftála, mai principale.
Din punctul de vedere al
cultuluT, locuitoriT PlaiuluT Pe-
les sunt crestinT ortodoxt O
micA parte apanin altor ri-
turl. Acest plait s'a divisat
7 parohii, avênd si o Hala.
Parohia Ocina, cu bise-
rica parohiala « Adormirea
compusà din cat. Adunati
Surdesci (Bréza-de-sus).
Parohia Ble.ytenY (com.,
Predealu), cu biserica paro-
hiala oNascerea M. D.» com-
pusa din cat. Predeal, Azuga
Poiéna-Tapulut
Parohia cu bise-
rica parohiala «Adormirea».
Pa2-ohia TrestienY (com.
Tesila) cu bis. parohiala «Sf.
VoevolI».
Parohia Taka, cu bise-
rica parohialt «Sf. Nicolae»
Parohia Comarnica, cu
biserica parohiala «Sf. Nico-
lae» compusa din cat. Poiéna,
Ghiosesci, Podu-Lung, Posada,
Podu-Néguluï, avênd ca bise-
rica filiala «Sf. Treime».
Parohia Secgria (com. Co-
marnic) cu bis. parola, «Buna-
Vestire».
317
PELDUL, gârl, isvorasce de la
pólele muntelui Virful cu Dor,
'din partea de V. a com. Si-
naia, plaiu Pele, curge de la
V. catre E. i se vérsa in riul
Prahova, pe tèrmul drept, in
dreptul com. Sinaia, trecênd
pe lAnga. Castelul
Acésta gârl. î1 maresce vo-
lumul cu isvorul Pele§ul, in
care se vérsa isvorul «Sf. Ana».
(Ve4;IT Piatra-Arsa, pisc).
PELEUL, isvor, curge din partea
de N. a com. Sinaia, pl. Pele,
dupa ce priimesce de aflu-
ente &lita Sf. Ana, se varsa
in gArla Pele.
PELINI, deal, com. Podeni-VechT,
plasa Podgoria.
PELINI, deal in partea de S. a
com. Pacureti, pl. Podgoria.
S'a numit ast-fel de la buru-
iana numita pelin, care cresce
pe dênsul.
Acest deal are direcOa de
la V. spre E. A fost plantat
cu vil, cari s'au distrus de fi-
loxera. Asta-sh parte din dea-
lurile com. Pacureti servesc de
islaz, parte pentru cultura po-
rumbuluT.
PERILOR Vîrful- ), deal, com.
Drajna-de-jos, plaiu Teléjen,
ce 501'0, de p4Une Vitelor.
www.dacoromanica.ro
317
PERINARI, sat, face parte din
C. R. Cocorasci, pl. Têrg§or.
Cade in centrul comuneT.
PESCERA DE LA PlÉTRA ARSA,
pescera ce are o lungime de
40 metri §i o largime de 15-20
metri. Pe la mijlocul drumu-
luT de la «Poiéna StáneT» ina-
inte, spre rOsarit, se afla o
tulpina cu treT copad §i de
aci se deschide o potecuO,
plina de bolovanT, ce cobóra
tocmaT la pe§terd. In pe§tera
sunt micT scarT de lemn pen-
tru scoborirea visitatorilor. Aci
sunt stand intregT, un fel de
stalactite, formate dintr'o pié-
tra. m6le, numita de satenT
«Lapte de piétrA».
PETRICANESCI, válcea, isvordsce
din cat. Cuib, com. Gornetu-
Cuib, plasa Podgoria ; curge
de la N. spre S. prin mijlo-
cul acestuT catun, trece pe
ltinga locuirgele Petricanescilor
se vérsa in Saratel, la sud
de catunul
PETRICEAUA, sat, face parte din
C. R. Brebu, plaiu Prahova.
Este situat pe plaiul Barbe-
suluT i are o pop. de 619 loc
(300 b. 319 t). Pos4iunea sa
este fórte frumósa. Aci e o
biserica fonclatd la a. z855clç
 13
obstea locuitorilor. E lipsitd
de ori-ce inscriptie.
PETRICICA (Muntele-), proprie-
tate a Eforiel Spitalelor civile
din BucurescY, pendinte de
com. Predealu si Brebu. Im-
preund cu muntiT Paraele si
Cazacu s'a arendat pe perio-
dul 1886-91 cu 145o leY anual.
_ céstA comunä maY tinea ctt-
PETRICICA DE 'VERA_ munte inalt
de 1433 metri d'asupra nive-
luluI ADAreT Negre. Este situat
tocmaY in partea de N. a ju-
detuluY Prahova. si I servesce
de limità cu Transilvania. Este
proprietatea EforieT Spitalelor
civile din BucurescY.
PETRICICA DE TARA (Muntele-),
pb.dure particulard supusd re-
gimuluY silvic Incä din anul
1883, pe mosia Muntele Pe-
tricica de térA, pendinte de
com. Sinaia, plaiu Peles.
PETRI;oR, vidcea, com. Tesila,
plaiu Pele; curge de la V.
spre E. si se vérsA in riul Dof-
tana, pe malul st6,ng, tot in
com. Tesila.
PETRIc,q1LUT (Virful-),virf de mun-
te in cAt. Gura-BeliY, com.
Bréza-de-sus, plaiu Prahova.
PETROVi.Nf, comunrt ruralA, pla-
www.dacoromanica.ro
318
sa Crivina. S'a intemeiat pc
la anul 1713 de Banul Torda-
che Cantacuzino, dupa cum se
adeveresce din cArtile de ho-
tarnicie ale mosief ; iar numele
sëu se crede a veni de la is-
vorul Petrusul, ce se afiA spre
r6sArit.
Inainte de anul 1830 de a-
tunul Stramba. La anal 18[8,
Domnul rerd Idn Carasea,
care adunase prim sisolia(iimi
4.1 pl./cull suma de 93.000.000
la, fiind informal ca POrta
voia a-1 masili, hand &mil
(èra a fugit in <lustria. In
fuel s'a ofirit aid in Petro-
fanY, uncle a stat o ndple la
nepila sa Prop rieldre'sa .1faridra
Fililis, tm,breund cu su/ta sa
de arndzi(i, ce'l conducea.
In lartea de rsiiril a comu-
n4 exista localitatea, afa nu-
mild' «Aria Tittltrascd» uncle
se .povestesce cy' ar ji tdbdrit
Tatarii 15e limptrile clind cu-
treerau Prile RomlinescX.
Comuna este situatd pe ma-
lurile gArleT Leaotul , care
curge drept prin centrul co-
muneY, la 15 k. m. departe
de capitala judetului si la 3
k. m. de resedinta plAseY.
Are o pop. de 847 locuitorT
(435 b. 412 f.) ; 213 capT de
familie ; 230 contribuabilT.
3-19
In comuna e o singurd bi-
serica, facuta la anul I76o, Cu
spesele locuitorilor i repa-
rata in a. 1865 cu ajutorul
preotulul Grigore, Nicula Ve-
lisar i Calin Savu. E deser-
vita' de un preot.
/Vara de agricultura, ,120
locuitori se ocupa cu facerea
de furci, vértéje, doniV, cer-
culi, etc. Produsul muncei a-
gricole desfac chiar in co-
muna. Furcile, don4ele, etc.,
le desfac la têrgul Mosilor
(Bucurescl) si la Dragaica
(Buzu).
Pe apa Leaotul, in raionul
comunei, este o móra de ma-
cinat grau si porumb, sistem
Girand, avénd patru pietre.
169 locuitori s'au impro-
prietarit la 1864, cand li s'au
dat 463 h. a. Ei au 90 cal,
54 epe, 221 bol, 178 vaci, 124
vitei, 300 ol i 81 porci.
Sc6la exista in comuna de
25 ani. S'a frecuentat in anul
trecut de 61 baseti si 2 fete,
din numOrul de 166 copii (94
b. 72 f.), CU v'ersta de scóla.
Cu intreOnerea personalului
statul cheltuesce anual 1512
lei. Sciu carte 165 bdrbap ci4
Tóta comuna are o supra-
fata de 750 h. a.
Gandaci de me'tase dau a-
www.dacoromanica.ro
li 19
nual cam Ioo k. g. gogosi;
stupi cu albine sunt 185. Pa-
mêntul nu prea priesce cul-
turei. Dintre porni roditori
sunt 312 meri, 165 peri, 216
dusli, 75 ciresi, 200 nuci.
Comerciul se exercita in co-
muna de 3 carciumarl.
Veniturile comunei se urca
la tifra de 3416,36 lei i chel-
tuelile la 3305,27 lei, pe exer-
cqiul 1893-94.
Are sosele : Petrosani-Pu-
cheni, Petrosani-Puscasi, Pe-
trosani-Malaesci 7§i Petrosani-
Buda, in proiecOe.
Terenul comunei e ses
strabatut de riul Leaotul si
de isvórele : Dela Pacla, Pe-
trusul, Puscasanca i Recile.
Se marginesce cu comunele :
Pucheni-Mosneni, Pucheni-Mi-
roslovesci, Buda-Palanga, Pu-
cheni-Mari i M6ra Domnésca.
PE VALE, localitate in com. A-
ricesci, pl. Podgoria, uncle se
firesupune a fi sare.
PE VALE, poiénd, com. Drajna-
de-sus, plaiu- Teléjen.
PICIOREY, poiéna in partea de
N. a com. Bordeni, pl. Pra-
hoya, acoperith cu vil', acum
filoxerate, i porni roditori.
320
PIETRET (Virful-), virf de deal in
com. TeisanT, plaiu Teléjen.
PILTRA, pisc maT la S. de Ce-
atea, com. Drajna-de-jos, pl.
Telejen, pe care sunt visuinT
unde se adapostesc vulpi
viezurT.
PILTRA., vale, com. urb.
plasa Cricov.
PILTRA, deal, com. OpAriV, plaiu
Telejen.
PILTRA (Virful-), virf de deal la
N. de com. (ìornetu-Cuib, pl.
Podgoria. Acest virf e acope-
rit cu viT.
PILTRA, sat, face parte din C.
R. Prov4a-de-jos. pl. Prahova;
are o pop. de 135 loc. (65 b.
70 f.). In acest ctwz e o carierd
de tietrd , de unde se scae pie'tra
ce se tntrebuinléza la liodur-Y,
ziddri4 canale.
PILTRA, mosie a D-luT C. Ste-
fAnescu , pe care la 1864
s'au impropriearit locuitoriT
din com. Prov4a-de-jos, plaiu
Prahova.
PILTRA, sat, face parte dIn C.
R. NegoescT , pl. Têrgsoru.
te situat de-alunpl apeT
www.dacoromanica.ro
ti320
Prahova. Are o pop. de 63
loc. (29 b. 34 t.). Mosia apar-
One statului ii atArnd. de Pos-
tarnacul din jud. Dambov4a.
PILTRA (La-), localitate in com.
Cosminele, pl. VarbilAu, undc
sunt ate mineralc, ce con(in
p ucidsd.
PILTRA, vale, isvorasce de la E.
de com. Provi%a-de-jos , pl.
Prahova, si se vérsA in riul
Prov4a, tot in raionul com.
Provita-de-j os.
PILTRA, vale in partea de V. a
com. ScdiosT, pl. Teléjen. A-
cés0, vale servesce pentru pA-
sunatul vitelor.
PILTRA, pisc in partea despre
N. si E. a com. Prov4a-de-
SUS, plaiu Prahova, format nu-
maT din piétrA. Pe acest pisc
cresce tufiris de pAdure si pe
alocurea este acoperit cu iérba
pentru p4une.
PILTRA, gâ,r1A, isvbrAsce din ces-
tele dealuluT Cu acelasT nume,
com. Prov4a-de-sus, plaiu Pra-
hoya, trece prin vatra comuna
si se vérsA in Warla Prov4a, pe
malul stâng, tot in raionul com.
Prov4a-de-sus, din care isvo-
r4sce,
32fIi
PIKTRA, moyilä in partea de N.
a com. PosescY, pl. Teléjen, §i
in mijlocul poeneY Zeletin, des-
pre care se spune cd s'a ridi-
cat de TatarY.
PIATRA (Trupul-), mo0e a statu-
luT pendinte de biserica SArin-
daru din Bucurese, care pe
periodul 1887-97 s'a arendat
cu 3750 leY anual. De la 1888
s'a vindut D-luY Dr. Turnescu.
PISTRA, padure a statuluY in in-
tindere de 250 h. a. pendinte
de com. NegoescY, plasa Têrg-
§or, cate, impreunA cu trupul
GAvana (300 h. a.), formézd
«PAdurea Negoescl».
PITÉRA, localitate in com. AM-
neciu-PAmênteni, pl. Teléjen,
unde garl4a CAcacea se vérsd
in riul Teléjen.
PIÉTRA.-ARSÀ, pisc inalt de 21 lo
metri d'asupra niveluluY MáreY
Negre, numit ast-fel pentru-ca
piétra acestuT pisc este intea-
devOr arsA. Abia mijesce pe
el o iérbA scurt6. §i rara, de o
col6re ruginie, parcä ar fi par-
litA de foc.
Nicolae, un b6tran din Pe-
tro4a, jud. Dambov4a, po-
vestesce despre Piétra Ars4
www.dacoromanica.ro
urm6t6rea legendll : «O datA
321
o datd, cand o fi fost atuncea,
unu de-Y lice Peles, un brad
de flb.c.0 de la ButenY, cAruia
I se prdpd.dise log-odnica, de
jale mult5, ce l'a cople0t, s'a
indrumat pe munte la sih6,s-
trie, i atat de mare era do-
rul inteansul in cat plâns
mima din el, de i se pre-
fAcuse ochiY in dou6 fantanY,
lacrimile ce curgeau din eY
erau a§a de amare i de fer-
binV, cA pe unde cAdeat ar-
deati iarba i niel' alta de a-
tuncY n'a maY crescut ; iar sub
piétra de care T rezimase si-
hastrul capul, atAtea lacrimY
s'au adunat, in cat un siroi
intreg '§I a facut loc pe sub
p6mênt, rèsbind taman in p6la
munteluY, de unde se scurge
In vale. Lumea, de la numele
flAcAuluI, Y slice apeY, Felpa.
Acest pisc apartinea m-reY
MarginenY. Prin cartea de
schimb, iscAlita la 24 Octom-
bre 18'8 de Arhimandritul
Ioachim, monastirea Sinaia
muntele Negraul Mic i Pi-
ciorul Caineldi §i priimesce de
la m-rea MArginenY muntele
Piatra ArsA. Acést6, carte de
schimb a fost presentata «Cin-
stiteY judecAtoriT a judquluY
Prahova» de cuviosul Paisie,
star4u1 SinaeY, când cu deli-
22
mitarea hotarelor munOlor Ma-
reluY Postelnic Filipescu.
Muntele Piétra ArsA s'a
cump6rat de la D-nu N. Cre-
Vdescu de M. S. Regele, la
anul 1873. D-sa Il avea in
schimb cu al munV de la E-
foria spitalelor civile.
Acest munte arc o initor-
lanp izetdei &did' pentru rentc-
mitele iu carien' de piard
La anul 1881, un Frances,
D-1 G. Fonteix, a deschis ca-
rierile din Piétra ArsA, esploa-
tAndu-le in mod sistematic.
Carierile sunt legate cu halta
clei ferate printr'un drum de
fier funicular. Intreprinderea
ac6sta ocupt apr6pe zoo lu-
crAtori, mulVf Italicnï, apo1" Ro-
mânï, Ungur i alte na0ona-
lit4f.
La a. 1892, inginerul Erler
a construit in acest munte un
cuptor sistematic pentru var
alb, recunoscut de bun ,
astd-1): este in deplinA func-
ionare.
P IkTRA-BUFNEI, pisc la V. de
Aricesci, pl. Podgoria. In a-
céstA localitate se afld o pié-
trt inalta dupA care se vede
in tot satul i pe care bufna
(bufnita) cAnt6. in tot-d'auna in
timpurT ploi6se. De aci
luat numele de «Bufna»,
www.dacoromanica.ro
32
PIÉTRA-GXURITÀ, loc isolat in
com. Strâmbeni, pl. VarbilAu.
PIÉTR.A-LUNG-A, pisc pe culmea de
deal ce se las6, din crésta Car-
paOlor, printre gArlele Draj-
na i Ogretin, com. Drajna-
de-sus.
PIÉTRA-MICX, localitate spre V.
de com. Maneciu-Ungureni ,
plaiu Teléjen, din care se sc6te
piétrA pentru construcOY.
PILTRA SIANICULUI, loc isolat
In com. Urb. SlAnicu, pl. Vat.-
bilAu, de unde isvorAsce
raul Bughea, care se vérsA
riul Teléjen, pe teritorul com.
ScAio0, plaiu Teléjen.
PI1TRA-VLADI, pisc, com. MA-
neciu - PAmênteni, plaiu Te-
léj en.
PIETRA RU, poiénA la V. de com.
Ditesci, plasa Filipesci.
PIETRILE INFIERATE, p4dure a
statuluY In intindere de 125 h.
a. pendinte de com. Rincezi,
plaiu Teléjen, care, impreuna
cu trupul Plopisu (125 h. a.),
forméz6, pAdurea Rincezi.
PIETROASA, vale, vine din com,
321
Slanicu si In com. Varbilau,
se vérsa In garla Slanicu.
PIETRPUL, virf de deal in com.
plaiu Prahova, numit
ast-fel pentru-cd aci se 0.-
sesce multa piétra.
PIETRI'UL, deal situat In par-
tea de N. a com. Scorteni,
pl. Prahova ; are o directie
inclinata si serva pentru pa-
sune vitelor.
PIETRPUL, parau, isvorasce de
la N. com. Pietrosani, pl. Cri-
vina, si se vérsa In riul Leaotul,
tot in raionul com. PietrosanT.
PICIORUL CAINELUY, munte, care
impreuna cu Negrasul Mic, a
fost dat de m-rea Sinaia, prin
cartea de schimb, iscalita la
24 Oct. 1818 de Arhimandri-
tul Ioachim, m-reY MarginenY,
de la care a primit muntele
Piétra-Arsd.
PICIORUL-DRACULULmunte,com.
Drajna-de-jos, pl. Teléjen, a-
ceperit cu paduri seculare de
fagY si brasl.T. Are bogate
sunY.
PICIORUL LU "CARCX (Muntele-),
Or:lure particular4 supusn, re-
www.dacoromanica.ro
323
gimuluY silvic Inca din a. 1883
pe mosia Muntele Piciorul-hn-
Tared, pendinte de com. Co-
marnic, plaiu Peles.
PIERLA sau Vii§oara, pardia§,
care incinge com. Pucheni-
MarY, pl. Crivina, in partea
de V. i S. Isvorasce din com.
Urgsorul, curg-e spre S. E.
si se vérsa in riul Pralaova,
apr6pe de com. Buda-Palanga..
PIANCA, vale, com. Aricescf,
pl. Podgoria, situata intre pis-
cul TapuluT si al indrileY.
PINÉNCA, deal pe care este si-
tuata com. Aricesci, pl. Pod-
goria.
PIRUCA, pichet de granita des-
pre Transilvania.
PIRUC..k, virf de munte, com.
Maneciu-Ungureni, pl.Tel6j en,
din care isvorasce Valea BereY.
PISCANI se numesce localitatea
din com. Scorteni, pl. Prahova,
unde valea Sc6rte'l se v6rsa
In &la «Sarata».
PISCU-BOERILOR, pisc, com. Va-
lea-Lunga, plaiu Prahova, nu-
 r 24
mit ast-fel de la boeriY carY
au stat pititY aci de frica za-
vera
PISCU-CALULUT, pisc, com. Tei-
saM, plaiu Telejen.
PISCU CALULUY, pisc, com. Ala-
neciu-Pamanteni , plaiu Te-
lejen.
PISCU CATANEY, loc isolat in com.
Homoriciurile, pl. Telejen.
PISCU CÂINELUÏ, isvor de opa
de puci6sa i iod, apartin'end
de com. Sinaia, pl. Peles, pro-
prietatea statuluY si a caseT
Brancovenesd, situat pe re-
giunea muntilor, in apropiere
de gara Sinaia. Acest isvor
contine iod i puciósa.
Piscu clkiNELuI, padure pe mo-
sia Piscu-COineluT, pl. Peles,
in apropiere de com. Sinaia.
Acésta padure procura ochiu-
luY si spirituluI un repaos pla-
cut. Ea face parte din o pro-
prietate privata ce apartine
familieT Brancovénu-Bibescu.
Acésta padure e formata
din fag si brad, ocupand cele
dou6 ceiste expuse la Vestul
Nordul promotoruluT, ce se
intinde spre confluenta Pra-
hoye i Valea Rea. Terenul
www.dacoromanica.ro
e o gresie argilósa cu consis-
tenta slaba i expusa surpa-
turilor, cand. e descoperit de
padure.
Pantele de jos, carY cob6ra
in fata SinaieT, intre woo
1300 m. de inaltime , sunt
ferte repedY. D'asupra padu-
rel: se intind de la 1500-1800
m. inaltime, pepturT inclinate,
ce servesce de pasune.
Padurea Piscul CaineluT ve-
quta de la Sinaia pare a fi
populata Cu un codru de fag
curat. Intrand insa in ea, ve-
dem un. sub-arboret format de
amestecatura. de fag cu brad
dominant. Probabil ca acum
50 aní s'a esploatat de brad,
si de atund, un repaos des-
tul de lung a permis padure
de a se restabili din nou in
masiv.
PISCU CAINELUT, padure a sta-
tuluT in intindere de 450 h.
a., pendinte de com. Sinaia,
plaiu Peles.
PISCU-DOMNULUY, piso pe culmea
ce se lasa din cresta Carpa-
Oler, printre garlele Drajna
Telejen, com. Drajna-de-jos,
plaiu Telejen. Aci, la conflu-
enta riuluT Drajna cu Telejen,
se termina culmea de deal ce
se incepe din muntele CraiU
325
se lasa spre sud. (VesIT
Drajna-de-sus).
PISCU DRAGHICT sau Rogojasca,
padure a statulul in intindere
de 150 h. a. in plasa Pod-
goria.
PISCU LEURVI, proprietatea Efo-
rieT Spitalelor civile din Bu-
curesd, fosta pendinte de schi-
tul Brebu, com. Brebu, plaiu
Prahova, in intindere de 245
h. a. din carT 78 h. a. supra-
fata impadurita i 167 h. a.
painênt cultivabil i finete,
care s'a arendat pe periodul
1886-91 cu 2295 leT. Presinta
multe golurt
PISCU RUNCULUÌ , vec,II Bere-
voescu-de-jos.
PISCU VATET MART, pise, com.
Harsa, pl. Podgoria. Pe acest
pisc era plantata vita §i de
cand viile s'au filoxerat, serva
de p4une vitelor i pentru
cultura cerealelor.
PISCUL-LUT-BA` RSAN, pise maT la
S. de piscul Piétra, com. Draj-
na-de-jos, plaiu Teléjen. Pe a-
cest deal este finete, iar la
p6lele luT se cultiva cereale.
PISCUL-LUT-CIOCAN, pisc pe cul-
www.dacoromanica.ro
P 325
mea de deal ce se lasa din
crésta Carpatilor, printre gar-
lele Drajna §i. Ogretinul, com.
Drajna-de-sus.
PISCUL-LUT-DAN, deal, com. Po-
deni-VechT, plasa Podgoria.
PISCUL-LUT-DOBRE, deal situat in
partea de N. a com. Cornu,
pl. Prahova, numit ast-fel pen-
tru ca in vechime acolo era
padurea unuT om ce se numia
Dobre. Servesce ac,1T pentru
pa§une vitelor.
PISCUL-CU-PLOPT, pisc spre S. de
com. Talea, plaiu Pele. Se
crede trage numele de
la plopiI ce au fost odinióra
pe el. Serva de p4une vite-
lor locuitorilor.
PISCUPIA , numire veche ce se da
satuluI Baltescï, din com. Po-
deni-VechT, plasa Podgoria.
PISCURIT LUT VACALIE, deal, com.
DitescI, plasa FilipescT. Mai
nainte pe acest deal a fost si-
tuata com. DitescT. Pe dealu-
rile comuneY sunt plantate viT,
prunT, nucT §i. merT. Parte ser-
va i de pa§une pentru vitele
locuitorilor.
PISCULESCT, trup de padure a sta-
32
tului in intindere de 3o h. a.
pendinte de com. .5 irna, pl.
Urgsor, care, Impreuná. cu
trupul irna (400 h. a.) for-
mézá. pOdurea *irna.
PiscuLEsci., trup de mosie a sta-
tului, com. Tinosul, pl. Cri-
vina, fost pendinte de m-rea
Mislea, In Intindere de 227 h.
a. din cari 41 h. a. teren a-
coperit cu pádure, vIndut D-lui
Colonel Carcaleténu cu t6o.000
PISCULESCI, sat, face parte din
C. R. Tinosul, pl. Crivina.
cuitoriT acestui cá.tun s'au
proprietOrit la 1864.
PrrIGOIUL, deal, com. Drajna-
de-jos, pl. Teléjen, ce serva
depOsune.
PLAIUL, parau, isvordsce din ra-
ionul com. MOneciu-Ungureni,
plaiu Teléjen, si se vérsá. in
nul Teléjen, pe tOrmul drept,
tot in raionul com. MOneciu-
Ungureni.
PLAIUL, trup de pOdure a sta-
tului, In Intindere de 55 h. a.
pendinte de com. Scorteni
plaiu Prahova, care, impreund,
cu trupurile : Dumbrava-MicA
(40 h. a.), Dumbrava-Mare (35
www.dacoromanica.ro
P 326
h. a.) si Runcu (6o h. a.). for-
rnézd pOdurea numitO Vatra
M-rei Mislea, com. Scoqenl.
PLAIUL, sat, face parte din C. R.
Talea, pl. Peles. Are o pop.
de 185 loc. (85 b. roo f.). Se
crede crt-si a luat numele de
la drumul ce trece printeansul,
numq «Plaiul
PLAIUL BISERICET, pddure, vedi
Dragomirescu.
PLAIUL camjDuLuT, munte in
partea de N. a com. Star-
Chiojdu, pl. Teléjen, acoperit
cu pOdure i islaz.
PLAIU CORNULITY, sat, parte din
C. R. Sotrile, pl. Prahova.
PLAIUL LEMNELOR DE BISERICX,
plaitt in com. Salcia plasa
Podgoria, acoperit cu pOdure.
PLATUL LUPULU1. (Muntele-),
dure particulara supusO regi-
mului silvic inca din anul 1883,
pe mosia Muntele Plaiul Lu-
puluT, pendinte de com. Stram-
beni, plaiu VOrbildu.
PLATUL AIISLI, deal, com. Scor-
%eni, plaiu Prahova, ce 's1" trage
numele de la cOt IVIislea. Este
situat in partea de N. a co-
327
muneT ; are o directie incli-
natd si servd pentru puna-
rea vitelor.
PLAIUL MORARULUI, numire ve-
che a dealuluï: Bighilin din com.
Bucov, plasa Cricov.
PLA1UL PURCARULUT, munte in
partea de N. a com. Star-
Chiojdu, plaiu Teléjen, acope-
rit cu pAdure si islaz.
PLAIUL DINTRE SIRIE, munte in
partea de N. a com. Star-
Chiojdu, plaiu Teléjen, aco-
pen it cu pAdure si islaz.
PLAIUL ERBAN-VOID.X, plait ce
se intinde in partea despre N.
si N. V. a com. Sldnicu, plaiu
VArbildu. Acest plaiu incepe
din cdt. SchiulescY, com. Ho-
moriciurile, si merge, urcand
un colnic destul de intins, pênd
In gaturile muntilor, ramifica-
tiunY ale Carpatilor. De sigur
cd plaiul p6rtd numele lui: er-
ban Vodd Cantacuzino (1679-
1688). Acest drum, de fi scurt
Aentrit a ajunge repede in Tran-
silvania, acuvz este pra'sit din
caus4 cd Mt e firactic, dar care
alte dit0 a fost calca sigurd a
salvdreY vie(eY Domnilor, cae/
.yY ca'utau refugiu in Transil-
vania.
www.dacoromanica.ro
P 327
PLAVIA, sat, face parte din C.
R. Iorddchianu, pl. Cricov. Are
o bisericd fondatd la a. 1814
de G. Pldvianu.
PLXETIT SAU TELtIENUL, pAdure
a statului in intindere de 75o
h. a. pendinte de com. Isv6-
rele, pl. Teléjen, care, impre-
und cu trupurile : Ursóia (i 50
h. a.) si Vatra M-rel: Crasna
(50 h. a.), formézd pddurea Is-
vórele.
PLÀETuL, sat, face parte din C-
R. MAneciu-Ungureffl, pl. Te-
léjen. Este situat la pólele
muntelui: Cldbucetu si coprins
intre 1-1111 Teléjen de o parte
si Telejenelul de alta. Are o
pop. de 162 loc, (77 b. 85 f.).
PLA.IANI, localitate in com.
Drajna-de-sus, plaiu Teléjen,
unde Orla Drajna formézd un
mare zigzag.
PLAvIif, pise la E. de com. A-
ricesd, plasa Podgoria.
PI:AVIANCA, pAdure particulard
In intindere de 25 h. a. pro-
prietate a d-luï. Ghitä na-
veanu, supusd regimului: sil-
vic, com. Iorddchianu, plasa
Cricov.
32 8
PLAVIANCA, padure particulara
in intindere de 75 h. a. pro-
prietate a d-luï. Iancu Mihulet,
supusa regimuluT silvic, com.
Iordachianu, plasa Cricov.
PLEAA, deal in partea de V.
a com. Moreni, pl. Filipesa
PLEAA, comuna rurald, pl. Pod-
geria. N'are nicT un catun a-
lipit. Cade in partea de S. a
comuna
Veniturile sale sunt de leT
2985.
Sceila exista in comunt de
la 1885. Localul e cu chirle.
CopiT in vêrsta de sc616. sunt
169 (8o b. 89 f.)
PLEA5.A., sat, face parte din C.
R. Moreni, pl. Filipesd. Are
O pop. de 103 loc. (57 b. 46 f).
PLEEY (Poiéna-), §es, com. Ogre-
tinu, plaiu Teléjen.
PLEIJL, parau, isvorasce din
muntele Clabucetu ; curge de
la E. spre S. V. §i se vérsa
in riul Teléjen, pe malul stâng,
In raionul com. Maneciu-Un-
gurenT, plaiu Teléjen.
PLEI_TvA, moie pendinte de E-
foria Spitalelor civile, pe care
la 1864 s'au improprietarit
www.dacoromanica.ro
328
parte din locuitoriT com. Co-
marnicu, plaiu
PLEIIVA -MARE, munte, com.
Comarnicu, plaiu
PLEIIVA -MICA munte , com.
Comarnicu, plaiu
PLEUVA-MARE (Muntele-), pro-
prietatea EforieT Spitalelor ci-
vile din Bucurescï, com. Co-
marnicu, plaiu Pele, in intin-
dere de 568 h. a. din carT 457
h. a. suprafata impadurita
II h. a. pam&nt cultivabil
arendata pe periodul
1888-93, numaT cu 1225 leT,
din causa ca are multe locurT
sterpe.
PLEIIVA-MICA (Muntele-), sau
Vatra SchituluT Lespedile, pro-
prietatea EforieT Spitalelor ci-
vile din Bucuresa fost pen-
dinte de schitul Lespelile,. com.
Comarnic, pl. Pele, in intin-
dere de 331 h. a. din carT
285 h. a. suprafa0. impadu-
rita. i 46 h. a. pamênt culti-
vabil §i fmnee, arendata pe
periodul 1888-93 num.ai CU 420
leY anual, din causa ca. pre-
sinta multe golurT.
PLDUVA, virf pe dealul Mdsth'-
nese, coin. Chiojdénca, pl.
Podgoria.
329
PLEqIVA, deal in partea de S.
J. a com. *oimari, pl. Pod-
goria, pe care se afla padure.
PLOESCI, oras, capitala judetuldi:
Prahova, situat la 230, 41' lon-
gitudine orientala si la 44°, 561,
latitudine nordica.
Este situat intr'o campie,
In partea de sud a judetuluT,
la pólele munpor Carpali, 6o
k. m. departe de BucurescY.
Suprafata orasuluï e de 27
k. m. p., marginindu-se la N.
cu mosia PloesciorT, la S. cu
mosia Tatarani si Valea Rifo-
vuluT, la E. cu garla Dambu
si la V. cu drumul Domniso-
ruluT.
Este uciat in partea de N.
si E. de riul Teléjen ; la N.
E. de riuletu Dambu si la S.
de riul Prahova.
Clima orasuluT este cea o-
bijnuita oraselor de munte.
Véra, caldura se urca p6n6.
la + 39 grade ; iar iérna, frigul
atinge 25 grade. Este situat
la 141 metri d'asupra nivelu-
lift' MareI Negre.
Ate, LacurY. Orasul este
scaldat la E. de apa «Dambuo
care cate ()data, mat' ales cand
plou6, vine asa de mare ca
ineaca multe case din maha-
www.dacoromanica.ro
P 329
lalele extreme ale orasuluT ;
iar véra cand este seceta scade
si ramane icT si colea cate o
grópa plina cu apa, care se
impute, si care aduce miros
urat orasuluï, ceia ce va face
ca sa fie canalisat, adancit
si curatit de Primaria locala.
Cursul sèu este de la N. E.
spre sud. In el se vérsa o
mica vir6ga, care trece prin
mahalaua Tabacilor, in care
se arunca murdaria de la TA-
bacarY ; tot in el se scurge vi-
r6ga Rifovu, care isvorasce
din 4 surse de la bariera RI-
fovuluï.
Sunt 2 lacurT in PloescT,
unu numit «Savofiol» asta-qi
In posesia fiilor luT Mih. Go-
galniceanu, familie locala, si
altul «.11liestIyea». Aceste 2 la-
curi servesc de scaldat in
timpul vereT ; lacul Savopol,
este cimentat si are pe el
cate-va cabine de baY. Atat
unul cat si cel-l'alt se scurg
In Dambu. nnul este situat in
centrul de R.6sarit al orasuluT,
cel-l'alt la Sudul orasuluT. A-
cest riulet, la fondarea ora-
suluT Ploesd, trecea prin mij-
loc, dar mal tarziu s'a depla-
sat satul spre Vest si el a
r6mas la limita.
Din punctul de vedere geo-
330
logic, terenul orasuluY PloescY
este terOar, avênd la supra-
fa0, pamênt negru, sub care
vine un strat de parnênt gal-
ben, si sub acesta un strat
gros de pietris.
.Arumirecc orafuluY. Reposa-
tul Nicolae Balcescu, in «Pu-
terca armata si arta militara»
arata ca Mircea organi-
sand armata - 6'reY, a destinat
acésta localitate, ca fiind spre
munte, sa fie capitanatul
se presupune ca de
aci Y vine numele de PloescY.
Acest corp de armata era In-
sarcinat Cu paza graniplor
despre Ungaria.
A101 susVn ca numele de
PloescY vine de la ploie, cacY,
o data fiind inconjurat de pa-
durY marY, ce mergeat din
partea de N. V. a orasuluY
se continua pé'na In Carpa0,
cantitatea de pl6ie a fost
este mare, si din causa ploi-
lor orasul s'a numit PloescY.
Le,(Jencla oraplur. Mihait
Voda Vitézul hotardsce sa in-
fiin4eze oras din satul moste-
nesc al Ploescilor. El chiama
inainte-Y pe Parcalabul satuluY
si I ice:
Parcalabe , voiti sa-ml
vindep satul, cacY am sa. fac
www.dacoromanica.ro
330
té'rg In calea ArdealuluY, la
esitul PrahoveY din muntY.
Marte D6mne, Ploesce-
niI sunt mosnenY, 6menI
6menY credinciosY MarieY
Téle, si cum ostenY i ómenY
sloboï vor sa 1-emana, eT sa-
ruta mana MarieY Tele, dar
vind mosia lor.
'MY trebuie totusi: mosia
v6stra, me InVelegf Parcalabe ?
Päl nu--V-om da-o, Maria
Ta! Mare i puternic esa,
Mdrite Dómne, dar dreptatea
este puterea MarieY Tale. Si
dreptatea este sa ne las): noe
ce este al nostru.
NoI iobagY nu vrem sa fim,
mosnénul ce se lapadit de
ogorul seu stramosesc nu mal
e om, ci rob. NoY vom re-
manea 5nzenY slobocp, cu voia
MarieY-Téle.
Cat -era de strajnic Mihait
Vitézul, pe atat era de drept.
DecY îl înghii mania si se
gandi cu de-a binele cum salï
ajunga scopul.
O luna dupa aceia chiama
Mihaid Vodä pe jupan Par-
calabul din PloescY.
Ve dau pamant Indoit
cat al vostru. Eaca am cum-
perat mosie mare «Baicoiul»
la o fuga de cal de mosia
v6stra. Ve dau Baicoiul in
schimb pentru ocina v6stra
331
rbrnanetl" 6meni slobodf si os-
tenT credinciosï.
SA trAesci: MAria Ta. Asa
priimim. Nu pentru-ca BAico-
iul o fi Mal' mare, dar pentru
ca noT ne tinem de mosnenf
sloboc11' si MAria Ta dAruesci:
Verel: RomanescY un térg nou
la pogoiitul din plaiuri: !
DA mana intr'a mea, ju-
pane ParcAlabe ! Batem tér-
gul ?... i eergul se fAcu de
atuncl: si si pAstrézA numele
de «Ploescï».')
Rata 2 d0C211111-71/C in aire se
arata dar, schimbul fäcut de
domnitor, in/re Biicoii i Plo-
escY : Intru Christos Dum-
nec,leublagocesticul si de Chris-
tos iubitor, singur stApanitor,
Eu Radu Voivod, feceorul ma-
reluT i rAposatuluY Mihait
Voevod, nepotul bAtranuluï
slAvituluY rAposatulta Io Ale-
xandru Voevod, cu mila luY
D-deu i cu darul lui D-deu,
stApanind i domnind tótd .téra
RomanéscA, Inca i laturile pla-
iurilor AlmasuluY i FAgArasu-
lul povAtuitor. Bine am voit
domnia mea, Cu bunA vointa
mea si cu curata si luminata,
mima domnid mele, a proSlAvi
pe D-c,leu, cel ,ce m'au pros1A-
Legende Romane de D-1 V. A.
Ureche.
www.dacoromanica.ro
331
vit pre mine si cu mArire m'au
inA4at pre scaunul rAposailor
pArintilor domnieT mele, iatä
am dAruit domnia mea, acest
cu totul cinstit, bine inchipuit
cinstit de cat t6te da-
rurile cele de cinste de acum,
acest hrisov. al domnieY mele
satului «BAicoiu» i mosnenilor
satuluï, anume Pavel si Bus-
tea si cu to-tY fratii
lor si ceata lor i cu feciorii
lor, catY D-deu le va da, ca sA
le fie lor jum6tate de sat de
la BAicoiu, din camp si din pa-
dure, s,i din apA si din silistea
satuldi si du preste tot hota-
rul, din hotar panA In hotar
hotarul satuldi sA se stie,
din hotarul in lung p-la Va_
lea LileY, si in sus p-la scau-
nul Mirilor i p-la satul cel
mare, apol' iar p-la satul Ste-
gAreluluï, apoï de catre Flo-
resti panA la iazul luT Purice
si la c6sta pe colnicul PopeT ;
iar In lat p-la mosia Lilesti-
lor, pe capul mosief, pentru
este a lor bètrand i dréptd
mosie si de bastinA din dilele
altor domiff 136tranY, care au
fost inainte de ncif. DupA a-
cela cand au fost In4ilele rA-
posatultif Mihaià Voevod, iar
niste boerl" din sat, din BAi-
coit, anume Manole Logoatu
cu nepotul sbu iar Manole
332
logofatu 0 au facut afezitmént
cu .Atihaiu Voevod de au schim-
bat o mosie care au avut'o
la PloefcY, a 6 fiarte fi au dal
lor Voevod, ace'stel fu-
vi étale de sat ce am zis me
sus, de la Belicoiu, ce au fost
cumfitlrat Mihaiu Voevod, de
la ennenii cei slobosli din sat,
mo0e pentru mo0e. Apoi cand
au fost acum in qilele domnieT
mele, iar domnia mea, n'am
aflat acésta carte a lui Mihaiu
Voevod, drépta, care o au fost
facut pentru schimbul acestei
rno0i ce s'a zis mai sus, nici
am prins'o domnia mea in
séma., pentru caci nu a fost
serfs in carte cu mana lui Mi-
haiu Voevod, ci iara§i am luat
singur domnia mea acésta mo-
0e, ce s'a zis mal sus, de la
Baicoiu, a fi pe séma dom-
nésca, iar dupa aceia, acei mo§-
neni ce s'a zis mal sus, Pavel
si Bustea j Gavriil, ei nu s'au
suferit pentru acésta mo0e ,
pentru caci au fost a lor,
cea-l'alta jum6tate de sat, ci
au venit ei inaintea domniei
mele la divan, de au prquit
eT cu domnia mea, de au res-
cumparat acésta mo0e ce s'a
zis maT sus, acésta 1/2 de sat
de catre domnia mea cu H 50
de galbeni, bani gata, ca
fie t6ta Tno0a, la mana lor,
www.dacoromanica.ro
332
satul deplin, cum au fost
mal inainte vreme, i Inca dup6
aceia s'au sculat ni§te feciori
aT lui Manole logofatul, anume
Radu i ginerile lui Man ole
logofatu, anume Stan §i jupa-
nésa lui Tudora de s'au plans
cum ca au perdut mo0a lor
din Ploesci, pentru acésta mo-
0e ce s'a zis mai sus de la
Baicoiu. ApoT Pavel 0 Gavril
Bustea, ei iar4i au facut
arza.mant de s'a impacat i cu
Radu i cu Stan 0 cu jupa-
nésa luï Tudora, de le-au dat
lor asprii (4000) gata la mana
lor, inaintea jupanului Anto-
nie, Biv Ispravnic, ca sa nu
aiba, ei nici o parä de aci ina-
inte. Drept aceia am dat
domnia mea cestor mo§nenT,
lui Pavel 0 Busti i lui Ga-
vril, ca sa fie lor mo0a ce s'a
zis mal sus de bastina i oham-
nic, lor i feciorilor lor, ne-
potilor i stranepotilor, 0 de
nimenea sa nu se clatésca,
dupa zisa domniei mele. Inca
blestem am pus domnia
mea, dupa petrecerea domniei
mele, cui va incredinta D-la
D-sleu a fi domn Orei Roma-
nesci, au din fiii domniei mele,
au din neamul domnieT mele,
sau pentru p6catele n6stre, din
alt neam, de va cinsti i va
inscri 0. va intari acest chri-
333
soy al domnieï mele, pre acela
D-deu sa 1 cinstésca, aci intru
domnia luT si in veacul viitor
sufletul luT, iar de nu va cinsti
si nu va întäri acest chrisov,
si'l va calca va sparge,
pre acela D-deu uciga aid
Cu trupul i In vécul viitor
sufletul luT i sa. fie qProclet
afurisit de stapanul D-1 D-deu
mantuitorul nostru Isus Cris-
tos si de 318 sf. ParinV de la
Nicea i sa aibä parte cu luda
Arie la un loc. Eata dar
martorT am pus domnia mea
pe jupan Enache vel ban de
la Craiova, i jupan Gheorghe
vel vornic, i jupan Leca vel
spatar, i jupan Man°'ache vel
Stolnic, i Bratul vel comis, i
Lupu vel Paha.rnic, i jupan
Bernad vel Postelnic, i in-
sumT domnia mea am issi-am
scris. Eu Neagoe logof. am
scris in orasul Targoviste. Iu-
nie 26 7123_1615.
5508 Creditul
rural cartonul 12 Mosia Baicoi,
fila 2.
Indata ce orasul Ploesd, a
devenit prin acest schinlb, pro-
prletate domnésca, a trecut la
domniT urmatorY ca un dome-
niu al corema i ded dispu-
nea domnitorul dup. plac. Si
fiind-ca era nesiguran0 in pri-
virqa proprietaeT, domnitoriI
www.dacoromanica.ro
133
trebuiau sa reinoiasca hris6-
vele cele vechï, asa vedem ca
Duca Voda reinoesce hrisovul
moiei Baicoiu. Eata coprinsul
hrisovulul :
Cu mila luT D-deu, NoY Duca
Voevod i domn a t6ta. Ora
Roma., dat'am domnia mea
acésta pOrlinCA a domnieY mele
slugilor DomnieY mele, Baicu-
luï, postelnicesculul, feceorul
Rani, nepotul Busti i luT Stan
mazAlul, feceorul luY Vintild,
nepotul luI Pavel si RaduluY
feceorul luI Stan , nepotul
luY Gabril, mosneniT satuluY
Baicoiu, o sud Prahova, cu
fra# i cetgeI lor i Cu feceo-
ril lor, cAV D,deu le va da sa
le fie lor ocina insas In Bai-
coiu, msa 00, partea feceori-
lor luï Manole logof., anume
Radu si ginerile lui Manole
logof. anume Stan i a jupa-
neseI Tudora, fata luT Manole
logof., din câmp, din padure,
din apa, din sedutul satuluT,
de preste tot hotatul l cu tot
venitul verel cAt se va alege,
pentru ea acésta ocina fostau
a lor, inta mal dinainte vreme,
batrana i drépta Mosie de la
parin0 lor, insa 1/2 de sat din
Baicoit a fast de bastina a
mosnenilor din Baicoiti lar alta
l/2 de sat a fost pe séma dom-
nésca, care a au fast camperat
S14P
re`posatul Voevod, iar
de la mosneniï din Bdicoid,
iar apoI niste boerI anume
Manole logofdtul, cu nepotul
sèu iar Man ole logofdt, eï au
fost fdcut o carte luY Mihaid
Voevod, cum c`a au schimbat
cm iIIiIiaiii (Viteazu) Voevod
de. au dat alte mosit ale lor
la PloeftY, a 6 parte pentru 1/2
de sat din Bdicoiti ; iar dupd
aceia cand au fost in qi-
lele RaduluI Voevod, feceorul
MihneY Voevod, nu s'a aflat
acea carte a luï. Mihaid Voe-
vod, de schimb, dréptd, cd n'au
fost isedlitä cu mana luT, ci iar
au luat Radu Voevod acéstd
1/2 de sat din Bdicoiti, pe sé-
ma domnésc i apoï mosneni
din Bdicoid, neindurandu-se de
acéstd mosie, au fost mers de
s'au tocmit cu Radu Voevod,
de au cump6rat ac. 1/2 de sat
drept H (50) si au r'émas tot
satul pe deplin pe seama lor,
cum au fost i mal dinainte
vreme. Inteaceia s'ati fost scu-
lat feceoril lui Manole logof.
anume Radu si Stan ginerile
lui Manole logof. si jupanésa
Tudora, fata luI Manole logof.,
de s'au pláns cum cd le-a pe-
rit ocina lor din PloescY pentru
acéstd. ocind. din Bdicoiu. Ded
mosneniY din Baicoit, au fost
tacut tocinéla de s'au imp4cat
www.dacoromanica.ro
cu Radu i cu Stan si cu ju-
panésa Tudora, de le-au dat
34
lor aspri (4000) ca sä nu
maY aibd niel o pricin i nieï
o pArd ; precum scrie in hri-
sovul RaduluT Voevod, feceo-
rul lui Mihaid Voev., nepotul
lul Alex. Voev., de cand
fost cursul anilor 7123 si tot
au tinut pdrinti lar acéstd mo-
sie cu bund pace. Ear dupd
aceia, cd.nd au fost in dilele
r'éposatuluT Alateid Voevod
iar jup:anésa Tudora, fata luI
Manole logof. din nainte iau
fost inchinat ac. mosie si la
mdndstirea Brebu si ne fiind
stAtAtóre cand au fost in gi-
lele lui Const. Voevod, iar o au
fost inchinat si la mands. Mdr-
ginerg, i dupd aceia au fost
facut schimb mAndstirea Mar-
gineni cu boerime domnieY
mele P5.rvu vel logof. de au
dat Pârvu logof. altd mosie
MAnastireY Marginedi si au luat
pe acéstd mosie din Bdicoiu,
partea RaduluT si a jupaneseT
Tudora, feceori lui Manole lo-
gof. Ear când au fost acum,
venitau Blaicu §i Stan §i Radu
ceT-l'altT, cetasI aï lor, mos-
neni satuluY Bicoiti, Cu jalbd
falsd domnieI mele de sau in-
trebat cu boernicul domnid
mele Parvu vel logofdt in
divan, plangandu.se molneni
335
satulnY Baiciu de dreptate ;
iar PArvu logof. au scos un
zapis al mänästirel Margi-
neni qic'ènd cum ca au fost
luat ac. parte de mosie ce
scrie maI sus, de la manästirea
cu schimbul. Intr'acea domnia
mea am cautat si am ju-
decat impreuna cu to0' cin-
st4i dregatoriI domniel mele
pre dreptate si bine am ade-
varat domnia mea, cum ca
au fost ac. mosie impresu-
rata, ara de dreptate si nu
sa fost cazut jupaneseI Tu-
dora sa inchine la manast.
mosia care n'a fost avut, ci
au tost inchinat t'ara de lucru
si Para nid o dreptate. Drept
aceia am dat domnia mea
VlaiculuT Postelnicul si luT
Stan mazalu si RaduluT cu
frapT i cetasiT lor mosneniT
satuluY Baicoiu, ca sa-sT fie ac.
mosie, partea RaduluI si a ju-
paneseT Tudora, feceoriT lul,
Manole logof., cu huna pace,
precum o au fost inut i maT
dinainte vreme parin0 lar,
sa le fie mosie ohamnica
statat6re lor i feciorilor in
ved. Pentru-ca au femas Par-
vul logof. de judecata dinain-
tea domnieT mele, din divan,
s. n'aiba nid o treaba cu ac...
parte de mosie din Baicoiu si
sA-7i mute el cu manástirea
www.dacoromanica.ro
335
Margineni cum va sti. (Aci e
1/2 rand slavoneste). Eata
märturiI am pus domnia mea :
Pan Radu Nasturel vel ban,
i Pan Radu Crqulescu vel
vornic, i Pan Sarban Canta-
cuzino vel logof., i Pan Val-
cul vel vistier, i Pan Badea
Clucer, i Pan Lascarache vel
Postelnic, i Pan Vintila vel
Paharnic, i Pan Const. Can-
i Pan
tacuzino vel stolnic,
Barbul Milescu vel comis, i
Pan Dinu vel sluger, i Pan
Pana vel i Ispravnicul
Parvu vel logofat, si am scris
eu Mihaiu Cocorästi luna De-
c emb re 3 anul 5751604y-16 7 5.
(Copiat din fila No. 9 Docum.
Baicoiu, credit Rural).
Istoricul orafuluY. Prin fap-
tul ca pe locul unde asta-cp
se afia orasul PloescT, se 0-
sesc mal multe movile vechl 1)
fácute, dupä terte probabilita-
Ole de Dad, putem susOne cu
¿re-care siguranV., ca pe a-
cest loc, intre albiile riurilor
Teléjen i Prahova, a existat
inainte de epoca Romana, sate
locuite.
Numer6sele ruine vechl ce
se gasesc chiar alT, probéza
1) In carY se glisesc ose, objecte de
fier, etc,
336
existe%a unor asemenea sate.
Dintr'un document al
Petru VodA, nepotul luY Mir-
cea VodA, din anul 1567, se
verle ort, Petru VodA a intd-
rit logoatuluT Coresi cumpè-
rAtórea mosieY BArcAnescY si
5 rAz6re vie de la Avrut din
PloescY. Acésta ne autorisA sd
credem cA Ploesci s'a infiin-
Vit inainte de 400, fArA sd
ne putem da séma dacA exista
ca sat sau têrg. CA pe tim-
pul luY Mircea, Ploesci erau
un punct insemnat, ne dove-
desce faptul cA acest domn a
asedat aci un cApitAnat.
De la Mircea si pênA la
Mateiti Basarab, de cand ora-
sul PloescY a inceput sA se
desvolte si populeze, nu gA-
sim de cat documentul, care
mentionézti cd la 1599, ostasif
luY 1Viihaiti Y au depus jurA-
minttil de supunere, cand au
trecut in Transilvania 1), si Si-
naxarul bisericeT ,xsf. ApostolY
Petru si Pavel» care ne do-
vedesce cA la anul 1633, Ma-
teiti VodA Basarab a zidit a-
céstb. bisericA.
In timpul domnieT Fanario-
Vlor, Alessandru Ipsilante, cu
ocasiunea botezAreY until co-
pil al VorniculuY Moruzi, dA-
1) D-1 Y. A, Urechig,
www.dacoromanica.ro
I' 336
rui celdi botezat, si tatAluY s6u,
luY prin hrisov, orasul Ploesa
Moruzi devenind proprieta-
rul orasuluY in mod usurpAtor,
incepu a exersa drepturile séle
asupra Ploescenilor si coprinse
multe locurY in oras.
Pentru-cA orAseniT se revol-
taserA si nu voiau sA recunóscA
luT Moruzi dreptul de proprie-
tate, Ipsilante i a ehemat si
le-a Os ; Ar6t4i-mi cu ce drept
stApati4T mosia ?
PloesceniT nu puteau proba
stApanirea cu nimic, cdcY do-
cumentele erau la CorlAtescu,
care incetase din viétA, si nu
se maY gdsiau.
Ipsilante, prin faptul ca orA-
seniT nu puteau proba pose-
siunea terenuluY, iea arkArile
lor de false si confirma din
nou hrisovul de posesiune luY
Enache Moruzi.
IntamplAtor, orAseniT gAsesc
hrisovul de stApanire la Con-
stantin CorlAtescu ; vin din nou
la domnie, reclamA, si aratA
luY Ipsilante actele prin carY
'si reazimA drepturile.
Domnul, temOndu-se de vr'o
revoltA, opresce originalul si
dA orAsenilor o copie dupA
hrisoV, cam in acest fel : «In-
vrednicindu-mè Dumnedeu cu
domnia ValahieT si viind in
Ora, am g4sit pe lopfaul
337
Enache Moruzi sêrman. Pen-
tru-ca se afia impovarat cu
grea familie si fail mijlóce,
desi prin alt act de danie I
am daruit mosia Ploescilor si
re'rgsorul, am hotarit ca nicT
Moruzi sa nu fie lipsit de
darul domnesc, nicT oraseniT
sa nu-0 piérda dreptul lor stra-
mosesc, decT Moruzi sa sta.-
panésca satul Tèrgsor cu mo-
sia, iar oraseniT PloescenT sa
stapânésca orasul cu locurile
despre Tèrgsor, pêna in dru-
mul DomnisoruluT, si daca din
orasenT vor ara pe mosia Têrg-
sor, sa platésca, adica sa dea
numaT dijma, si daca vitele
le vor pasce pe mosia Têrg-
§or, sa platésca de vita cate
4 parale Terbarit». . domnésca, sloboda, la 16.1 1775
Hrisovul modificat mal a-
daogn. : «Moruzi sa stapanésca
In coprinsul orasuluT Ploescl
numaT treI locurT infundate :
urarl pe care 0 facuse case,
aprópe de pâraiasul Dambu,
suburbia sf. Nicolae Nou, al-
tul in suburbia PrecesteT, pe
care la 1864 s'a cladit liceul,
cump6rat de la Barcanésca,
mostenitórea Moruzilor, si al
treilea in suburbia sf. VinerT,
cump6rat tot de la Barcanésca
de fra%iT Radovid, pe care s'a
cladit.«Hotel Europa».
Moruzi, nernu4umit cu ho-
www.dacoromanica.ro
P 337
tarlrea luI Ipsilante, In timpul
domnieT luT Caragea, chiamd
iar'asT pe ora§enT in judecata
si acesta da luT Moruzi pose-
siunea orasuluT. El reclamara
succesoruluT acestuia, adica luT
Mihail u0, si acesta in loc
sa faca dreptate Ploescenilor,
da la mana luT Moruzi, urm6-
torul hrisov :
«Dat-am Domnia mea acest
domnesc al nostru hrisov dum-
né-luT Cinstit si credincios bo-
ierul DomnieT mele Enache
Moruzi vel vornic, ca sa aiba
a - ,inea si stapani tóta mosia
Ploesci sud Prahova, cu ora-
sul PloescI si cu rèrgsorul si
cu satele de afard din camp,
pentru-ca acéstd mosie fiind
domnia fratele Domnul
Alessandru Ipsilante : ... pen-
tru slujba 0 pentru datoria ru-
denieT au fost daruit'o dum-
néluI mal sus numituluT boier
prin chrisov, atat mosia cu
tot hotarul cAt si orasul Plo-
escI, ca sa ja venitul lor a-
dica dijma, clacd, de la toti
ceT eslOtorT acolo, afara numaT
din treT neamurT de 6menT, ce
se numesc RosiT, CalarasiT si
CamarasiT, carT au avut sine-
turT domnesd vechT, cu prile-
git a se hr4ni pe acésta mo-
lie»,
22
338
Moruzi, spre a fi pe viitor
mal sigur de posesiune, in-
tervine pe langd Voevodul
Mihail u%u, i acesta insAr-
cinézA pe ispravnicul de Pra-
hova Clucerul Al. Cocordscu
0 pe §Atrarul Antonie Fotino,
sA-Ï hotArascA mo0a, dand ur-
metorul Pitac 1) :
«I .... Vlas. Credincios bo-
erul Domnieï mele, Antonie
Fotino, biv vel SAtrar 0. Ales-
sandru Cocordscu, biv-vel clu-
cer Zaarie, Ispravnicilor ot sud
Prahova senAtate, v facem in
scire cd Dumné-luT cinstit
credincios boerul Domniei-mele
Enache Moruzi vol vornic, ne-a
aretat cA mo0a Dumnéluï Plo-
escl sa impres6rA de catre ve-
ciniT imprejuratI i ceru pe
D-V6strA boerI hotarnid, cä
dupd scrisorile d-lul sä indrep-
tap.' hotarele, 0 de va fi tre-
buintA sä i trag-e0 mo0a Cu
portArelul rinduit, dupA obi-
ceit. ; ded, dupd a d-sale ce-
rere, iatd ye ddruim Domnia
mea §i ye poruncim, primind
porunca acésta, cu sluga Dom-
niel mele portArel, sA mergeV
in fala loculuY, unde fa-ta fiind
atilt vechiltil D-luT vel vornic
veciniY imprejurap i dupe
1) Istoria R.opoilmlor de D-1 V. A.
Urechig, Tom. I, pag. 489,
www.dacoromanica.ro
338
alte dove4 cum 0 dupd stA-
panirea veche sA indreptatT
hotarele, iar de va fi trebuin0
a se trage mosia sA o 0 tra-
gel obiceit pe trel lo-
curl 0 facend o masa sd ale-
gel drépta mo0a vel
vornic, dupA sineturile i dupa
stdpkilrea veche ce va avea,
farA de napdstuire la vre-o
parte, i de vor remânea o-
dihniV cu toii, sa puneV
pietre, i dandu-T carte de ho-
tArnicie ca sA scie dumnéluY
pe unde sA stapanésca mo0a
alésd §i fard de pricinA, lar
de nu se vor odihni, pietre
sau semne sd, nu puneV, ci
de alegerea ce veV face 0
in ce chip veV dovedi sA insci-
irqatY domniel" mele, trimiOnd
0 pe coi neodihnitY aid, ca
sä se judeceo. 1785 Aug. 3.
Ord§eniI PloescenI, vedend
ca nu mal gAsesc dreptate, se
supun hrisovuluT §i actuIuT
de hotArnicie, fa..cut in fav6rea
luI Moruzi, pena la suirea pe
tron a luT Nicolae Mavrogheni.
O data cu venirea acestuia
pe tronul -Ord, ordrniI por-
nesc din nou jalbd. la Bucu-
resd, §i acesta, dupA ce le
ascultA cu multA bAgare de
sémA plangerea lor, vedend
drépta lor cerere, Ii liberéza
din mainele lul Moruzi, i I
339
declarb. sloboc)T cum au fost
tot-deuna.
Slobocp au fost ord§eniT
pênd la suirea pe tron a luT A-
lessandru Const. Moruzi, ctu-id
din nou se ivesce certurT §i
Enache Moruzi recapad din
nou stdpanirea asupra ora§u-
ha, prin urnatitorul hrisov:
«A§a dar, pliroforisindu-ne
Domnia mea cd, ca un lucru
slobod Domnesc, au putut §i
au avut volnicie, numitul fra-
tele Domn Alessandru Vodd
Ipsilante a hdrdzi uncle au
fost buna voirqa DomnieT Séle,
care har .ce s'au fAcut o datä
cu drept cuvint al volnicieT
ce au avut, neputênd ceï din
urmd a-1 anerisi fdrd pricind
vrednicd §i incd intdrindu-1
In urmd rtiposatul NicolaeVocld.
Caragea, cum §i Domnia sa
Mihai-d Vocld SuÇu, intru a-
mé'ndou'e" domniile, n'am putut
Domnia mea acum cu cuvin-
tul drept a strica patru hri-
s6ve a treT fraV DomnT, ci
am intdrit §i Domnia mea acel
dupd cuviin0 har §i stdpAni-
rea Dumnélui VorniculuT atat
pe ora § cat §i pe mo§ie §i pe
satele celea ce se afld pe
clansa, spre a fi desdvir§it
stdpan, luand de la toVi
dijma , clac, dup4
www.dacoromanica.ro
339
a§ec,lamêntul ce va face dum-
néluT i am dat la
mAna DumnéluT hrisovul Dom-
nieT mele pen tru stdpttnirea
volnicia DumnéluT cinstitulul
§i credincios boerul DomnieT
mele Enache Moruzi, vel vor-
nic de - éra de sus, nu numaT
pe mo§ie, ci §i pe ora§ul Plo-
escT, ca intru t6te §i intocmaT
sd urmeze cu staptinirea dupd
acele hrisóve ale fra.Olor Domni
de maT inainte, §i st aibd t6te
veniturile §i folosurile pe de-
plin, precum s'au intocmit §i
s'au hotdrit de Domnia lor
de noT, cdreia hotttrirT porun-
cim Domnia mea §i Ispravni-
cilor ot Prahova sd supuie pe
PloescenT §i Para de voia ion
a fi urmOtori, citind hrisovul
DomnieT mete in auc,lul tutu-
lor de ob§te la ora, spre a
irqelege, ca sd scie hotdrirea,
§i spre a se astAmpdra prici-
nuitorii de jelbI i am estecd-
tuff
A§i§derea sd aibd volnicie
a face pe acéstd mal sus mo-
ie a Dumisale têrg in fie-care
an o datd, la 23 çlile ale luneT
Aprilie, in qiva sfintuluT Gheor-
ghe, care té'rg sd Oe o st..-Ipt6-
miind. de rind, §i la acest térg
sd nu se amestece nicl isprav-
nicif, nicT vame§if, nicTaiçi
címenI DomnescI intru
3 40
ci sd aibd D-luT a lua vama
cea obisnuitd si cele-l'alte obi-
ceiurT la têrgul acesta, cum se
ieau si la alto asemenea têr-
gurT
«Deosebit de acésta mal in-
tdrim Domnia mea printr'acest
Domnescul nostru hrisov, da-
rul ce a mal: avut DumnéluT,
prin dou6 cdtlY ale Dumisale
fratele Mihaiti Vocid Stgul, de
la antêia domnie, 0 prin hri-
sovul tot al dumisale de al
doilea Domnie , pentru t6td
vdtdlia -tiganilor Domnesd ce
se afid la PloescY in sud Pra-
hova, ca g:-/ -fie DumnéluT dd.-
cutT ca un dar dupd dreptate
si dupd cuviiniid, ca sd-I aibd
a-T tinea si a-i stdpani pre el,
nevestele Ion, copiiT lor, a-tat
Dumnéluï, coconiT Dumisale si
tot neamul dumnéluT cu bund
pace si nestramutaV, si cand
dinteacéstd vadsie de tiganT
ce se aratd mal sus se va In-
têmpla a lua cu cununie 0-
gan pre . iganca sau tigancd
pre . igan din altT tiganT Dom-
nesa sti. rèmaie E,i aceia iardsT
DumnéluT, fdrd a i se cere
schimb de nimenea, pentru-ca
asa se coprinde 0 in cArtile
frateluT Mihaiti Vodd de mal
'nainte, ce le are dumnéluT,
etc
i s'a Kris lirisovul acesta
www.dacoromanica.ro
P 340
aid in orasul scaunuluT Dom-
nieT mele, Bucurescï, la anul
de la nascerea DomnuluT Dum-
nedeu si mantuitorul nostru
Is. Hr. 1793, Maiu 24, de Par-
tenie Monahul.
Ipsilante, in a doua domnie,
Cand mostenitoriT luT Moruzi i
au cerut confirmarea posesiu-
neY orasuluT PloescT, a chemat
inaintea divauuluT atat pe mos-
tenitoriT lul Moruzi cat si pe
PloescenT si dup6 ce T-au ju-
decat, a dat la mana ordse-
nilor urm6torul document : 1)
oDat-am domnescul nostru
hrisov tutulor ordsenilor din
orasul PloescT, jud. Prahova,
ca sd aiba mild si privilegiu
acela ce l-au fost avut din ve-
chime spre a se hrdni, adica
numitul oras cu slobozenie in-
tru t6te fard ele a fi opriV si
nesupèraV cu cerere de havaet
pentru prdvdliile alisverisuluT
ce face sau de claca pentru
casele ce au in oras, pentru- -
ca, la venirea Domniei mele
In Domnia d'antéiti, afe'tandu-
se domniT reposap : Biv vel
Ban Enache Moruzu cum ca
mosia PloescT si orasul dim-
preun A sunt slobode Domnesa
facêndu-ne rug-Aciune sa-1 ha-
rdzim pe dumnéluT cu acéstd
1) Atlat IA arliiva prinilirid locate.
3'11
mo§ie i Cu orapl,.dimpreuna
cu un loc slobod domnesc,
and nearètându-ne or4eniI
atund vre-un sinet domnesc ve-
chit pentru vre-un privilegiu
al lor de a avea asupra ora§uluT
ace.quia, am fost dat Domnia
mea cu slobozenie i cu vol-
nicia aceia ce au DomniT asu-
pra lucrurilor DomnescT slo-
bode, numita mo§ie cu ora§ul
dimpreuna d-luT numituluT bo-
ier intru stapanire, iar dupd
aceia n urma venind ora§eniT
cu jaiba la Domnia mea §i a-
ratandu-ne privilegiul lor ve-
chit. etc stramutandu-
ne hotararea nóstra d'Antait,
care facusem pana a nu vedea
acele sineturI, am lasat ora§ul
iaräÏ slobod pe séma orar-
nilor, dupa cum au fost din
vechime, dar nicT pe dumnéluT
numitul boier nu l'am lasat ne-
impart4it de haru acela ce am
apucat o data de am facut, ci
i-am lasat dumnéluT din afara o-
ra§uluT intru stapilnire, Cu sa-
tele ce vor fi pe clansa, ».
Urma§iT luT Moruzi, cred.an-
du-se pe deplin stapanT pe
m4a §i orapl PloescT, nu
perdeat nid o ocasiune sa nu
reclame posesia.
.tka, la a. 18o6, and téra
era ocupata i administrata de
Ru0 ; a§a la 1812, in timpul
www.dacoromanica.ro
p 341
domnieT luT Caragea, care a
judecat procesul §i a hotarit
ca PloesceniT sa aiba stapani-
rea lor neclintita. La 1828,
mo§tenitoriT luT Moruzi au dat
jaiba i luT Kiseleff, ,care a
Indreptat'o catre logofetia cea
mare. Alessandru Filipescu ,
Mare Logofat, raportéza luT
Kiseleff cä r6u Alessandru Ip-
silante, fiind domn, a daruit
luT Moruzi acoja ce nu-T apar-
tinea. Kiseleff, nevoind sa se
angajeze lute() afacere ce nu-T
era de competinta, a pus pe
jaiba resolutia : se infati-
§eze DomnuluT ce se va numi
in urma».
La 1846, Bibescu-Vocla vi-
sitand orapl PloescT, a dispus
sa se faca hotarnicia ormuluT,
ce s'a terminat sub domnia luT
Stirbel Vocla.
Pofiula(iitnea. Acum 70 anT,
ora§ul PloescT avea aspectul
unuT mic orarl §i era putin
populat. Crescerea cea repede
a populatiunel" in a§a scurt
timp se datoresce, cred, ele-
mentelor streine. aglomerate
aci, i maT ales elementulut
Bulgar, venit in Ploesd intre
1828-1830, dupa resbelul Ruso-
Turc, element ce s'a contopit
mal tarzit cu cel Rotnânesc.1)
VegY Dâmbu,
342 P 342

Dupa statisticile ce se ti- dtnd se facu ultimul recensi-

neau pe vreinT, orasul PloescI meut, populatiunea se cifréza.
avea la 1865, 26.468 loc. ; la la 35.000 locuitorY.
1872, 32.335; la 1879, 31.063 Dupa statistica anuluY 18go,
loc. (mal putin ca In 1872); la miscarea populatiuneY orasulta
1885, 33.000 loc., si In 1889, Ploescï, este urmOt6rea

Nascen dupd sex fi s'are civila

LegitimY Naturali
______ -------------
GrIlsitY NascerY. indotte
B. I F. I Total B. F. I Total B. I F. Total B. F. I Total

668 6001 1268 28 38 66 7 9 16 23 25 48

Nascen daj5(1 rekeriuize fi trotec(iune

,..1
Cd Cd
-6 C.1
O)
g
0 4-, C.:
P 4-.
,
-4- ,
O ^t1 O 6 . +1 C.
o
5 P .:
.2
1--t . 1 1:4 0=1 P (..'5' H

1194 50 8 98 1350 1346 I 2 I 1350

Casdlorip clupt eta&

Blir b a t Femcï
Aun' 58-25 Peste 15-58
25-35 35-45 45-60 18-25 2 5-35 35-45 45-60
ans bo al afli

1883 157 39 7 148 104 52

1887 86 155 34 9 140 99 31 10 5
1899 61 167 52 23 61 152 56 30

www.dacoromanica.ro
343 P 343

Casatorip 6(154 stare civild

F1lic2 FliichY
Anii.
cu fete cu v:Iduve
VhduvY
co fete
171iduN Y
cu 1'11.31:Eve
Total

1883 258 18 24 13 313

1887 236 15 18 16 285
1890 236 16 31 20 303

Ca satorip dufili Instruc(ic

Aral' k
BAr 1.) a t-Y F erne)."
cu carte flirli ,carte cu carte fiír1i. carte

1883 164 149 89 224

1887 169 116 9' 194
189o, .180 123 III 192

Morp ditfili sex fi stare civild

...... ...............................''IMMMI
,NecununatY Cununati VilduvY Stare civ. necun. Total
B. F. I Tot. B. F. Tot. B. 1. Tot. B. F, Tot. B. F. Tot,

406 315 721 145 1°6 251 73 I15 188 - 624 536 1160
I

llior(i" dupd religiune

, OrtodoxY Colonel' ProtestantY Isdraeliff T o t al

1065 42 6 47 1160

www.dacoromanica.ro
344
fi stradele oratula.
Ca'ile
Orasul PloescI este taiat in
diferite directiunT de 240 strade,
din car): cele ma:I principale
pléca din centru spre bariere,
taiate de alte strade ce unesce
mahalalele din centru sau stra-
dele principale.
Calea Cdnifinid plécO, din
piéta Legumelor, merge in li-
nie drépta pêna la bariera,
de unde incepe sos. nat. Plo-
escY-Predeal.
('alea TérgovitteY, incepe din
strada CampineY , capul de
Nord al pieteY Legumelor,
merge in directia de V. N.
pêna la bariera, unde se léga
Cu sos. judeteana spre Targo-
viste.
Strada TergtoruluY incepe
din piéta legumelor, merge in
directia de V. si se termina
la bariera Têrgsorul,
Strada Villenflor pléca din
piéta OboruluY, apuca direc-
Oa de N. si E. si se termina
la bariera Valenilor, de unde
incepe soseaua.
Strada Postd' merge spre
E. si se termina la bariera
Bucov, de unde incepe so-
seaua ce duce spre comuna
Bucov.
Calea Mihazil Bravul incepe
din centru, apuca spre E. lasa
In stanga bisericile Precista,
www.dacoromanica.ro
,1' 344
sf. Nicolae Vechn't i se ter-
mina la bariera Gogó.te sau
Zahanaua -veche.
Calea Buna-Vestire incepe
din centru, apuca spre E. si se
termina' la bariera Rifovulul.
Calea Bucuresd" incepe din
centru, merge spre S. prin
fata bisericeT Sf. Pantelimon,
Sf. Saya, si se termina la ba-
riera Bucurese.
Bulevardul, incepe din gara
si se termina, in piéta Fruc-
telor.
Calea Oilor incepe din strada
Campinet se lasa spre Sud si
Est si merge da bariera Bucov.
Mara de aceste strade mal
sunt si. altele, carI taie pe a-
cestea ; cele mal principale
sunt :
Strada Liceula pe care se
afla si cladirea liceuluï, sf.
«Petru si Pavel».
Strada Lifisca)d pavata cu
piétra cubica, Cu bogate pra-
valiI.
Strada Unird, pavatä tot
cu piétra cubica.
Stradele Brasoveni, Roma-
na, JustitieT, Regala, Plae-
silor, Golescu, Rosetti, Bra-
tianu, etc.
T6te stradele orasuluY au o
lungime de wo k. m. si o su-
prafata de 700.000 m. p. Cea
mal mare parte a stradelor e
345
nepavat6.. (Iosif Jonescu Ju-
nior).
Barierile. OralulPloesd este
inconjurat .de jur imprejur cu
un vant adanc. Barierile ora-
vnluT sunt : Campina,
GAgeni i VAleni, ce duc vpre
N.; Bucovul, Gog-6sa i PA-
tulele spre E.; Rifovul i Bu-
curesci spre S.; Rudul, Ur-
govivtea i Têrgvorul spre V.
Cea maT principaili, e gara
drumulta de fier.
Pie/ele orafulu% sunt :
Pi éla Legumelor, unde in
t6te dilele se glsesc zarzava-
turT i lapturT, unde sunt
avedate mAcelariile i .brut6-
ride.
Pi ("fa UnireY formézA un cen-
tru inconjurat de case fru-
móse prtivtiliT galante. .Aci
s'a ridicat statua Libertatil.
Pi/fa Fructekr, unde se -vind
pórne.
Pi qa-Oborul cea maT mare
dintre táte, unde se face un
.mare targ Lunea vi Maqea,
in fie-care s6pt6manN., unde se
vind lemne de oonstruqie
producte, var, 61e, sare
vite.
Pi /fa Cuza, cea maT micA,
insemnatà mal .mult pentru
numele su. (I. Ionescu Ju-
nior).
www.dacoromanica.ro
p 345
Serviciza sz:voante% publice
se conduce de un politaitl, a-
jutat de 5 comisan, 8 sub-co-
misan, i comandant .al jan-
darmilor, etc. Statul cheltu-
esce cu intretinerea ,politieT
din Ploesd i 5.000 leT anual
comuna 79,360 leY.
Ca s6. se .0tä inlesni la
trebuintd totT orAveniI de aju-
torul acestor slujbavI 'a "irri-
pArOt intreg oravul in patru
OrtY, numite colorT, avênd
'fie-care col6re in ,capul sèu
cate un comisar vi sub.aomi-
sar. Cele patru ,colorT sunt :
Coldrea Rofie care incepe
din .centrill oravuluT vi se in-
-tinde spre E. panA la apa
DamlniluT, iar spre S. vi V.
TiênA la lbariera Rudulut Ea
e compusl din Osse mahalale :
Maica 'Precista, Buna Vestire,
sf. Duniitru, sf. sPantelimon,
sf. 'Saya si st. Filoftea.
Coldrea Albastrit incepe din
centru, intinendu-se din piéta
Legumelor, spre V. intre ba-
fiera RuduluT i Targovivtd,
coprinend vése mahalale : Sf.
ImptsraV, Sf.Gheorghe-Vechiti,
Sf. Voevoip, Sf. Haralambie,
Sf, Atanasie i St. Ecaterina.
Colo'rea Verde, incepe din
centru vi se intinde spre E.
intre batierile Vnienilor, G-o-
346
góse , Zahanaua Vethe , Cu
§6pte mahalale Sf. Virieff,
Sf, . Stefon5.'Sf. Gheorghe-Nou,
Nicalae Vechitl, Sf.
ApostolY i Sf. Nicolae Nou.
Coldrca .Gidbetzei incepe din
obott intinOndu.:se spre N. in-
tre bariera Têrg-oviteT §i ba-
Hera Valeni de Munte, Cu
patru mahalale Sf. 16n, Sf.
Spiridon, Sf. V.asile i Sf.
Treime.
Instrztqiunea Daca
inainte de a. 1776 a existat
scóla publica in PloescI,
nu putem afirma cu siguranta.
Se p6te ca chiar Mateal Ba-
sarab, zidind biseriea. ,sfintiT
Apostoli, sa fi orinduit a se
face lectlunI in tinda ei, dupt
obiceitI, insa v'rnn hrisov la-
mum nu exista de cast acela
al lITY Alessandru Ipsilante,
pin care se deschide in Plo-
escl prima sc6la Domn6sca,
cu dttScalul Barbu.
DecY, cu sigurantä nu se
scie de cat ca. la anul 1776,
s'a Infiintat scola domnésct
de la PloeSci, unde se scie
existau scóle private Roma-
nesa (Jnul din dascall', anume
Dascalul Barbu, afland ca. Dom-
dtortil a ' hotarit sa se infiin-
teze scólt publica domnesca
pentr,u limbo Rornanésca in
www.dacoromanica.ro
346
Ploesa cere st fie recunos-
cuta scóla lui ca atare. Dom-
nitorul insarcineza pe Mitro-
polit sa cerceteze dospre sc61a
lui Barbu.
Xlitropolitul 'Inca din a. 1776
a dat informatiunY bune des-
pre acésta scóla, despre
pacitatea §i silinta dascaluluI
Barbu ; totusl' numai in 1777,
Aug-ust dupa o noua ana-
fora a MitropolituluT Grig-orie,
prin care ar6ta Domnitorulla,
ca clascalul.Barbu, se energhi-
sesce, adica 'in tot chipul se
silesce spre inv6tatura eopi-
ilor» dar ct nu póte trai
cu simbria de la parintil'
lor se aflt in scapAtacitine,
fiind om cu Copii i Mitropo-
litul propune ca, dupa eum
este scóla publiea la. Tkrg-o-
vi§te, Cu lefil de 5 talen T pe
luna, asemenea i PloesciT
fiind ora, ca Têrgovitea,
se dea lui Barbu ca.te 5 ta-
leri pe luna.
Domnitorul Aless. Ipsilante,
la 26 August 1777, aproba
propunerea Mitropolituln1
g-Orie al II7lea §i ast-fel, acum
123 ani în urmli, se deschide
in Ploesel prima sc616. dom-
n 6.sca ')
1) D-1 V. A. III-eel-6a ,Istoria Ro-
manilor».
347
La 1839, functiona ca pro-
fesor in Ploescl G. Malurénu
dind s'a cump6rat loc cu zi-
dire pentru sedla pUblicd. si
cand, cu veniturile ce ordseniT
au ingrijit a asigura acesteY
scoh, s'a mal adaop-,at un pro-
fesor pentru invOtaturY
inalte. (La 1842 era profesor
D-1 J. Gorjan, platit Cu 250
10Y lunar, in plus 120 leY lu-
nar cheltuelile sc6leY).
La 30 Martie 1843, Ploes-
ceniY cer DomnitoruluI sd le
dea din fondurile propril ale
sc6lel, profesorl de limba fra,n-
cesd. si grécd. Eforia se nallr-
,
ginesce a addogi, In Noem-
bre 1843, un al doilea profe-
sor de limba koman6sctt, la
clasa I si a-II, eta 200 leI
pe lurid.
La 1845 sra introdus la sd6la
din PloescY si Íimba Grecescd.
La 1847, conform cerereY
Ploesceriilcie de-a li se da in
locul limbeY g-recescY profesor
de limba Germand, Eforia a
numit la sc6la elementard. din
Ploescl, ca profesor de limba
Germand pe Nona, cu actul
urm(-1tor
«Potrivit cu nona organizatie
a scedelor publice, in urma in al-
tubi ofis al AIttrieT Sale Prea
InalpauluI Nostru Donan, Efo-
ria orinduesce pe d-ta, asoma-
www.dacoromanica.ro
347
nat cu art. i5o din regula-
mentul -sc6lelor; profesor de
Hilaba f-iermand. 'la sc6la ele-
menta.rd din Pl4scY, cu 16fd.
-de 250. lel pe luna, ocotitd
de la, i Octombre Viitoi si deo-
sebit ioo leY pe lund.. pentru
inchirierea inc-nperilor nlocuin-
tel d-tale.')
La I Tulle 1842 eran 'in Plo-
escl i6 scoll private, adicA
8 RomAnescI, 4 Grecescl,
Francesa', i Bulg-ard si 2 Evre-
..escY, carYse recnentau de '341
copiY, afarA de .sc6la nornialA,
la care urman 15S
La i Iulie '18413 eran :in P16-
0S0 22 scoll private, adicä 14
RomanescY, i Nemtéscd, 3 'E-
yree,8c1si 4 GrecdsCY, carI se
irecuentau de 44/6
de sedla normalA (clase lán_
castrice), la earY turrnau 229
scolarl.
In ceia ce priveSCe sce)lele
dcfete, ele existan inainte de
1846, platite tot din fondurY
particulare.2)
Treptat, maY ales de la
1864 4inc6ce, sd6leIe publice
imultit in AoescY, as'a
ali function&M 17- scoW pu-
') Ltoria scOlelor de, D-1 V. A. Urc-
chill, vol. 2,- pag. 317. in acest an O-
sito ca re isor s'colar la Prahova pc b-1
Treb. Laurian. 2) Ideal.
348
buce: c12 scolT primare (6 de
bAeVT, 6 de fete), un liceu, o
sc61á comercialá, o sc61ä de
meseriT, un externat secondar
de fete si o sc61A profesionala
de tete.
Cea mal veche sc61ä primará
e scóla cle bAe-V No. 1, care
s'a infiin%at la Septembre 1830-
'§i are localul s61.1 propriu, de
vechit.
La .1864, cu punerea in apli-
care a legeI InstrucViunei Pu-
blice, s'a infiir4at sc6la No. 2
de btieVT ; la i868 scóla No. 3;
la 48.76 scála No. 4; la 4879
scóla No. 5 si la 1888 scóla
,6.
Cea mal veche .sc611 de fete
este sc6la No. a, care s'a in-
Tán,Vat 4a 1854; la i866 scóla
No. 2 ; la 1867 scóla No.
4; la a868 sc6la No. 5 si la
1888 scóla No. 6.
Pe langá acestea mal func-
Vionézá in PloescY incti 6 sc6le
rurale , platite din fondurile
comuna
Invigitoilintal secador. Cea
d'Antat sc61A secondará ce s'a
infiin%at in .Ploescl este gim-
nasiul oPetre i Pavel» (1864),
transformat in liceu la 1878,
mal adáogIndu-i-se de la 1888
inc6ce i divisionarele trebuin-
ci6se.
Liceul are adT 23 profesorI
www.dacoromanica.ro
P 348
mal bine de 300 elevT. Pé'ná.
la 1890 se inscriseserá in a-
cest liceu 3550 elevT, absolvind
cursul a 4 clase gimnasiale 260
elevT, i intregul curs too.
Personalul costd pe stat leY
95.000 anual si 4266 leY mate-
rial, adicA 99.266 'lel anual.
&ola comercial (Str. Pen-
sionatuluT) s'a infiintat de co-
muná la a. 1881 si la 1890 a
fost luatá pe séma statuluï.
De la 1881-90 s'a frecuentat
de 35o elevT, obOnênd diplo-
ma 22, atará de 97, carl au
absolvit cursul.
In anul scolar 1891-92 s'a
frecuentat de 192 elevT (150
RomanY, 42 Evref).
Catedrele sunt in num6r de
13. ProfesoriI se pIátesc de
Ministerul AgricultureI si Do-
menielor.
Externotztl secazdar de fete
s'a infiin%at la 879 si se In-
treVinea din fondurile x<socie-
'ate pentru inv60tura popo-
raluT Romano sectia de Pra-
hoya '). De la 1888 s'a trecut
in sarcina statuluT.
Scóla are 5 clase, cu 12
'1) Acésai.societate a maT intretinut in
curs de ro anT Oi o sc611t normalri de
inv6tritorT, din care au e§it o multime de
absolventT, aslY invWtorT in jud. Pra-
huya, Muscel, Drunbovita, etc., care
s'a desfiintat din lips..1 de fondurt
349
catedre. P.entru anul scolar
1891-92 elevele se repartisau
ast-fel : 47 clasa I, 36 clasa II,
37 clasa III, 27 clasa IV, 20
clasa V.
Anual se cheltuesce de stat
Cu acésta sc611 38.75o la As-
ta.-1 se afla instalata in fru-
mosul séu local, construit de
stat.
Sedla 15rofesional4 de fele s'a
infiinOt de stat la 1885, a-
vnd 6 catedre. De la infiin-
%area O pêtia. la 1890 s'a fre-
cuentat de 188 eleve, iar pe
anul scolar 1891-92 numèrul
lor era de 39.
De la 1885-91 au olffinut
diploma 52 eleve. Cu filtre-
Onerea acestel' sc6le statul
cheltuesce anual 18.000 leT,
M'ara de china localuluT.
Pe ranga aceste sc6leIn' aT
funcOonéza In Ploesd 9 insti-
tute private.
Institutul P. Eliade , fon-
dat la a. 1848; institutul Pro-
fesorilor Asocia(1, fondat la
1891 ; institutul Familia, fon-
dat la 1875 ; institutul _Trina
Anffelescu, fondat la 1885 ; in-
stitutul Maria lonescu, fondat
la 1881; in stitutul D-relor Con-
stantinescu, infiitnat la 1887
institutul Efrosina Priboiii ,
fon dat in 1891 ( asIT desfi-
b4at).
www.dacoromanica.ro
I' 349
Institutul «Luca Moise» in-
stala i inteun edificiu fórte fru-
mos, s'a infiinlat de israelitul
Luca Moise,, si sé intreOne
din fondurile lasate de el in
acest scop.
Mal funcOonéza in PloeScI
o .,vcdki eatolial, -alipitb. pe
langa biserica catolica, si o
sala firotestanta mixta, ce se
intretine de comunitate.
Cultut. In orasul Ploesd
sunt 23 biserid crestine-orto-
doxe, divisate in 18 parohiT.
avênd si 5 filiale.
Dintre acestea, bisericile :
Sf. ApostolY, Sf. Filoftea si
Sf. Atanasie se intresin de
comuna. restul de enoriasT.
Pe ranga acestea maT sunt
2 bisericI eterodoxe (catolica
si luterana), un templu Sri
draelit si 5 sinagnY.
Intre bisericile din ora4
men%ionam :
Biserica sf. Ion Botezatorul
fondata la a. 1827 de orasenY,
pe locul unel alte bisericT de
lemn.
Biserica sf. Aposton Petru
si Pavel, zidita de Mateia
Voda Basarab, pe locul una
alte biserid de lemn. Vechia
biserica servia ca monastire,
de maicT. Facêndu-se aci nisce
sapatud S'4U 6.sit CararnicA
350 aso

purtand datele 1594 si 1535. t'rqine de comunitate , prin

Cele-l'alte biserict ale ora-
subrit sunt sf. Impbr4, sf.
Gheorghe vechit, sf. Voivoc,lt,
Buna-Vestire, sf.Vineri, MaiCa
Precista, sf. Nicolae non;' sf.
Nicolae vechit, sf.- lije, sf.
Vasile, sf. Spiriddn, G. Bol-
descu, sf. Stefan, sf. Pante-
limon, sf. Sava, sf. Filoftea,
sf. Treime, sf. Haralambie, sf.
Ecaterina, sf. Dumitru si sf.
Atanasie.
Pe lâxtga biserica catolica,
care e situata pe' strada 'Stefan
cel mare, este alipita si o sc616
confesionala.
Biserica Evangelica se
contribuOunt.
Veniturile comuna. Venitul
ordinar al orasulut, pe anul fi-
nanciar 1893-94 este de let
653.700 venitul extra-ordi-
nar de let 123.616,82 ; in total
let 777.316,82.
In acésta suma se coprinde
cet 100.000 lei, imprumutul
ce s'a votat de consiliu a se
face, pentru plata unor imo-
bile ce se expropriaza pe Bu-
levard, pentru alimentarea fon-
dului serviciulut de maturat
curatiit si pentru subvei-qiona-
rea bugetulut drumurilor.

Veniturile ordinare coprind LE B.

Axizele i taxele dupa legea maximulut. 502.100

Imposite directe . 30.800
82.000
Veniturt diverse . 38.80o
Veniturt extra-ordinare 123.616 82
777.316 82
Chelluelile represinta suma de let 746-495.
-CheltueU ordinare LEY B.

Administra0a centrala 65.415

Serviciul casieriet. 26.070
Serviciul staret civile 6.850
Serviciul tehnic . 27.140
Serviciul mdturatulut s.1 cur6.0tului. 89.060
De reportat 214,535

www.dacoromanica.ro
351 351

LEÏ B.

Report.
Serviciul verificAreY mèsurilor metrice
Serviciul sanitar .
.
214.535

28.280 -
-
Spitalul comunel. 18.040 -
Serviciul cimitirelor 4.272 --
Serviciul biuroului de servitor): 11.400
Po14ia ad-tiv i garda de nópte 94.100
Instruqiunea publicA 9.940
Musica vocalA . 7.680
Serviciul contencios 4.100
Iluminatul orasuluI 52.200
reparaVY 3-5.08o
Subven0Y i ajutóre 82.221
Cheltuelf diverse . 32.967

extra-ordinare

Imbundtgir): 133.300
Deschidere de credite . 15.000
746.495
Escedent . 30.821 82
777.316 82

Bugetul drunturilor pe ace- indtate, si care lute() vreme

lasY exerc4iu are la veniturI
suma de lei 86.000 si la chel-
tuelY 85.5oo leY, in plus 500
1-i fond pentru deschiderT de
credite suplimentare si extra-
ordinare.
Industria. Din punctul de
vedere industrial orasul Plo-
esci sta ast-fel : Tab4c4ria, alta
data renumit4 in - 6r6.
cAquse din causa ailor ferate,
este represintatA airlY in Plo-
escï prin douè fabrie cu abur,
carY lucreaza piel fórte fine,
prin vechile stabilimente
primitive.
Bk`Cluiria, s'a stins cu desft-
vIrsire. Strada cojocarilor era
ocupatA altd data numai' de
cojocarY, carI fAceau un intins
i stre- comerciu cu blanile, industrie

www.dacoromanica.ro
352
proprie a lor. MI nu mal
sunt. Tot aceia§T s6rtá a avut'o
ceivafla. De unde altd datd
cavafil din Ploesd intretineau
relaOT Cu streindtatea, as11 a-
bia mal existd cdvdfie in Plo-
esd.
Boiangeria, de când cu im-
portarea cov6relor streine, cal-Y
au luat locul chilimurilor
veliqelor, a cdçlut cu desd-
vilr§ire. In casa Vèranuluï ro-
gojina a inlocuit scenIa. Bo-
iangeria mal e represintatá
acy prin 2-3 boiangiT, care
cu timpul vor dispare.
Tot in decadença e i cojo-
caria §i cismdria, gra0e con-
curenteT ce se face industria-
Olor Romana de streindtate.
In schimb, croitoria de lux
§i modele stau perfect de bine.
In ceia ce privesce indus-
tria alimentará, se afld, in Plo-
escl o mórd sistematicd de
fdind, pusa in mi§care prin
puterea vaporilor.
Caldartiria,. de cand vasele
de anilla au. fost inlocuite cu
cele de tud sa,u fier, a dat
de tot inapoT, Chiar tuciul
tdranulta (cdldarea de mdmd-
liga) este aqI in mare parte
inlocuit de nisce tinichele.
Ferdria §i rotdria subVre
apaqine esclusiv Ungurilor
NemVior,
www.dacoromanica.ro
352
Doglria, de cand viile s'au
filoxerat, a dat inapot Acéstd
industrie, ca §i rotária
paria, aparVine Românilor.
TiganiT sunt fabrican0 de
cdramilY ; p'alocurea §i Ro-
mAniT.
Nu lipsesc ora§uluT fabrieile
de sdpun §i lumindri, de cérá
§i de seu, §i fabricile pentru
rafinarea pdcureT i fabricare&
gazuluT.
Cam ast-tel stá industria
In Ploesd.
Pe rángd cele ardtate, in
PloescI mal sunt : o fabricd
de fringhiT, una de luminArT
de stearind, o fabricd de pungl
qProgresul», una de iao, una,
de flanele, douè pentru facut
ciorapY, una pentru torsul
neY i altele.
Comerciul se exercitd, in o-
ra § mal mult de streinl. Co-
merciiil de coloniale, We'uturT
spirtoase, bra§ovenie, lemná-
rie §i comerciul de fructe, a-
paqin numal Románilor, res-
tul : comerciul de haine, in-
cAlVdmintea, mdrump§urile, ar-
ticolele de mode, cereale, etc.
sunt in málnele streinilor, maf
ales in máinele ovreilor.
Serviciul Rutilar. Oraul are
treT spitale ;
353
Spitalul comunal, intretinut
de comuna, are 30 paturY, re-
servate mai mult femeilor bol-
nave de b6le sifilitice.
Spitalul Boldescu, infiinat
la a. 1837 de boerul Boldescu;
are 29 paturi, pentru ori-ce
bóle. AIÏ se administréza de
Eforia spitalelor civile din Bu-
curescI, care a construit
anul trecut un f6rte frumos
higienic local.
Aceste spitale au cite uu
medic primar §i unul secan-
dar, in plus restul persona-
lulul
Spitalul militar destinat pen-
tru bolnavil militarT, condus
de medid si farmaci§ff militart
Asisten-a medicald nu lip-
sesce bolnavilor s'éracY din o-
ra, dand comuna §i medica-
mente gratuite.
Personalul medical se com-
pune din 16 doctori in medi-
cina 1)§i 3 medid.' veterinarI,
In plus 2 subchirurgl, I o mór,
5 farmacit
Funqion&za in ora, conform
legilor in vigóre, dou6 consiliT
de higiena: comunal §i judetén.
In timpul 1-6 sb oiultif din 1877,
Posta
Ami
1888-89 177.323,0(
1889-90 150.987,00
1890-91 201.987,00
1) In acest inim0 se coprimle i medicil
www.dacoromanica.ro
P 353
in Ploescì a funcOonat un spital
de raniV, organisat de D6mn ele
Ecaterina G. Cantacuzino, Ma-
ria T. Vaarescu i Smaranda
D. Moruzi, cu con cursul dennn e-
lor Ploescene, carY indeplineau
sarcina de surori de caritate.
litS/1(1(1. Pentru judeca,rea
pricinilor, in Ploesci sunt dou6
judecatorii de pace, un tribu-
nal cu dou6 secOuni §i o curte
cu jurat'f.
Tribunalul e compus dintr'un
Prim-Prerdinte, un prerdinte
de sec0e, doT judecatorY de in-
structie, dol judecatoff de §edin-
doY supleanp, un prim-pro-
curor,doT procuroei de seci,iune,
un grefier, patru ajutóre, doT
ragistratorY, 15 copiti, etc.
In Ploescl sunt 36 avocaV
20 cu titlurY academice i 16
practicantY.
Posta p. Telegraful a ince-
put sa funcioneze in Ploesa
de la 1856, adica cam la un
an dupd, organisarea serviciu-
ha in Ora. Ca sa se póta a-
precia veniturile postei §i tele-
grafulM, dam urmaórele cifre
Telegraful Total
152.673,00 329.996,00
161.000,00 311.987,00
140.523,00 342.510,00
23
354
Cheltuelile oficiului se urea
pêna la 126.000 leY anual.
Personalul postel se corn-
pune : i diriginte, 2 oficiantY
superiorY, 5 oficiantY inferiorl,
4 elevY, 6 conductorY, i i fac-
torY postall. Plata acestul per-
sonal costa anual pêna la 70.000
leY, in care intr i plata in-
spectoruluY de circurnscriptie.
Personalul telegrafuluY se
compune : i diriginte, 6 ofi-
ciantY, 7 elevY, 5factorY, 3
cantonieff, ì alte serviciY. Plata
personalulth costa anual pêna
la 35.000 leY, in care suma in-
fra si china localuluY alte
caeltuelímarunte.
Garnisdnele. In Ploesd este
re;edinta Reg. 9 de infante-
rie i al 5-lea de cavalerie,
comandate fie-care de cate un
colonel. Cel 'de infanterie tine
locul de general de brigada.
Tot aci maY este si o bate-
rie de artilerie teritoriala, co-
mandata de un locotenent,
insarcinat cu sorviciul stinge-
rd foculuY. Intretinerea aces-
tel baterh costa pe comuna
38.000 leY anual, earl banY se
vérsa de comuna la Ministe-
rul de Finante.
Penitenciarul. Ca in t6te o-
rarle, capitale de judete,
www.dacoromanica.ro
P 354
In Ploescl este un arest pre-
ventiv, intretinut de judet.
Penitenciarul, situat pe strada
Rudulul, poseda o frumósa
cladire, construita la a. 1888,
cu care s'a cheltuit da judet
50.639 leY.
Pentru trebuin-
tele orasuldi sunt 5 cimitire
3 cre§tine-ortodoxe, i catolic
0i israelit. Cmitirul Viicór«
este situat in partea de N. a
ora0iluY, unde s'a construit la
1887 o frum6s4 Capeld, case
pentru locuinta personaluluI
cimitirului i o morga.
Cimitirul Ruclula, in par-
tea de S. E. i al 3-lea cimi-
tirul Eternitatea, in partea de
S. a ora011uY.
Abatorul. Pentru taierea vi-
telor, in a. 1890, comuna a
construit in partea de E. a
ora0iluY, pe apa Dambu, un
abatoriu sistcmatic, in care se
tale anual aproximatitv pêna
la 22.000 vita marl
In Ploescl maY este re§e-
dinta camerd de comert a
circumscriptid IV-a, compusb'.
din judetele Buz6u, Prahova,
§i Dambovita.
Gr4clini. In fa-0 liceuluT, con-
355
trul orasuluï, este o gradind
«Grivitao si
numit'a.'
gradina «Trasnea» gradilla
fórte frumósa, aseclata in su-
burbia Haralambie. Pe langa
acestea mai sunt gradini
Hotel Moldavia, Hotel Bucu-
rasa, Lipanescu, afara de cele
5 gradini cu dulapuri, precum :
Pistol, Mesterul Ang-bel. Bor-
den", etc.
Gradina numita «Sans-Sou-
ci», aselata lângä garb". pe Bu-
levard, are o positiune fórte
frumósa. La acésta contribue
mult i aleiul.
In partea de E. a orasului
este gradina Cogalnicénu, cu
un frumas elesteu betonat.
Gratia eftinatatei locurilor,
mai la fie-care casa, fie-chiar
prin centrul orasului, se ga-
sesc gradini cu florY i porni
fructiferi.
Multe sunt societatile con-
stituite in orasul Ploesci,
t6te avkid scopuri umanitare,
ajutor reciproc, ajutorul orfani-
lor, desvoltarea industnei, etc.
Dintre acestea citam socia-
Infiorirea, Lumina, Lup-
ta, Unirea, Cooperativa, Cari-
tatea, Viitorul, Albina, An-
cora, Imormintarea, etc.
Oraul Ploeso este locul na-
www.dacoromanica.ro
355
tal al distinsului nostru coleg-
D-1 Gr. O. Tocilescu ') si al
profesorului Ion Gorjan, mort
la 1856 si imormintat la bise-
rica sf. Gheorg-he. El este caro
pentru prima óra serie «Ha-
limaua» in limba Romána,
facu cel d'Ant6it vocabular
Franceso-Roman , scrie mal
multe calendare RomAnescl,
si la 1848 fu capul miscarei
nationale din judetul Prahova,
suferind, pentru causa ce a-
para, carcerile Rusesci. O ge-
nera0e intrég-a a color d'an-
têí negustori si proprietari din
judet, lui il datoréza inv6ta-
tura ce au.
Cu ocasiunea rèsboiuluí Ro-
mano - Ruso - Turc , ImpOratul
1) D-1 Gr. G. Tocilescu, profesor dc
istorie la facultatea de lacre din l3uLti-
resa, membru al Academia Romdne,
director al Museului de AntichitV, mern-
bru al Institutului archeologic din Roma,
al societlita Impenalc istonce din Mos-
co%a, al societiMor de archeologie din
Pans, Orléans, Londra, AbbeAille, etc.,
Senator, fost secretar geneial ai Mitos-
teruluT de Instructinne, Inspectoi gcnP-
ral al invéOmatula, etc., s'a nascut in
c,hua de 26 Octombre 185o, in oiasul
Ploesa, din plinntY. Iordachc Tocilohcu,
ofiter in armata Rominfzi ii Elena, nils-
cutli Brezénu.
Tocilescu este unul din ca
autorisati istoria, apreciat in Léril
strémkate, epigrafist i archeolog recu-
;loseta,
356
Alessandru al II-lea sosi in
Ploesd, cuartierul. general al
armatd Rusesdf, la 25 Mait
1877. Neobicinuitascrie D-1
T. C. Vacarescu, in «Luptele
RomAnilor in resbelul din
i877-78»--i interesanta era pe
atund privelistea acestuT oras
de provincie. Harnic i dedat
cu activitatea neg-otului, In fa-
vorabila sa positiune, la rls-
pântia marY ale
t6rei,PloesciT nu s'ar fi asteptat
lusa a fi transformat de-o data
In resedinta imperiald, si che-
mat a adaposti 6spetY asa de
inaltY. In zidurile séle se aflau
acum nu numaI comandantul,
Marele duce Nicola.e, cu nu-
mer6sele capeteniT ale osti-
rilor, dar insusï puternicul
monarch al tutulor Rusiilor
Cu fliT i nepotiY st'.4 : Tare-
viciul, marif dud Vladimir,
Sergiu, Nicolae Nicolaevid,
Nicolae i Sergiu Leuchtem-
berg, Alessandru Battemberg.
ApoI pe langa suitele stra-
lucite ale Imp6ratului si ale
Principilor din familia Imp6-
ratésca, se adaogau demnita-
rif ceT mal inaltY ai imperiu-
luí : Cancelarul principe Gort-
chacoff, cu colaboratoril sOl :
Baronul Jomini ; con silierul de
stat Hamburger ; goneraliI Ig-
natieff, cunoscutul diplomat ;
www.dacoromanica.ro
P 356
Miljutin, ministru de resbel
contele Alderberg, ministrul
case)." imperiale ; Principele Cer-
kaski ; D. de Nelidoff, seful
cancelarieI diplomatice
Intr'un cuvint, Petersb ur-
g-ul nu maï era in Petersburg,
el se stramutase de pe t6r-
murile Nevei in modestul ora
din marginea DAmbului, catre
care se indreptau acum privi-
rile pline de asteptare ale Eu-
rop ef.
Cu inult tact si cu multa
cuviinta s'a purtat populatia
ploescénA in tot timpul cat a
avut In mijlocul el pe suve-
ranul Rusid, impreuna cu t6te
aceste somitatï.
Dupa ce se odihni o c,li in
Ploesd, Imp6ratul Alessan-
dru veni la 27 Mait in Bucu-
resd, spre a face visitb'. su-
veranuluT
Imp6ratul petrecu áiva
Bucuresd. cu Domnul si D6mna
RomanieY i spre séra se In-
tcírse la cuartierul g-eneral al
al-ni-atol sólo, la Ploesd.
PLOESCIORI, comuna rurala, plasa
V.s.rgsor. Este situatá pe pla-
toul dintre orasul Ploesd
riul Te16.jen, la 3 k. m. de-
parte de Ploesd si la 9 k. m.
de rerdin.p. plarY.
357
Se compune din 4 cAtune :
Ploesciorif, TIIMAreni, Têrg-
sorénca i AI6ra-Nou6, avênd
o pop. de 893 loc. (459 b.
434 f.), 198 capï de familie ;
182 contribuabilT, 198 case de
locuit.
In comunA sunt douè bise-
ricY : una in pArdsire si a doua
fondatA la a. 1885 de proprie-
tarul mosiei D-1 Cantili, de-
serVitA de i preot.
Locuitoril se ocupa numaï
cu agricultura. Produsul mun-
ceï agricole 1 desfac la orasul
Ploescï.
In raionul comunei, pe ia-
zul ce vine din r. TelAjen,
sunt 2 morï.
Locuitorif (t t) s'au Impro-
prietArit la 1864, cand li s'au
dat 437 h. a. din mosiile D-lor
Cantili, I. Ciresanu, Eforia
D-r Sachelarie.
In comunA sunt : 35 caT,
431 boï, 129 vacI, tot
116 oï, 211 porcT.
Scóla existA in comunA de
la 1866. In anul tre.cut s'a
frecuentat de 40 elevT si 13 e-
leve, din numï..rul de 115 co-
piI (6o b. 55 f.), cu vé'rsta de
sc61A. Cu intretinerea perso-
naluluï statul cheltuesce a-
nual 1566 leï. SCZU carte 61
beirba(i' fi 9 fenieY.
TótA comuna se intinde pe
www.dacoromanica.ro
357
o suprafap. de 1815 h. a.
TuicA se fabricA aci in ter-
men mediu pênA la 120 h. 1.
Gandaci de mAtase nu se cul-
tivA ;stupï cu albine sunt 30.
PAmêntul comuneï e priel-
nic la t6tA cultura. Un h. a.
cultivat recoltézA In termen
mediu p'ènA la 20 h. 1. grau
22 h. 1. orz, 28 h. 1. ov6z, 20
h. 1. porumb i 23 h. 1. meit.
Pomi" roditorT sunt prea pu-
Locurt pentru finee nu
sunt.
Comerciul se exercitA de to
cárciumarï.
Veniturile comuneï se urcA
la tifra de 8118 lei si cheltu-
elile la 7374 leï..
Comuna e udatA n partea
de E. de riul Teléjen si In
cea de V. de riul Dambu.
Pe cdmpia de lansl catunul
7,7inpircid se ajrd ruinele uneX
biserid, In jurul carcia, Inainte
do 1848se clicecra un ora.ç
nnnlit «Bere'sca» locuit de Bul-
sad venitl din Rusia, unde
sesera dufl de Ru,d, in urma
resbeluluY Ruso- Turc din 1711.
Acestora izeconycnindit-le a sta
in Rusia s'au re/ras aci,
Ur1714 la Ploesd, fientrit-cd firo-
prietarul mo,sieY yola s? le jul-
./Suiza cliija'iY.
CAT de comunicatie are : so-
seaua judeeanA PloescI-Bra-
358
tocea i alte sosele spre comu-
nele Pl6sa i Scent Prin par-
tea de S. E. a eI trece calea
national. PloescI-Buz6u.
Se mArginesce cu comunele :
Plésa, ScAenl, Móra-Noui,
PloescY.
PLOESCIORIT-DIMITRIULLTY, numi-
re ce se mai: da in vechime sa-
tulul" Ber6sca-de-jos, com. Plo-
esciorY, pl. Têrg-soru.
PLOESCIORIT M-RET MARGINE-NY,
numire veche a satuluY Be-
résca-de-sus, com. PloesciorT,
pl. Têrgsoru.
PT_,OESCIORT, proprietate a Efo-
rieT Spitalelor civile din Bu-
curesci, fostA pendinte de mo-
nastirea T'èrg-soru, com. Plo-
esciorY, plasa Urg-soru, in in-
tindere de 270 h. a., tóte
cultivabil si fìnete, aren-
data pe periodul 1886-91 cu
7580 leY anual.
PLOESCIORI, sat, face parte din
C. R. cu acelasT. nume, plasa
Térgsoru. Aci e resedinta co-
muneT.
PLOPENI, statie de drum de fier
pe linia feratA PloescY-SlAnic,
la 82 k. m. departe de Bucu-
rescT si la 22 k. m. departe
www.dacoromanica.ro
P 358
de Ploesa intre Buda si Po-
lana.
PLOpi , poiénA , com. TArlescI,
plaiu Teléjen.
PLOPENI, sat, tace parte din C.
R. Aldllesci, pl. V6rbilitu. Are
O pop. de 643 loc. (304 b. 339
f.). Aci e o biserich ce s'a fon-
dat la a. 1854 cu cheltuiala
D-1111' Costache LipAnescu si a
familieT séle.
PLOppu, pAdure a statuluY in
intindere de 125 h. a. pendinte
de com. Rinceit, pl. Teléjen,
care, impreuna cu trupul Pie-
trile Infierate (125 h. a.), for-
mézA pAdurea RincezY, plaiu
Teléj en.
cAt. Nisto-
PLOPIF,qT, vale, udn.
resci, com. Br6za-de-sus, pl.
Prahova si are directia de la
E. spre V. cAtre nul Prahova.
Curge numaï in timpurI plo-
ióse.
PLOPIUL, munte la E. de virful
Rotunda, com. Brebu, plaiu
Prahova. S'a, numit ast-fel de
la multimea plopilor.
PLOPPILOR, deal situat pe stanga
gârleï Ogretinu, com. Ogreti-
nu, pl. Teléjen, numit i Vir-
359
fui-kif-Tache, dupa numele u-
nuT locuitor ce-si a avut lo-
cuinta in acel deal.
PLOPJP.:NCA, ra1e, trece prin cen-
trul cdt. Valea-Plopului, com.
Posescï, plaiu Teléjen.
PLOPULUY, vale, com. Magureni,
plasa Filipesci.
PLOPULUT, sat, face parte din C.
R. Harsa, plasa Podgoria. Are
o pop. de 371 loc. (i99 b. 172
f.). Aci e o biserica cu hramul
oSf. ErarhT» fondata in anul
186o.
PLOPU-CU-ICOANA , localitate iso-
lata la S, de com. Rifovul,
plasa Crivina.
PLOPU, parau, uda com. Posescï,
pl. Teléjen, si se vérsá in garla
Zeletinul, cu care se vérsd, in
riul Basca si acesta in 1-1111
Buz6u.
Se zice cä in vechime pe
valea acestuT parau se afla un
plop mare, de unde i numi-
rea parauluT de Plopu.
PLoscARTA, vale, isvorasce de
la S. E. de com. Valea-Lunga,
plaiul Prahova, si se vérsa
valea Priboiul, tot in raionul
com. Valea-Lungd.
www.dacoromanica.ro
P 359
E acoperita cu padure, pro-
prietate a d-lui G. Gr. Canta-
cuzino, avênd livegT i pasune
pentru vite.
PLUTEY, vale, isvorasce din dea-
lul Fata-PietreT, com. Valea-
Lung-a, plaiul Prahova, si se
vérsa in riul Cricovul Dulce.
POCITÀ, vale, com. Apostolache,
plasa Podgoria.
PODECI (Alóra-de-la-), localitate
in com. Maneciu-Ung-urenT, pl.
Teléjen, din care se scac finc
/2'4 bund ficntru construgia pa-
durilor.
PODENI-VECITY, sat, face parte
din C. R. cu acelasT nume, pl.
Podgoria. Are o biserica, con-
structie veche, ziditd de po-
porani. Anul fondareT si cti-
toril nu se cunosc.
PODENI-VECHT, deal in com. Po-
deni-VechT, pl. Podgoria, pe
care se cultiva 25 h. a. vie.
PODENI-VECHT, padure a statuluT
in intindere de 440 h. a., pen-
dinte de com. Podeni-VechT,
pl. Podgoria, formata din tru-
purile Surani (415 h. a. si i-
zesci (25 h. a.).
PODENI-VECHT comuna rurald,
360
plasa Podg-oria. Inainte de des-
gizz(area juelc(uluY SlicucnY, era
refedinea fild.yeY Pon'goria.
Este situata pe dcalurile :
Coltóia, Gogolos, Badicescu
Paicuta si pe vaile :
Néguluï, Scurt i Ovisa, la 26
k. m. departe de capitala
Ad i e re.sen'in(a pl4;z1
Podgoria.
Se compune din 3 catune
136.4esci, Podeni-VechI i Izesci
si are o pop. de 2185 loc. (1067
b. 1118 f.), In care infra si 30
familiI de tigani" ferarl, geam-
basI de vite si ursarY.
Capi de familie snnt 486;
contribuabilI 387 ; case de lo-
cuit 487.
In comuna sunt 3 bisericI
(in fie-care catun Cate una)
construite prin ajutorul
torilor, lipsite de off-ce inscrip-
; deservite de 3 preop, de
fie-care biserica cate unul.
Majoritatea locuitorilor se
ocupa cu plugaria. Mestesu-
gari sunt 74, adica : 37 dul-
gherI, 18 zidarY, 6 dogarY, 9
rotar, 4 ferarl. Produsul mun-
ceIl desfac la orasele PloescI
BucurescI.
Top' locuitoriI sunt mosnenT,
insa cu putin pamênt. El au
73 cal i epe, 167 vacI, 91 ca-
pre, 6o5 oI, 770 pord.
In raionul comunel este o
www.dacoromanica.ro
360
fabrica de gaz si 3 mori" pe
apa Ovisa.
Scóla in regula exista aci
de la 1886. In alud trecut s'a
frecuentat de 71 baep si 2
fete, din num6rul de 715 co-
pil (320 b. 395 f.), cu -4rsta
de sc616. Cu intrepnerea per-
sonaluluI se cheltuesce anual
1o8o leI.
Sciu carte 248 bzIrbafr fi Ir
femei.
Comuna se intinde pe o su-
prafata de 468 h. a.
hi COM2177# e o fintan#, nzt-
mita «Fzintana a'e leac» din
care o'nzenil ieau al54 la «Isvo-
rul tamdcluirdo sfiiadndu-se cu
ca §i mul(Y din e7 tzinultluin-
du-se de di/ente bo'le. Accrstzl
apit are un miros de pucidsii,
fi cacle sfire N. V. de comunti.
In par/ea de sud este un scleit,
nunzit «Chiliile acum In ru-
ind ci div care se plistrcral 117t-
mar fireastolul. Imprejurul a-
ccstuiasc sfinneera iii 71C-
adule schi-
tuluY.
Dupa media celor treI
din urma vedem ca se fabrica
In comuna cam 3000 d. 1. plica
numaï 250 d. I. vin, ca.c1
viile s'au filoxerat.
La localifiyile zzumite «Ovi-
sa» fi «La (t'Al» sunt carien
de piétrli.
361
GAndadde matase se cultiva.
indestul; stupT cu albine sunt 64.
Parné'ntul nu e prielnic la
t6ta cultura. Dintre cereale se
cultiva grau, orz, ov6z, meit
si. porumb. Dintre poinT rodi-
torT sunt : 79 merT, 6o perT,
208 dm-P, 390 ciresï, 90 nucT.
LivectI sunt prea Mine.
Comerciul se exercita in co-
muna de 8 carciumarY.
Bugetul comuneT presinta la
veniturT suma de leT 8231,64
si la cheltuelY 5871,7o.
In comuna este numaT sos.
comunala «Matita» ce o pune
T.n comunicatie cu comunele
Magurelele, Gornetu-Cuib, Po-
deni-Vechi si NouT.
In raionul comuneY, la E. si
S., si in centrul eT, sunt treT
movilc, unde se povestesce ca
au fost ing-ropatT ostasiT ca-
çlutT in diferite lupte, ce s'au
petrecut aci in vechime.
Dealurile comuneT sunt : Pe-
lini, Frumos, Grajdana, Chi-
hile si Piscul-IM-Dan. Surpd-
turY sunt f6rte multe, causate
de pini. Paniêntul a fost pe'na.
acum sustinut de radacinile pa-
durilor ; ac;11 padurile sunt dis-
truse cu desavirsire. - Se compune din catunele :
Parné'ntul pe care sunt ase-
qate casele locuitorilor este
deluros, piscurT si vaT, servind
pentru cultura pomilor si prea
www.dacoromanica.ro
P 361
putin pentru pasunatul vitelor.
E udata de garlele Sara-
telu, cu apa sarata, si Ovisa
si de valle: G6leT, Belci6ieï,
NéguluT, Ciuciurulul si valea
luT Hem.
Se marginesce la N. cu
com. PacuretT si CTornetu-Cuib,
la S. Cu com. Harsa, la E. cu
com. Podeni-NouT si la V. cu
com. Magurelele.
PODENI-NOUT, sat, face parte din
C. R. cu acelasT nume, plasa
Podgoria. Aci e resedinta co-
mune)...
PODENI-NOU1, deal, com. Podeni-
NouT, pl. Podgoria, pe Care
se cultiva 1621/2 h. a. vie.
PODENI-NOUT, padure particulara
supusa regimuluT silvic inca
din anul 1883, pe mosia Po-
deni-NouT, com. Podeni-Nouï,
pl. Podgoria.
PODENI-NOUT, com. rurala, plasa
Podg-oria. Este situata pe ma-
lurile Orlelor Lojadna si O-
ghiza, la 32 k. m. departe de
capitala judetuluï si la 3 k.
m. de a plaseï.
Ghiocelu, Mehedinti, R.ahova,
Nevestésca, Popesci, Valea-
Dulce, Podeni-NouT, Sfacaru
si Pacalóia, avênd o popula-
362
fiune de 3760 loc. (1977 b. 1783
f,). in care intra si 75 tiganY.
CapT de familie sunt 656;
contribuabilf 632; case de lo-
cuit 675.
In comuna sunt 6 bisericT
In Podeni NouT, fondata de
locuitorT i refacutd la 1827
In Ghiocelu, facutA la 1841
In MehedinV, fondata la 1861
in Rahova, fondata la a. 1832;
In PopescY, fondata la a. 1857
si in Valea Dulce, fondata de
calugariT Iane i Enache la
anul 1807. Vote aceste bise-
rid deservite de 4 preop'.
Pe lá'figa. agricultura, 17
locuitorT se maT ocupA cu ro-
taria, butaria i dulgheria. Pro-
dusul munceT lor 1 desfac la
orasele Ploesci , Valeni - de -
Munte, Urlati i Mizil.
Parte din locuitorT sunt mas-
nenT, 287 s'au improprietarit
la 1864, când li s'au dat 861
h. a. pamênt. El au 88 cal si
epe, 277 vacT, 6 bivoll, 21
capre, 1224 oT, 602 porcT, a-
fard de vitele trebuinci6se mun-
ceT agricole.
In raionul comuneT, pe riu-
sorul Oghiza, sunt patru morT
pentru macinat, cu câ.te dou6
pietre fie-care.
Sc6la s'a infiiMat in comuna
de la 186o ; insa a funcOonat
cu intreruperT. De la 1882
www.dacoromanica.ro
p 362
funcOonéza regulat. Localul e
proprietatea comuneY. In anul
trecut s'a frecuentat de 40
copiT, din num6rul de 278 co-
piT (183 b. 95 f.), cu v'èrsta
de sc61a. Cu intre%inerea per-
sonaluldi statul cheltuesce a-
nual 1728 leT. Sciu carta 72
barbatI, 24 femeY.
Uta comuna se intinde pe
o suprafap de 4000 h. a.
Garla Lojadna, care trece
prin comuna, are apa fo'rte O-
nda, din causa terenurilor sa-
rate ce strabate. Tot in rajo-
nul acesteI comune ma sunt
isvo're de afia de pucids#. Te-
renul sè'u confine fi
Tuica, in aniT roditorT, se
fabrica pêna la 9000 d. 1. iar
vin abia 2000 d. 1. anual.
fn a'ealul numit «Ilfas-ura»
sau «La Bordeill de sare» se
s-dsesce in pamént sare In mare
cantitate.
GandacI de matase se cul-
tiva i dau pe an 9- o k. g.
borangic. StupY cu albine sunt
numaT 6o.
Dintre cereale se cultiva
aci numatsrAu,1 porumb
ov6z. Poini roclitorY sunt : 757
merT, 275 perT,7346 ducp, 425
ciresT. Liveçlile de fin dau cam
dou6 care de mèsurd la hectar.
Comerciul se exercita in co-
muna de 14 carciumarT.
363
Veniturile comunel sunt de
le l 12.663,50, i cheltuelile de
7163 leY.
Sta in legAturà prin sosele
comunale cu comunele : VA-
leni-de-Munte, Urlati, Chioj-
clérica, Apostolache, Podeni-
VechI i PAcure0.
In raionul comuneI sunt
dealurile : PAcAl6ia, Pancea,
MAgura i Stejaru, pe carI se
cultiva mal' bine de 50 h. a.
vie, dar din causa filoxerel
abia au mal remas ca 5 h. a.
In partea de N. este Piscul
HoVlor, unde nisce banditY
aveau ascunptorile.
Comuna e udatA de gArlele
Oghiza i Lojadna, afarA de
câ.te-va vAI, puOn Insemnate.
Se mArginesce cu comunele:
Podeni-Vechï, BAltesci , PA-
cureti , Gornetu, i Valea-
Bouluï.
PODGORIA, plasA, se mArginesce
la E. cu jud. Buzeu, de care
se desparte printr'o linie per-
pendicularA de la N. la S. ce
trece pe la E. de com. Chioj-
dénca, si care apoT se indréptA
spre Vest, trecênd pe la Sud
de com. Sangeru.
La S. E. se mArginesce cu
plasa Cricov, de care se des-
parte printr'o linie curbA de
la E. spre S. *si care trece pe
www.dacoromanica.ro
363
la E. de comunele Podeni-
NouY, Harsa i ScAera.
La N. se mArginesce cu
parte din jud. Buzeu i plaiu
Teléjen, de care se desparte
printr'o linie dréptA dusA pe
la N. de comunele Aricesci
CArbunese.
La V. se mArginesce cu
plaiurile Teléjen i VArbilAu
si plasa Têrgsor, despAqin-
du-se de plaiu Teléjen prin-
tr'o linie care trece pe la V.
de comunele Surani i G or-
netu-Cuib ; lar de plaiu VAr-
bilAu iplasa T'erg-sor, prin
rIul Teléjen.
Din punctul de vedere ad-
ministrativ, plasa Podgoria se
compune din 18 comune_ ru-
rale, adicA : Apostolache, A-
ricesci, Boldescl, CArbunescY,
Chioj clénca,G ornetu-Cuib, Har-
sa, MAgurelele, PacureVi, Pl4sa,
Podeni - Nouï , Podeni -Vechl ,
Salcia, Siingeru, ScAeni, Soi-
mari, Surani UdrescI.
Resedirqa sub -prefectureI
este In com. Podeni-Vechl,
cAt. BAl%escï.
Cea maT populatA comunA
din plasa Podgoria este Po-
deni Nouï, apoY vin Harsa,
Chiojdénca, Gornetu-Cuib, PA-
cure0 i Podeni-Vechi. Cele
mal puOn populate sunt ScA-
eni i Pleasa.
364 364

Pdmêntul acesteï plA§Y e maï chiuluï; e agricultura cres-

mult deluros i priesce mult cerea vitelor, acésta din urrnA
viteï, prunullA i nuculuï. putin îngrijit.
VAile formézN, câmpiT intinse, Parte din locuitoriï plArY
pe cari se cu1tiv6. tot felul se Indeletnicesc Si cu diferi-
de cereale ; pklurile nu lip- tele meseriL cu chirigeria.
sesc. DupA cum se vede din ta-
Terenul fiind prielnic cultu- bloul de maï jos, in plasa Pod-
reI in general, ocupatia locui- goria se cultiv.I. 5431/2 h. a.
torilor, afard de fabricarea ra- vie, adicA :

,.-
COMUNA ái COMUNA Z'
-<
-1

Boldesci . . . . Io Report. . 325 50

Aricesci . . . . 1 50Podeni-Noult . . . 162 50
Gornetu-Cuib . . 134 5o Podeni-Vech):. . . 25
-II Agurelele . . . 80 _
Carbunesci .
Surani
. 13 50
1o 1--
l'Acure-ti . . . . 99 50 Soimari . . . . 7I
De reportat. . :; 2 5 co 543 co.

Din punctul de vedere al c6.t. At3,rnatT (com. .5oirnari).

cultuluT, locuitoriT plA0 Pod-Y
goria sunt cretiril-ortodoxY.'
S'a impArtit in 28 parohii, a-'
vênd 24 filiale.
I). Parehia ScfrìzY, cu bise-
rica parohialá « Adormirea »
compusA: din cAt. Balaca §i
Plea§a, avênd ca filiale bis.
«Sf. G-rigore» i «Intrarea in
Bisericá.».
Parohia Pricure(Y, Cu bi-
serica parohialIt «Adormirea».
Parohia illati(a (com. PA-
cureti) cu biserica parohialA
«Sf. Voevoli» compusd din
Parohia Afrilgurekk, cu
biserica parohialA «Sf. Ion»
compusa din cgt. Códa-Malu-
luT, Protosing-helu i M-rea
Zamfira, avênd ca filiale bise-
ricile : «Adormirea», «Sf. Du-
mitru»§i«InAltarea Domnuluï».
Parohia Paeni-Irech7, cu
biserica parohia16,«Sf. George».
Parobia 13(11(escï (com.
Podeni-VechT) cu biserica pa-
rohialli «Nascerea M. Dom-
nuluI» compusA din cAt. Izescï,
avênd ca fihjalä biserica «Sf.
Dumitru»,

www.dacoromanica.ro
365
Parohia II4rsa, cu bise-
rica parohiald « Adormirea
compusd din cdt. Plopu s,i Ni-
sip6sa, avênd ca fihialä bise-
rica «Sf. Trei ErarchI» §i «A-
dormirea».
Parchia Vdrbila (com.
'Farsa) cu biserica catedrald
«Adormirea» compusd din cdt.
Valea CuculM i Jdrcálduf (Ur-
laV), fihialä «Sf. Voevop.
Parohia Boldescr, cu bi-
serica parohiald «Sf. VoevolY»
compusd din cdt. Seciu, avênd
ca fihialà biserica «Sf. Treime».
lo). Parohia ..SzPotu (com.
Boldescl) cu biserica parohiald
«Adormirea» compusd din cdt.
Lipdnesci, avênd ca bisericd
filiald «Adormirea».
Parohia Podeni-Noid, Cu
biserica parohiald «Adormi-
rea» compusa din cdt. Ghio-
celu i Meheditqa, avênd ca
filiald biserica «Sf. Nicolae».
Parohia Popesci (com.
Podeni-NoM), cu biserica pa-
rohiald «Sf. Nicolae» compusd
din cdt. Valea-Dulce i Ra-
hoya, avênd ca filiald biserica
«Sf. Nicolae».
Parohia GOrIldlt (com.
Gornetu-Cuib) cu biserica pa-
rohiald «Cuviósa Paraschiva».
Parohia Cztibu (com.
Gornetu-Cuib) cu biserica pa-
rohial4 qAdormirea» cornpusa
www.dacoromanica.ro
365
din cd.t. Nucetu, av6nd ca
biserica «Sf. Dumitru».
Parohia Val-de-El (com.
UdrescY) cu biserica parobiald
«Sf. Voevop compusd din
cdt. Udresci i Dobrota, avênd
ca filiale bis. «Sf. Dumitru»
si «Sf. Haralambie».
Parohia Stinserit-de-jos
(com. Stmgeru) cu biserica pa-
rohiald «Sf. Andrei» compusd
din cdt. Sangeru-de-sus, avênd
ca filia% bis. «Adormirea».
Parohia Jfireszt (com.
Sangeru), cu biserica parohiald
«Sf. Nicolae».
Parohia Apostolache, cu
biserica parohiald « Adormi-
rea» compusd din cdt. Mario-
gea i Tisa, avênd ca filiale
bis. «Sf. Voevocg» si «Sf. Du-
mitru».
Parohia Salcia, Cu bi-
serica parohiald «Sf. VoevoslI».
20) Parohia Oidé M'a, Cu
biserica parohiald «Cuviósa Pa-
raschiva» compusd din cdt.
Nucetu, avênd ca fihialà bise-
rica «Sf. Dumitru».
Parohia Trelzu (com.
Chiojdénca) cu biserica paro-
hiald «Cuviósa Paraschiva».
Parohia- (2irbunescY, CU
biserica parohiald «5f. Nico-
lae».
Parohia Shrani, Cu bi-
serica parohialtt «Sf. Dumitru».
366
Parohia .yointari cu bi-
serica parohiala «Sf. Apos-
toll» .
Papo/tía Aricesci cu bi-
serica parohiala «Sf. Nicolae».
Parohia Star-Chiojdu cu
biserica parohiala «Sf. Trei-
meo compusa din cat. Bradetu,
av'end ca filiale biserica «Cu-
viósa Paraschiva» i «Sf. Ni-
colae».
Parohia Vadu-Ani (com.
Star-Chiojdu), cu biserica pa-
rohiala «Sf. Voevosli», com-
pusa din cat. Rotarea, avend
ca filiala. «Nascerea M. D.»
Paro/tía Drajna-de-jos,
cu biserica parohiala «Sf. Ni-
colae» avend ca filiala bise-
rica «Sf. Alessandru».
PODORÉNCA, vale, isvorAsce de
la N. E. de com. Drajna-de-
sus, pl. Teléjen, §i. se vérsä
In garla Drajna, tot in raio-
nul com. Drajna-de-sus.
PODULUL vale, isvorásce din lo-
curile de aratura ale com. 0-
gretinu, pl. Teléjen, se impre-
una cu valea DragomireY §i se
vérs6, in garla Ogretinu, tot
in raionul com. Ogretinu, din
care isvorasce.
pODU-BISERICE1, loc isolat, com.
Teilani, plaiu Teléjen.
www.dacoromanica.ro
r 366
PODu-CHIOVENILOR, loc isolat in
com. Tei§ani, pl. Teléjen. Atat
podul Bisericel cat i al Chi o-
venilor, actualmente reservate
pa§uneY, sunt proprii culturel
ovezuluT.
PODU-CHEIA, sat, face parte din
C. R. Brebu, plaiu Prahova.
Are o pop. de If° loc. (5o b.
6o f.). Si-a luat numele de la
o stramt6re fórte ingusta, in
forma de cheie, pe unde trece
riul Doftana.
Valceaua Valea Rea des-
parte acest catun de Brebu-
Megiesc.
PODU-CHEI, proprietate a EforieY
Spitalelor civile din Bucuresd,
fosta pendinte de schitul Bre-
bu, com. Brebu, pl. Prahova,
care pe periodul 1886-91 s'a
arendat cu 520 lei." anual.
PODU-CORBULuT, sat, face parte
din C. R. Comarnicu, plaiu
Pele. Are o pop. de 164 loc.
(8o b. 84 f.). Este situat intre
vaile PrahoveT, Bradului §i Cor-
buluT , inteo posiOune fórte
frumósa.
PODU COTORCI, localitate in par-
tea de N. a com. Star-Chioj du,
plaiu Teléjen, unde se ved ni-
sce gropT, despre carT locuitoriT
367
spun c'c't sunt facute de Ta.-
tari.
PODU-CU-FAGY, vale, isvorasce din
raionul com. Valea-Lunga., pl.
Prahova, §i se vérsa in Valea-
lui-Dan, tot in raionul com.
Valea-Lunga.
PODU-FRANCULUI, loc isolat
com. Gornetu-Cuib, plasa Pod-
goria. unde Valea Beni se
vérsa in parAul NuceOnca.
PODU-LAT, deal ce se intinde
mal in tot lungul sé'u, in par-
tea de E. a com. Cornu, plaiu
Prahova. I s'a dat acest nume
pentru-ca d'asupra acestul deal
se afla un loc §es. Serva vi-
telor de p4une.
PODU-LUNG, sat, face parte din
C. R. Comarnicu, pl. Pele.
Are o pop. de 284 loc. (145
b. 139 f.) Este situat la sudul
comunei intre valle Prahovei,
Corbului §i Sarului.
PUDU LUNGA, loc isolat, com.
Slanicu, plaiu VarbilAu.
PODU-NAGULUT, sat, face parte
din C. R. Comarnicu, pl. Pe-
le§. Are o pop. de 142 loc. (74
b. 68 f.) Este situat pe ma-
lul drept al riultfi Prahova, la
www.dacoromanica.ro
P 367
p6lele muntelui Ple§uva-Mare
§i coprins intre vaile Obielei
(N.) §i Mestécanului (S.)
La N. de acest catun, in
localitatea numita, «Lespelile»
este o biserica fondatá la a.
1661 de Jupan Pârvu Canta-
cuzino vel Logofa cu tatal
s6u Draghicid vel spatar.
Pe la sfir§itul vécului XVII
nici vorba nu era de vr'un
sat aci sus la munte ; case
Véränescl intalneal pe valea
Prahovel abia la Comarnic, in
cat. Podu-Négului, ceia ce pro-
béza c. acest catun este cel
mai vechit dupa valea Pra-
hovei (VOY Podu-Négului).
PODU-NÉGULUf s'a numit comuna
Predeal, pl. Pele, din tim-
purile cele mai vechi, i chiar
de la formaOunea sa §i se in-
tindea de la Predeal pénd la
Posada, coprinOnd tóte ca-
tunde cal-Y fortnézä actual-
mente comuna Predeal, apoi
teritorul com. Sinaia cu cat.
Isvoru, precum i Posada
Podu-Négului.
Numirea acésta s'a dat co-
munei dupa. localitatea «Podu-
Négului» de la Comarnic, unde
se afla schitul Lespecple, de
care depindea comuna, in a-
facerile bisericesci.
Rerdh4a comuneY Podu,
368
NeguluY era la Bu§teni. A-
colo era sfalul, compus din-
tr'un piircalab §i trei deputaV
ale§Y de popor. Parcalabul
stringea birurile ce «e0au pc
comuna,» iar socotelile le 0-
nea pe «raboj».
La 1864 catunele Posada
Podu-Négului s'au alipit la
Comarnic i io anT maY tâ,r-
qiu, la 1874, dupa doriap, ex-
primata de M. S. Carol I,
comuna Podu-NéguluY a luat
numirea de «Sinaia» iar pri-
maria s'a mutat de la ButenY
in acésta din urma locali-
tate.
Prin legea din 188o Sinaia
a fost declarata de com. ur-
bana (I. G. Babe).
PODU-URSULUY, sat, face parte
din C. R. Cosminele, plaiu
Vaxbilau.
PODU-URSULUI, sat, face parte
din C. R. Livadea, plaiu Var-
bilau.
PODU-VADULUY, sat, face parte
din C. R. Bréza-de-jos, pl.
Prahova. Are o pop. de 966
loc. (468 b. 498 f.) Aci e o
biserica fondata la a. 1818,
cu hramul «Nascerea sf. I6n».
In acest a-dun a fost pad la
18.71zm stabiliment de bA
www.dacoromanica.ro
368
PODU-VADULUY ba."I renumite pe
la anul 1834, situate pe loc
yes, apr6pe de sos. na0onala.,
In centrul com. Br6za-de-jos,
pl. Prahova, apaqinênd ob-
tesí locuitorilor. ./lAt coqine
iod si 75acio'sd, insa nu i s'a
facut nidi o analisa chimica.
PODU-VÀLENI, sat, face parte din
C. R. Poenari-Burchi, pl. Cri-
vina. LocuitoriT sn." s'au im-
proprietarit la a. 1864 pe mo-
ia §i Cojocarénca.
Au o biserica lipsita de ort-ce
inscriMiune.
PODU-VALENILOR, deal situat la
E. de com. Bughiile, pl. Te-
léjen. si-a luat numirea de la
com. Valeni, d'asupra careia
e arsiat.
Pe dealurile acesteI comune
se cultiva ov6z, sunt vil
poni roditorY. Pe unele se a-
fill islaz i padure.
PODU-VARTOS, sat, face parte
din C. R. Comarnicu, plaiu
Pele. Are o pop. de 243 loc.
(115 b. 128 f.) Este situat la
p6lele muntelui Galmeia
coprins intre vaile : PrahoveT,
Cernica i Batra6ra.
PODURf se mal numesce at.
369
Cornu-de-sus, com. Cornu", pl.
Prabova.
PODURILE, sat, face parte din
C. R. Drajna-de-jos, pl. Te-
lejen. Are o pop. de 70 loc.
(40 b. 30 f.) LocuitoriT din a-
cest cgtun au - inut maT nainte
de Drajna-de-sus, in raza ca-
reja au fost ImproprietgriV la
1864. Acest cgtun este fórte
apr6pe de Drajna-de-sus, in
cat forméza o singurg grupá
de locuir4e, pe cand de Draj na-
dejos e separat prin distante
de 3-8 k. m. Acest catun Vne
de sectiunea sc6leT din Drajna-
de-sus, si locuitoriI lui sunt
enoriasT ai biserice'i de aci.
PODURILE, trup de padure a
statulM pendinte de com. Te-
plaiu Peles, care, Impre-
unä cu trupurile : &alma, Ca-
rabanu cu Boia, Lacurile cu
Rusu, Rusu-de-jos, Prislopu
VIrful NegrasuluY, formézg.
pgdutea Tesila, care are o in-
tindare de 5000 h. a.
rlpg la S. V. de com.
Moreni, plasa Filipesa
isvorAsce din
poenile com. Prov4a-de-sus,
plaiu Prahova, si se vérsg pe
partea dréptg In rinl Prov4a,
tot in com. Frov4a-de-sus.
www.dacoromanica.ro
369
PotkNA, teren isolat in com.
PoIéna, pl. Prahova, proprie-
tate a Eforiel' Spitalelor civile
din BucurescY, arendatg pe
per. 1882-92 cu 200 le anual.
PoMNA. se numesce de locuitorT
pentru prescurtare , comuna
Poiéna-de-Vgrbilgu, plaiu Vgr-
bildu.
POYÉNA, loc §es la E. de com.
Surani, pl. Podgoria, pe care
sunt livedi de fin si se cultivg
porumb.
PoTANA, sat, face parte din C.
R. Comarnicu, pl. Peles. Are
o pop. de 1122 loc. (578 b.
544 f.) Este situat inteo po-
s4iune fórte frumósg, Intre
mun0 ComarniculuY si valle:
PrahoveT, Sarului si Comar-
nicu.
poiénä, com. Drajna-
de-sus, plaiu Teléjen.
PO1ÉNA, monastire asedata pe
un deal frumos In f4a ora-
suluY Campina. Se IntreOne
de Eforia Spitalelor civile din
BucurescI si se administréza
de un Ingrijitor.
Acéstg monastire, care acum
a rèmas ca bisericg de mir,
s'a fondat la anul 168B de ca.
:4
370
tre Spatarul Toma Cantacu-
zino, iratele lui ,`,-,;erban Voda
Cantacuzino.
Biserica actualj. s'a recla-
dit in anul 1840 de Eforia
Spitalelor civile, care inscrie
anual in bug-etul su suma
de 4860 lei.
POIÉNA, deal, com. Poiéna, pl.
Prahova, pe care se cultiva
1/2 h. a. vie.
o'lNA, sta0e de drum de fier
pe Erija ferata Ploesci-Slanic,
la 94 k. m. departe de Bucu-
resci §i la 34 k. m. de Plo-
esa intre garile Plopeni
PotkNA, sat, face parte din C.
R. Poiéna, plaiu Prahova. Are
o pop. de 592 loc. (319 b. 273 f.)
Aci e schitul Poiéna (v. a. n.)
Locuitorii sÌ s'au improprie-
tarit la 1864 pe mo0a Poiéna,
a Eforiet
Vera acest sal e visita/ de
malp patiniag, fientru Mi sd-
rate.
Este in apropiere de gara
Aci e re§edinta co-
munei.
POTANA, comuna. rural, plaiu
Prahova. Nna. la anul i68o-
dupa spusa barAnilorin a-
www.dacoromanica.ro
P 370
cësta localitate erau paduri
secolare. Spatarul Toma Can-
tacuzino, refugiat aci, din nu
se scie c imprejurari, incan-
tat de positiunea acestor lo-
curi, a zidit schitul Poiéna in-
tru marirea lui Dumnec,leu
ca ajutor pentru armata Ro-
mano-Rusa, contra Ungurilor,
inzestrAnd'o cu cinci mo0i,
asta-q1 proprietati ale Eforiei
spitalelor din Bucuresci.
De atunci s'a infiintat co-
muna, luând numele de Po-
lka, de la numele schitului
fondat in anul 1688.
Este situata pe Ormul drept
al riului Prahova, la 36 k.
m. departe de capitala jude-
tului §i la 5 k. m. de rer-
din%a pla:iului.
La inceput comuna a fost
situata. cam pe locul unde
e gara CAmpina i pe poiéna
cea verde §i intinsa, unde
sunt tarinile locuitorilor, dar
locuitorii s'au retras pe dea-
lurile de aqi, din causa inun-
da%filor riului Prahova.
Se compune din 4 catune :
Poiéna, Bobolia, Slobozia §i
Linia avênd o pop. de 13 7
1) Dupii, statistica Ministerului de In-
terne, com. Poiéna e imphilia In 5 cli-
time : Bobolia, Piétra-de-sus, Poléna,
Slobozia i VrIljitOrea.
371
loc. (691 b. 626 f.), in care
intra 7 familii de tiganY, fe-
rail si lautarl, si 7 familii de
Bulgarl, cae' se ocupa en gra-
di n aria.
Capl de farnilie sunt 233;
contribuabilí 2 12; case de lo-
cuit 246.
In comuna sunt 3 biserici:
Schitul PoYéna , fondata la
a. 1688 de spatarul Torna Can-
tacuzino, reparat in 1893, si
purtand urm6tórea inscriptie :
«Intru marirea luY Dumnedeu
Mântuitorulul Isus Christos
si intru cinstea prea sfintel
n.sc6t6re de Dumnedeu s'au
ridicat si infrumusetat acésta
sfinta biserica, din temelie, in
dilele D-séle D-luI Alexandru
Voda si ale Mitropolitului
Neofit, lét 1841, de cdtre
Egumenul Arhimandrit Ghe-
nadie.
A doua biserica e in cat.
Bobolia, fondata de starqul
PredealuluI la 1838, i bise-
rica din cat. Slobozia, fondata
de Mihaiti Cantacuzino , ca
metoh al monastireY Sinaia (I
lipsesce anul fondarei).
Aceste biseridi sunt deser-
vite de doi preotI, platip de
Eforie.
Afara de agricultura, 46 lo-
cuitoe se mal ocupa cu fabri-
carea varuluT alb i negru, cu
www.dacoromanica.ro
371
dulgheria, tamplaria, zidaria,
rotaria, chirigeria si fabrica-
rea tuiceY. Produsul muncei 1
desfac la Braila, Gr'alay, Bucu-
rescY i Ploescí.
107 locuitori s'au improprie-
tarit la 1864 pe mosiile : Po-
i6na, Slobozia i Bobolia, cand
li s'au dat 428 h. a. El' au 27
cal, 13 epe, 136 vacY, 45 ca-
pre, 173 a 117 pord, afard
de vitele trebuinci6se munceL
In raionul comuneT pe riul
Prahova sunt 5 morY si o piva
si pe riul Doftana o m6ra.
Sc6la exista in comuna de
47 ami. Localul e proprietatea
comuneY si s'a frecuentat in
anul trecut de 44 baeVí si 24
fete, din num6rul de 195 co-
piI (104 b. 91 f.), cu v'èrsta de
sc61a. Cu intret,:inerea persa-
nalulta statul cheltuesce anual
1512 leI. Scizt coarte 326 barbaz,7
yi 145 fenzeY.
T6t6, comuna se intinde pe
o suprafa0. de 2450 h. a.
In redoma comunei" suzzt is-
zzo're dc afid sclraM, provanitc
din localitzi unde se alia sarc
In nzare cantitate. Ace'sta apd
se intrebuiznyz4 15entru MI si
sunt bune contra durerilor dc
picidre, de dse, etc. Sunt 'wat
frecuezztate vetra, de si n'are
stabilinzent sistenzatic, fie pen-
tra eficacitatea lor, fie pentru
372
aerul cel curat al localitat:ei.
Tuja, se fabrica In comun6.
cam 1820 d. 1. anual.
Are renumile caricrY de pie"-
trel. C2G lyie'tra din acésta co-
muna s'a servil la canalisarea
rîulu Aimbovi(a, iu B2tal-
resd.
hi localitayile numite «La
Piétra» si «Pe livezio sunt mine
de sare, in» In neesploatare.
De and bumbacul s'a efti-
nit, cultura gandacilor de mA.-
tase a mai incetat. Stupi cu
albine sunt 80-9o.
PArné'ntul e prielnic numal
porumbului i mal ales pomi-
lor. Terenul cultivabil a pro-
dus anul trecut 2300 h. 1. Pomi
roditori sunt 730 meri, 264
peri, 65 duc,IY, 143 ciresi, 264
nuci ; iar1iveli1e dau ca la
365 care de fin.
Comereiul se exercitA in co-
mund de 6 cttreiumari.
Veniturile comunei sunt de
5800 lei i cheltuelile de 5680.
Diferite drurhuri inlenesce
comunicaVia intre comunele
Prov4a-de-sus,Cocore'sci-Capli,
Bréza, etc.
E brAzdat de dealul Rae-
manul, Slobozia i Angura,
spre V. de comunA, tóte aco-
perite cu crtmg, $suni, islaz,
pAdure, i servind de pAsune
vitelor locuitorilor,
www.dacoromanica.ro
p 372
In partea de E. e strAbn.tutA
de riul Prahova, in care se
vérsa valle : Turbure, BrAgare,
Valea-Rea i Tisa (v. a. n.).
Se mArginesce cu comunele
Bréza-de-jos, Campina, BAne-
sci, Magureni, Prov4a-de-jos
Prov4a-de-sus.
POIÉNA-COPACIULUI, numire ce
purta in vechime com. OpA-
riV, plaiu Teléjen.
POIkNA-COPACIULUÌ , sat , face
parte din C. R. Opa'riVi, pl.
Teléj en.
Are o pop. de 307 loc. (147
b. 16o f.). Cade in partea de
V. a comuna LocuitoriT mal
numesc acest cAtun si Copa-
cenii, si s'a format pe la a.
1783. Si-a luat numele de la
un copaciti urias si singuratic
din poiéna acestui cAtun. De
aci se esploatcYt pleura%
POILNA-CUIBULUT, numita si Po-
iéna-Mare, loc de fineVe in
partea de V. a e4t. Cuib, in-
tre dealul Berivoe i pttra'ul
S'arAV1u, com. Gornetu-Cuib,
plasa Podgoria.
POIkNA-CU-SCAIÚ, vale, com. Val-
cAnesei, plaiu
POIANA-FETET, poiénä mai spre
N. de Faa-lui-Craiti, com. Ce-
373
ra§u, plaiu Teléjen. Legenda
spune ca inteun resbel ce a
avut aci UnguriI cu RomaniT,
din armata RomAna a perit
un comandant, ucis de Un-
gurI, si dupa-ce l'au desbracat
de haine au veçlut ca e fata
si ast-fel a remas numele po-
ienel de «Poiéna Fetef».
Pe aci a fost multa vreme,
pana la facerea caleT-ferate
Ploesci-Predeal , comunica0a
cu Augtro-Ungania.
POIP.NA-HOTILOR, platou intins
la N. de muntele Clabucetul
TauruluT, intre paraul Praho-
vita §i Limbhelul, com. Pre-
deal, plaiu Pele.
POIkNA-HOTILOR, poiénd pe rlul
Teléjen, com. Maneciu-Ungu-
red", plaiu Teléjen.
POIf.NA-LACULUT , triip de pa-
dure a statuluT in Intindere
de 13 h. a. pendinte de com.
Valen, plaiu Tel6jen , care,
Impreuna cu trupurile : Valea
GarduluT (62 h. a.), Cotu-cu-
PlopT , ObrWle - dupa - Sfóra-
Predealu (25 h. a.), Bughea-
de-sus (45 h. a.) §i Runcu (40
h. a.), forméza padurea va-
leni.
POIPNA-MARE, poiéna, com. Is-
www.dacoromanica.ro
r 373
vórele, plaiu Telejen, numita
ast-fel de la suprafaa sa cea
intinsa.
POIkNA-MARE, sat, face parte
din C. R. Betrani, plaiu Te-
léjen. Cade in partea de N. a
comuneT.
POIP.NA-MARE, pol'éna, corra. T,ei-
sanT, plaiu Teléjen.
POIP.NA-MA.RE, mal, com. Tei-
san'', plaiu Teléjen.
POIkNA-MARE, deal, com. Salcia,
plasa Podgoria. Parte ser-va
pentru cultura, parte pentru
pa§une.
POIkNA MERLI, sat, face parte
din C. R. Catunu, pl. Teléjen.
POILNA-MIRCEI, loc isolat in su-
praia0 de aprópe 3 h. a. fost
pendinte de M-rea Tiglnese,
situat In com. Bat?,scY, pl. Cri-
vina.
POIÉNA-PODULUI, loc isolat In
com. Harsa, plasa Podgoria.
POIkNA-POPET, poTéna in partea
de N. a com. Scortera, pl.
Prahova, numita ast-fel fiind-
ca era proprietatea unuT preot.
374
POIÉNA STANET, poiéna, com.
Valea-lunga, plaiu Prahova.
POTP.NA TRESTIEL sat, face parte
din C. R. Cosminele, pl. Val--
bilau.
POT11NA TAPULIff, sat, face parte
din C. R. Predealu, pl. Peles.
Acest catun s'a format in
urma cat. Busteni, adica pe
la a. 1830.
Cel-d'antt3it , care a con-
struit casa aci a fost un ¿re-
care Alexe, lucrator la sti-
claria veche D'Intre Prahove,
cam pe locul unde se afla as-
ta-df vila administratiei mo-
siilor Regale.
In anii din urma, Poiéna-
Tapului, g-ratie positiunei séle
incantat6re i aerului celui cu-
rat si sankos, a devenit o sta-
tiune de vilegiatura, in tim-
pul verei.
La 1884, acest catun, im-
preund cu Predealu, Azuga
Busteni, carT ac,li forméza. com.
Predealu, apartinea de com.
Sinaia, si de la acésta data
s'au deslipit , constituindu-se
definitiv la 7 Mait 1885.
POINA-V/ITAFULUT, vest' Bere-
voescu-de-jos.
POMNA-VERDE, poiéna intinsA,
www.dacoromanica.ro
p 374
pe care mai 'nainte era ase-
aselata com. Poiéna, pl. Pra-
hova, si de unde locuitorii
s'au retras spre deal , din
causa inundatiilor riului Pra-
hova. AçiT, aci sunt tarinele
locuitorilor.
POTANA-VULPET, deal, com. Opa-
plaiu Teléjen, numit ast-
fel de la vulpile c^ se vina.0
in acest loc.
POINA-VARBILX13 (Teisu), pa-
dure particulara supusa regi-
rnului silvic Inca. din a. 1883,
pe mosia PoTéna -Varbilau ,
pendinte de com. Poihm-de-
Varbilau, plain Varbilau.
PO1ÉNA-VARBILATT, mosie a sta-
tului, com. Varbilau, plaiu
Varbilau, pendinte de m-rea
Margineni, care pe periodul
1889-94 s'a arendat cu 400
lei anual, in plus 720 lei plata
de padurari i confinisti. A-
césta moie s'a vindut de veci.
POIkNA-DE-VARBIL'AtT, deal in
comuna Cu acelasi nume, plaiu
Varbilau, pe care se cultiva
272 h. a. vie.
POIkNA-DE-VXRBILAU , comuna
rurala, plaiu Varbilau. Cu tete
cercetarile fAcute nu s'a putut
375
afla nimic despre anul infiin-
tal-el acesteY comune.
Este situata pe ambele ma-
itu-Y ale garlel Varbilau, la 23
k. in. departe de capitala ju-
detulul §i la 1 o k. m. de re-
. edinta plaiultd.
N'are niel' un catun alipit.
Populatia sa e de 638 loc.
(320 b. 318 f.), in care intra
i 32 familit de tiganY, cae se
ocupa cu munca campuluI.
CapY de familie sunt 152;
contribuabilf 116 ; case de lo-
cuit 150.
In comuna e o singura bi-
serica, fondata la a. 1864 prin
donatiunï benevole din partea
locuitorilor din acésta comuna,
cum i din alte parti, deser-
vita de un singur preot.
Locuitorif din acéstä co-
muna se ocupa esclusiv Cu a-
gricultura .1i cultura prunilor.
Produsul muncel 1 desfac la
ora§ul Ploesd §i In alte partY.
Parte din locuitoriI comu-
nel sunt mo§nenl. 71 s'au im-
proprietarit la 1864, cand li
s'au dat 184 h. a. Ef au 9 cal
§i epe, 70 vacY, 26 capre, 107
01, 57 pord.
In raionul comuneY, pe riul
Varbilau, este Q móra pentru
macinat.
Aci a inceput sa se invete
ca.rte çaM de la a. 1855. Lo-
www.dacoromanica.ro
P 375
calul este proprietatea comu-
net S'a frecuentat In anul
trecut de ..2 i baetï §i 5 fete.
Cu intretinerea personaluluY
se cheltuesce anual 1 o8o leY.
Sciu carie its btirbap si 2 _tonel.
Tot teritorul comuneT este
de 45o h. a.
In comuna se fabrica 290
h. 1. Mea. i 58 h. 1. vin. (Ti-
fre obtinute In urma facereY
mediel celor din urma treY
anY).
Gandad de mètase se cul-
tiva in mica cantitate. Pa-
mêntul nu e prielnic la tóta
cultura. Aci nu se cultiva de
cat putin grau §i porumb.
Porra roditorI sunt putinl. Li-
velile dau ca la 1 oo :.care
fan.
Cómerciul se exercita In
comuna de 3 carciumarT.
Bugetul comuneI presinta
la veniturl suma de leT 3066,34;
iar la cheltuell 2526,11 let
In comuna sunt 2 sosele vi-
cinale : una o léga Cu coin.
Malaesd la S. §i Varbilau la
N.; i a doua cu com. urb.
.
Valeni-de-Munte.
E udata de la N. la S. de
apa Varbilau §i de Valea Bi-
serie" ce se vérsa in Varbi-
lau, tot in raionul acesteT do-
mune.
Se marginesce la N. cu
376
com. Varbilau, la S. cu com.
MalaescY, la E. cu com. Bu-
ghiile §i la V. cu com.Tresti6ra.
movila, com. Isv6rele,
plaiu Teléjen, numita ast-fel
pentru-ca se afla in mijlocul
unei poïenÏ f6rte frumóse.
PoIENif, deal in raionul com.
Sangeru, plasa Podgoria, pe
care se cultiva vie i sunt
de prura.
POENITA, isvor Cu apa mine-
rala, situat pe deal in apro-
piere de gara Camina, com.
PoYéna, pl. Prahova, apani-
nênd locuitorului Coman Ma-
nana. Afia sa confine fiztcYdsd
§i s'a dat in anul trecut la-
boratorulul de chimie din Spi-
talul Brancovenesc sa se ana-
liseze.
POENITA, plaiti la S. de com.
Tarlesdi, plaip Teléjen, pe care
se 44 padure i locurT de fa-
nqe.
POENITELE POPI, poieni spre N.
V. de com. Talea, plaiu Pele.
POENILE BOULUI, padure par-
ticulara supusa regimului sil-
vic inca din a. 1883, pe mo-
§ia Comarnicu, pendinte de
www.dacoromanica.ro
376
com. Comarnicu, plaiu
POENARI, sat, face parte din C.
R. Poenari-Apostoll", pl. Cri-
vina.
POENARI-APOSTOLT, comuna ru-
rala, pl. Crivina. Datéza de
vr'o 250 ani, luandu-0 nu-
mele de la Parcalabul de curte,
Clucerul Poenaru Apostol.
Este situata pe malul
Cricovul-sec , la 23 k. m. de-
parte de capitala judetuluï
8 k. m. de reediMa pla§ei.
Se compune din 3 calme :
Poenari-Apostoll, Poenari
Gorgani, avênd o populaOune
de 849 loc. (418 U. 431 f.).
Capl" de familie sunt 175
contribuabili 187 ; case de lo-
cuit 170.
In comuna sunt 2 biserid
una in Poenari-Apostoli, cu
hramul «Adormirea M. D.»
fondata la a. 1820; i a doua,
cu hramul «Sf. Nicolae» fon-
data la anul 7252 (1744)re-
parata la a. 1852 de clucerul
Raducan Clinceanu. In co-
muna e un singur preot.
Locuitorit se ocupa parte cu
agricultura, parte cu chirige-
ria, parte cu rotaria. Produsul
munceI I desfac la oravil
Parte din locuitori s'au im-
377
proprietarit la 1864 si parte
la 1889, pe mosia statuluY Gor-
gota. EY au 158 caY, 20 epe,
183 boY, 83 vacY, 2 capre, 605
oY, 48 porcY.
Sc6la nu exista In comuna.
T6tä comuna cu islaz i pa-
mé'llt de munca, are 5o8 h. a.
Prtmêntul e prielnic la t6ta
cultura, dar e prea putin. Te-
renul cultivabil da cam 2401
h. 1. grtm, 109 h. 1. ov6z, 714
h..1. porumb. Un pogon
vede da dou6 care de fan.
Din tre pomI roditorY sunt : 6o
merY, 30 perY, ioo dulf, 25 ci-
resY, 70 nucY.
Comerciul se exercita In co-
muna de 3 carciumarY.
Bug-etul comuneY presinta la
veniturl suma de lel 4890,60;
iar cheltuelile 2890,24.
Un singur drum e in co-
muna care merge spre g-ara
Crivina i comunele : Crivina
Gorgota.
POEN.A.RI-BI_TRCHT, sat, face parte
din C. R. cu acelasi nume, pl.
Crivina.
POENARI-BTJRCHI, comuna rurala,
plasa Crivina. Este situata pe
loc ses, langa riul Ialomita, la
20 k. m. departe de capitala
judetului si la 15 k. m. de re-
sedinta plaseY.
www.dacoromanica.ro
P 37
Se compune din dou6 ca.-
tune : Poenari-BurchY i Podu-
Valeni, avênd o populatiune
de 1359 loc. (711 b. 648 f.),
cu 234 contribuabilY.
In comuna sunt 2 bisericY
una in Poenari-BurchY, cu hra-
mul <<Adormirea» fondata la
a. 1888 de preotul Barbu Ma-
nea si a doua in ctit. Podeni-
ValenY, farä nici o inscriptie.
Locuitoril se ocupa numaY
cu munca cArnpulut Produsul
munceY ag-ricole 1 desfac la o-
rasul PloescY.
LocuitoriT, in numèr de 18o,
s'au improprietarit la 1864, pe
mosia Poenari-BurchY, Podu-
ValenY si Cojocarénca. EI au
155 caY, 275 boY, 187 vacY, 74
taurl, 590 capre si oY, i66
porcY.
Sc61ä exista in comuna de
la 1870. S'a frecuentat in a-
nul trecut de 35 baetY si Io
fete, din num6rul de t'o co-
piT (8o b. 30 f.), cu vêrsta de
sc61a. Cu intretinerea perso-
sonaluluY se cheltuesce io8o
leY anual.
Utä comuna se intinde pe
o suprafata de 1500 h. a.
Pamêntul e prielnic la I6ta.
cultura. Porn1 roditorY sunt pu-
tinY.
Comerciul se exercita in co-
muna. de 7 carciumart
378
Veniturile si cheltuelile
munel se cifrézA la 3700 lel.
Prin comunA trece o sin-
gura sosea ce ineepe de la li-
mita judetulul Prahova si mer-
ge la gara Crivina.
POENARI-RALL comuna ruralg,
plasa Crivina, numitA i GAr-
liciu. S'a format cam pe la a-
nul 18°8 de Ralea Poenarul,
fostul proprietar al acesteI
Este situath pe malul stâng
al riulul. Ialomita, la 22 k. m.
departe de capitala judetulul
si la 12 k. ni. de resedinta
piliset
N'are niel un CAtun alipit.
Populatia sa e de 774 loc. (393
b. 381 f.), in care intra si 7
familiI de tiganl.
CapY de familie sunt 165
contribuabili 15o: case de lo-
cuit i6o.
In comunA, este o singurá,
bisericA, fondata la a. 1865 de
Iancu i Gheorghe AndreTescu,
deservitä de un singur preot.
Pe 13110 agriculturA, locui-
toril comunel se mal ocupA cu
facerea funiilor de teit topit.
Produsul muncel 1 desfac la
PloescY si Bucuresa
Locuitorif s'auimproprietArit
la 1864, cand li s'au dat 368
h. a. din mosia Gheor-
www.dacoromanica.ro
378
ghe AndreYescu. EY au 16o
cal, 12 epe, 47 vacl, 7 bivolf,
io capre, 368 ol", 145 pore.T.
In raionul comunel e o m6ra.
eu ab u rY.
Sc61ä existA in comunrt de
la a. 1886. Localul e proprie-
tatea comunel. In anul trecut
s'a frecuentat de 54 bAeti si 15
fete, din nurn6rul de 134 copil
(82 b. 52 f.), cu vêrsta de sc(51A.
Cu intretinerea personaluluI se
cheltuesce anual io8o leY. SCht
Mrbati si r ftmek.
carie 19
GhndacI de matase se cul-
tiva in mica cantitate ; stupl Cu
albine sunt 78. Pamêntul pri-
esce porumbului, rapiteI,
orzuluI si ovzulta. Poml
roditorY sunt putinI. 17n h. a.
livede dä pêna, la 4 care de fan.
Comerciul se exercitA in co-
muna de 5 hangii".
Bugetul comuneI presintA
venituri suma de lel 3222,61
si la cheltuelI 2702,24 lei.
Sosele comunale o pun in
comunicatie spre V. cu com.
Poenari-Burchi, la E. cu com.
TigAnescI, la N. cu com. Poe-
nari-ApostolI si la S. cu com.
Balteni.
In tot lungul s6u, de la V.
spre E. e udatA, de riul Jalo-
mita, care face mal multe zig-
zagurf si de Valea Mana-
siel,
379
POLINT, numire veche ce se da
satuluI BaltescI din com. Po-
deni-Vecla, plasa Podgoria.
POPI, rnovilä, com. Nedelea, plasa
POPI, vale, isvorasce de sub vir-
ful Nebunilor Mari, curge de
la V. spre E. 0 se versa in
riul Telejen, pe malul drept,
In raionul com. Maneciu-Un-
gurenT, plaiu Telejen.
pop', poiena pc malul riuldf Te-
lejen, com. Maneciu-UngurenT,
plaiu Telejen.
POPI (Muchia-), virf de munte in
cat. Gura-BeliI, com. Br6za-
de-sus, pl. Prahova. Cade in
partea de V. a sos. nationale.
PorET (Valea-), vale, corn. Di-
tescf, pl. Filipescl.
POPET, vale, com. Stingeru, plasa
Podgoria.
POPESCT, comuna rurala, plasa.
Terg;oru. Datéza de vr'o 300
anI. Primii s6I locuitorY ail fost
nisce popI (calugarl) i d'aci
numirea de Popescl.
Este situata pe loc , es, la
7 k. m. departe de PloescY
la 6 k. m. de rerdinta
www.dacoromanica.ro
P 379
N'are nicY un catun alipit.
Are 0 pop. de 448 loc. (227
b. 221 f.), in care infra 0 4
familiI de tiganI.
Cal:A' de familie sunt ii5
tot at4I contribuabill ; case de
locuit 120.
In comuna e o singura bi-
serica fondata de D-na Olimpia
Lahovari. Inscriptiunea este
scrisa in limba Elena. Este de-
servita de un preot.
Locuitoril se ocupa esclusiv
Cu munca campulul. Putinul
prisos al muncel" 1 desfac la
ora§ul Ploescl.
LocuitoriT s'au improprieta-
rit la 1864, pe mo0a. Popescl,
cAnd li s'au dat 400 h. a. pa-
mé'nt. El' au 97 cal, 122 boI,
63 vacY, 16o porct
In raionul comuneI, pe apa
Leaotul, e o móra de macinat.
Scela nu este in comuna.
Tot teritorul comuneY e de
600 h. a.
CiandacI de matase sunt fer-
te putinT. Pam'entul e prielnic
la tótN. cultura. E lipsitd cu
desavâx0re de pomI roditorT.
Locuri de fanete nu sunt.
Comerciul se exercita in co-
muna de un carciumar.
Veniturile bugetare sunt de
5623,59 leY.
E udata cbe apa Leaotul,
380
POPESCY, sat, face parte din C.
R. Podera-NouT, pl. Podgoria.
Aci e o biserica zidita de pro-
prietariI mosnenT, i refacutA
la a. 1857 de D-1 N. Steriade.
PORCULUY, vale, com. Cocor6sci-
Misli, pl. VarbilAu, intre va-
lea TeisuluT ;;;i Drumul Bor-
deni.
PORCARIJII (Virful-), loc isolat,
com. Strambeni, pl. Varbilau.
PORLOAGELE (Poiéna-), ses, com.
Ogretinu, plaiu Teléjen.
POSADA, sat, lace parte din C.
R. Comarnicu, pl. Peles. Are
o pop. de 207 loc. (109 b. 98
f.). Este situat la pélele mun-
teluT Floriu si coprins intre
vaile PrahoveT (V), Conciu (N)
Floriu (S).
POSADA, munte la E. de com.
13-trani, plaiu Teléjen. Pe tina-
pul domnieT luT Alessandru
Ghica Voda era a doua con-
trola vamalA i resedinta
pitanuluT de plaest
In vremile vechT, cam prin
vécul XVI, p'aci e!a. drumul
o poteca ingusta abia cat
putea merge omul cAlarede
la Timi la Comarnic. P'aci se
tran.sportau marfurile din Bra-
www.dacoromanica.ro
380
sov pe caT, pé'nA la Campina,
de unde se IncArcau In cher-
vane.
POSADA, pichet de granitA i tre-
c6t6re in Transilvania.
POSESCI,sat, fa.ce parte din C.
R. Posese, pl. Teléjen. Aci e
resedinta comuneT.
POSESCI, comuna rural, plaiu
Teléjen. Data infiintareT nu se
cun6sce. PrimiT s6T locuitori au
fost nisce 6menT din neamul
Posan, venitT a.ci de frica Ta-
tarilor, si de aci numirea co-
muneT.
Este situata pe ambele ma-
inri' ale garleT Zeletinu, la 43
k. m. departe de capitala ju-
detului si la 15 k. m. de rese-
dinta plasei.
Mai inainte de venirea Ta-
tarilor, comuna PosescT se afla
situata mal spre N., in mijlo-
cul campieT Zeletinu, cu numele
de «Silistea». Cu venirea
tarilor, locuitoriT s'au imprAs-
tiat, i revenind s'au stabilit
pe locul unde e ac,IT comuna
Posesci, aductmd aci i bise-
rica ce construiserà de lemn,
autorisata a servi ca cimitir.
Comuna Posesci se compune
din 3 ctune Posesa BodescI
Valea PlopuluT, avênd o
381
populaOune de 2030 loc. (1032
b. 998 f.), in care intra idouë
familil de
Cap): de familie sunt 514
contribuabill 337 ; case de lo-
cuit 493.
In comuna sunt 4 bisericl
douè in Posescl, una cu hra-
mul «Adormirea» §i
cu hramul «Sf. Voevosh», una
In Bodesd cu hramul «Sf.
Gheorghe» i una in Valea
Plopulul cu hramul «Sf. Voe-
voql». Nid una n'are inscrip-
Oe. Tete sunt deservite de 4
preotI.
LocuitoriT se ocupa cu agri-
cultura. Mal sunt : 5 dogaff,
2 rotar, 2 tamplarI, 2 zidarI,
io dulghed i 3 cismarY, carT
abia satisfac necesit4ile lo-
cale.
In raionul comundi pe gárla
Zeletinu, sunt 2 mori de ma-
cinat.
Parte din locuitorY sunt mo§-
nenï. 178 s'au improprietarit
la 1864, pe mo0a monenilor,
cAnd li s'au dat 284 h. a. El
au 40 cal, 30 epe, 843 bol §i
vad, 50 capre, 1500 oT, 340
porcl, 200 vifeT.
Sc616, exista in comuna de
la 1836. Localul e proprietatea
comund i s'a reconstruit in
1893, dupa planul-tip. In anul
trecilt s'a frecuentat de mi,
www.dacoromanica.ro
1' 381
baeV §i 8 fete, din nume'rul de
372 copiï (194 b. 178 f.), cu
vêrsta de sc61a. Cu intretine-
rea personalului se cheltuesce
1728 leI anual. &Lit carie 25o
bit iba (i .;./ 29 tema.
Suprafaa comunef cu islaz,
ffinqe, locurf arabile i padure
este de 2350 h. a.
In raionul acesteZ comune
sunt 2 isvdre de Vd mine-
rala unul, ce curse liz viare
abonden(d, contine Aucidsei , is-
vorind din in un Tofiilea,
lar al doilea, care con (me sare,
isvoritsce din muidiyorul Ver-
manarea. Ambele sunt In cen-
trul col/luna.
Aci se fabrica anual pêna.
la 2500 d. I. - uica.
Sub mun(it Vermanarea
Topilea se presupune multa'
sare.
GAndad de matase se cul-
tiva in mica cantitate ; stupl
cu albine sunt iói. Painêntul
e puOn prielnic culturel cerea-
lelor ; produce anual cam 1000
h. 1. porumb, 300 h. 1. ovï.'z
§i 12 h. 1. grau. Dintre poinI
roditorl. sunt : 2560 merT, 300
perT, 650 dusli, 760 cireV, 1090
nud. Liveileproduc cam 2800
care fin anual.
Comerciul se exercita in co-
muna de 8 cArciumarl.
Veniturile comuneI se ridicl
38
la 2785.98 lei si cheltuelile la
aceiasY suma, ner6milnand
un escedent.
Soseaua judqeana Vdleni-
Posesci strAbate comuna in
lung, inlesnind transportul co-
muneY Tarlescl si intreguluI
plait BuzMA.
E brAsdatd de munVsorii:
Merdéla, Topilea i Virful Mer-
leI i spre N. E. de VermA-
narea, Cremenisul i Priporul,
unde se aflA ridicat un punct
geodesic. In partea de N. a
comuneY, in mijlocul poeneT
Zeletinu, este o movia nu-
mitä fAcutA, spun be-
traniïde TatarT.
PiscurY Cremenisul
sunt :
(spre N. E.) si CAlinésca (spre
S.), ce desparte com. Posesci
de com. Tarlesci i caunul
Gogésca. Pe accsti munOsorY
piscuri sunt pAsuni de vite.
E udatA de garlele : Zele-
tinu, StupineT, Valea Plopu-
luY, Valea M4nescilor i BdrA-
cieT, earl t6te se vérsä in
garla Zeletinu.
POTIGRAFU, sat, face parte din
C. R. Gorgota, pl. Crivina.
PRAHOVA, plait., se mArginesce
la E. cu plaiul VarbilAu, de
care se desparte printr'o linie
oblica spre stanga, care trece
www.dacoromanica.ro
382
pe la E. de comunele : Teleg-a
BordenY.
La sud se mrtrginesce cu
plasa Filipesci, de care se des-
parte printr'o linie orison tala
dusA din plaiu VArbilau at
In judqul Dambov4a si care
trece pe la S. de comuneie :
Valea Lung-A i Bdnesci'.
La N. V. se mdrginesce cu
judeul Dambov4a i plaiul
Peles.
Din punctul de vedere
ministrativ plaiul Prahova se
compune din 13 comune ru-
rurale, afarA de Campina, co-
munA urbanA, adic6. : BAnesci,
Bordeni, Bréza-de-jos, Bréza-
de-sus, Brebu, Cornu, Poiéna,
Prov4a-de-j os, Prov4a-de-sus,
ScorÇeni,Sotrile, Telega
Valea-Lung-A.
ResedirrÇa subprefecturel e-
ste in com. Campina.
Cele mal populate cornune
din plaiul Prahova sunt Te-
lega, Brebu, Bréza-de-sus
de jos, apol vin :
Prov4a-de-sus, i Bordeni. In
destul de populate sunt
cele-i'alte comune din plait.
Cultura cerealelor apr6pe
lipsesce din acest plait, din
causa pAmêntulti/ pietros 0 a
climeY, care, fiind prea rece,
nu-Y permite A. se c6cä la
la timp, Porumbul, de i se cul-
383
tiva ma): mult, dar nu e in-
destulator populatiuneT, de a-
ceia locuitoriI cultiva pe séma
lor in alte plasï ale judetulta,
maI ales in campia Brancioc
din plasa Filipescï.
Terenul acestuY plaitl, care
este f6rte muntos , priesce
mult numaï prunului, maru-
luï i parulut fanéta este in
abondenta, ceia ce face ca in
acest plaiul s'a se nutréscä véra
numer6se turme de ol" i vacl
sa produca brinzeturi Ede
minune.
Pam'èntul, care e putin pro-
ductiv i in mare parte aco-
pen it cu padurI seculare, a
indrumat pe locuitorT, ca sa
COMUNA H. A. A.
Bordeni. . . . 45
Banesci. . . . 2 50
ampina . . . 50
Poiéna . . . . 50
E udat de rturile Prahova,
Provita i Doftana.
Din punctul de vedere al
locuitoriI plaiulul Pra-
hova sunt crestiril ortodoxY.
Prea putiril apartin altor riturY.
Acest plaiü s'a divisat in
18 parohif, avênd si 6 filiale.
i). Paroltia Scoleia, cu bi-
www.dacoromanica.ro
383
se 1)6tä hräni, spre crescerea
vitelor, , cultura prunuluT
neg-otul Cu lemnaria fie bruta,
fie lucrata de el.
Nevoia a facut maï din fie-
care locuitor al plaiultn un
bun mestesug-ar. Ei prepara
de minune plocade, paturT
saricT ;hardaie, donitI, róbe,
sindrila, porumbare, etc. Parte
din el' scot piétra cubica din
carierile din préjma Comar-
niculuI, pe care o cara chiar la
Bucuresa Parte din el se ocu-
pa cu fabricarea varului negru.
In plaiul Prahova , dupa
cum se vede in tabloul de
mal jos, se cultiva i I 2'/2 h. a.
vie, adica :
COMUNA H. A. A.
Scorteni . . . 13 50
Telega . . . . 46
Valea Lunga , . 4 50
112 50
serica parohiala «Cuviósa Pa-
raschiva» compusa din cat.
Mislea, avênd ca filiala bise-
rica «sf. George».
2). Parohia Brebu-Alonasti-
reY (com. Brebu), cu biserica
parohiala «sf. VoivosIT» com-
pusa din cat. Brebu-MegiescI
Podu-CheieI.
.184
Parohia Petriceaua (com.
Brebu) cu bis. parohiala «sf.
Treime».
Parokia Breza-de-jos, cu
biserica parohiakt «sf.George».
5)Parada Podu-VaduluY
(com. Bréza-de-jos), cu bise-
rica parohiala osf. I6n Bote-
zatorul» compusd din cat.Va-
lea-Lunga.
Parohia Bréza-de-sus, cu
biserica parohiala «Schimba-
rea la Fa0.» compusa din cat.
Gura-BelieT i Podu-Cerbului
(Comarnic).
Parohia NistorescY (com.
Bréza-de-sus), cn biserica pa-
rohiala osf. Nicolae» compusa
din cat. Valea-TarseY (Bréza-
dejos) si Frasinetu (Cornurile).
ParaziaCorzzu-de-jos (com.
Cornurile), cu biserica paro-
hiala «Cuviósa Paraschiva»
compusa din cat. Cornu-de-
sus si Campinita, avênd ca
fihialä biserica «Inal%area Dom-
nuluT».
Par oki a Provi(a-de-jos, cu
biserica parohiala «sf. Nicolae»
compusa din cát. Draglinésa,
Piétra i Piétra-de-sus (Po-
iéna).
to). Parohia Poiva, cu bi-
serica parohiala «Adormirea»
compusa din cat. Vrajitórea,
Bobolia i Slobozia, avênd ca
filiala biserica «sf. Voivos1T»,
www.dacoromanica.ro
1, 384
ti). Parokia Provifa-de-sus, cu
biserica parohiala «Adormi-
rea» compusa din cat. MOn-
zau, Taporiscea, Moiseni, Va-
lea-Beni, Sultanul, Schiopota,
Secaturile i Fricósa (Bréza-
de-j os).
Parogua Teles-a, Cu bi-
serica parohiala «sf.Voivocp».
Parohia Telesa, cu bi-
serica parobiala «sf. Nicolae»
avênd ca fihialá «Biserica Bu-
na-Vestire».
14), Parokia Puf1ella/1 (coin.
Telega), cu biserica parohiald
«sf. Stefan» compusa din cat.
MilicescY, avêne ca filialO «sf.
Voivocp».
15). Parohia Va/ea Luizsg,
cu biserica parohiala «sf. Ni-
colae» compusa din cat. Ghe-
b6sa, Bocescï
Visinesci.
i6). Parohia Beinesa, Cu bi-
serica parohiald «Adormirea»
compusa din cat. Urleta, a-
vênd ca filiala «sf. Voivop>.
t7). Paro/tia yotrile, cu bi-
serica parohiald «sf. Nicolaeo.
i8). Parokia Lunaz- Marc
(com. Sotrile), cu bis. paro-
hiala «sf. Pantelimon.
PRAIIOVA, halta a drumuluY de
fier, pe linia Bucuresci-Pre-
deal, la 46 k. m. departe de
13uCuresd i la k. m. de
385
Ploesci, intre gdrile Crivina
Brac,li.
De la i Tunic halta
1894,
Prahova a fost autorisata a
face serviciu de po§td. u§6rd,
mandate postale interne §i
mesagerif, ca i alte garT.
PRAHOVA, riu, format din va-
lea Azuga §i Predealu (v. 1.
r.) Aceste doug vai, dupa
ce se incarcd cu maT multe
valcele, se impreund in fa¡a
munteldf Sorica, in apropiere
de gara Azuga.
D'aci incepe riul Prahova,
numit si Praova si Prauva.
Dupd ce priimesce valea
CerbuluT, valea Alba, valea
Jepilor, Ur'rack-ea, valea
paraul Pele, valea Ma-
rului, FeteT, Seca, a ZmeureT ,
SipeT, TufeT i Valea Rea,
Prahova trece pe teritorul
com. Sinaia. D'aci continua
drumul spre sud, trecênd pe
lângd comunele : Comarnic ,
Breza, Cdmpina, Floresci, Fi-
lipesci, Darmonesci, Manesci,
Tinosul §i Ghergh4a ; formézd
puOn limita de S. E. intre
judqul Prahova i Illov, apoI
merge de se versa in riul
satul AlexienT
din judqul Ialomita.
Acest riu curge capritios,
facênd mal multe cotiturT
www.dacoromanica.ro
r, 35
priimesce In el ca afluentY prin-
cipalT, riul Doftana cu Doftd-
niVa, Teléjenul, Sldnicul, Crico-
vul Dulce,Cricovul Sdr at (v.l.r.)
CAte o datat face marT stri-
cdciunT, cand infuriata iea cu
sine tot ce intalnesce in cale.
In aniT 1830, 1864 §i 1884,
in urma unor plouT toren-
-0.ale, a sfarimat podurile,
a surpat Oraiile, a inundat
câmpiile. La 1884, Prahova a
luat cu sine tot ce a inalnit
In cale ; traseul cdleT ferate a
fost spdlat de apd i podul de
peste Prahova la gura tune-
luluT din dreptul VdieT-Con-
ciuluI a fost rupt, i comuni-
c4ia pe calea feratä mal mult
timp intrerupta.
Pe malurile Prahovel se ga-
sesce- di's:fins, je un afternut
de gres/e, un calcar argilos,
comfiact, de o colo're vlyzeitet,
care firin cdcere dä un forte
bun ver kidraulic ; lar din cal-
cea carbonala ce se afta dea-
sufira acestztia se ()Wye firin
ardere varul ordinar.
PRAHOVA, jude, se mdrginesce
la N. cu Transilvania, de care
se desparte prin culmile mun-
tilor Tdtaru, Piétra-LapteluT,
1\Idgura, SiriuluT, an6ga, Curu
Ro0.1, Cheia, Bratocea, Babe-
u, Bobu-Mare, Bobu-Mic, Pre-
26
386 386

delesu, Musita, Cltibucetu, Pre- unde este aspra si ger6sd in tim-

dealu, Omul, Virfu cu Dor,
Caraimanu, Piétra-ArsA, Fur-
nica i Paduchiosul.
La V. se marginesce cu
parte din jud. Dambov4a, de
care se desparte prin riul
Cricovu-Dulce, i cu pbsile
Snagovul i Mostistea din
judeVul Ilfov, de call se des-
parte prin riurile Ialom4a,
Prahova si Cricovu-SArat.
La E. se mArginesce cu
Tohani, S'arata i plaiul
BuzëuluT, din judqul BuzOu,
printr'o linie ce pléca de la S.
spre N. V. §i care merge pe la
E. de com. Ad'Licata, Fulg-a,
Cokeagu, Fantanelele, Vadu-
SApat , aduOreni , TAtaru ,
Chiojdénca, Salcia, CArbunesd,
Tâxlesc'i, Star-Chiojdu i pé'nä
la vama Buzelor.
Clima jutiqulaY se imparte
In dou6 : in partea munt6sa,
pul erneY, iar véra temperata,
In partea delur6sa §i campéria,
unde iérna nu e tocmaY aspr,
dei e bantuita de vhaturT vic-
lento, iar véra caldur6sa.
Atat la munte cat §i la camp
aerul este curat i sdnaos,
afara de partea de S. E. unde
adesea bantuic frigurile, din
causa locurilor 136.1t6se.
iliçcarea fioibula(ilcild. Po-
pulatiunea urbana §i rurala a
judquluni Prahova, dupa ul-
tima statistica este de peste
257.000 loc.
Spre a se putea face o com-
para0e intre mi§carea popu-
lat,iunei pe maY
In urma, uzam, spre inks-
nirea lucrareT, de tablourile
de mal jos, din carT lesne se
p6te vedea mi§carea popula-
OuneT urbane i rurale de la
1859 pêna

Nelscup, cits'atorip ci mor( lì jud. Praltdva lit armalorit anY:

IM13.
Ami
N ASCU CIslitonti
MOR i
Total
BileV Fete Total ' BArbati Fcmei

1859 2775 2454 5229 1313 186o 1567 3427

186o 3284 2846 6130 1500 2194 1844 4038
1861 3266 2704 5970 1540 2158 1820 3978
1862 3594 2976 6570 1834 2093 1735 3828
1863 3428 2842 6270 1732 2877 2381 5258
1864 4091 3410 7501 1719 2871 2515 5386
1865 3728 3353 7083 2.108 265o 2147 4797

www.dacoromanica.ro
387 387

Pcpulqiunea rurald a jucle(ulzd in anztl 1865 era

In cornunele rurale
PLXILE Capi Membrii
Total general

Plasa Campu . 4352 13.628 17.98o

Têrg-rru 3253 9.181 12-434
» Filipesd . 5578 18.079 23.657
» Prahova . 5211 17-494 22.705
» Teléjen . 8048 27 .599 35-647
» Podgoria. 61°6 15-574 21.680
» Cricovu . 5965 19-939 25-904

Popula(iunea urband a judetztlid In anztl 1865 era

=11.
IN ORA§E
.ORA )ELE Total general
Capi I MembriY

Ploesci 6636 19.832 26.468

UrlaV 423 1.222 1.645
Filipesci 531 1.498 2.029
Campina 626 2.151 2.77g
756 2.035 2.791
Sidnicu 950 2.647 3-597

Intpd'rtirea .tofiztla(ittizet" jude,fuiut Prakova clufia sex, stare civild,

elate, cap' fi inembrit de familie, fie (mitt 1865

Starea ciNihi acapilor

Capi de fandlie de fannli
Mernbri de farnilie Totalul locuitorilor
Total
general
B. F. Clislit. Neciis. V'eduNi Blirbati Fernei DirbaV FerneY.

44.155 4280 59.658 2578 6399 57.973 92.906 102.1281 97.186 199.314

www.dacoromanica.ro
388 1-3 388

CRE§TINf NeeretinY
Raporturi
Total Crestini iNecr.
Ortod. Catol. Prot. Arm. Lip. ci
Intre 2000 locuitorY

Prot. Arm. Isdr.

197.236 771 362 309 9 618 9 199.314 988 4 2 214

Popula(iunea judefuluY Prahova la a. 1865 rafiortul din tre potzt-
la(ie, fio,g-o'nele de pdure fioso'nele cultivabile este urmdtorul

Populatia
3,. .1 o
R -0aporto
8.
r1 1
Y.

''. i cu o
.:,.1 -

PLA II.E ).ELi'

d ,2'
8
*5
oo
E. . cu
o ..f.;.a8
.' < .
gt ..--.. 15
..9 o
8:5: "`
cLj

8,
*: 1 `e 4 il

4 .4
,. .-
u PI
e.,
fa.
u .o
CA',
.=,. ,,Ei
0 ',3 00
C.) 4-. 0 g .-7.,

Plasa CLmpu 4352 I7.980 561 314 152 22

» Têrgoru 9886 38.902 1945 32 I 4 06
» Filipesci 6109 25.686 802 937 83 45
2 Prahova 5837 25.482 392 1698 171 182
62
» Teléjen 9754 42.035 955 1664 75
» Podgoria 6109 21.680 803 974 64

» Cricovu 6388 27.549 883 174 II' o1

48.435 199.314 8o6 io61 9 54

POPULATIA. URBANA.
Casa &rip dup elate

F e ni e Y

Anul Lr2 in in o G) GO in r, in o
O
-1- TA 0 7 et in .1-
I
in in in a 8 in
e4
. in in
1
c,3
N
in
,+1

1870 46 219 107 17 66 297 25 2

1875 139 146 36 8 64 231 22 Io
188o 121 216 52 12 2 138 203 50 9
1885 145 212 54 14 3 139 303 6o 20 5
1890 III 214 57 26 81 215 7 36 5

www.dacoromanica.ro
389 389

aisatorip dufie stare civila

Fldcai FlacaY VaduvI VaduvI

Anul cu CL1 CU cu Total
Fete Vaduve F e t e Vaduve
1870 314 24 30 22 390
1875 281 8 24 16 329
188o 339 17 31 15 402
1885 350 35 27 16 428
1890 328 19 34 27 408

at' torip dufie instruqiune

Anul
BarbaY FemeY
Flirit carte Cu carte carte

1870 178 212 52 338

1875 157 172 76 253
1880 227 175 115 287
1885 251 177 113 315
1890 229 179 133 275
In fie-care an s'au casatorit intre 726-782 crestinY-ortodoxi,
10-24 catolicY, 4-14 protestanV, 30-70 isdraeilitY.

N liscuti Legit imi Nelegitimati

Auul Total Total Total GlIsiti
Weft' Fete Blieti Fete Blieti Fete

1870 993 945 1938 939 goo 1839 43 35 78 21

1875 942 922 1864 874 855 1729 57 53 110 25
1880 1002 945 1947 910 863 1773 83 67 150 24
1885 1112 1037 2149 998 951 1949 103 8o 183 17
1890 1059 899 1958 963 8ox 1764 84 go 174 20

www.dacoromanica.ro
390

dupe sex fi stare civild

Necununati CununatY Vruluvi

Alud Total Total Total 1
....,

B. F. B. F. B. F. B. F. g

1870 9.65 824 1789 675 585 1260 222 134 356 68 105 173
1875 966 663 1629 6oi 376 977 257 149 406 108 138 246
1880 1092 964 2056 756 668 1424 238 143 381 98 153 251
1885 796 594 1390 513 372 885 187 98 285 96 124 220
1890 866 692 1558 521 388 909 234 133 367 89 164 253

POPUI, ATTA RURALA

casatorig dupa etate

B'irbatï I
Fe rn e i
Anul u-, un .-, o y .-1' ''' co ..-) u., .1 O
N .. ,0") O '. rn
.
co c9 ,in
N
.II-7
r+1
ai-,
. ..
g; 0 '4 '15
E.
,",_
1.4 '
L,
.-,
1,-.
e r)
N
I
-0
,,-)
i
ur,

1870 257 822 114 17 114 1016 74 6

1875 819 406 98 29 1 185 944 174 46 4
188o 875 574 116 30 I 215 1139 189 44 7
1885 961 6o6 127 30 2 334 1138 194 52 8
1890 938 637 95 56 5 4 385 1110 161 55 15

dupc stare civil4

FlAcAl" FlAcAT VAduVi. Vdduvï

Anul C11 CL1 Cll cu Total
Fete Vaduve Fete Vdduve

1870 1038 50 6o 62 1210

1875 1155 38 88 72 1353
188o 1367 32 106 90 1595
1885 1502 50 99 75 1726
1890 1483 37 118 93 1731

www.dacoromanica.ro
391 39!

C/sttorzfi dule instructiune

Anul
BArbaY F eme):
Cu cartc Fiirh carte Cu carte Y:jet carte

1870 87 1123 1196

1875 132 1221 137 1216
188o 242 1353 63 1532
1885 285 1441 45 1681
1890 370 1361 130 16or

N scu(

N1iscuti Legitimi 1 Naturali

Anal Total Total Total Crlisiti
Bileti Fete Bheti Fete micti Fete

1870 3030 2642 5672 2993 2600 5593 36 41 77 2

1875 3684 3254 6938 3628 3210 6838 56 42 98 2
188o 3603 3386 6989 3502 3289 6791 ioo 95 195 3

1885 4694 4193 8887 4533 4038 8571 16i 154 315 I

1890 4441 4179 8620 4260 4033 8293 179 143 322 5

forp d Ve sex si s tare civilti

Necununati I Cununati Vlicluli

Total Total Total
B. F. B. F. I B. F. B. F.

1870 2327 2074 4401 1435 1349 2784 720 535 1255 172 190 62
1875 2267 1936 4203 1249 1031 2280 822 610 1432 196 295 91
188o 3480 3090 657o 2490 2146 4636 817 655 1472 173 289 62*
1885 2412 2058 4470 1610 1285 2895 630 487 1117 165 284 49
I890 2831 2518 5349 1683 1420 3103 857 652 1509 284 445 29

* Restul cu stare civiliu necunoscuth.

www.dacoromanica.ro
392
Geologia judetulza. Din des-
criptia geologica ce am facut
masivuluI Bucegilor, am ve-
qut ca trel grupe alcatuIesc
acest masiv : grupa secondara.,
grupa tertiara. si grupa qua-
ternara.
Am arOtat acolo cum este
represintata fie-care grupa, di-
feritele sisteme ce forméz a
malurile PrahoveY, culmile de
la Piétra-Arsa, Furnica si Vir-
fui cu Dor, precum si siste-
mul cretaceu inferior, care o-
cupa culmea de r6arit a ma-
sivului de la BustenI si Isv6-
rele ; diferitele conglomerate
numulitice ce se observa. la
culmea Babelor, Coltul Obar-
sieY si. Seaua Omuluï, si am
araat ca tot masivul Omului."
si Bucegi nu este de cat o
imensa ridicatura calcara, care
se presinta, aci in mase eta-
jate si in scarY uriar, aci in
platouri inalte, marginite prin
paret1 vertical:.
Sistemul jurasic este repre-
sintat in judetul Pralrova prin
t6te etajele sale, dar rar sunt
t6te reunite la un loc. Rocele
din caff se compun stratele
sale sunt calcare, cand com-
pacte, marmoreene albicio'se sau
galbiL
Cretacicul superior : Cno-
manianul, Turonianul si Seno-
www.dacoromanica.ro
r 392
nianul sunt f6rte bine repre-
sintate in acest judet si se
caracteriseza. prin Orbitolizza
Concava. Plyz lzodus latissimns,
inoceromus labiatus, Micras-
ter Corangiutzum , Micras ter
Cortesturlinarium, Galerites al-
bogalerus, Belcmnitella Afuero-
nata .çi Ostrea Veszeularis, fo-
sile din cele maY caracteristice
ale acesteI seril cretacice.
Tipul de sud al Eocenuluï,
ce ocupa o larga banda, in-
cepênd din Ispania, si tre-
cênd prin Franta, Elvetia, I-
talia, Austro-Ungaria, Turcia,
si. Romania de o parte, Ma-
roco, Algeria, Tunis, Tripoli,
etc. de alta parte, presinta a-
celasY caracter petrografic si
paleontologic in t6ta intinde-
rea sa. El a luat parte la
marele ridicarT ale muntilor,
formand in judetul Prahova
virfurile Caraimanul si Omul.
Miocenul este destul de bine
represintat in acest judet -si
este insemnat prin marea can-
ti/ate de sare gent4, 11:;nite,
fietrol SZ ozockerita', pe langa
care trebuYe sa maï adaogam
existenta chihlibaruluT si a
sulfuluT.
La finele epoceT jurasice,
in urma mirare): de ridicare
ce s'a facut in Romania si in
usta Europa, Insula Mare e-
393
sind si mal' mult din apele
mara a tal It cu sine parte
din deposítele jurasice, care,
In urma, ne mal acoperindu-se
au rëmas ca nisce insule in
sisturile cristaline. Ast-fel de
insule se gasesc si in judetul
Prahova, in masivele de pe
valea PrahoveT, de la Les-
pe di pé'na la Sinaia si de la
Bratocea la frontiera Transil-
vania La finele epoceT creta-
cice s'a produs o noua ridi-
care, care a avut de efect
sc6terea stratelor cretacice
de sub apele mara atk in
judetul Prahova cat si in alte
judete din Romania (D-1 Grig.
Stefanescu).
In diferite puncte ale të-
reT , precum si la PuchcnY , de ocol in ValenT ; Urlati cu
jud. Prahova, s'au gasit si-
lexur1 cioplitc, silexurT lus-
truitc, cutite sau rdc,luitóre
alte objecte de piétra si de
os, industrie a °multa qua-
tornar.
Prin faptul ca la Baicoitl,
pl. FilipescT, exista tantanT
ard6t6re, numite de locuitorT
fierbaorY, clocotifurY fi
nestinse, reiese cä, in acésta
parte sunt ingropate substante
combustibile, ca ulia, lignitul
petroleul, din carT, prin des-
tilare naturalá, se degaje idro-
genul protocarbonat si ese in
www.dacoromanica.ro
p393
unele timpurT ale anuluT cu
apa, producênd la esire un fel
de fierbere sau clocotire.
Marca judefului Prahova e-
ste un pi) si o co'rdri de vgii.
Tapul insemnéza ca in acest
judet, prin muntY, se gasTau
o data mult vinat sOlbatic ; iar
córda de vi, care inainte de
d es fiintarea judetuluI Saac (Sa-
cuení) era marca acestuT judet,
insémna caproducea vin mult
si bun.
Din punctul de vedere sil-
vic, judetul Prahova face parte
din circumscriptia IX-a si s'a
impartit in 4 acede : Valeni-
de-Munte, cu resedinta sefuluT
resedinta in Ploescl ; PloescI
cu resedinta sefultil de ocol
In PloescT ,i Sinaia cu resc-
dilata in Sinaia.
Mare parte din teritorul ju-
detuluI Prahova e.acoperit cu
padurT.
Natura terenuluT convine
f6rte mult vegetatiunel fores-
tiere.
Ministerul Domenielor, ve-
end cä padurile se taie de
proprietariT lor in mod cu to-
tul nesistematic, din care ca-
usa paniêntul se surpa, in basa
art. 15 din codul silvic, a su-
394 P 394

pus regimului silvic, in anii bila - PAc6.16ia, Moreni, Coco-

1883, 84, 89 si 90, un num6r
de 92 pAduri particulare.
In asemenea con ditiuni ve-
getatiunea forestierd este asi-
gurata.
Statul posea, in jud. Pra-
hoya io8 pAduri cu trupurile
lor, in intindere de 42.521 h.
a. (85.042 pog-6ne). Cele mal'
mari pAduri sunt : Tesila, Var-
rAsci-Mislea, Musita si Urju-
góia, Aricesci,Carbunesci, Hai-
manalele, Curu-Rosu, Tintca,
Isvórele, etc.
33 trupurl. de pAdure, in in-
tindere de 401 h. a. 0948 m. p.
s'au dat In esploatare, adu-
cênd statului, pe anul finan-
ciar 1892-93, un venit de lei
304.416,91, adicA :

1-, 1
O
Intinderea in a. 1892-93 Venitul in a. 1892-93
6 :: Periodul
Hectare Metri piltrati Lei i BanT I

r 1889-93 3 9597 3.128 16

i 189o-93 24 3546 10.959 57
26 1890-94 273 6501 235.494 64
I 189o-95 6 5925 7.911
3 189o-97 72 8137 33.1,6 6o
I 1891-95 '9 7242 13.806 94
401 0948 304.416 91

Pretul unui hectar de pA- ce nu pot servi de cat la is-

mênt pe -mosiile statului, ce
se vind in loturi mici, s'a sta-
bilit ast-fel :
La amp La munte
Calit. I 600 lei Calit. I 400 lei
» U 45o » o 11 300 »
Terenurile improprii cultu-
rei, ce nu se pot ara, niel
sApa, fânetele mlAstinóse, cós-
tele dealurilor, sArAturilor, etc.
laz de calitate inferiórA, se
considerA de calitatea III si
li s'a fixat un pre% unic de
1 oo lei hectarul.
Mayiile statuluï. Statul po-
sedä in judetul Prahova 46
mosil, impreunä cu trupurile
ce le apartin si atarä de cele
vindute de ved.' la locuitori.
Aceste mosii arendate pe pe-

www.dacoromanica.ro
395 P 395

ri&le de 5 ani aduc statului rabile Si 26.084 h. a. finete

un venit anual de 290.060 leT, naturala.
afara de 21.600 lei plata pa- Urm6t0rea statistica a ju-
durarilor. detului Prahova pe anul 1841,
Suprafata pamêntului de otera un interesant tablou al
cultura aflata in al-1h' 1891-92 avutiei si starei sale econo-
era de 114.191 h. a. locuri a- mice la acea epoca :
o_
a) d.,
o -m .23
-
o
Q)
o o
QQ
o
o QQ
QQ

ri 4 Ei

55.621 13.991 43 25 160 32 1.309 10.191 790

3334

--"."-...
771,
oo o
oQ) o.
QQ
C
A

116 476 170 8 2 1256 249 31 139 7

3,7.1

o
)r-
QQ

rri

6741 15.313 35.802 3898 7469 113 9 18

=11=11C
3- )T...- ):--,
-o-
z
q
L'''
4 '
.-11 2

3179 314.363 9948 5420

www.dacoromanica.ro
396 396

Ill . xu
,q
6 4 o
P 0 GO A NE
3219 16.804 188 27 988 13.287 1391

o '..9.-.0 371
c: &-. P...
8.) p= g
,sz
-0 r4
0 ce -5
,-, F
,:fl .,4-.
Pq ,4 ci) (...)

O C A I. E

- i8 163 104 2685 19.745 1748

Intinderea teritoriaki a juderztlid Prahova

cste urvz-No-rea :

raiwom

P1 asa Stfinjeni Pogeme Hectare I FAlci Leghe Mile

CAmpu 159.169.536 122.816 61.408 55.268 3 I."' II ."'

Têrnor 101.825.424 78.569 39.285 35.356 lg."' 7.145

FilipescÌ 159.352.272 122.957 61.478 55.331 31.002 .1"

2,3.245
Prahova 331.253.712 255.597 127.798 115.019 64.5°'
Teléjenul 224.087.472 172.907 86.454 77.808 43-8" I 3. 725
Podgoria 134.773.632 103.992 51.996 46.795 26.2" 9.438
30.008
Cricovu. 153.949.248 118.788 59.394 53.455 10.8"
88.122
Total . . 1 264 411 296 975.626 487.813 439.032 246.460

www.dacoromanica.ro
397 397

likpdr(irea economica a jude(itha Prahova la auul 1865 era:

1111111M4511
111.11IMm

Cultivabile PI:idure Necultivabile

Pog6ne 1cT Pog6ne F;i1cY Pog6ne

Uunpu 66.185 29.783 10.255 4.615 46.376 20.87o

rergsoru 40.392 18.177 6.42o 2.889 31.757 24.290
50.985 22 .94o 30.007 13.503 41.965 18.888
Prahova 101.546 45.695 110.405 49.682 43.646 19.642
Telej en 60.754 27.339 73.233 32.955 38.920 17-514
Podg-oria 39.221 17 .650 26.3o2 11.837 38.469 17.308
Cricovu 72.472 32.615 5.408 2.433 40.907 18.407
431.556 194.199 262.030 117.914 282 .040 126.919
Pdclurile vide in jude(ul Prakova la anul 186o

A.DUR I v

Pogoane ProprieC;iresci
Raionul
ARR ORI POGO ANE POGOANE
o
O JE o to I -6 72c, *4a)

te
o 71 4
Urlati 77 77j 1121 15 im6 473 473
Filipesci 1603 700 903 55 55 66 13 53
Câmapina. 1200 800 400
Villeni 941 407 268 2661 J 2 2
Slrunc 225 20 67 138
Pl. Cilmpu 10255 623 2990 6642
» Térporu 6420 1861 448
» Filipesci 28327 5190 10734 12403 502 265 110 127 587 301 184 102
Prahova 109205 97785 5452 5968 io 10
» Telejen 72067 36887 21604 13576 99 7 21 71 131 -- lOI 30
» Podgoria 26302 6713 5183 14406 7053 2011 4333 709 1891 154 1521 216
Cricov 5408 446 1228 3734 3759 769 2840 150 2545 359 2011 175
262030 153682 50690 57658 12600 3067 8410,1123 5695 814 4303.578

www.dacoromanica.ro
39 t, 398

Ctilc fiogo'ne firoprietárcsa de grtídinY, aráturd, lino» i islaz

erau In judc( la anul 1S6o fi ce calitiig a rodit?

Pr opriet'ar escI
Calitatea rodireY
Raionul Locurí
Frunte Muloc nerodi-
t()re

Pogóne Pogóne
PloescI 196 931 34 930 34 197
Filipescï 40 280 105 420 5
UrlaVf 5 238 117 384 18 8o 646
Campina 10 16o 480 Ioo 75o 1500
Vdleni 258 oo 208 171 328 225 184 192
S1Anicu 49 18 292 126 28 321 136 547
Pl. Campu 185 6478 5306 6226 6596 7468 4130 743
Têrgoru 358 7092 2859 5087 754 11450 3192 1374
1135 10224 4425 3413 5480 9067 4649 4405
» Prahova 1,18 1207 6221 55353 7 3993 59898 8495
Telejen 2394 3690 8989 10748 3669 16142 6oir 11640
Podgoria 2451 5947 2173 4478 1298 10197 3553 2402
» Cricovu 783 12775 6208 7006 6094 13358 7319 1575
8982 49140 37417 93092 25202 72755 9°473 33069

www.dacoromanica.ro
399

Cât fiogzinc claayescY (ic snatiti, aralard, fhte(c yi islaz

era In jua'et la a. 1860 fi ce calitap au roarit

ClAc 6. e§cY
Calitatea rodird
Raionul Locuri
Frunte SlaVA nero-
ditoare

Pog- ne Pog ne
UrlaV 21 34 36 27 64
Filipesd 150 825 413 1200 2585 3
Câmpina 645 86o 100 1610 4215
VdleM 177 268 93 158 238 301 157 75
SlAnicu 139 153 122 313 153 261 313
Pl. Campu 520 11066 '5711 16334 9465 12268 11897 256
» Tèrg-soru 575 11359 5374 13038 775 25492 4079 167
» Filipesd 2476 11739 17869 10482 7823 11771 12972 358
» Prahova 3647 5219 14804 15848 6099 33418 1097
Teléjen 3010 6982 7866 8590 982 9142 16415 557
Podg-orla 1172 5757 1926 5002 1460 7990 4407 889
» Cricov 674 16227 6316 16640 7337 16874 15646 240
13206 70489 51630 89215 28233 92810 103586 3639

www.dacoromanica.ro
400 400

hnobilele din jude(ul Prahova la a. 186o

o
." ,.
,J 8 g- -
'8 -
,o HanurY (afara de oraF,e)
Raionul E 2.-'
)r.,
,-6 c,"1_
.,;17; "
', '5:2
F.,:9 64 Cate
C ate
Cate
Vennul.lor
- .°6'
car- biciinii
hanuri cmmi
pe an in
ga lbenl

UrlaV 4 4 2 378
FilipescY. 71 750 230 6 8 984
Campina 8 Soo 103 7 3 3 548
Vdleni 12 1120 263 4 7 --- 77
SlAnicu I 10 4 13 97
Pl. Campu 87 9.800 2.276 21 118 20 3.543
0 Tèrgoru 68 11.235 2.911 21 84 26 2.778
0 Filipesci 70 3.970 1.505 15 89 4 3.050
» Prahova 52 4.367 1.534 II 61 34 5.360
» Teléj en 96 2.499 1.316 12 173 II 1.761
» Podgoria 112 15.600 4.984 18 92 5 2.420
» Cricovu II 495 261 13 119 I 4.484
524 50.646 15.387 132 763 114 25.480

AnimaLae de muncd lnlrebuin(ate la aoricullur in comunele

urbane fi rurale din judetul Prahova, In anul 186o.

N, Animale de agticulturil Instrumente i ma0nl.

;-

Sal
URBANE URBANE
o Care I Dife-
Cazane
0-1 Cal Asmi Bol I BivolI de tran- Mugu')." de I I nte in-
strae I strum.
sport main

2388 6o 2285 3366 588 238 79 7

www.dacoromanica.ro
401 401

+I1I

Animale de agliculon,i Instrumente ma<ont

171
IA"

r'd
R U R A.L E R UR ALE
o Care Cazanc I I Dife-
Cal ...1.sinY Btu BIN oil le tran- Plugui de nerri- I ite in-
(.trae
1
spol t I ...trim. -N

515 1 195 6821 3 44457 14.1 15055 4814 1422 94 206

1 1

GradInarille, artiturile, finefrle y1 pyunile in _hag, fie aim! 1865

GrIldiul Aritt ttrI Fînete Isla z

Pog6ne FilicY Pog6ne F;11c1 Pog6ne FBcï Pog6ne Rid

22.278 10.025 119.629 53.833 89.047 40.071 282.307 82.038

Odurile, locurile necullivabilc din judq, la anul 1865

V I P I d u r i I Loemi necultis alnle

Pog6ne FI1cl Pog6ne Filici 1 Pog6ne Fii id.

18.295 8.232 262.030 I117.914

282.040 126.919

Terenul cultivat in anul 1865 a recoNt:

E
Grau Sec. Por. ON. ON dz. Meld ll.ap.

Campu 93 8.187 217 II 622

Têrporu 200 6.105 558 1257 932 29
FilipescI r07 3.155 6.891 1729 154 II.
Podgoria 215 3.112 II I,,5, 2
I

175
Cricovu 303 8.483 1492 532 1689
Prahova 13 5 2.817 411 32 --
Teléjen 628 15 2.064 I0 496 I ---
15591 33.923 9,179 4618 36o5 43
a6

www.dacoromanica.ro
402 402

In to'inna anztluY 5864 s'arc arat se-wainat in _little( 1382 15ogo'ne

grdu, iar firintd-vera anula 1865. senuiniiturile se iSresintit :

11
P O G O A NE
P 111 le J5-ft
Grfin Secarll Porumb Rapi0 Otz 0 véz o
a-

CArnpu 10.573 442 39 1765 12.819

Têrgrru 178 6.156 6o 329 1511 1482 9.716
Filipesci 598 6.315 17 6.072 2535 125 15.662
Podgoria 437 6.355 4 247 410 7.453
Cricovu 123 8.675 4.448 593 2798 16.637
Prahova 69 13 3.491 402 35 4.010
Tel6j en 668 9 6.758 Io 301 7.747
2073 22 48.323 771 11.305 5628 66,6 74.044
Ciit s'a recoltat in anul 1865:

..
C)

OCALE VEDRE '-1

C.,
1ó
7:
0ca1e
...
Je. 1
o Rachm De .
V
1.4 3rú
Fasole C.Inep In Cart. Vin de
bUCate
F..
uI
C
.4° :
2y -'-'
,,..3'

O-I
prune
1

Ccimpu 3I2i6 3054 1 45131

Térporu 56 2594 4882 6866 29160 49199 7632 1267 2733 230
25784 8387
Filipesci 58853 8503 603 2770 25049 204206 4228 281 300 13
Podgoria 54386 7853 404 102106 129581 202000 3857 197 1 0 1 54
Cricout 31203 2647 69 991 117354 37745 26891 1012 515 365
Frahm a 51916 3253 1234 65481 355 178912 6649 516 762 188
leléjen 56850 9965 540 70 76 3264 170559 7801 5914 2;1 II6 72
110208 41662 2411 1117 74200 2;1004 750164 2;0000 1001021152414527 C122

Pitterile Luc-fit/tire la (uric-id/1mi In anetl 1865

1111.11.11/1
Brate An i al a 1 e Instrumente i niaini agricole
No. agrie. Doi DiN oli Cai Asmi Care Pluguri Alte

29.704 47.823 141 9106 3 15.643 5052 213

Raportul dintre pog6nclo cultivabile pentru fie-care familie

de agricultor este de 15.

www.dacoromanica.ro
405 403

.,Inimalele de jug, de lukamat consumat la jade( la a. /865

D e j u g De inhlimat De lao De consumat

I
cpc
Tana 13oT
jug
de
V ad Gunn. I
BIN ()IL Asun Caprc Porci Stupi
ni anji

7828 63953 39939 20675 1110 22133 107 181821 14215 41633 11255

In t6mna anuluT 1874 s'au arat i semrmat in jude 53.774

pog6ne, adicd:

Orz Rapi.t.11 Secarii Total Total

iIGrail in in
POGOANE Pogúne Hectare

41.327 3.612 1.380 7.455 53.774 26.952

1 1 1

iar In primd-véra anului: 1875 s'au arat i semdnat :

ct -,
Por. i Orz I ON6Z I i '41 )144' 1
cn
00 '.0.5"

p2 3 4 <-4 1?4 ''''' 2

P 0 G 0 A N E H H
.01

7 63 71 6 11332197.877115.259113.028144861651157912751 141.544170942

adict un plus de 3104 pogóne (tutun, cartofi, fasole i unte).

Recolta produsd de sëmAndturile din tórnna anului 1874 §i
prima-véra anulta 1875 se preV.1esce la suma de 1.525.591 hec-

www.dacoromanica.ro
404

tolitri , iar cele -Falte se'ma"Mituri din prirM1-véra

Ii4-04 anulti1 1875
este urme'tórea :

Carturi F.t,,ole Linte Maare Anp,on Conand. Total Total

iTutun

in in
ocale
O C A L E

1150 1 14265 504653 250 360 1 8900 1 500 63oo78 801459

1

In anul 1872, dupd recensimentul acelur an, viilc din jud.

Prahova se intindeau pe o suprafaVi de 26.571 pog6ne. Re-
colta vinuluï i rachiulu'i este;

V I N I R ACHIU 2
Spirt
de
, bucate
Negru I Alb I Total De prune I De in I TescoN inii 4
VEDR E VEDRE 45'
F Vedre

187.912 7.19.552 937.464 142.537 674 44.609 187.820 278.578

1

la anal 1875 au fast tit judgitl Prahova

c Cer 'ii Gug,,ii de mutase Sibn.b4li de naitase

Stupl Cu al- IMier

bine
O C A L E

3635 1710 734 1003 20

www.dacoromanica.ro
405 P 405

In (yen' an s'au Mier/ In eon/uncle urbane p'

Urn/ Min* 7,18

Vite inar1 Vite mArunte

Total
Boi si
Bix ViteY
Berbed I Mid si I TapY si ItilinYttor-
\ 9 i oi e caprec,l'i

In comunele urbane
5633 6 I 839 I 4594 I 17.201 476 44.902

comunele rur ale

I16.153

I n

3018 18 136 I 9985 1 10.805 1 1865 114.222 40.049

Din urnititorul tablou se p0te vedea ch'te animale domestice

erau in judetul Prahova la aniT ce se indicA

Anul I Cal I Bol I CYf I Capre I Pord I Asinr I Total

1860 22133113350511818211 142151 416331 107

1873 14330 89274 150532 11477 37421 107 303141
1884 14436 98633 145209 7612 25254 291187
43 /393414

LI I/. senulnillurilor .filcitte Ifl idinnt7 (7Y1 lt mY aosTicol IS9o-91

G ra 1.1 0rz Rapii. Secarà I

Totalul
semnitturilor ca

HE C T A R E o
a)
Aren- I StitenT Aren- I SttenT sltenT Aren- Aren- h0
SiltenY
clasI dasT dasT
IAren-

12.631 2 0 .98 2 1 30 80 66 2057J 912 I 279 13.639[23.398 37. 037

I

www.dacoromanica.ro
406 406

Recolta viilor fi altor produc(innY pe ama 1890

V I 1 R ACHIU
ca Spirt
Productiunea de
De
cu
7:1
prune n--,a) --,° Tescovinh, bucate
E Negra Alb Total
O
1--4

I
,-
H. 41.. II. L. H. L. H. L. H. L. L. II. L. L. II. L. L.
1

7442 18.045 49.360 67.405 0 6.5-21 51. 52 T778 51 43.604 o8

Miere C r
No. stupilor
K. G. G. K. G. G.

4734 6416 66o 2586 724

In judetul Prahova locuitoril menaturile de t6mnA in luna

nu s'au deprins a cultiva li-
vec,li artificiale. Singur D-1 G.
Gr. Cantactizi-no, in anul 1890
a sememat in plasa
pe o intindere de 58 h. a.
borceag-, &In d o productie
medie pe hectar 011A la 2000
k. gr.
Cand se fac sëniiiniiturile. In
pläile Cricov i Podgor.ia, a-
tat sAteniT cat si
tivatoel îï fac de obiceit se-
Aug-,ust ;iar cele de primrt-
vera în lunile Martie Apri-
lie, dupA timp.
In plAsile Campu i T'erg-
soru, sememAturile de t6mne..,
precum grAu i orz, le fac
s.teni i ceY-ralt'i cultivatorl
In luna Septembre i Octom-
bre, p'enA la finele lui Noembre.
SemAnAturile de primA-vérA,
procum orz, °vez porumb
cul- se fac de la Martie pene, la
finele lund Mait.

www.dacoromanica.ro
 In plaiul Prahova, sknana-
turne de t6mna, precum grau,
le fac sateniY i ceY-l'altY cul-
tivatorY, in lunile Septembre
si Octombre, dupa culesul po-
rumbuluï. Sèrnanaturile de pri-
ma-vera, de grau, ov6z i po-
rumb, se tac in lunile Martie
si Aprilie.
In plaiul Telejen, 46.mana-
turne de tómna se fac in lu-
nile August i Soptembre, cele
de prima-verA se fac in lu-
nile Martie, Aprilie i Mait.
In plasa FilipescT, sknand-
turne de tómna se fac de la
August 'Ana la i Noem-
brie, dupa imprejurarY si timp.
Somanaturile de prima-vera
pentru orz, ov6z si porumb,
se incep de la r Martie si se
termina. intre 15-30 Maitl.
Ctind se face secerisul? In
plile Cricov i Podgoria se-
cerisul graulta, orzulta, ove-
zului" si secareY, de ordinar se
incepe in luna Iunie. Culesul
porumbuluY se face in luna
Septembre.
In plasile Campu i TC:rg-
sor, g-raul i orzul se secera
in interval de la 20 Iunie pêna.
la 15 Iulie. Ov6zul se secera
In luna Iulie.
In plaiul Prahova, secerisul
grauluY i ov6zuluY de obiceit
www.dacoromanica.ro
se incepe in totI aniI in luna
Iulie. Porumbul se culege
Septembrie.
In plasa Filipescï, secerisul
g-rauluI i orzuluY incepe de
ordinar de la 25 Iunie p'éna,
la 4 Iulie. OvOzul se secera
de la 25 Iulie inainte. Cule-
sul porumbuliii se incepe de
la i Octombre.
MasinY i unelte agricole
sunt in judetul Prahova 52
masin'T de s6manat ; 33 de se-
cerat si cosit ; 6o de treïerat
(cu abur) ; 4 de treYerat cu
manej ; 115 de vinturat ; 2 1 de
bata porumb (C11 abur) ; 44
de batut porumb (cu mani-
vela) ; 5034 pluguri: de lemn ;
4608 plug-urY de fier ; 4983
scarificatóre ; 50 grape de fier;
tavalugurI ; 8o mosoroitóre
de fier ; 4288 de lemn ; 27
greble ; 84 masini de ales sa-
manta ; 36 morí. cu aburY ; 51
cu apa, 2 cu vint.
T'incultura. Cu sigurantA nu
se p6te sci epoca de cand a
inceput plantarea viilor in
judetul Prahova. Date precise
lipsesc ; se crede irisa ca plan-
tarea dealurilor cu vita da-
teza de 3-400 arq.
Situatiunea viilor in judetul
Prahova este in genere pe
deal, o mica parte pe vaY
408
alta §i mai mica pe §esuri.
Altitudinea dealurilor mi se
póte precisa fiind-ca pêna a-
cum nu s'au facut studiT.
Ville, in cea maï mare parte
dealurilor, sunt expuse spre
E. i S. afara de viile carY se
intind pe valea Teléjenuldi
carI au expositiunea spre V.
In diferite localitatï sunt ex-
puse in tóte directiunile.
Solul in genere este argi-
los, argilo-varos, clisos .5i pie-
tros, gasindu-se §i fosile pe
Prasirea viteY se face prin
vita mórta, prin buta0', prin
vita mustacita.
Datul viteT depinde de cal-
durile prima-vereï. In regiu-
Se eulti
PLA.
. A. A.
Cricovu . 5 Podg-oria
523
Prahova. 112
Varbilau 122
Insemnata podgorie «Dea-
lul-Nlareo din judetul Prahova,
este all distrusa cu desavir-
ire de filoxera, ce s'a r6s-
pandit in acest judet Inca din
anul 1879; iar oficial s'a con-
statat in anul 1884.
S'au facut destule incercarY
www.dacoromanica.ro
408
nile expuse spre N. inilorirea
se face maT
Strugurif incep a se par-
gui pe la finQle lui Iulie. Ma-
turitatea lor se considera pe
la 25 Septembrie.
Speciile de strugurT, ce se
cultiva in Prahova, sunt Ta-
mai6sa , Timpuria , Gordinu ,
Ba§icata, Drag-uiasca, C6rna,
Tig-v6sa, Seina, Córna-Nég-ra,
Negru-v'6rtos i Negru-m6le.
Dintro acestea numaY tarna-
i6sa, 136. icata §i gordinul dau
vinul cel maY bun.
Dupa cum se vede din ta-
bloul de maï jos, luat de la
Ministerul Domenillor, servi-
clul filoxeric, in judet;u1 Pra-
hova se cultiva 1428 h. a. vie.
Se eultivn
PLA,-;ILE
H. A. A.
543 50
50 Tel6j en ul 119
50 Tergrru 2
50 1428
spre a starpi acest fiag,e1, dar
totul a fost zadarnic ; viile
carY alta-data impodobiau fru-
m6sele dealurY ale Prahovel,
au rZ_Imas chelbar.
S'a recomandat sulfur de
carbon, dar n'a reu. it, pen-
tru-ca dealurile PrahoveY fiind
409
formate din a.rgilurT rosiï,
nisipo-margos, nu
permit o difusiune a insecti-
eiluluT nicY primA-véra,
vara, cacT argilurile crapand
putin permit prin aceste cra-
paturT o esire afara din pa-
n-i 'nt a EulfuruluT de carbon `)
CdY de comunica(ir. Judetul
Prahova este strabatut de la
sud spre N. V. in t6tä lungi-
mea la de calca ferata Bu-
curescT-Predeal, care se opre-
sce la gärile : Crivina, haba
PrahoveT, Bracy, PloescT, Buda,
Baicoit, Campina, Comarnicul,
Valea-Larga, Sinaia, Busteni,
.Azug-a i Predealu.
Ac6sta cale are in judetul
Prahova, Incepnd de la riul
Ialomita (S). pC,nr.t la Predeal
(N.Y.), o lungime da i io k. m.
Ac6sta cale la Buda se bi-
furca i pe cand ramura prin-
cipaláisT continua drumul spre
Predeal, ramura secan dara
spre E. la Slanic, oprin-
du-se la garile Plopeni si Po-
i6na i avild o lungime de
34 k. m.
-M'u loen' col ma practic de recon-
I)
,utuirc a 'flor distruse de filoNerI din
do dan de Prahm ei estedupil D-I I.
Dinno escu-AgT aro profesor la Liceul din
Ploesci 11.,t americanil altoiti co cea
www.dacoromanica.ro
P 409
De la Campina spre E.
s'a reconstruit o cale ferata,
care merge pênä la ocnele de
la Doftana, avênd o lungime
de vre-o 4 k.
De la PloescI spre E. cir-
cula calea ferata, la Buzan, o-
prindu-se in judetul Prahova
la gtrile : Valea-Calugarésca
AlbescT, avênd o lungime
In Prahova de 27 k.
In total, teritorul judetultA
Prahova are 175 k. m. drum
de fier.
De la Ploescï la Predeal
drumul de fier merg-e tot ur-
cand. Acésta statie se afla la
941) ni. d'asupra statieT Bucu-
rescl", sau S7o ni. d'asupra sta-
tieT PloescY. Tn acest traect,
calca scob6ra putin la Cam-
Ola in valea PrahoveT, tre-
c&nd acest riu pentru prima-
6rt peste un pod lung- de 259
intre Baicoit. i Campina.
Intre Campina i Comarnic
calea trece inca Prahova de
4 orY pe nisce podurT de 114
m., 109 m., 96 m., 45 ni., a-
fara de podul de la Gura-BeliT
(22 m.).
Intre Comarnic si Sinaia sunt
dou6 tunelurT.
Calca maT traverséza Pra-
hoya de 7 orT intre aceste dou6
statif pe nisce podurf maT mult
410
sau mai putin lungi, precum
si podul de peste Ostrov.
Intre Sinaia si Busteni, Pra-
hova mai este inca o data tra-
versata de care cale, care dupa
ce a trecut tunelul dintre Bus-
teni si Azuga, precum si
Azuga, ajunge la Predeal.
Pe langa calea ferata, jude-
tul Prahova mai are urmèt6-
rele cal', bine executate
grijite
a). Calea nationala Ploesci-
Bucuresci, care trece prin co-
munele BOrcanesci, Bradi, Pu-
cheni-Mari, Poenari-Rali i aci
infra in jud. Ilfov, prin plasa
Snagov.
Din acésta cale, o ramura
pléca din Ploesci, strabate Va-
lea Prahovel si la vama Pre-
deal se unesce cu soseaua
triaca, la Brasov. Acésta cale
merge pe valea Prahovei
strabate comunele :
Banesci, Campina, Bréza, Co-
marnic, Sinaia i Predeal.
b).Soseaua judeteanaPloesci-
Urgovistea, care pléca din
Ploesci, strabate S. V. jude-
tului Prahova, trece prin co-
munele rèrgsoru-Nou, Dar-
monesci i Margineni i intrA
in jud. Dambovita.
c). Soseaua judeteand Plo-
esci-Bratocea, care pléca din
Ploesci pe bariera
www.dacoromanica.ro
P 410
iea directia spre N. pe valea
Teléjenului, leg-and mai tóte
comunele de pe acésta vale,
adica : Bucovu, Scaeni, Magu-
relele, Valeni-de-Munte, Ho-
moriciurile, Isvórele, Maneciu-
Ungureni si Pamênteni, trece
pe langa monastirile Cheia
Susana si ajung-e la vama
Bratocea.
Soseaua judeteana Plo-
esci-Calarasi, care pléca din
partea de S. E. a orasuluï
Ploesci, bariera Rifovului, trece
pe langa m-rea Ghighiu
comunele : Rifovul, Buda-Pa-
langa, Ciumati si la riul Ia-
lomita infra in plasa Snagov,
judetul Ilfov.
Soseaua nationala spre
strabate tóta partea de
E. a judetului Prahova, tre-
cênd pe la Bucov, Valea-Ca-
lugareasca, Albescl, si prin
apropiere de Tomsani si Ino-
tesci, apoi infra in pl. Tohani
din judetul Buz6u.
judetul Prahova, gratie pe-
trisului ce se gAsesce pe t6te
vaile séle, este bine soscluit,
In tóte directiunile.
Este interesant, cred, stt ar6t
aci istoricul drumului dupa Va-
lea Prahovei imprumutand
aceste sciinte D-1 I. G. Babes.
Cu mult inainte de 1739 de
la Timis, peste Predeal i pêna
411
la Comarnic peste 00ratiTo si
«Posada» era o poteed ingusta
abia cat putea merge omul
calare.
Transporturile de marfurY se
faceau pe cal', pCma la Cam-
pina, unde se incarcau in cher-
vane. Expresiunile de «un cal»
sau jumOtate de cal» ce mal
intalnim si asta- In in comerciul
de brasovenie, ne reamintesce
destul de viu acole timpuff.
In ajunul fe'sboiului Turco-
Ruso-Austriac, rèsboiti inche-
iat prin pacea de la 1739, Aus-
tria trimise salahorT prin muntY,
pentru facerea drumurilor, ca
p6ta trece ostile. i d'atuncì
datéza drumul cel vechit pen-
tru ca'rute.
La 1789 s'a reparat si in-
dreptat 6ré-cum acest drum,
construindu-se peste abisurY
vagaune, puntY i podurT de
lemn, primitive, Cu t6te aces-
tea comunicatiunea pe soseaua
acésta, ce travers6za =n'O.' si
stand uriase, era g-rea si pe-
riculósa.
Drumul cel vechiti urca de
la Timis drept la Predeal
distanta ce se face asta-sli Cu
trasura in 15-20 minute, se fa-
cea p'atuncY in cate o jume-
tate de qi si de multe oil.'
inteo c,li intriga; iar de la
Predeal inc6ce; drumul
www.dacoromanica.ro
41
albia PrahoveY, pe alocurea
plina de borovanY, pe alocurea
ingusta i primejdiósa.
Prin unele locuri, la trece-
rea peste ape, 6meniT particu-
larY construiserd podurT de lemn
si pentru trecere incasau de
la chirigiT taxe.
Soseaua actuala, una dintre
cele maT frum6se si póte una
dintre cele mal' vechT din t6ra,
s'a construit la anul 1846, pe
timpul domnieï lui Georg-e Bi-
bescu. Lucrarile soseleY natio-
nale, precum i facerea podu-
rilor, au fost conduse de ingi-
nerul Ruset, asistat de ingine-
rul Delejanu ; acesta din urma
In tot timpul lucrarei a locuit
la Azuga.
Prin constructia acestel so-
sele, relatiunile t6reT cu Bra-
sovul si Transilvania luara nis-
ce proportiuni colosale si a-
c6sta maT cu osebire de la
1854 Inc6ce, de cand s'a ter-
minat soseaua Austriaca. Timis-
Predeal.
De la bariera BrasovuluI
p'and la Predeal chervane in-
carcate Cu tot felul de marfurT
se tineau lant.
Transportul de la Brasov
p'ana la Bucuresd dura de o-
biceit cate 20 de dile, dintre
carT 7- to trebuiau Orla sa
412
scapo chirigii de vama, at'At
de mare era aglomeratia.
Transportul de pers6ne, tran-
sportul mesa geriilor i scriso-
rilor se facea pe timpul acela
prin diligente. Birjaril de la
PloescI si de la Brasov erau
d'asemenea gilnic la drum pe
-valea PrahoveY.
De cand s'a deschis drumul
de fier, sos. nationala e mal
putin umblata, dar in timpul
vereT, intre Sinaia i Predeal
Intalnescï la tot pasul si mal
cu séma dupa pranz, multime
de trasuri.
E locul st mentionam aci
despre calea ferata la Predeal.
Pe la j un-iè.tatea luneT lui Iulie
1871, Nada Sa Carol I, Dom-
nul Romanilor, si cu Elisaveta
D6mna, visitara Sinaia.
Ac6sta visita domn6sct a
as4.,rurat vaieT Prahova un vii-
tor stralucit, pentru-ca, fru-
musetea Cu care natura a In-
zestrat aceste locurT pitorescI,
decise pe SuveraniT nostri a
face din Sinaia resedinta dom-
nésca de vra..
AcesteT ImprejurarT fericite
se datoresce in prima linie
constructia calel" ferate pe va-
lea PrahoveT, constructiune ce
a inceput la a. 1876 de o so-
cietate Eng-lesa, dar impedi-
catä din causa rb'zboiuluT. La
www.dacoromanica.ro
ri 412
1878 s'au reluat lucrarile a-
cesteT liniT, de asta data de
societatea francesa Guillaux,
iar la 1879, linia s'a pus in
circul atie.
Primul tren de perseme in-
tre Predeal si Sinaia a circu-
lat in diva de io Iunie 1879.
1/77,6;d7/07/1G1 TlIral. In pro-
iectul al 2-lea din reg-ulamen-
tul org-anic, la art. 8 se pre-
vedea ca «fie-ce sat pe langa
preot sä intt i un cAntaret,
cu plata de 2 kile de bucate
pe fie-care an si cat- doï
de fie-care enorias satean, care
sä Invcle carte pe copiiT sa-
tuluT in cele sése lunT de iernA,
rtimilnênd cele de vérä pentru
munca campului».
Marea vornicie din launtru
chibzuind a pune in lucrare
acésta dispositiune a regula-
mentuluT, a dat porunca catre
Otcarmuirea din PloescI ca sa
iea m6surile cuviinci6se pentru
acésta. nour_. Intocmire, Indato-
randu-se proprietarif
ca sa gas6sea case pentru sc6le,
sau a se cladi incaperT intr'a-
dins.
Eforia cu hartia No. 12$ din
24 Ianuarie 1838, a invitat
din parte-T pe profesorul din
Ploescï, ca sa Ingrij6sca a ca-
uta tinerT t6ranT, feciorT de
413
popa i alií, carY sä priimésca
a urma in acea scóla din Plo-
escY ciltd-va vreme ca sa se
deprinda la invètaturile ince-
pk6re si apoi sa fie datorY a
tinea scóla in vre-un sat')
DecY, primele inceputurY sau
maY bine primele scóle rurale
in judetul Prahova, s'au infi-
intat prin 1838 i cu candi-
dati esitY din scóla normalá.
din PloescY.
Póte ca chiar din acel an
scólele rurale s'ar fi pus pe
un drum rodnic de progres,
daca Eforia nu s'ar fi grabit
si ar fi lasat ca viitorul per-
sonal didactic sa fie maY bine
preparat.
O lun.a i jumétate a func-
tionat scóla normald din Plo-
esci si candidatn, cei mat' multY
abia sciind sa citésca i prea
putinY sä scrie, au fost trimisT
pe la sate sa deschidá. scólele.
Eforia pricepênd nedestoi-
nicia multora din candidatl,
Ame
D P A. SI CTkADIJI.. I
0)
o V
;1),
3 3 74 80 3 2 34
1) Istoria sc.:Odor de V. A. Urechia.
www.dacoromanica.ro
413
CU hartia No. 1120, scrie pro-
fesoruluY din Ploesci : «Pe can-
didatil' nedestoinicY si nepri-
mitorf de inv 'elatura, fie ca sunt
prea 136tranY, fie cä au mintea
maY tAmpita, sa-Y depa'rteze cu
totul din numárul candidatilor,
iar pe ceY ce sunt ma)" slabY
la inv6taturä sa-Y mal oprésca
in scóla normala spre deprin-
dere, Cata vreme vor socoti
de trebuinta».
Cu chipul acesta, dupa 4
anY , gasim cä functionau
in judetul Prahova la anul
1842 un num'ér de 51 scolY
comunale, frecuentate de 721
copn, iar in 1845 numò'rul lor
atinge tifra de 18o, frecuen-
tate de 2227 copil. In anul
1846 numèrul scólelor scade
la 169, insa num6rul copiilor
cresce la 2355.
In anul scolar 1885-86 func-
tionau in judetul Prahova, ur-
mèt6rele sc6le, dupa sex si
grad :
GRA.DUL II
0) '74
E21
39 40 41
414 414

Tóte aceste sc6le se intretineau de stat i de comune.

Din ele au funqionat :

cu I clasa cu 2 clase cu 3 clase Cu 4 clase cu 5 clase cu 6 clase

I 9 r6 37 '4 ,
..

La t6te aceste sc6le au funqionat 7S invClatorl ;i 4 inv0-

Wm.
Din punctul de vedere al studiilor facute, personalul didactic
se impailea ast-fel

Cu clase Absolventi Absolenti Cu clase Cu cuisursi

de senil- Normallei de ginmasii secondare Total
onnasiale nariT
de liceti

1 1 6o i 13 2 78

InvOtatórele aveau : una cursul primar, una clase secondare,

una sc6la central, una «Asilul Elena Dómna».
Dupa stare civil se impartiau ast-fel :

INVETATORT INVET ÁTOARE

Cisí- Necil-
Véduvi Lipsesc Total
Cish- Ne&i- Lipsesc Total
tonçï s'fitoriti inform. toritit sitorite inform.

62 12 3 78 3 4

Dupa titlurY se impartiau ast-Idl

N VE'À TOR"' INVETATOARE

Provis. Defimt. Vacante Total Suplimt. l'roi is. Definit. Vacante

3 44 3 11 7S 2 P.M

www.dacoromanica.ro
415 415

Pofiula(iunea scaelor fie anul 1885-86

CoptY co vêrstI de scOlii Inscrisi la inc. anului Copt la huele

Populataa
Well Fete Total lKieti Fete Total Wet' Fete Total

112.675 7775 5215 12.990 2058 244 2302 1996 264 2 26o

Cofid din anul 1885-86 nfiartisa(Y 15c clase, a.ra GUN s'au odsit
la Aide anului"

CL.A.SA I CLA.SA II CLASA III

Nietsi Fete Total Mieti Fete Total Meti Fete Total
1

170 1172 536 57 593 263 30 293

I1002

CLASA IV CLASA V CLASA VI

Fete Total Blieti I Fete I Total Bileti Fete Total
IBiieti

159 I 7 166 I 33 3 3
33 1

Raportul populaOunei aLtre contribuabilT era de 5,55, procen-

tele copiilor in etate de a urma la sc61',1 11,55.
Costul Intre(increi InveyeinhIntulid firimar rural se rtfiartisa

De la stat De la judet De la comunh De la particul. TotaI

Lci Lei Lei Lci LeY

85490 30.487 1000 116.977

www.dacoromanica.ro
416 416

cullltreZ primare ti, judtpc1 Prakova

Can Litatea de Proeentul in- Procentul Media

sc6lA la 1000 5crietilor SCO-
Pi mentad ah-
locuitorï lare
PI kit ent]lor eultui a I A

0,584 27,00 68,38 4,94 25,236

DupA un calcul aproximativ facut, resultA ca in judetul Pra-

hoya se inscriu la sutA din ceT in etate de sc61A., ast-fel :

La sate La ora s e Media generalii

la inscii2TY la
Media Io- Media to- oi ase si sate
BAetY. 1 Fete ta de B-AetT 1 fete tallh de impreunA
inwnere înscilere

39,49 5,04 22,26 37,30 26,19 31,74 27,00

1

In judetul Prahova sunt 378 munele rurale ale judetu-

cAtune §i. 146 scoli. In aceste
sc6le priimesc instructiunea
9.023 cOpiï, iar ceT in vésrstA
de-a o priimi sunt in num'er
de 25.128.
Pentru deplina
legeï asupra invelamntuluT
primar, ar fi nevoie sa se in-
fiinteze in judetul Prahova inca
87 scoli dintre carT : 7 de ca-
tun,. Cu un invOtAtor ; 41 su-
peri6re, cu doT inv6tAtor1
20 superióre, cu treT inv6tA-
torl.
Locuitorif din cc-
luT sunt cretinT ortodoxY
afarA de o micd parte, fórte
mica, care apartine altor
culte.
Judetul Prahova tine de E-
aplicare a parhia AlitropolituluY Primat.
Pentru conducerea trebilor bi-
sericesa in judet este un pro-
toiereu, ca.re represintA pe e-
parhiotul respectiv, ajutat de
6 subprotoiere.
Judetul Prahova s'a impartit
In 163 parobil avênd i 106
filiale, al-ara de cele urbane,
adica

www.dacoromanica.ro
 417

PL.ILE
3. ..z.,
, -9.

PL 2,kILE .. 4

c
c-.."
' 7. .'' )

Podgoria 28 24 Crivina U 9
rèrgsoru II 1o Teléjenul 22 12
Cricovul 21 23 Pele § - 7 I
Câmpu 16 8 Prahova 18 6
FilipescY 16 1 VarbIlau 13 12

Personalul se platesce de Câmpu, Cricov, Podgoria

stat, dupa noua lege a de-
rulut
Industria. Sunt c4Y-va anI
de cand industria in judetul
Prah ova a luat un mare avênt.
FarA a maY vorbi aci despre
fabricele de postav, sticlarie,
ciment, ca§caval, salam, var
negru, var hidraulic, cheres-
tea §1 be%e de chibriturY din
Azuga ; fabricele de hârtie,
var §i carieri de piétra din
Bu§terd §i Comarnic ; cheres-
tea, var §i cuie de s'Arma din
Sinaia vom spunt ca locui-
toriY jude-OluI in mare parte
se ocupa cu industria lemne-
lor de construc0e, a §indrileY,
scandurilor, don4elor, d6ge-
lor, rogojinelor, fringhielor de
canepa, olaria, etc.
In special, dup6 regiunY, o-
cupa0a de capetenie a locui-
torilor este urmat6rea CeT
din plasile Targrr, Crivina,
FilipescY, se ocupa cu agri-
cultura, viticultura, gradinaria,
facerea de cartqe, fabricara
vaselor de pamânt, varul, ro-
taria, fabricarea caramideY, 1).
fran ghelaria, fabricarea rachiu-
luY, transportul lemnelor,
ceY §i pacureY, fabricarea trai-
§tilor din par de cal §i plo-
cadelor de lana., lingurY, co-
paY, fuse, etc.
CeY din partea de N.
fiind de un teren propriu
cultureT, se cicuta in special
cu crescerea vitelor, negotul
cu lemnria, branzdturile ,
transportul sareY, fabricarea
rachiuluI de cea mai buba
calitate. Avênd la disposiOune
§i numer6sele fabricI de var
negru, fabricY de postav, han
tie, carien Y de piatra §i alte
instala%iunY industriale §i co-
merciale, gasesc ocup4unI,
1), PuOu cu ingrijires. stupilor,
27

www.dacoromanica.ro
418
cal-Y le aduc maff folóse ba-
nesd, maT ales acelora carl
se indeletnices' c cu chirigeria.
MaY in tóte comunele din
nordul judetuluT, locuitoril sunt
si dulghert CeY carY si-au for-
mat o meserie din dulgherie
tamplarie, lucreaza Cu multa
arta diferitele lucrarT trebu-
incióse la o casb"..
Eacè cate-va fabrid din ju-
detul Prahova, afard de ora-
sul Ploesd, carora guvernul
a: acordat avantajele legeY
pentru incurajarea industrid
nation ale, tóte dotate cu ma-
sin)." si instrumente perfecti-
onate.
Fabrica de hartie de pae
din ScaenT a D-lal Esra Penhas;
Fabrica de var hidraulic
ciment a D-111 E. Erlev din
Azuga ;
Fabrica de var hidraulic
ciment din Comarnic a
B. Aldasars ;
Fabrica de var hidraulic
ciment din Bréza a D-luT Er-
nest Manoel ;
Fabrica de ipsos din Sla-
nic a fratilor Axeris ;
Fabrica de tOsturi de lana
din Azuga a D-lor Rhein,
Scheeser ;
Fabrica de sticlarie din A-
zuga a D-luY S. Grimfeld ;
Fabrica de cherestea din
www.dacoromanica.ro
Sinaia a D-lor Costinescu §i
Montezi.
Fabrica de var hidraulic
din Sinaia a D-lor Costineseu
Montezi ;
Fabrica de var hidraulic
din Comarnic a D-lul H.
Schorsch
Fabrica de pasta de lemn
pe mosia Cheia ab D-lui Esra
Penchas ;
Fabrica de impachetat
mucava din BustenT a D-lor
Schiel.
Comerciul judetuluT Praho-
va este fórte intins si 1 face
mal ales cu Braila i Bucu-
resd. De sigur ca daraverY
comerciale s'ar face pe o scara
mal intinsa daca n'ar lipsi, a-
própe cu totul, têrgurile obij-
nuite in cele-ralte judete ale
te'rel".
Se face comerciu cu vinurl,
porumb, grau, fasole, linte,
cartofl, mazare, rachiu, gaz,
pacurd, spirt, lemnarie, var,
olarie i alte productiunI. Ter-
gunl. anuale in judet se fac :
La dou6 carciunii, la Campina,
si la Drajna, tésrg mare, de piel
de animale sèlbatice, mal ales
de vulpY si jderT.
Locuitorif stabilitl pe langa
deposite argil6se se ocupa cu
fabricarea olariel, tot asa pu.
419
tem cyce pentru locuitoriT de
prin vecinAtO4ile depositelor de
sare, petrol, piétrd. de var, etc.
Ape minerale. Jude-01 Pra-
hova este col maT bogat judq
al WreY din punctul de vedere
al apelor minerale.
NumaT plile Cricovu, Pe-
lesul, Prahova i Teléjenul nu-
m6r6. peste 50 surse de ape
minerale, cea maT mare parte
intrebuirgate de suferincy, de
si nu la t6te s'a fdcut analisa
cantitativA a apelor.
Comunele Apostolache, Gor-
netu-Cuib , PAcurqi, TAtaru,
Udresci, Brebu, Bréza-de-jos,
Tana, Cornu, Poiéna, Prov4a-
de-jos, Aduna0, Ocina, Telega,
Predealu , Sinaia , Câmpina,
Sldnicu, ValcA.nesci, i altele,
posecla bogate isv6re de apd
minerald, conVnênd puci6s6.,
fier, pAcura, sare j iod.
Mal la t6te aceste isv6re,
circula%ia se p6te face cu in-
lesnire. Pênä asIT nu s'au ana-
lisat chimicesce de cat apele
de la Brebu (de rtiposatul ge-
neral Dr. Davila) ; cele de la
Cornu (proprietatea principe-
luT N. (i. Bibescu); cele de la
Poiéna ; cele de la Predeal
(proprietatea M. S. RegeluT
EforieT Spitalelor civile din
BucurescT); cele de la Sldnic,
Campina i Valanesa
www.dacoromanica.ro
419
D-1 Lauri an ,TVu(u, directorul
pepinierd de vita' americana din
com. Tintea, jl. Filifiesd, a des-
coperit lu acea comuna, 25e pro-
prietatea statula, nu departe
de pepiniera, mal' multe isvdre
cloro-sodice, sulfurdse ci iodate,
bune pentru bade de filama
din causa abonden(eY gudronu-
fientru ulcere fi reumati sm.
Dupa cat aflAm, D-1 1.411,
in urma autorisEqiuneT 014.-
nute de la direcOa monopo-
lurilor statuluT, de care de-
pinde localitatea cu aceste is-
vóre, a si acut o mica insta-
laOune, experimentand sursele
atat in stare calca cat si rece.
Aceste isveire suprasaturate
de substane organice din se-
ria hidrocarburilor, la 27 Au-
gust au avut o temperatura
de 25-30 grade c. iar aerul
ambiant, 13-14 g. c.
Armata. Judqul Prahova
forméza Regimentul 7 de do-
roban0, care este impállit in
3 batalióne i acestea in 12
companh.
Statul major al regimen-
tuluT i bataliónelor se affil. in
Ploese, iar al companiiilor pe
la diferite .puncte ale jude-
tuluT : comp. 1, la Isv6rele ;
comp. 2, la SlAnic ; comp. 3,
la ValenY ; comp. 4. la Bu,-
420 P 420

coy ; comp. 5, la Sinaia ; comp. si al 4-lea regiment de re-

6, la Cámpina ; comp. 7, la serva calarasi.
Filipesci; comp. 8, la re'rg-
sor ; 'comp. 9, la Ploesci; comp. Ven iturile jude(uluY. Venitul
lo, la Pucheni ; comp. ii, la ordinar al jude;ului Prahova,
Urlati i compania 12 , la anul financiar 1893-94, este
Gornet. de le)" 3 I 3.850,45 §¡ venitul
Calarasiï forméza regimen- estraordiriar de lei 4 I 5.242,67
tul 4. in total lei 729.093,12.
Regimentul 7 de dorobanti In acésta suma se coprinde
face parte din brigada8-a de si cei 300.000 lei, imprumutul
infanterie, cu resedinta in ce s'a votat de consiliu a se
Ploesci. Dorobanti Iii judet contracta pentru constructia
sunt 4200, iar calaras): 820. cazarmelor necesare armatel
Mara de aceste trupe mal teritoriale de la resedinta, si
sunt : o baterie de artilerie in care imprumut s'a trecut si la
Ploesci, regim. 7 de cheltuell.
Cheltuelile represinta suma de lei 727.531,76, Let Bant
adica :
Administratia centrala a judetului 73.809 50
Serviciul sanitar 109.665 II
Serviciul arestului preventiv 11.140 00
Armata teritoriala. 316.750 00
Instructiunea publica 36.100 00
Asistenta publica 5.000 00
Plata datoriilor judetului 80.377 40
Scóla de meserii 31.668 75
Subventiuni si diurnG 56.751 oo
Cheltuell extra-ordinare 3.000 oo
Serviciul teleg-rafo-postal 3.270 oo
727.531 , 76
Bugetul drumurilor pe ace- Cheltuelile se ridica la suma
lasi exerc4iu are venituri or- de lel 168.120, 'adica : 77.520
dinare. lei 99.616,13 si extra- let personalul 90.600
ordinare de lei 68.612,52; in materialul ; deci un escedent
total leI 168.228,65. de lei to8,65.

www.dacoromanica.ro
421 421

Din punctul de vedare sa- tru ea apele sa nu stagneze.

judetul Prahova se im-
parte in 5 circumscriptiunI,
cu un medic de fie-care, fa-
c6nd serviciul In dou6 plast
Din cele 6 comune urbane,
numaY Campina, Valeni si Si-
naia vau avut media Comunalf ;
la cele douè d'antêit acelasY
medie servind si la spitalele
din localitati.
Statul a fost autorisat prin
logea din 16 Martie 1894 sa
infiinteze, in tefnehill legeT din
1892, un spital in com. UrlatT,
pentru construirea caruia s'a
prev6qut in buget 120.000 leY.
Casurile cele mal" numeróse
le presinta frigurile intermi-
tente si diferitele manifesta-
tiunT ale 'paludismuluT, scarf
sin gure dau un total de a-
-f3r6pe 6000 bolnavY, suma des-
tul de insemnata pentru un
judet, cca mal: mare parte
compus din localitap muntóse,
cu inclinatiunc sufieienta pen-
4.1.1RIM11
Din importatia Din exportatia
na:irfurilor
LeI Par.
Judetul Prahova are
açll 3 vann in munte, la
tarul despre. Transilvania, a-
dica Bratocea , Predeal
vama orasulni: Ploese.
In secolul trecut, vama
rol' era la Câmpina si pe vre-
mea domnie'l luï Alexandru
Ghica Voda, vama a fost mu-
tatä de la Câmpina la Bréza
si de aci, in anul 1852, la
Predeal, unde e si asli.
Veniturile vamale pe acea
vreme apartinoau «Domnuluf
stapanitor a t6ta téra» si se
dau cu arena.. Cel din urma
arend.as al vamel: Predeal a
fost r6posatul Kalinderu.
La 1864, vamile au trecut
la stat, asa dupa cum sunt ac,1I.
In anul 186o, veniturile va-
milor, Impreuna cu Precielus,
se evaluau la suma de 771.159
Ìei vechi si 3 parale, si chel-
tuelile la 67.854 leT vechï
18 parale, adica :
Din exportul Din diverse
miirfurilor vitelor
Leï Par. Lei Par. L e Y. 1 Par.

Ploesef roo.810 28 19.406 28 _ 1.

Predeal 180.822 38 270.122 4 43.994 15 63.9361 --

Bratocea 6.786 19 6.526 28 40.333 20 4.8101 13
Predelus 750 23 4.166 2 21.447 7.2451 25
280.1'70 28 100.221 22 105.774 15 I 75.0011 18

www.dacoromanica.ro
422 422

Cheltuelile refiresintau urntëtdrele sume

Vdmile
SalariT Inchirieti Mobilier I Diverse

Lei Par. Lei Par. Le Par. I Lei I Par.

Ploescr 16.762 36 2066 20 338 30 415 25

Predeal 28.337 29 2186 36 231
Bratocea 20.788 37 338 10 294 0 228
Predelu§ 5.580 465 20
61.469 22 2404 30 1819 36 1230 5

Pe and de la 1890-93 veniturile sunt urniThirek

Anii I Vama Predeal I Vama Ploesel Vama Bratecea

1890-92 870.134,33 448.811,73 18.171,07

1891-92 1.272.432,40 493.422,02 24.972,04
1892-93 2.418.437,10 623.624,84 23.839,25

3.561.003,83 1.555.858,59 46.982,36

Notg. Mihail Vodb, Sutu o- pentru celea Ce sunt (Trite

prind exportul mArfurilor §i
productelor earl nu erau pre-
vèslute prin tractatele Tur-
cieT cu Austria §i carT nu
conveniau . 6reT sà fie expor-
tate orT importate, scrie ur-
mètórea «Carte legatA la v6.-
taful de la plaiul CampineT,
a nu e§i din téra».
«Sluga DomnieT mele,
tar de la Plaiul CampineY,
sud Prahova, cu tóte cà s'au
dat porunca DomnieT mele
In trecutele i1e strajnicA, de
la visterie, ca niel o felurime
de marfa s4 nu se cuteze a

www.dacoromanica.ro
423
se slobodi ca st iast din tért,
fdrd de porunca Domnieï mele
In scris, dar éct si acum de
isn6viiitY- poruncim strajnic,
f6rte st intaresd paza tutulor
celor oprite, si st nu te cu-
farA de porunca Domniei:
tez i."
mole in scris sub Domnésca
nóstrt pecete, a sloboc,li vre-o
felurime de mArfuri sau, za-
hare, cu nicY un fei de altt
tescherea sau adeverintt in
scris, cum mal' v' êrtos saftie-
nele si pieile de 61e, care sunt
Cu totul oprite din porunca
impOrttésct, ctel: de vom do-
vedi ct al! cutezat, ct a/ slo-
boc,lit ver-una cu ce fel de
mijloc st scif ct te 1,.-oit pe-
Numirea Pltsilor
Plasa Campu
>> Cricov
Crivina.
FilipescI.,
» Têrgsoru
>.> Podgoria
Plaiu Peles
Prahova
Teléjen
VArbiltu
Fíe-caro din aceste plAsT coprinde urmOtórele comune :
www.dacoromanica.ro
P 423
depsi cu cea mal strajnict pe-
dépst acolo in plait. 1791
Noembre 30»,
Inzteirfirea atinzinistrativa.
Inainte de 1865, judetul Pra-
hoya se impArtia in 7 circum-
scriptiI, adict : plAsile Câmpu,
Te'rgsoru, Filipesci, Cricovu,
Podg-oria si plaiurile Teléjen
si Prahova..
La 1883, judetul a suferit
o nout imptrtire, iar dupa
noua lege pentru fixarea cir-
cumscriptiilor administrative ,
promulg-att si pust in apli-
care la i Noembre 1892, ju-
detul Prahova s'a impartit in
lo pltsT :
Numirea comunelor de rese-
1
dintt a pltsilor
Comuna DrtgAnesd
» Urlati
0 Pucheni-Marl
» Filipesci-nrg
» Têrgsoru-Nou
» Podeni-Vechï
» Sinaia
» Câmpina
0 Valenr
>> Sltnicu
424 424

1717.111111.0111! ,11.1.01.01Enr

NUMIREA. COMUNEI NUMIREA CATUNELOR

PLASA CAMPU
Re§edinta pla§eT In com. DrligAnescl (c6,t. DrAgAnescI)

AdAncata Adancata*
RArnY

Balta-D6mnel*
2 Balta-D6mneY Curcubeu
i_acu-TurculuI

Buda-Palanca Buda*
3 + Palanca

4 Ciorani-de-jos Ciorani-de-j OS*

5 Ciorani-de-sus Ciorani-cle-sus*

CiurnaV
6 OlariI
Tunari
Ciupelnita*
7 Ciupelni%a
Trestieni-de-jos

Cornu-de-jos*
8 Coynwile Cornu-de-sus

( BArlitaru
9 DrAgdnesci DrAgAnesci*
( Meri

to Fulga. Fulga*

* Acest semn indiet1 rerdinta comuna..

www.dacoromanica.ro
425 425

NUMIREA COMUNET NUMIREA CATUNELOR

Belciugu
Gherghita-Ungureni
II Glierg-hita Independenta
Têrgul Gherghita*
Hatcarau*
I2 Flatcarau Malamucu
Tufani
Netoti*
13 Netoti Trestieni-de-sus
Zan6g-a

Degcrati
14 Parepa Parepa4;
Raan'f
5 Sälciiie Salciile*

16 Sicrita Sicrita*
PLASA CRICOV
Re.rdinta plarl in comuna urbana Urlatl"

Albesci-de-Mur . .
( A lbesci-de-Mur*
! Vadul-P6rului

2 Alb esci-Paleolo g-u . . Alb e sc i-Pale ()loge

Berceni . .
, Berceni*
3 ' Catunu

Bucove
Chitorani
4 Bucovu Gura-BucoveluluT
M6ra-de-MaracinT
Valea Oriel

www.dacoromanica.ro
426 426

o NUMIREA COMUNEI NUMIREA

o

Crtlug-treni"
5 CAlugAreni Miresci

6 Colcégu Colcégu"

7 Conduratu C on dura.tu"

Cepture
8 Ceptura
Malu-Rou
Rotar
.;;oimesci

Coslegiu.
Darvari
9 Pantazi
RAdila

Fantanelele"
10 Fantanelele Mazali
Ungureni

CoOrelele
Gornetu*
II G ornetu-Cricov Preseaca
Thrculesci
Valea-BouluT

12 Inotesci Inotesdf*

' I ordAchianu"
IordAchianu . Mocesci
Plavia

Il- Tataru . . Thtare

www.dacoromanica.ro
427 427

NUMIREA. COMUNET NUMTREA CATUNELOR

6

Cioccni
To m
Loloiasca
15
Magula
Tonl§ani'

Arionesci-Noui
Arionesci-Vechï
PircAlLti
UrlaçT (T'èrgul)'1
6 Urla0 (comuna urbana). Valea-Crang-ulta
Valca Nucetului
Valea Pietrel
Valca Seman
Valea UrloY

17 Vadu-Sapat Vadu Sapae-

Arva
Dosurile
Rachicri
Scheau
Valea Calugareasc
Valea Calugarésca Valea Larga
Valea Meilor
Valea Nicovani
Valea Poeni
Valea Popi
Valea Ursoï
PLASA CRIVINA
Reedirqa plasel in com. Pucheni-MarY
Barcane ci Barcanesci%

2 Batesci Batesci''.
Catunul .M6ra

www.dacoromanica.ro
428 P 428

NUMIREA COMUNEI NUMIREA CATUNELOR

Bra,11
Bragi-de-jos
3 Braç1i-de-sus*

CorMtesci.":
4 CorlAtesci
Ghighiu

5 Gorgota Gorgote
Potigrafu

6 Crivina, Crivine
Fanari

7 Petro§ani Petrosani%

Gorg-ani
8 Poenari-Apostolt . Poenari
Poenari-ApostolI"'

CArbunesei
Poenari-BurchT PiorescI
9 .
Podu-VdlenT
Poenari-Burchi"'

IO Poenari-Rali Poenari-Rali*

II Pucheni-MarY Pucheni-Marl*

12 Pucheni-Micl Odäile
Pucheni-MicI*

I3 Pucheni-Miroslavescl" . Pucheni-MirosavescI*

14- Pucheni-MonenI Pucheni-Monenl*

www.dacoromanica.ro
429 429

NUAIIREA COMUNEI NUNIIREA CXTUNELOR

Antofilóia
Goga0
Bucha.
el
15 Rifovul
Alaldescl
Alóra-DomnéscA
Rifovut"

16 Romanesd ( Puca0
( RomanescI"

7 TataraM Tatarani"

PisculeseY
8 Tin osul j Predesci
Tinosul%

PL ASA FILIPESCI
Re§edirqa plb. eY in com. urbana Filipesci-Têrgu

Aricesci-de-jos
AricescY Aricesci-de-sus"
RActivanu

Baicoie
2 Baicoiu Cotoiu
I G-ag-em
Tufeni

alinesci Calincsci"
3 Catina

Bratasanca-Ungureni
4 Darmonesci i DArmonescr"
Ezeni

www.dacoromanica.ro
4:0 410

,111==11

.NUAI 'REA COMUNET NUM IREA. CA.TUNELOR

D4escI Ditesci%
5
R46ra

6 Ederile Edera-de-jos
Edera-de-sus*

Filipesci-de-nidure*
7 Filipesci-de-PAdure . Filipesci-UngurenY

Filipesci-Thrgu*
8 (c. urb.) Seaca
Sili§tea Thrguldi

Floresa Capu-Ro§u
9
Floresci*

IO Ghirdoveni CricovenI
Ghirdovere

Brani§tea
II Hairnanalele Haimanalele*
M-rea MArginenI

Cocorasci-Capli
MO.gureni-BanuluI*
I2 MAgureni MAgureni-Stolnicesc/
Nrósa

I3 Margineni-de-jos :NIArg-ineui dojos*

BrdtA§eanca-UngurenI
14 MArgineni-de-sus. . Mdrgineni-de-sus*
Olad

www.dacoromanica.ro
431 431

Q NUMIREA COMUNEY NUMIREA C.XTUNELOR

Moreni*
Piscurile
1 Plea§a
15 Moreni Stavropoleos
Tisa
TuicanT

i6 Nedelea Nedelee
DAmbu
17 Tintea I ilie§ti
Tintea%

PLAIUL PELES
Resedin-0 plaiuluT In com. urband Sinaia

Comarnicu*
GhiosescY
Podu-CerbuluY
Comarnicu Podu-Néguluï
Poiéna
Posada
Secaria

2 Ocina Aduna0-Prov4eT
Ocina*

Azuge
Predealu ) ButenY
3
Poiéna-Tapului
Predealu
Furnica
4 Sinaia (comun4 urbanA) Isvoru
Sinaia*

www.dacoromanica.ro
43 I, 432

NUMIREA COMUNEi NUMIREA CATUNELOR

5 Talea Take
6 Tesila .
Tesile
' TrestienY

PLASA. PODGORIA
ResedinÇa pldseY in com. Podeni-VechT

Mario gea
Apostolache . Apostolache*
( Tisa
2 Aricesa Aricesci*

BoldescY
LipAnescP
3 Boldesci Seciu
ipotu
Ulmii

CArbunesci . Crbunescl*
Chiojdénce
5 Chiojdénca Nu cetu
Trenu
BogddnescT-
6 G-ornetu-Cuib .
Cuibu
G-ornetu
Nucetu

C6da MaluluY
Mdgurelele*
MAgurelele
7 Protosinghelu
Zamfira

www.dacoromanica.ro
433 P 433

'a

c't;
NUMIREA COMUNEI NUMIREA CATUNELOR

Harsa*
Nisip6sa
8 1-15.rsa
Plopu
StrAosci
Valea CuculuT
VArbila

( Bârzila
I 1\ rat4a
9 Pdcurqi Pcure%i*
Slavu

o Plea§a Plea§a*

' Ghiocelu
Mehedirqi
Nevestésca
PAcAl6ia
II Podeni-NouY i Podeni-Nou'I'"
Popesd
Racova
Sficaru
Valea Dulce

BOtesci*
12 Podeni-VechI' IzescY
Podeni-VechY

13 Salda Salcie
Butuci
14 SAngeru Mire§u
SAngere
Balacar
15 Scaeni Sc4eni*

www.dacoromanica.ro
434

Nei

NUMIREA COMUNEf NUMIREA CATUNELOR

16 5.;;oimari
Atarna0
Soimari*

7 Surani Surani%

Dobrota
18 Udresci . . . ) Udresci
V ai-de-Eri

PLAIUL PRAT IOVA.

Reedinta plaiului in com. urband Campina

Banesci . .
, Bilnesd*
t Urleta
Bréza-de-jos%
Fric6sa
2 Bréza-de-j os Podu-Vadului
Valea Lungn.
Valea Tarseï

Aldesd
Bréza-de-sus''
3 Bréza-de-sus Gura-BeliT
Nistoresd
Su rdesd

Bordeni-Mdri"
4 Bore eni Bordeni-Mid
Tarca

Brebu Megieesc'"
Brebu Brebu Monastird
5
Petriceaua
Podu-Cheit

www.dacoromanica.ro
415 P 435

AMENIIMMINI=11.

- .

1 NUM [REA COMUNET 1 NUMIREA CXTUNELOR

z
I

Campina (Têrgul)*
6 CaMpina (com. urbana) Bróscele
Macelaru
Slobolia
, Campinita
Cornu-de-jos*
7 Cornu Cornu-de-sus
Frasinetu
Bobolia
Piétra-de-sus
8 PoIéna Pol'éne
Slobolia
Vrajitórea
Magurelele Negrului
Prov4a-de-jos Magureni-Racotesd
9
Piétra
Prov4a-de-jos*

Manzau
Moiseni
Prov4a-de-sus*
Schiopota
IO Provita-de-sus Secdturile
Sultanul
Tapori§tea
Valea BraduluY
?I Valea PoeniT

Mislea
11 ScortenY
Scortenii*

Lurica Mare
12 §otrile otrile Campinénuhe
§otrile VistieruluI

www.dacoromanica.ro
436 P 436

NUMIREA COMUNEI NUMIREA CA.TUNELOR

Bo§elcesd
Telega Bu§tenari
Milicesd
Telega
Bocesci
Gheb6sa
Puturosu
'4 Valea LungA Valea lu Dan
Valea-Lung-A-de-jos*.
Vi§inesci

PLAIUL TELEAJENUL
Re§edinta plaiuluÏ n com. urband

B6trânif B'étr'anht*
PoIéna-Mare

2 Bughiile Bughile-de-jos*
Bug-hile-de-sus

Caunul Cdtunul*
3
PoIéna-MierleY

4 Cera§u Cerau"'
Slonul

Chiritesci
Ciocracu
5 Drajna-de-jos , Drajna-de-jos*
FAgetu '
Podurile
6 Drajna-de-sus Drajna-de-sus*

7 Ciura-Viti6reI Gur4-Viti6reì,'

www.dacoromanica.ro
437 I) 437

NUMIREA COMUNEI NUMIREA, CXTUNELOR

HomorichI-P-tene:
8 Homoriciurile (Cernesci
Homoriciti-UngurenI
i Malu VinAt
Schiulescï

Isv6rele Costeni
9 Isv6rele*

o I Allineciu-PAmêntenI MAneciu-Pmênteni*

ChiciorenT
FacAenY
Ghiaba
11 MAneciu-Unguren1 MAneciu-UngurenI%
PlAetiu
Teléjenu
Valea Lar0
12 Ogretinu Ogretinu%

Oheni*
13 Olteni Sciubeu
Valea StalpuluT

Opariti*
14 OpAriti PoYéna-Copaciuluï
Viti6ra-de-sus

Bodesci
Merdelea
Posesci-PAniêntenV
15 Posesci i Posesci-Ungureni
Valea PlopuluT
Valea Serezi
, Valea StupineI

www.dacoromanica.ro
438 438

NUMIREA COMUNEI NUMIREA C.XTUNELO R

Predealu*
6 Pre dealu , Sarari
Turburea
Zambróia

( Nucsoara
7 Rincezi Rincezi*
Schitu

Fundeni
18 ScAiosi Scdiosi*

BrAdetu
Gresia
Star-Chiojdu Rotar
9 Stneuratu
Star-Chiojdu*
Valea AneI

20 Tarlesci Gog-ésca
Tarlesci*

21 Teisani Teisani*

( Turburea
22 V6leni (comuna urbanA) Valea Gardului
VAleni*

HASA TÉRG,50RU
Resedirqa plAseY in com. Têrgsoru-Not

( Cocorasci-Co4u*
CocorAsci I Cocorasci-de-Grind
Ghioldum
Tig4nia

www.dacoromanica.ro
439 439

NUAITREA COMUNEI NUMIREA CATUNELOR

2 HAbudu Bratesd
HAbude
Códa Isvoruldi
MAnescl
Cominacu
3 Crivètu
ManescI"

Negoesci*
Negoesd Piétra
4 ' Stejaru
Zalhanaua

G-Ageni
5 PAulescl.
Paulesci

6 Ploescï (comunA urbanA) PloescP'

Berésca-de-jos
Ber6sca-de-sus
Ploesciori M6ra
( Ploesciori!*
Tantareni
8 Popesd Pop esci

Sim a*
9 Sima Varnita
Blejoiu*
IO Strambeni-Blejoitt Cocosesd
Strambeni
II Strejnicu Strejnicu4'

12 Taricera Thriceni""

www.dacoromanica.ro
440 440

NUIVIIREA COMUNET NUAIIREA CATUNELOR

Coltu-de-jos
) Dedulesci
13 Tèrg c)ru-Vechiu. . StAncesci-de-jos
StAncesci-de-sus
Têrgsoru-Vechit*
T'èrg§oru-Nou*
Vrg.rru-Not Tig-Ania

Cada IsvoruluT
15 VlAdeni-MArgineni . . .
VlAdeni-FArcanT
VlAdeni-MArgineni*
Zalhanaua

PLAIU VARBILAU
Resedinta plAseT in com. urbanA SlAnicu

Bertea Bertea*

( Cocordsci-Misli*
2 Co cordsci-Misli .
Gorun a

Cosmina-de-jos
Cosmina-de-sus*
3 Cosminele PoTéna-TrestieT
P Man a-UrsuluI

Livadea*
4 Livadea Podu-UrsuluT

Cotofenesd
Dumbravescï
1\4610,escI-de-jos*
5 MAlAescï
Malaesci-de-sus
Plopeni
Tipdresa

www.dacoromanica.ro
441 P 44'

NUMIREA COMUNEI
o

6 PoYén a-de-VArbilliu . . Pol'éna-de-VArbilAu%

Grorni
7 Slanicu (com. urbanA) . Prdjani
SlAnicu'''

8 Stefesci , Stefesci"
Scurtesci

Strambeni ( Alunisu
9 ( Strambeni
IO Trestióra Trestióra%

II Vâlcänesci ( Carjari
( ValcAnescr

12 Varbilliu VArbilau*
Pu/crea judecittorésca. In ju- Campina, coprinqênd plaiul
detul Prahova sunt 8 judedt- Prahova.
toriT de oc6le, afarA de cele Filipesci, cu rerdinta in
dou6 din orarl Ploesd, cal-1 coprincrènd plasa Fi-
maY coprind pe langri circum- lipesd comunele 1\llinesci
i
scriptia PloescI i comunele : §i VlAdeni-M6rgineril, din pl.
Bucov si BercenI (pl. Cricov), Th-grru.
tótA plasa Têrgrru, afarA de SlAnicu, cu rerdinta in
comunele AlAnesci i Vldcleni- Si tnic, coprinc,16nd plaiu VAr-
MArgineni i t6tA. plasa Cri-
tina. VAleni-de-Munte, cu re-
Cele 8 judecAtoril" sunt : rdinta in. com. VAleni-de-
i). Sinaia, cu rerdinta in Munte, coprinc,lênd plaiul Te-
Sinaia,coprinOnd plaiul Pele. 16j en.
2). Campina, cu rerdinta in Btiltesci, cu rerdinta in

www.dacoromanica.ro
442
com. BAltesci,coprindênd plasa
Po d go ria.
Urla.,ti, cu resedinta in
com. Urla.ti, coprindênd plasa
Cricov, fdrd comunele Cricov
si Berceni.
Dragdnesci, Cu resedinta
In DrAgdnesci, coprindélncl tótd
plasa Carnpu.
Starea fisica a locuitorilor
din judet este satisfAcì_.t6re
ar putea fi cu inult mai bund,
dacd locuitorii s'ar nutri mai
bine si ar trdi in nisce case
mai higienice.
Cu cate-va decenii mai na-
inte, mare parte din tt.'n-ani
nu dedeau nici o importantd
easel' de locuit. Se multumiau
a nu fi plouati de sus si a fi
apOrati de vinturi. Astrt-di, pe
cât posibil, tOranul, ce-si face
casa, tine sd o faca spatiósd,
ridicata de la pdm&nt, fru-
mósd si curata.
Casd. ne facem o ideie
de modul cum tOranil din jud.
Prahova construesc casele,
st descriem casele t6ranilor
chiaburi si ale celor nevolasi.
Casa unui fruntas este con-
struituicu temelia de piétrd,
inaltd cel putin de 2 metri,
avîmd o formd dreptunghiu-
lard, pe care se asézd
cari mai tot-deauna sunt de
www.dacoromanica.ro
p 442
lemn de stejar. Pe taipi se
asézd pdretil ce sunt de bArne
de fag sau alt lemn, av6nd o
indltime de 2 m. D'asupra
este podul easel', peste care
se asézd acoperisul de sindrild.
Casa are jos, sub temelie,
un becih sau pivnitd. D'asu-
pra sunt trei sau patru ca-
mere ; din acestea, cea mai
mare, si care de obiceirl se
lasut spre rt.',.sdrit, este camera
numitd casa a mare, in care
nu locuYesce niminea si o tine
tot-deauna curatd. In acéstd
camerd si conservd t6te mo-
bilele i imbrd.cdmintea.
Cele-l'alte camere sunt pen-
tru locuit si dormit. Fie-care ca-
merd are cAte 3-4 ferestre marl,
si cAte sése ochiuri de geam.
In camera de dormit are patu-
ri prov6c,lute cu saltele de pale si
se invelesc cu plapumI de lanA.
La casa unui nevoias (sa-
me) lipsesce temelia de piétrd
si beciul sau pivnita. TAlpile
se asézd pe cati-va bolovani
de piétrd, fiind ridicatd apr6pe
ca de 0,m. 40 de la pd.mnt.
TAlpile le pun e din ori-ce
lemn, fie chiar de salcie ; in
tAlpi asézd stâlpil i parente,
pe care ingrAdindu-i formézd
pdretil de nuiele , lipiti cu
pdmênt amestecat cu pale.
Acoperisul este din pale sau
443
coceni, rar cu sindrila de fag.
Are o tindt si o singura ca-
mera' in care locuiesc diva,
prepara mancarea §i dorm
nóptea.
Paretii au o inaltime p6nd
la2 metri. Ferestre are nu-
mai dotu la camera si aces-
tea miel', cu dou'O ochiuff, cu
hartie in loe de geam. La
tinda n'are niel o fer6stra
(f6rte rar cate un ochit).
In patul de dormit nóptea
au rogojina, ori o Ola de ca-
nepa ; de multe ori lipsesc si
acestea i 6menii dorm pe
scandura
Imbhiaimintra de v6-4 a lo-
cuitorilor este
Pentru barbati: camase de
bumbac, ismene de bumbac
sau canepa, ci6red sau pan-
taloni subtiri ; brau de lana
rosiu, peste care se incinge
cu bete ; vesta si mintean de
dimie ; in cap pórta palarie
de pasla, coi mai barani ; ti-
nerii p6rta palariT de paie,
facute de ei sau devil sc6-
lelor. CeT mai avuti se incalta
cu g-hete i cipici, iar coi se-
raci opinci.
Pentru fernel, camase sub-
tire de bumbac sau borangic ;
if cusute cu nun i fluturi;
fuste albe de madapolam ori
de stambe si alte materii. In-
www.dacoromanica.ro
P 443
caltamintea : ghete, cipici, pa-
puci. Cele mai sarace umbla
neincaltate. La cap se lég-a
cu tulpane albe, baris, basma,
etc. Peste camase se mal im-
braca une-ori cu o Minuta de
stamba sau alta materie. Cele
batrine se Incing cu briu, iar
cele tinere cu bete.
Imbrelainrintea de 16-n`a es/c.
Pentru barbati : peste ca-
mt9 pun coj6ce scurte sau
lungi, anteriu de dimie alba,
manta de lana n6gra., ci6reci
de dimie alba.; tóte acestea
lucrate in casa.
CeT mai avuti pórta cisme
coi saraci opinci. In cap pun
cacfull de harsie n6gra ; coi
mai sOraci, albe.
Tinerii si 6menif maI avuti
mai p6i-ta mintene negre de
dimie lucrate in casa, sau de
alta materie cumperata, din
-1C:.rg i veste sau giletcl. Coi
zeghe alba de lana,
si in pici6re, opinci.
Pentru femei ; rochif si han-
dr6ce de lanä lucrate de ele ;
peste acestea in dilele de ser-
bat6re imbraca rochii si han-
dr6ce de stamba sau alte ma-
terif , scurteici lungl i scurte.
Cele mal avute au si palt6ne,
haine si jachete de diferite
materiï. Pentru incaltaminte
au tot ghete si cipici, insa,
444
mai gr6se. La cap p6rtá. bro-
b6de si pe dedesupt tulpane,
barise si basmale, cele mal
batrAne pórta tistimele ma-
rame de borangic,
Obiceiul cel urit al t6ranu-
lui" din t6ta téra, de a nu-si
curati curtea de murdarille
vitelor de muncá., este de ca-
petenie si in judetul Prahova.
De alt-fel sunt voinici, sa-
natos): vigurosI la muncá.
Dii,/57111Chtl de veden' moral,
locuitoriï se v6d respectuosI
catre cele sfinte i rar paca-
tulesc In contra bnnelor mo-
ravurl. Rar se ande de crime,
furturT, spargeff, bátaY. La tal-
axil' s'a observat cá, a tre-
buit st ja parte unul sau
muiçi streinï de judet.
Niel' din punctul de vedere
material nu stau tocmaI r6u.
La munte, unde mij16cele
vietuire sunt mal' grelo, prin
faptul ca lipsesce terenul de
cultura, s'au dedat locuitoril
la diferite meseriT.
Starea lor materiala, p6te
ca n'ar lasa nimic de dorit
daca n'ar fi prea mult, sau
n'ar face abus de 136uturY spir-
tóse.
Ingrijirea copiilor a fost
In tot-deauna, si pentru totl
parintil, sacra datorie. Aceste
www.dacoromanica.ro
444
ing-rijirY însrt au avut de scop
numaT partea materiala, fara
a lucra si pentru spirit.
Respect cAtre autoritAM au
avut i au locuitoril" de prin
aceste tinuturT.
No(inn/ istorice. Intre aniI
13 6o- 13 7 2 gasim pentru âfl-
tiai faptul precis, ca o
armata slI tr6cä pe la Pre-
deal.
Era armata A.rdelen6sa con-
dusá. de Voevodul Nicolae in
contra luT Vladislav Basarab,
Domnul VreT. Romilnescf.
«Voevodul Transilvaniel tre-
cênd muntil pe la Predeal cu
SacuiT, ajunse la Ialomita»
Iice Istosria ')
Pentru noT acest fapt are
o deosebita insemnatate, cacl
pentru prima 6ra, intalnim in
Istorie numirea de «Predeal»;
de aci in colo nu se mal" po-
menesce multa vreme nimic
de Predeal, face insa de ma.1"
multe orT mentiune de 'Timis
si mal cu sémá. pe la incepu-
tul secolulul al XVI-lea.
In acest mare interval, de
burla sma ca, in desde lor
incursarl' si vice-versa in Tran-
silvania, Turcil si.Tatarif, Ro-
1) D-1 Gr. G. Tocilescu «Istoria Ro-
marnlor > .
445
nulnir i Ungurii vor fi trecut
cu armatele lor pe la Pre-
deal i daca, nu putem pune
inainte date concrete este cA,
manualele de istorie nu pre-
cis6zà, ci se multumesc de o-
biceit a spune : qtrecCmd mun-
th, trecênd Carpatir, intrand
in Ora. (I. G. Babes).
In anul 1548, pe riul Pra-
hoya avu loc o maro bätälie
sanger6s6, intre AIircea III ti-
ranul, fiul lth Mihnea, cel r6u,
boerh Romani revoltali (C.
Ienescu).
La 1596-1597 Mihaih Vi-
t6zul a repurtat o strälucita
victorie in contra Trutarilor la
Gherghita.
La 1600 Mihaitt a invins pe
Polorh i Moldoven1 in pä-
durea Bucovulul si se retrage
la rèrgsor.
Dupa m6rtea lui Mihait
Vitézul, näsc6ndu-se certurI
maff pentru domnia t'ére'r Ro-
manesel, boerh, impreuna, cu
frath Buzesa aleserlt domn
pe Radu Serban Basarab.
Simion Movilä cu
Polohr si -Moldovehr, nävalesce
in térä. &Italia se dedo in
gura Teléjenulth, la satul Tei-
sarh (1602) si tlinu treT
www.dacoromanica.ro
1' 445
Ea fu hotäritä, prin lupta de
fa tä a lth Stroe Buzescu cu
un tatar vestit prin vitejia
lth si care era nepot al Ila-
nulth Tätäräsc. (D-1 Gr. G.
Tocilescu).
La 1611, Sash din Brasov,
strimtoratI de principele Tran-
silvanieY Gavriil Batory Si a-
menintatI de perdanie, cerura
ajutor de la Domnul tOreY Ro-
manesci.
Radu Serban pornesce din
Bucuresci farä intardiere in
capul a 10.000 Romani si 1300
crdäreti Polorh, si trecênd pe
la Sinaia, Intre Prahove, so-
sesee la Predeal in diminéta
dile): de 9 Iulie i prindênd
iscódele lui Batory, dupä un
mar s fortat, încä inainte de
tabari la CurmAtura,
In fata BrasovuluT.
In lupta de la Biserica lu`f
Bartolomey (Brasovul-Vechit1),
Domnul t6,re'r Romanesd cas-
tiga o victorie stralucitä. Ba-
tory scapä cu fuga ; Sao° morlY
r6masera pe campul de bä-
taie (I. G. Babes).
La a. 1716, vine ca domn al
tOrei Nicolae Mavrocordat, pri-
mul domn fanariot-neaos.
In aceste vremurr de per-
secutiuni cumplite,
446
reI cautau scape cu fuga,
si valea Prahovei era nein-
trerupt plina de bocel', fugind
cu familiile si avutul lor.
De la Bucuresci pena la
Brasov, era sliva si n6ptea un
lant fárt de sfirsit de fugan.
Mania fanariotului si iataga-
nul turcesc bagase fiorul in
¿se, i fie-care se gAndea cum
sa scape mai de graba. EY,
pribegii, numai dupa ce tre-
ceau «Oratiile» si «Posada»
aid prin tinuturile Prahovei,
respirau mai usor.
Unii poposiau la Sinaia, altii
la Slonul de Piétra, aliï Intre
Prahove sau la Predeal.
Unii mergeau direct pe
drumul Prahovei, altil de la
Sinaia o luau peste munti pe
la Bran, altii apucau pe va-
lea Azugei i multi i cautau
drumul sa tréca la Brasov, pe
valea Joitei.
Si acésta stare de lucruri
n'a tinut un an sau doi, ci
pe tot timpul domniei fana-
riotilor.
Afasa de mila era intinsa
sliva si n6ptca pentru sOr-
manii calètori, cari in tot cea-
sul nu «lipseau» slice un mar-
tor ocular, vorbind de mo-
nastirea Sinaia (I. (i. Babes).
Era in ajunul r6sboiului din-
www.dacoromanica.ro
446
tre Austria, Rusia si Tur-
cia (173 7), r6sboill incheiat prin
pacea de la Belgrad (1739) si
In Muntenia domnia Constan-
fin Mavrocordat.
Dupa ce s'au facut drumuri
prin munti, Ducele de Lorena,
comandantul armatelor ,A.u-
striace, trimise un corp de
armata din Brasov peste Ti-
mis-Predeal, cu ordinul de a
ocupa Bucuresci, dar auslind
ca Constantin Voda, in capul
a 2 0.000 ionicen i inaint6za spre
capitala Austriei, se retrasera
spre Pitesci.
Bucuresci fura ocupati de
Turci, cari dupa obiceiul lor
preclara, robira i pustiira tot
ce le esi in cale ; populatiu-
nea speriatá se refugiase la
munte si la monastiri.
Dupa victoria de la Persi-
nari, un corp de Turci si Ta-
tari, inainteza spre
spre a trece in Ardeal. Va-
lea Prahovei era ocupata de
ostiri .,1ustriace, cu ordinul
d'a ap6ra strtimtorile si d'a
impiedica inaintarea Turcilor.
Un contimporan istorisesce
ast-fel evenimentele intAmplate
cu acésta ocasiune
«Trecend dar ostile nem-
tesci mn Valahia pena in a-
propiere de orav.d Ploesci sau
447
Têrgsor, s'au intampinat cu
ostile Turcesci.
«AustriaciT au fost respinsi
de Turd venind in fuga
i foc monastiroi si au gaurit
lor au intrat pe apa Praho-
vei, printre munti pOna la
Sinaia ; si lasAnd Austriacil
ca la 400 ostasi in monastire,
grosul ostirei s'a dus pema la
granita numita Predeal si au
pus lagarul acolo. Insa, spio-
nul, care Il avea Turciï, cu-
noscea potecile fórte bine
prin munti, pe apa Prahovei
si au pornit n6ptea cu ostirile
TurcescI in urma Nemtilor de
la Satul Comarnic in sus prin
Oratii pênä la apa numita Is-
vorul, i aflnd cä In monas-
tire sunt Nemti, au intrat pe
apa p'eraului in sus si pe apa
numita Sgarbora, care este
de la vale de Sinaia, i mer-
gênd prin padure au incon-
jurat monastirea fara veste de
diminéta. si au intrat in intru,
taind fórte ran pe ostasif
Nemti, din cari putini sca-
pand cu fuga, au dat de vesto
la lagar la Predeal. i mer-
end TurciT in graba dupa el
ptina la granita, s'au facut
rè'sboiti i v6rsare de singe
mare, biruind Turcii pe Nemp.
Si inapoindu-se ostirile tur-
cesci in Sinaia, au ingropat
pe top sold*" morti, in do-
www.dacoromanica.ro
44 7
sul monastirei, despre munte.1)
Iar Pasa ce era cu ostile Tur-
cesci au poruncit si au dat
zidaria cetatuìei prin
Fost-au porunca sä o ri-
sip6sca de tot, dar prin mij-
locirea vatafului de plaiú au
mijlocit sä o lase, ca in urma
va fi el implinitorul poruncei.')
Trecusel'a deja mat multi
ani, cAnd intr'una din clile se
presinta staritului Nifon de la
Sinaia douT calugari cu un
inscris, emanand de la star--
tul Partenie. Ilârtia continea
urm'Otórele «Incep'end re'sbo-
iul intro Austria si Turcia
mai 'nainte prevOendu-se pri-
mojdia ce era sa vie asupra
aces-lei monastiri, am luat do-
potele din clopotnita i ar-
gintarfile din Biserica si alto
odóre douè mfi lei argint
turcesc si reg-ulandu-le tóte in
clopotul cel mare le-am in-
gropat in pam'mt in apro-
piere de monastire, ihnga dru-
mul Brasovuluï, despre apa
Polesulta, de la vale de fan-
tanita, ce este langa drum,
puindu-se o lespede de piétra
a-
') Scheletele ostiv;dlor ci,1u in
c6stA lupLi s'au glisit la a. 1843 eu 0-
casiunea lacere i: varn4elor pentru ziclirea
bisericeI celeT marI de la Sivaia.
2) Isturia Simaia dc arh. Erhic6uu.
448
peste dánselc i dánclu-se cur-
g-erea apei pe d'asupra lor.
Dar cu m'am dus in Transil-
vania la rudele mole».
S'a cautat de mai multe
off, dar nici pé'ni adf nu s'a
putut descoperi a.césta. co-
mórd.
La anul 1788, Nicolae Ma-
vrogheni bate o -armatd A.u-
striacd la Cámpina, o respinge
pCina la Sinaia, i d'aci hdr-
tmind'o mereu o gramddesce
In sus pe Prahova., silind'o sa
se retraga in Transilvania pe
la pasul Time§ului ; §i incán-
tat de a.,césta victorie o ves-
tesce Seraskieratului ast-fel
Dumnelor Seras-
kierilor. De olx;te v facem
Domnia mea cunoscut ca
n6stre de la Ciimpina,
luánd pe D-zeu intr'ajutor
navalind asupra vrajmaului
ca sä intre in pamántul lor,
pe la Timi§, unde intámpinánd
pe vrajniai i lovindu-i f6rte
rOu, ï au zdrobit i Y au sfa-
rimat, luAnd multime de robi
soldati vil i r6be, Cu stégu-
rae lor dimpreund i eu to-
bele ; iar capete nenum6rate
ale celor omoriti, din care
multi vii icapote, am adus
asta-zi aici la scaunul Dom-
niel Mole, i merg inainte ;
www.dacoromanica.ro
1' 448
pentru care MI lipsim a ve
vesti si acésta a nóstra biru-
inta».
Dupa victoria de la Cám-
pina, Mavrog-heni trece pe la
Bucegi in Transilvania ; épte
sate ce intalnesce in drumu-i
se supun, i ajung-ênd sub zi-
durile Bra;;ov ului, adresézd,
póte de un spirit de
umanitate, povétuit p6te
de-a intimida, un ultimatum
ord§enilor, pe cari ï vestesce
ca de se vor supune de burla
voie, nu le va face nimic, va
sine sérna de t6te breslele,
ostailor le va da intreita 16.fa
ca acelora ai Domniet lui ;
ca daca s'a vOdut silit sd vie
Cu 6ste nenumOrate phd, la
ei, arata cry numai impe'ratul
lor e pricina, talcandu-i ho-
tarele i sOrnanAnd zizania
Aceste numai 1 face de a
pornit la batalie sä verse atáta
sáng-e, mai bine ar fi dar, ca
locuitorii Braovului , luánd
pildd de la cele 613-te sate, sa
se supuna ; s<ca maZ
este si se intdra de 'rae buiat
tar la vechrul firiqnat de
unde trin szi(i s'a desinflo
ca daca nu o vor fa,ce a-
césta, sa fie bine sciut, cd jaf,
foc §i vèrsare de sange o sA,
se Intample, fArO, ertqare, peste
449
tot orasul, etc., etc. (Capitztn
(iurita).
Pe vremca domnid lut
hail Constantin utu, s'a in-
stituit o comisiune internatio-
nala pentru rectificarea hota-
relor drcï Romanesd din spre
Ardeal, 5lie 1792.
Comisarií erau, pentru Au-
stria : Lt. colonel Adam Ma-
bovat ; Petre Ducat, inginer
maior ; Roditzky, cdpitan in
regimentul rom."inese i sig-
norul Zizer,, ttilmacia inip4ra-
tesc pentru Banat.
Pentru Ardcal Lt. colonel
.
Ionat Stanciu, Avram Calian,
capitan in regimentul roma-
nesc No. 1, si signorul Tol-
hofin, Cdniaciu imp6raesc.
Pentru malta Púrta Oto-
manicesca : Slavitul El. lIadji
Abdulach Effendi, Sabika-Tes-
keregesi, El lIa.dji .A.chmed
si Kurala-Effendi, mat marele
cavasilor.
Pen tru RomAnia : Baratov
Constantin Paharnicul i Stol-
nicul Dumitrache 1)
La z Martie 182 1, Ipsilante
ple.cand din Iai, se indrepta
spre Bucuresci, trednd pe la
T6Tgu-Frumos si se opri la
1) Dup'A infonuatiumle date de D-1
Louis Basset,
www.dacoromanica.ro
1,
449
Roman. De aci trimise o a-
dresa Divanulth din BucurescY,
cu data de 5 Martie, In care
facea cunoscut scopul r6scu-
lArel' s6le.
Porni apot' spre Focani
Buz6u.
In trecerea luT pe Unga.
Ploesd fu intampinat cu ar-
mele de catre Ploesceth, nein-
gaduindu-1 a intra in ora.
ford ach e, unul din capitanh
luT Ipsilante, spre a evita un
conflict nefolositor, ocoli capi-
tala Prahovd, tred.nd Te16-
jenul.
la r2. Marti°, tu primit in
Plocsd, pentru-ca esclusese din
armata ce avea pc vagabonc,lii,
earl' faceau mar't neorinduell.
La Ploesci, Ipsilante fu In-
tiimpinat de c4-va boeri din
Bucuresd, carora le tattnui cu-
getul su. Tot la Ploesci priimi
scirea, prin Eforh din IasT,
despre desaprobarea mi;card
Grecesd, de care Alessandru
al RusieL
DIupä ce strInse t6te ar-
mele cate putu gaisi in Ploesd,
cu promisiunea ca se vor
dup'a ce mal Inrola de aci
ca1V-va &red si Bulgar1, clupat
maT multe jafurT comise
aci de eteristY., Ipsilante porni
spre Térgovi§te.
Intro masurile energice luate
Z9
450
de reaqiune pentru nabusirea
insurecOuneT din 1821, gu-
vernul, spre a paralisa mica-
rea, intre altele, a dat ordin
care ispravniciT din Prahova,
Dambovita, Arges, Muscel
Olt, cum si catre ispravnicul
de streinT, ca sa ingaduTe pe
trimisif lur Saya si aT fra-
teluT sOu Panait, cum si pe
aí luí capitan Iordache, a
string-edintre Bulgarif din
partea loculul 6menT cu pla-
td, deprinsi cu arma si viteji,
pentru infringerea
rulid
Ipsilante ocupase aceste ju-
dete militaresce, avemd in fie-
car3 cate o companie de ete-
risti, sub comanda unui cdpitan,
pentru inrolare de volintirT,
deosebit cate un ispravnic de
incredere pentru implinirea
contribuOunilor de la locuitorT.
Peste corpul de ostire din
PloescY era comandant Duca.
Turcií, intrand in . éra, luara
drumul spre Bucurescï. Ipsi-
lante, care se atla la TC!rgo-
viste, dote ordin luf Duca sa
vie cu ostirea sa la Te'rgo-
viste i sa prepare provisiunT
pentru 1500 calareVí.
Duca, in drumul su tabdri
la Baicoití, ldsand strop la
Ploesci, Campina i Margi-
Bea
www.dacoromanica.ro
450
Pentru-cä in acel an era o
rnare lipsa de gnu si de orz, Ba-
nul Barbu Vacarescu, marele
Vistier, rindui bumbasirT la
judetele Saac, Prahova, Dam-
bovit,a, etc., pentru ridicarea
porumbuluT din magasiile a-
rendasescí, boerescI i monas-
tirescí trimiterea lor la ma-
gasinele ostireí , pldtindu-se
din Visterie cate 18 leY chila
de porumb, iar pentru cdratul
lor cate 6o parale de child.
Pe vremea eteriei, valea Pra-
hovel si munOT dinprejur au
fost martorT la o mulVme de
scene, propriT nu atat rOsbo-
iulni cat maT mult brig-anda-
giuluT.
Dupa fuga luT Ipsilante, in
urma bataliel' de la Draga-
sanT, cete marT de eteristT, a-
mestecaV cu caV-va dintre
pandurT, urinariV de apr6pe dc
TurciT SericogluluT si de ar-
na4í luí Bimbasa Saya, se
infundara pe valea PrahoveT.
La sosirea Turcilor si a
luí Saya la Sinaia, eteristir
cautand sa scape cu fuga, se
divisara in dou6 par0. CeY
mulV luard drumul Predea-
luluT. Acolo irqelegênd cá Ti-
misul este ocupat de o ar-
mata Austriacd si eit prin ur-
mare nu vor putca trece in
451
Transilvania, se retraser'a in
intariturile de la «Cetatuia»
dar furd batutí de Turci §i
risipitY in t6te pOrtile, iar
trecura de la Sinaia poste
muntí la Bran si in satele din
'Ora BArsiel.
In urma victoricI de la Pre-
deal, Bimbaa Saya fiind che-
mat de Chehaia Bey, pleat la
BucurescI insotit de G-hencea
iar Frangulea unul
din capitanií sel", voind a pro-
fita de ocasiune i a se im-
bogOti prin jafuri, r'émase la
Predeal. Asemenea o suma
de Turd desertorí , SOrbY
Bulg-arT, Greci si altY eteriti,
se ascunserd prin muntl de
unde e'iati la respiintil', care
cum putea, jefuind pe boeriT
pribegí, carY incepuserA a se
inapoia in térd, uniT chematI
st iea parte la afacerile pu-
blice, altif siliçi sa pOrdséscO.
Bra;,ovul, spre a nu fi inro-
latT in armata ,.kustriacd.
Pe la inceputul anuluí 1822,
drumul Prahovei nu mal era
sigur de loc ; brtjenarii nu
mai cutczau sa intre in térO.
Atund comandantul trupelor
turcesa Chellaia Bey, trimisc
maY rnuli Kirc-Serdari cu ar-
mata pentru paza drum urilor.
Ei intreprinsera o góna, ener-
gic4 contra jefuitorilor, i col
www.dacoromanica.ro
451
carY au putut sca'pa cu vietd,
au fugit in Transilvania (1.
G. Babe).
In timpul revolutiunei de
la 1848, Principatele Române
fura ocupate de armatele Ru-
sesci. Generalul Baron Puch-
ner, comandantul Transilva-
in urma nereti0teY mi-
siunei Episcopultaaguna ,
ceru pc la inceputul anului
1849 ajutor de la Bucuresci,
de la Feldmarealul Liders,
comandantul trupelor musca-
intru apOrarea cetatilor
Bra0)vului i Sibiului.
Generalul Engelhardt cu
2680 6meni infanterie , 43o
ulanY, 190 cazaci §i 8 tunuri"
fu trimis intr'ajutor la Braov.
Primele deta;amente sosira.
la Sinaia in diminéta ;Wei de
10/02 Ianuarie 1849, ocup-And
monastirea, precum i schitul
Predeal i casele locuitorilor,
iar la frontiera instalara un
corp de observatie.
Audind cä SccuiT amenintd
Brarvul, Ruiï trecura Pre-
dealu i in áilele de 2, 3 si 4
Februaric sosira la Brarv,
uncle gAsird pc generalul au-
striae Schurtcr cu putine trupe
precum i un corp de gar-
diti ii Sa0.
452
In sliva de 20 Fobruarie,
trupele lui Engelhardt au a-
juns la p6lele muntilor Pre-
dealuluY pe o nins6re i vifor
sfi§ietor.
A doua di Ru;.iY trecurd
peste Predeal, AustriaciT
urmard pe la amiac» ; iar bri-
gada van der Xull ajunsd la
carantind (vama ungara de
a.,ta.-slY de la Timi§) de Un-
gurY, avu s sustind o lupta
inver;unata :?i fu silitd a se
retrage cdtre padure.
Ungurif dadurá, foc
;i nu sliibirá. pe Austriad
pC.'n'a la Predeal, unde lupta
se incepu din nou.
lanul cel vechiti de sub
Cetatuio, cunoscut sub numele
de CArciuma de la Ruja, a
fost prefdcut in cenur.
Batalionul III (austriac) Tur-
schy ;i 2 companif de gro-
nadirl, au e;-it la Predeal prin
pddurea Vladetulul, pe locue
necunoscute, peste ometi
gropY, unde s'au scufundat
s'a,u prApddit 6 cal cu provi-
siuni cu tot.
Austriach perdura in a-
cesta ci 186 mortI, ranitI ;i
prisonierY
TU-tä averea familiilor fu-
gare, lásata in pridurile Pre-
dealuluI, a fost data de Bem
In prada Secuilor. Chiar scrii-
www.dacoromanica.ro
452
toni spun cd, num`O-
rul carelor jefuite a fost peste
o sutd. In tot casul averno
rdpite au trebuit sa, fie f6rte
considorabile, cdci fugaril lua-
será de bullä séma cu cl sume
mar de banT, scule de aur
argint i alte preti6se.
TreCend Ru;i1 ;;i Austriacii
In -Ora, ;1-au stabilit cuartierul
general in monastirea Sinaia,
iar la Predeal, Intro Prahove
Poiana-TapuluY r'ema.serd,
mid deta;amente, spro a ob-
serva mi;cdrile Tjngurilor.
In sliva de 7 Iunie se in-
cinse prima luptá intre Ru;I
Ungurl mal intditi sus la
Predeal apo'f. pe C6sta Pre-
dealulul pCmd la carantina au-
striaca.
Aci cdqu, omorit mi§elesce,
comandantul Reg.. i de ca-
zad de Don, locotenent-colo-
nel Ion Costin, Roman din
Basarabia.
La 1853-54 Rumania a fost
ocupata de trupele Austriaco,
sub comanda generalului Co-
runini, iar detap,mento de in-
fanterie din corpul de ocu-
patiune rmas pe valea
Prahovel comandantul a-
cestor detaamente, generalul
IIess, avut cuartierul sOu
453 P 43
un timp 6re-care in monasti- faineT, furagiuluT,
rea Sin aia. lemnelor de fnc si de con-
AtuncY ofiteril statuluT ma- structiT, bkiturilnr alconlice,
jor austriac au ridicat planul paineT, pesceluT, transportul
tnpografic al intreg-el fron- cu cärutele §i c,litia de muncä
tierT romano din spre Ardeal la un orn cu palmele ; adicd
(I. G. Babes).
A y j VI a
La 1877, armata Rnsianä a LeI
trecut hotarele in treY col6ne Un bou de calitatea I 140
principale o col(na de flanc. >> 8o
O col6nä lutt drumul prin 55
Roman, Bacäu, O vacri de calitatea I Ioo
Foc;,anT, BuzL-lu, Ploescf, spre a . . 7
snsi la CoplicenT pe Arge. III. . 50
dnua col6nt urma calea Un bivol de calitatea I. . loo
Vasluit, Bar- II . 7!)
Tecucl, Foc§ara, Buz6u, III . 50
PloescT, spre Bänésa, la Nord O bivolitä de calitatea I. . 120
de Bucurescl. Col6na a treia 100
pogori de la Bestimac de a >> . 70
lungul Prutului, pina. la Fäl- Un taur (buhaiti) . 8o
cit, trecu prin Galari vitel (manzat) . 20
la Slobozia pe Ialomita, i de >> » de primä-v6rtt . I°
acolo se indreptä spre Obi- O 6ie io
lesd si Calära§1. Un berbec
» miel 5
Din tariful de pretul obiec-
O caprä 7
telor, materialelor si anima- Un tap 7
lelor ce s'ar rechisitiona pen- ied 5
tru armata romilna in cursul porc de calitatea I . . 70
anuluT 1894 1) se p6te vedea >> . 50
val6rea diferitelor animale din . 40
judetul Prahova, a branzetu- cal de mijloc 300
rilor , cärnurilor, , cerealelor, 200
O iapb'.
Vecg <1Ionitortil ()ficial, NO. 269 Un cal de rind. , ioo
pag. 8014, din 2 MartIC 1894. O iapä 70

www.dacoromanica.ro
454 p 454

Leï Lei
Un catar 200 Fäinä calitatea II, idem. . 12,00
asin 70 Idem calitatea III, idem . io,00
Branzeturi"
Fainä de porumb (malait)
calit. I, suta de kgr. 9,00
Branza de burduf un kgr.. 1,40 Idem calit. II, idem . 8,00
ca.' . o,6o Fin, kgr. 0,05
in putina . 0,00 Paie, kgr 0,01
Urda . 0,70
Ca§caval ordinar . 1,00 e g u 111 e
Branza de vacI in put. . 0,30
Lapte de olla putina . o,6o Fasole, suta de kgr. 8,00
Mazt re, 25,00
Carnuri Linte, 14,00
Carne de vaca ì bol un kgr. 0,50 Cartofi, . 8,00
¿je i capr6. 0,35 Cépa, 15,00
porc . o,6o Usturoiu, suta de capatanY 0,90
vitel . 0,50 Morcovi 0,80
miel . 0,40 Patrunjel o,6o
Pastrama de vaca 0,70 Telina 3,00
Varza 7,00
>> 6ie i capra » . 0,50
Slanina 0,80 tzinne de /lac
Cereale In pAdure mia de kgr. . 10,00
Grau calit. I pe suta de kgr. 7,00 » 15,00
» II . 5,50
LC11171C de construgir
» III 4,50
Por. calit. I 6,00 In ora, (esenta tare) m. cub 6o,00
5,00 (esenta m61e) 50,00
Orz calit. I 4,50 In padure (cs. tare) 45,00
4,00 CarbunI de lemn mia de kg-r. So,00
Ov6z calit. I 4,5° Scanduri de brad in. cub 40,00
4,00 GrincT 45,00
LaVrf 3 0,00
Faindsi furase
Lichidr alconlice
Faina de grau calitatea I
suta de kgr, 14,00 Vin vechit, un decalitru . 6,00

www.dacoromanica.ro
455 4;5

LeT riuluï Slanicu, mal ales prin

Vin not 4,50 comuna Varbilau, plaiu
Rachiu (16 grade) » 6,00
Tuica 5,00
Spirt rafinat 9,00 PRAVACIORIT, deal. com. Valea-
Otet de vin 5,00 Lung-a, plaiu Prahova.

P 1 17 e PREDEALU, comuna rurala, plaiu

Paine de calit. I un kgr. 0,20 Peles, asedatá in crésta Car-
o 0,15 patilor, la 45°2o latitudine nor-
0,10 dica si la 43°15 longitudine
estica. (meridianul Gierman), si
se marginesce la N. cu Tran-
silvania, la cu comuna ur-
Pesco sarat calit. I un kgr. o,80 bana Sinaia, la E. cu comuna
» » II 0,50 Tesila i cu muntil DoftaneY,
pr0spat » I 0,6n si la V. cu hotarul tOre'l §i cu
» II ",40 com. -Moroera, jud. Dambo-
vita.
Transportur7 Orwafia. Teritoriul comu-
neI Predealu este cu dogavir-
Un car cu 2 bol p. i k. M. 0,15 sire muntos. La apus se in-
4 0,25 tinde, de la Sinaia si pêna
Una carutt cu i cal pon- dincolo de Bran, maretul sir
tru i k ni 0,10 de muntI cunoscut sub nu-
Idem en 2 cal, idem. . 0,20 mole colectiv de Bucegl, cu
Idem cu 4 caT, idem . 0,30 virful cel mal inalt, Omul.
Dina de munci la un om Lipita cu Omul se afia o
cu palmele I5o culme de muntI, ceva mal mica
«Morarul» d'asupra careia este
PRATIOVI t'A, vedI Predealul. mic
hotarul yreT. Dupa Morarul
paraias.
urnika «Costila» apol. «Carai-
PRA.T.xxi se numesce partea de manul». In acela§ rind,
sud a com. Slanicu, pl. Var- departe, sunt «Jepii Mari» si
bilau. «Jepii Miel» pe de o parte
stancosl i gola§I, pe cea-l'altá
PRMANcA., numire ce se maï parte bogatl in iérba de pa-

www.dacoromanica.ro
456
.une, §i maï in urma vine
oPiétra Arsa» cu renumita eT
pescera.
La Miaza-Nópte sunt muntil
PredealuluT, Petricica de
pe unde trece hotarul tOreT
Susaiul, bogatY In pttuni,
veçll i paduri.
La Rèsarit sunt muntiY: Fata
GavaneT , Reteveiul, Lacul-
Ro§u, Turcul, Cazacul, N6m-
tul, Unghia-Mare i Unghia-
Mica.
In partea de Miaqa.-di in-
talnim muntil : CumpOtul, iar
prin mijlocul comuneI traver-
s6za muntiï : Rè§n6va, Clabu-
cetu-TauruluY, Clabucetu-Baiu-
luï, Clabucetu-Azugeï, Sorica,
Dutca, Diharnul i Zamura,
totY renumitY pentru padurile
de fag, pentru nenumOratele
stane de oI i pentru bogatele
lor pa;;unI i locurI de finete.
Ilidrografia. Din muntiTmen-
tionatï mai sus, isvorasc o mul-
time nenumèrata de paraiae,
Cu apa cristalina, sanatósá. §i
buna la gust, ce §erpuesc mur-
murand dragastos, apoI per-
lêndu-se sub straturY inverlite
sau sub troienI de zapada, es
iara§1 la ivéla, mal mal-Y, for-
mand in cursul lor sburdalnic
repede, paraje, valcele
dintre caff unele tu pu-
%in insemnate.
www.dacoromanica.ro
P 456
In apropiere de gara Pro-
deal, la 5-6 metri departe de
frontiera, isvorasce un mic pa-
abia bagat In séma, nu-
mit «Predeal» care priimesce
in sine frum6sa vale a Joitel",
N'alca lul Arsonie \ralea-
Teasculul.
In dr6pta monastirel cu a-
cela0" nume, Predealul, im-
preunandu-se cu Valea
n6vel, îi perde nnmele i de
aci incolo se numesce «Pro-
vita» in caro se v6rsa valle
Olar6sa, Valea-luT-Vlad, Va-
lea UrsuluI, t6te mid 1 de
putina importanta.
Tot de la botarla ttrel, in
partea de Rï.sarit a comunel,
din muntele Fata Gavanel,
isvorasce \ralea AzugeI, ce
se vérsa in Prahovita, in fat.a
munteluT Sorica, nu departe
de gara Azuga. Ac6sta vale
in cursul su primesce Valea
TurculuT, Stevel, Ungbia
Orjog-6ie, Ceau6ia, CazaculnI,
Urechia §i Limbarlul.
De aci incepe riul Pral-tova.,
format din valle Pra-
hovita, care priimesce valle
CerbuluI, vale prapasti6sa §i
adanca, cu nisce paretT areptI
g-ola;,T de te infi6r1, apoi
N'alca Alba, Valea Jepilor, Ja-
lea Urilit6reI, N'aloa Babel'
paraulul Pelq din drépta ; iar
457
din stanc,ra : Valea 1\16rulul,
Valea Fetei, \ralea Séca, Va-
lea ZamureT, Valea JipeT, Tu-
feT si \ralea Rea.
LacurY. Ca lacurT in comuna
Predealu sunt : Lacu Rosu,
intre Retevoiu si Turcu si Lacu
TigtmescY, in muntele Tig-tt-
nescT din BucegT.
Apc minerale se gasesc
tre Azug-a i BustenI (puciósa.),
PC Cumpaul (iod), pe Valea
TeasculuT (fier), pe Valea Joi-
tel (iod, puci(sa si sare) inca
neutilisate, si un isvor in gra-
dina M-rel Predealu, care co-
prinde 5 gr. 260 materiT so-
lide in litru si are o densitate e-
gala cu I .0032. Coprin de cloru-
iodzire carbonate
Sulfate si azotate nu s'au
constatat. S'a dosat clorul, io-
dul, calcea si magnesia, si s'a
gtsit urmOt6rele valorT pentru
un litru de upa
Clor . .I gr. 7750
Iod . .0, 0031
>>
Calce . . 0, >>
3876
0, » 0320
fag-nesie.
(Anuarul Geologic).
Clima comuneT Predeal e
placuta Curatenia aeruluT ,
érna ; mirosul aromatic al flo-
rilor i Yerburilor, v6ra, dau
sOnatate si viétri. Crtldura ve-
reT variaza intre + 15i + 300
R. Gerul erneT se urca ptma
www.dacoromanica.ro
P 457
la 280 R. iar temperatura a-
nuala. medie este de + 4' R.
Iunie e de obiceiti ploios
plin de vijeliI, iar pe la
finele luT Iulie caldura trece
de + 250R. ; cu tóte acestea
serile sunt r6coníse, dar pla-
cute. Pe la finele luT Aug-ust
incepe un timp statornic
frurnos. Daca zapada cacle din
Octombre, atuncT pe la jumé-
tatea luI Noembre se topesce
timpul frumos din a doua
jum6tate a luneT Noembre se
numesce de t6raniT din loca-
litate «Véra babeloro.
Populafiztnea. In timpurile
cele maT vechT, tinuturile co-
munel Predeal erau acoperite
cu paclurT seculare, necalcate
de picTor de om. PrimiT lo-
cuitorT, in muntiT PrahoveT,
au fost scutelniciT, carT erau
insarcinatT cu paza mona..stireT
Sinaia ; prin urmare, prima
populatiune stabila are in-
ceputul o data cu fondarea
m-reT Sinaia, la a. 1695.
AcestI primI locuitorT s'au
stabilit maT A.nt6itt la Isvor
Sinaia, apoT la Busterif si a-
bia pe la inceputul secoluluT
acestuia s'a intins pêna Intre
Prahove si mal' pe urmá. (1830)
p'6na. la Predeal.
De la 1852, Predealul de-
vine un punct interesant, prin
458
faptul ct vama tarei a fost
mutata de la Bréza in ac6sta
localitate, adapostind ve..ra sute
de visitatorY.
In jumatatea a doua a se-
coluluï acestuia, populatiunea
comuneT Predeal a crescut
mereti.5i de la 1879, dar maï
cu deosebire de la 1886 in-
c6ce, numèrul locuitorilor a
sporit con siderabil.
Dupa statistica primarieY,
popula.tiunea comunel la I Oc-
tombre 1892, numara 3441
locuitorT, adica 1898 barbatI,
1543 ferneT.
Intre constructiunile fru-
móse ale comuneY Predeal
sim : gara Predeal ; cazarma
Dorobantilor, sub rjetate, zi-
dita cu cheltuiala M. S. Re-
geluI ; vila AdministratieI Mo-
§iilor Regale, numita «Casa
Campinénu», intru eternisa-
rea memorieI 1-0.posatulul. Ion
Campinénu, care in timpil
din urma petrecea véra de
predilectiune la Predeal ; casa
luI Manuk ; casa Domeniilor
cor6nel ; scóla, construita tot
cu cheltuiala M. S. RegeluT ;
fabrica de cherestea, infiintata
de raposatul Skender
Parriênt propriu pentru a-
Pentru constructituule din Aiuga
BustenT (v. a. n.)
www.dacoromanica.ro
P 458
ratura nu e in comuna ; ceva
mal mult, pomil roditorl lip-
sesc cu desavirsire. Terenul
priesce numaï finetet Pádu-
rile ocupa aprópe intréga su-
prafata a comuneT Predeal, a-
vênd ca esenta domina.nta fa-
gul, apoI vine bradul §i mo-
liftul, care a inceput a fi maT
rar.
In timpurile vechI, comuna
Predeal s'a numit «Podu-N6-
gulul» §i se Intindea de la
Predeal p'ena. la Posada, co-
prinênd t6te satele, carT for-
méza, actualmente comuna Pre-
deal, apoT teritorul comuneI
Sinaia cu catunul Isvoru, pre-
cum §i Posada Podu-Négului.
Pe atuncI re§edinta comu-
neY era la Butenï.
La 1864 catunele Posada
Podu-Néguluï s'au alipit
Comarnic ;;i la 1874, catunele
Predealu, Azuga, Bus,tenli
Poiéna-TapuluT s'au deslipit
de Sinaia, formand comuna
Predealu, cu rerdinta in cat.
Predeal, si mal in urma in
Azuga, unde e §i
luveyamMtul P6na
la a. 1865 in tóta. comuna
Predeal nieT vorba nu era de
sc6ili. La 1865 s'a infiintat
prima sc616. la ButenI,
duprt catT-va anl', r6posatul
starit Pantelimon a infiintat
459
la Predeal intr'una din chiliile
monastirel o sc61A particularA,
care a filnctionat 5 ant
In véra anuluT 1873, Dom-
nul tOref visitand Predealu, a
dat ordin sa se construIéscA
In fata monastireY un local de
scóln., care a ars la 1889, re-
clAdindu-se in cursul anuluI
1890, de administratia dome-
niilor cor6neï. Tot de adminis-
tratia domeniilor cor6neT s'au
maT construit scoll la Azuga
si BustenT.
01111/1. Pe langl monasti-
rea Sinaia, care inct tot de
ac6stà comuna si schitul Pre-
deal (v. 1. r.), maT e in Bus-
tenT o bisericd, numitri «Bise-
rica DomnéscA» una dintre
cele maY fru.m6se bisericT din
t6ra, construita din fondurile
M. S. Regelui Carol I, si tar-
nosita la 8 Septembre 1889.
(Dupà D-1 I. G. Babes «Din
plaiul Peles»).
Indus/Ha este bine repre-
sintatd in comunA prin dife-
rite fabricT.
PREDF.ALLT, numire ce se ma da,
satulla Edera-de-jos, com. E-
derile, plasa
PREDEALLT, schit fondat la a.
1774 de Ieromonachul si Du-
hovnicul Ionichie , la pélele
www.dacoromanica.ro
P 459
munteluI Clabucetul-TauruluT,
pe atuncT proprietatea luT Chri-
soscoleu Buzoianu. Schitul era
de lemn i jur imprejur avea
chilióre pentru cdlugaT.
Pe timpul rOsboiuluT de la
1788, schitul a fost prefacut
in cenuse. Dupa incheYerea
staritul Ioanichie a zidit
din nou schitul si chiliile (1788)
ajutat fiind de Ion Buzatu, de
fel din Bacifalul-Sricelelor.
Atat biserica cat si chiliile
acestea, fiind construite din
lemn, dup. 30 anT de existentrt
au inceput a putreq.i si la 1819
Ion Manole si altiI au zidit
biserica de pi6tra, iar biserica
cea mare s'a zidit maï targiu
de Safta Castris6ia.
La anul 1844, Mamie Ban A-
lessandru Filipescu, dauTesce
schituluI Predeal muntele CIA-
bucetu-TauruluT, iar logofétul
Mihait1 Filipescu mosia Bobo-
Ambele aceste danif au
fost confirmate de Georg-e
Voda Bibescu, cu urmaorul
hrisov :
«Nol George Dimitrie Bi-
bescu Vodtt, cu mila luT Dum-
necjeu, Domn stApanitor a t6ta
téra Romanésca.
«Sf. sa Cuviosul German,
staritul schituluT Predeal, prin
jaiba catre noT sub No. 3479,
a fAcut araare ca de catre
460
dumnélor cinstiti§i credincio§f
boon ai domniel mele, Ban
Alessandru Filipescu si r6po-
satul Marcie Logrofft Mihaia
Filipescu, in viata afiandu-se,
Impreuna cu sotia domnieT-
séle, dumneaeT Elena Filipe-
scu , -vKénd stramt6rea de
lipsa color trebuinci6se , in
care se afia acel schit, spre
tinerea cu tóta orinduiala a
sf. locas de acolo, cat §i a ob-
§teï calug-arescï, §i indemnatl
de bun cug-et, au claruit spre
vecYnica dumnélor pomenire,
insa : Domnul Banul Filipescu
muntele Clabucetu-Tauruldi
pe care se afia. vatra acestui
schit, iar de D. Logofft Mi-
hail Filipescu o mosióra anume
Bobolia, am'éndou6 aceste pro-
prietati in judetul Prahova,
pentru care danii, obstea ca-
lug-aréscä din acest schit, do-
rind a castiga hrisovul dom-
nesc, cu care sa se recun6sca
cu desavirsire intemeiata co-
prinderea lor, veri-carel' im-
prejurarl' amenintat6re catre
schit, au facut rugaciune de
a li se sloboc,li hrisovul nostru.
priimind cererea cuvio-
suluI starit, coprinsa ma:1 sus,
am poruncit departamentuluY
dreptateT sä cerceteze §i sa
arate, carele prin referatul sèu
ale curgtitórel' luni cu No. 8588,
www.dacoromanica.ro
p 460
face catre noi arOtarea urm0-
t6re : cat pentru muntele Ciao-
bucetu-TauruluI, am vOqut do-
cument cu létul 1844, Iulie 13,
sub iscalitura D-1111' Banului
Filipescu, marturisit atat de P.
S. S. parintele Neofit, Mitro-
politul tèreT, cat si de P. S.
S. parintele Chesarie, Episco-
pul Eparhiel' BuzOuluI, i ade-
verit de acel departament in
anul curg6tor, Octombre 9,
sub No. 7, prin care daruesce
catre sf. schit Predeal Mun-
tele Clabucetu-TauruluT, care
din anaforaua acelui departa-
ment din anul curg-rstor,
7, sub No. 4831, cu intarirea
n6stra se dovedesce drépta a-
vere a Domnia-lui. Banul Fili-
pescu, cump6rata prin mezat
cu banil"
Iar pentru mo§ia Bobolia,
documentul cu létul 1834, A-
prilie 23, sub iscalitura eepo-
satuluT Log-ofOtulul Mihaiü Fi-
lipescu in viéta, afiandu-se, im-
preuna cu sotia sa, dumneaeI
Logofet6sa Elenca, marturisit
atat de P. S. S. parintele Gri-
gorie, mitropolitul t6rel' dupa
acea vreme, cat §i de sf.-lor
trei EpiscopT, prin care daru-
esc asemenea catre sf. schit
Predeal, mosia dumnélor Bo-
bolia , din judetul Prahova,
care din cercetarea ce s'a fa-
461
cut, se dovedesce avere drépta
a dumnélor daruitorilor.
fiind-ca departamentul drep-
tateI prin maT sus qisul raport
clä incredintarea cä pomenitele
lucruri, ca nisce aver]: ale dum-
nelor claruitorilor nu sunt su-
puse la vre-o pravilnica im-
prejurare privit6re la acéstä
instreinare si numith boerT slo
bocï dupä pravila tcreY a face
aceste darurT.
,<NoT, pe aceste temeiurT, re-
cunoscênd cn desavirs,,ire da-
niile maT sus aretate, intarim
stapanirea sf. schit Predeal,
supra nem*at6relor acareturi
coprinse aci.
Pontru care am dat acest
hrisov al nostru intaxit cu a
n6stra iscalitura. i Mare-pecete
la anul de la N. D. nostru Is.
Chr. 1844, i al doilea an al
DomnieT Nóstre, luna Octom-
bre. In capitala Bucuresa, scau-
nul DomnieT mele.
(ss) Georre BsGestu.
Schitul Predeal se afta dar
in conditiura materiale f6rte
bune, caci" pc lAnga moiÏ, mal
avea turme de oT, ferastrae
pentru scAndurT i un han la
p6lele Clabucetului, langa Va-
lea TésculuT (I. G. Babe).
cornuna rural, plaiu
www.dacoromanica.ro
46 I
TeMjen. luat numele de
la dealurile pe care este a-
edata.. Asupra infiintareT eI
se scie f6rte putin. BOtraniT
spun cä ar fi datand de vre-o
200 ani. Pe la aniT 1814
1825 nu erau in acésta comuna
de cat 20-60 case.
Este situata pe doue delurT
mai insemnate, indreptate de
la N. dare S. Dealul despre
V. se chiéma Predeal, iar cel
despre E. Zimbr6ia. Aceste
dealurT forméza intre ele Va-
lea Turburea, pc care se scurge
gArla Turburea. La E. dealu-
luT Zimbróia curge pArAul Apa-
Dulce §i la V. Dealului Pre-
deal giirla Valea-GarduluT.
De la acestá comund i pêna
la capitala judetuluT sunt 32
k. m. iar p'êna la reedinta
plaiuluT (Valeni-de-TA [unto) 4
k. m.
Se compune din 4 catune
Predealu, Turburea, Zimbróia
Satari.
Populatiunea comuneT Pre-
dealu este de 1308 locuitorT,
dintre call 669 barbati i 639
femeT, totI Romana neaoT.
CapT de. familie sunt 243
contribuabilT 305 ; case 263.
In comuna e o singura bi-
serica, situata in catunul de
rerdinta, Predeal, fondata de
1oçuitor ti ,nul 1837 reecli,
462
ficata in 1865 tot de locuitori,
deservita de un singur preot.
Afara de agricultura locui-
torii se mai ocupa. cu pomi-
cultura i mai ales cu cultura
prunului, care este una din
principalele mij16ce de exis-
tenta.la majoritatea locuitorilor
comunei. Me§tergari sunt io
dogari i io dulgheri.
Produsele muncei se desfac
mai tot-d'auna pe loc §i rar
locuitorii merg cu ele la Plo-
esci i Bucuresci.
Parte din locuitori sunt mo;-
neni. 128 s'au improprietarit
la 1864 pe mo;ii monastiresci,
una pendinte de Mitropolie
alta de monastirea Cotroceni,
cand li s'au dat 394 h. a. Ei
au 7 caii iepe, 152 vaci, 124
bol, ioió oi, 277 porci i 2
capre.
Sc61ä exista in comuna de
la 1885, Localul e proprieta-
tea comunei, construit cu spe-
sele locuitorilor. In anul tre-
cut s'a frecuentat de 6o copii
(52 b. 8 f). din numérul de
290 copii (152 b. 138 f). cu
vêrsta de scóla. Cu intreOne-
rea el statul cheltuesce anual
1404 lei. Seim carte 52 blirtati
V. 14 fond.'
In partea de ...V. V. a comu-
neY se 0'4 o localitate a'alu-
risa cc porld ieumirc dc
www.dacoromanica.ro
462
uncle Sc dtce ca au fost
¡le unor pustnia.
In catnnul.ktrari sun/ /nut-
i;iine dc zsvo're a'e a35d Sitraid,
CitilOSCitie de locuiton ca nai-
duitúrc de uncle Mk. Acise
.presupcne a fi si pcurd .yi
fiucidsa.
In comuna .se fabrica anual
2500 h. 1. tuicia Si 100 h. 1. vin.
Cultura gandacilor de ma-
tase, de ;i a degenerat de la
nivelul de odini6ra, totit-§l se
cresc anual gandaci ei.V din
2 kgr. sémaap.. Stupi cu
bine sunt 112.
Pamêntul comunei este puqin
productiv. Numai porumbul ;i
ovézul reursc a da in timpuri
bune 6-7 h. 1. pe hectar. Fa-
solea i dovlecii cresc aseme-
nea. Grau i alte cereale me-
diocru. Dintre pomi roditori
sunt cam 2600 meri, 1800 perl,
oo duqi, 3020 cireV., 817 nuci,
105 persici, 205 gutui, i8
zarzari. Cele 5oo h. a. livesli
dau p'èria la i ,000,000 kgr. fin.
Comerciul se exercita in co-
muna de 2 carciumari.
Veniturile comunei dupé
incasarile din anul financiar
1893-94 SC ridiat la suma de
lei 1756,82 i cheltuelile la
1739,20.
Comuna n'are osele regu-
late ; dar s'a proectat una dc
463
la Vdleni-de-munte catre Ari-
cesci i Surani i alta de la
Drajna-de-jos catre comuna O-
E brazdata de dealurile Zim-
brúia cu piscul Vérful Zim-
br6iei parte acoperita cu pa.-
duri §i cea mal ma.re parte
servind de pIi"*Ine vitelor. A-
cest deal, trecênd in catunul
Sdrari, ja numirea de dealul
Sarari. i aci este acoperit cu
pacluri, livec,li de prunT §i
mai cultivAndu-se pe el
putine porumburi.
In partea de Vest a comu-
nei este dealul Predeal. Incepe
de la N. 1-;i se prelungesce
catre S. Este acoperit cu pa-
duri, livei de pruni, vii
prt§iuni. Putine petece de loe
se sémana cu porumb §i ovò'z.
E strabatuta de giirlita Va-
lea Gardului §i de garlitele
A.pa. Dulce §i. Turburea care
impreunandu-se din jos de cd-
tunul Sarari, forméza riul Ma-
tita.
Se marginesce la N. cu com.
Drajna-de-jos, la S. cu comu-
nele Surani i Opariti, la E.
cu com. Aricesci la V. cu
!.,;i
Valeni.
PREDEALU, deal in partea de V.
a com. Predealu, plaiul Telé-
ien. Ineepe de la Nordul co-
www.dacoromanica.ro
463
munei se prelungesce spre
Sud. Este acoperit cu paduri,
livec,li de pruni, vii i pa§iune.
Putine petice de loc se se-
mana cu porumb i ov6z.
PREDEALU, sat, face parte din
C. R. Predealu, pl. Teléjen.
Are o pop. de 5o4 loc. (266
b. 238 f.)
PREDEALU, loc isolat, com. Tei-
§ani, plaiu Teléjen.
PREDEALU, statie de drum de
fier pe linia ferata Bucuresci-
Predeal, la 144 k m. departe
de Bucuresci §i la 84 k. m.
de Ploesci.
Aci se termina unja feratd
a te'rei, in acésta directiune,
trecand in Austro-Ungaria.
PREDEALU, padure particularä
supusa regimului silvic inca
din a. 1883, pe mo§ia Predealu,
pl. Pele..
PREDEALU, deal ce incepe din
partea de N. E. a com. Opa-
riti, pl. Teléjen, ;;;i se termina
la cat. Opdritr. Directia lui e
de la S. la E. i are ca virf
mai inalt oVirful Pisicei».
Pe acest deal sunt plantate
vil i livec,li de loma
464
PREDEALU, mic pârAiasT ce is-
vorasce din apropiere de gara
Predeal, la 5-6 metri departe
de frontierd, pe locul unde
mai inainte era o fabrica, mare
de caramida, pentru construc-
Oa garei.
Acest paixtdasY, abia bagat
in s6ma, curge spre sud in
linie drépta., i dupa, ce pri-
mesce in sine frum6sa vale a
Jo4e1", Valea lui Arsenie
Valea-Teascului, la cantonul
caleT ferate No. 63, in drep-
tul monastirei Predeal, se im-
preund cu Valea, Rêsnóvel si,
perc,Iêndu-si numele, de aci in
colo se numcsce «Prahovita»
Prov4a sau Praov4a.
Pe kInga vade de mai sus,
In Prahovita se mai vérsá, Va-
lea Olaresei, Valea lui Vlad
si Valea Ursului, tóte mici
de puOna importar9,.
PREDEALU, deal, com. Predealu,
pl. Teléjen, pe care se cultiva,
31/2 h. a. vie.
PREDEI.ENI (Mosneni-), padure
particulara supusa regimului
silvic incä din a. 1883, pe
mosia Mosneni-Predeleni, pen-
dinte de com. Predeal, pl.
Teléjen.
fQst4 varn4. In nn1
www.dacoromanica.ro
464
186o s'a incasat de la acésta
varna 33.608 lei i io parale.
PREDESCT, sat, falce parte din C.
R. Tinosul, pl. Crivina.
e o biserica fondata la a. 1828
«in lilelc impOratului Nicolae
Pavlovicio. Locuitorii acestui
ca'tun sunt mosneni.
PREDVALE.A., plaiti la S. de com.
TArlesci, pl. Tel6jen, pe care
se afla padure i locuri de
paiune.
isvor, curgc de la E. de
satul RIfovul, pl. Crivina, trece
PC langa cat. Antofil6ia si se
vérsa in paraul G-hig-hiu, tot
in raionul com. Rifovul,
impreuna Cu (Trhighiu in riul
Teléjen 1).
PRTBOIUL, vale, isvorasce de la
E. de com. Valea-Lunga, pl.
Prahova, din v6rfurile : Vêr-
teje si Calul si se vérsa in
Cricovu-Dulce la Sud de co-
muna, dupa ce primesce ca
afluenV pe vaile ; Ploscarici,
Riiosul, Vadea Ursului si al-
tele. T6te aceste väl sunt a-
1) 'MY. pare gre;,ifii ideia cclor cc sus-
pirita Gliighiu se vers:1 in nro-
rul Fria, cand atat N olumul dc api cAt
distanta ce parcurge e mult mai mare
la plata Glughiu de cat la Fria,
465
coperite Cu padur1, proprietati
ale DAM' G. Gr. Cantacuzino,
avOnd pe dênsele livec,li
pa;iuni pentru vite.
PRIGNAREA, vale, isvorasce din
muchile Prig-vareT, i se vérsa
in riul Teléjen, pe malul stang,
in raionul com. 1\l'aneciu-Un-
gureni, pl. Teléjen.
pRIPoltu, isvor cu ape minerale,
care coprinde clorure, sulfate
íi carbonate alcalino. Apele
sunt f6rte alcaline. Sarurile
calcare sunt in maY mare pro-
poqiune de cat cele magne-
siane.
In acésta apa. s'a .constatat
fier sub forma de bicar-
bonat.
Apele coprind in litru ur-
mAtórele proportiura de clor,
acid sulfuric, calce, magnesie
protoxid de fier.
Clor. . . o, gr. 1136
Acid sulfuric i, » oi6o
Calce . . o, » 3019
Magnesie . o, » 1556
Prot. de fier o, » 0136
Materiile solide coprinse in-
tr'un litru de apa, din Valea
Priporu sunt 1, gr. 700. (A-
nuarul biurouluY Geologic).
PRIPON (Valea-lul-), vale, com.
Di;esci, pl. Filipesci.
www.dacoromanica.ro
465
PRIPONUL, munte pe malul
Zeletinu, com. Posesci, pl.
Teléjen, untie Sc a/lit rulical
uii 151tlla gcoluelne, de, Inteliul
orclin.
PRISCU (Muntele-), padure par-
ticulard supusa regimultif sil-
vic inca din a. 1893, pc mo-
ia Muntelui Priscu, pendinte
de com. Comarnicu, pl. Pele-
ulu.f.
PRISkA, proprietate a scólei Ion
Craciunescu, pendinte de com.
Gornetu-Cricov, plasa Cricov,
pe care la 1864 s'au impro-
prietarit o parte din locuitoriT
com. Gornetu-Cricov.
PRISLOPU, mahala, face parte
din C. R. Teila, pl. Pele.
PRISLoPU, munte in partea de
N. a com. Teila, pl. Pele;,
ce servesce de islaz.
PRISLOPU, rius,or, isvorasce din
mui-qii com. Tesila, pl. Pelo,
curge de la N. catre S. E.
se vérsa in riul Doftana, pe
Ormul drept, tot in raionul
com. Te§ila.
PRisLOPUL, trup de padure a
statuluf pendinte de com.
pl. Pele, care impreun
30
466
cu trupurile : Galma , Cara-
banu cu Boia, Lacurile cu
Rusu, Podurile, Rusu-de-jos
Ve'rful Neg-rasuluI forméza.
padurea Tesila, cara are o in-
tindere de 5000 h. a.
PRISTOLU DE PE DOITANA, pro-
prietatea Eforiel spitalelor ci-
vil° din Bucuresci, care ZVI-
.trcunit czt Unghi a-
llare, Cat/L;(11a fi AI'infu, are
o intindere de 6o6 h. a. si
s'au arendat pe periodul i888-
1893 CL1 2250 lei anual.
PROCANUL, vale, la N. de com.
Drajna-de-sus, pl. Teléjen.
PROTOSINCJIELU, padure a sta-
tulul in intindere de 150 h.
a. pendinte de com. Pacureti,
plasa Podgoria.
PROTOSINCTFIELU, sat, face parte
din C. R. Magurelele, pl. Pod-
goria.
PROTOSINGIIELU, padure a sta-
tuldi in intindere de 125 h.
a. pendinte de com. Magure-
lele, pl. Podgoria.
PROVIrA, sat, face parte din C.
R. Provita-de-jos, pl. Prahova.
Are o populatiune de 463 lo-
cuitori (233 baxbati, 230 femel).
www.dacoromanica.ro
p 466
PROvrvA, mosie a statului pe
care la 1864 s'au improprie-
tarit locuitoriT din com. Pro-
vita-de-jos, pl. Prahova.
PROVITA, fosta monastire,
care adi abia se mai ved ruine
In com. Provita-de-sus, plaiul
Prahova.
PROVII'A, se mai numia pe la
a. 1846 muntele Rdsnéva.
PROVITA, mosie a statului, com.
Provita, pl. Prahova, pendinte
de biserica Sf. Gheorghe-
Nou, care pc periodul 1890-
1896 s'a arenclat cu 6200 lei
anual.
PROVITA, vecp Predealul, mic
PROVITA-DE-JOS, comuna rurala,
plaiul Prahova. luat nu-
mirea de Provita dup. nu-
mele pîrîului Prahovita sau
Provita ce curge printee'nsa ;
iar «de jos» spre a se deo-
sebi de comuna vecina. Pro-
vita, ce cade in susul
Date sigure despre infiintarea
ei nu sunt ; se spune numaT
de betrani cä acum 300 anT
pe aci nu se afla de cht
mai paduri si tArle de vite si
cd primi sei locuitorl, fug-itT
467
de frica fésb6elor, ar fi venit
aci de la cámp.
Este situata pe ambele ma-
luri ale piriului Provita i ale
vailor : Sarata, .Nucului, Dra-
ganesci,Valea-IViare,
Bolovanul, i la p6lele dea-
luriior Verful Pietrei, al vid-
danulul" i Plaiul NisipuluI.
Distanta de la acésta co-
muna perla la capitala judo-
tului e de 48 k. m. §i pena
la rec;edinta plaei de 5 k. m.
Se compune din 4 catune
Provita-de-jos (gis de locuitori
Maruntiu) Dráganésa, Pie-
tra §i Provita.
Are o populatiune de 15' 60
locuitorl (770 barbati, 790 fe-
me), in care infra 12 fa-
miliï de tigani, Cari se ocupa
cu fieraria, vi6ra agricul-
i cinat.
tura. Capi de fa,milie sunt
369; 310 contribuabili ; 320
case.
In comunä e o singura bi-
serica', Cu urme'tórea inscrip-
tie : «Acesta sfanta bisericä
s'a zidit din temelie i impo-
dobita precum se i vede de
Prea Sfintia Sa Párintele E-
sarh Kiriil epitropul Sfantu-
lui ì s'a inceput la
leatul 1861 Maiü in 25 i s'a
sfir§it la leatu). i861 Octom-
brie in 26».
Pe lang-á agricultura, 120
www.dacoromanica.ro
467
locuitori se mai ocupa cu dul-
gheria (hambaragil) 5 cu ro-
t'aria si 2 cu butaria. Ham-
barele le desfac in satele
la balciurile din judetcle Ia-
lomita, Buz6u, Rimnicu-Sa'rat,
Braila, Ilfov, Prahova
rotarii si butarii desfac pro-'
dusul muncel lor in comuna.
Locuitorii comunei n nu-
mò'r de 185 s'au improprietarit
la 1864 pe moiile PrOvita,
Draganesa-Racota ale statului,
Catunul a D-lui G-. Gr. Can-
tacuzino 5,;i. Piétra a D-lui C.
Stefanescu, dandu-li-se 6o6
a. ET au So caT, 48 lepe, 258
bol, 270 vaci, 145 capre, 490
268 porci.
In raionul comunei, pe riul
Provita, , e o m6ra de ma-
,
Nu se cunósce positiv a-
nul cand s'a inffintat sc6la in
comuna. Actualul local, pro-
prietate a comuneY, s'a zidit
In anul 1882. S'a frecuentat
In anul trecut de 68 bacti
2 fete, din n'umbrul de 2,54
copil (126 ID. 128 f.) cu versta
de sc6lá. Cu intretinerea per-
sonaluluT statul cheltuesce a-
nual 1566 lei. Scizt carie r85
btlrba(Y si 7 feind.
Suprafata tOtala a comunel
e de 1900 h. a.
oontund =lit 2 iSZIOW
468
afiii mint:raid, mud numil
poi:elm, la pack dcalulid
dauu, din care isvordscc, .yi al-
tut fie coSta dealulu%
längá locuin(a locititorm-
ltd Ion Ni(d. Afia acestor isvo're
se intrebnin(c'f.-ii de ¿oculten la
diferite
In termen mediu se fabricain
comuna pad la 1500 d. 1. tuica.
In catunicl I-'ic'tra este o ca-
rierd din care se suite tiara
fientru poduri, zidärif, ana-
larY, etc. Pe mica nunitta tra-
ceaica Sarata sunt SSW.rc a'e
curd ;4* sane.
Gandaci de matase nu se
cresc ; stupT cu albine bunt io.
Parnêntul ar fi prielnic pen-
tru ori-ce culturd, rasa aci nu
se cultiva de cat porumb
se recoltéza cu aproximatie de
2850 h. 1. Dintre porra rodi-
torT sunt ca 800 merY, 250
perT, 20 duslY, 600 nucT, 100
zarzarl i 300 cire0.
dau anual pena la 877 care
de fin.
Comerciul se exercita in co-
muna de 6 carciumari.
Veniturile acebtra comune
se ridica anual la tifra de
2645 leT i cheltuelile repre-
binta aceia-0 suma.
O sosea comunala o lega
la N. cu com. Provita-de-sus
oja S, Cu )la.gttreni, iar o so
www.dacoromanica.ro
468
sea vicinala cu gara Campina.
E brazdata de dealurile :
Vladanu, care incepe din par-
tea de N. i se prelungesce
In forma until semi-cerc catre
E. §i S., formand culrnile
MestecenT, Verful PoeneT
Verful PietreT. Din aceste dea-
luri, se ramifica dealurile Dur-
da, Plaiul NisipuluT i Pietra
NeaguluT. T6te aceste dealuri
bunt acoperite cu padure ma-
runta ; pe la pólele lor sunt
iblazurT, poral roditorI
0 se cultiva porumb. Plaiul
Iuda-Mica, spre V. e acoperit
cu padure mare, iar plaiul
Stejeri§uluT este acoperit cu
padure de stejar, dupd care
luat numele, iar parte
servesce de pa0une pentru
vite 0 cultura prunuluT.
Riul cel maT principal, ce
curge prin acesta comuna,
este Provita, in care se versa
Valea-Lunga, Iuda-Mica,
Valea-Mare , Valea-Bolovan ,
Draganesci, Valceaua Pucio-
sului, CerbuluT, Sarata, Nucu-
luT, Pietrei (v. 1. r.).
Se marginesce cu comunele
Provita-de-sus (N), Magureni
(S.) , PoTena (E.) 0 Valea-
l-unga (V.).
PRovi vA-DE-joS, bat, face parte
din C. R, Prov4a-de-jo, pl.
469
Prahova. Se maT numesce de
locuitort si Maruntisu. Are o
populatitme de 432 locuitorl
(217 brtrbatT, 215 femeT).
PRovITA-DE-jos (Muntele-), pá-
dure particularrt supusa regi-
muluT silvic incrt din a. 1883,
pe mosia Provita,-de-jos, pen-
dinte de comuna Provita-de-
jos, plaiul Prahova.
PROV.' VA MONASTIREL mosie a
statulul pe care s'au impro-
prietarit la 1864 locuitoriT din
comuna Provita-de-sus, plaiul
Prahova.
PRnVI A-DE-SUS, comunA ruralii,
plaiu Prahova. Duptt spusab0-
tranilor, se crede a se fi infi-
intat pe la a.nul 1550.
Este situatrt pe ambele ma-
lurt ale riuluT Provita, la 63
k. m. departe de capitala ju-
detuluT si la 20 k. m. de re-
sedinta plaset.
Se compune din 9 ca' tune
MiinzAu, Moiseni, Provita-de-
sus, Schiopata, Secá.turile, Sul-
tanu, Taporistea, Valea Bra-
dulut si N'alca Poenit, as-6nd
populatiune de 1696 locui-
torT (86o barbatt si 836 femeT),
in care intrá. si 21 familit de
tiganT-ferart.
Capt de familie sunt 412
www.dacoromanica.ro
P 469
contribuabilT sunt 313 ; case
412.
In comuná e o sing-urá bi-
sericá., cu hramul «Adormirea
Alaici D.» fondatá la a. 1629,
cu inscriptia urm6t6re : «Sfinta
biserie4 veche a fost ziditá de
preotul Monach si inchittatA
la sfìntul mortnmt din Ieru-
salim, si fiind intru prAprtdire,
la 1787 s'au prefacut de robul
luT Dumneqeu Mihatache
thf de plaitt, intru prripadire
fiind la 1834, Iulie 15, s'au
indemnat robil lui Dutimeleu
Arhimandritul Gheorghit
Tánase Cali, cu t6te din te-
melie».
Acéstä bisericà o gAsese
tardiu ca metoch al bisericet
sf. Gheorghe din Bucteescl.
Este deservitá de un prent,
Pe Ut-lgá agriculturii i eres-
cerca vitelor, 35 locuitorT se
maT ocupá cu facerea hamba-
relor si tronurilor, pc carT
desfac la PloescI, Bucurescl,
Giurgiu si prin satele ve-
cine.
248 locuitorl s'au i'mproprie-
tát-it dup:t leg-ea ruralrt din
1864, pe mosia statuluI «Pro-
vita-MonastireT» si li s'au dat
755 h. a. ET 176 cal, 39
:
epe, 679 vacl, 150 capre, 88o
Oí, 298 pord.
In raionul comunet, pe giIrla.
470
Provita, sunt 2 morT de ma-
cinat.
Scóla datéza in comuna de
la a. 1857. Localul e proprie-
tatea comuneY. S'a frecuentat
In anul trecut de 78 baet1si
fete, din num6rul de 229
copiY (1,2 b. 117 f.), Cll v'érsta
de scóla. Cu Intretinerea per-
sonalulul se cheltuesce anual
15-66 leY. Sciu carte 182 barba'?"
fi 10 ftme%.
In comuna exista inca ru-
ine din vechia monastire
mita Provita.
Comuna are o suprafata de
755 h. a, parnênt de munca,
islaz i padure.
Tuica se fabrica anual pé'na
500 d. 1. .
La locul numit «L'alca Sul-
lanul2tY » se presupune a .§
carbuld de palian t.
GandacY de matase nu se
cultiva; stupY cu albine sunt
197.
In comuna se cultiva numaY
porumb si se recoltéza arrual
pé'na la 912 h. 1. Dintre pomY
roditorY sunt : 850 merY, 240
pe/1, 5X0 ciresY, 1050 nucY
livepe dau 1400 care de fin.
Comerciul se exercita in co-
muna de 6 carciumarY.
Bugetul comuneY presinta
veniturI suma de leY 3778, si
la cheltuelY 3145.23.
www.dacoromanica.ro
p 470
O sosea principala. Y inles-
nesce comunicatia spre N. cu
Bréza-de-sus i spre S. cu Pro-
vita-de-jos.
E brazdatä de piscurile : Sul-
tanul (la V.), Piétra (la N. E.),
Draganésa (la S. V.), pe carY
cresce tufiris de padure, pe
alocurea fiind acoperite cu
iarba pentru pasune.
In partea de N, V. a co-
muneY este PoYéna StaneT
Zapodia.
E strábatuta prin centru de
garla Provita si, de vaile : Sul-
tanu, Poenei, Schiopoti, Pie-
treY, tóte v6rsandu-se In r'iul
Provita.
Se Marginesce cu Comu-
nele : Bréza-de-jos, Bréza-de-
sus, Provita-de-jos, si la V. cu
com. Urseiu din judetul Dam-
bovita.
PROVITA, riu, isvorasce din mun-
tiI com. Talea, plaiu Peles, de
la locul numit «Cheia ProviteY»
uda -partea de E. a comunelor
Bréza-de-sus i Bréza-de-jos,
trece prin com. Ocina, unde
se incarca cu garlitele : Ocina,
Baltisu si Valea BraduluY, trece
apoI pe teritoriul c6m. Provita-
de-sus, o uda in tot lung-ul sOu,
face mal multe cotiturf, i dupa
ce se incarca cu valle: Sultanu,
PietreI, PoYeneY, Taporasci si
471
Schiopoti, infra in com. Provi-
ta-de-jos, trece prin centrul el,
udlind'o de la N. la S. priime-
sce de afluentI vAile : Luna,
Sarata, Nuculul, Puciosul, Bo-
lovanu, Draganesci si luda-
Mica. De la valceaua Pucio-
suluY, infra in raionul com.
Magureni, pl. Filipesci, apoI
In comunele :
dure, Ditesci, Darmonesci
Margineni, si se vérsa in Cri-
covu-Dulce, la V. de comuna
Vladeni.
PRUNIT-MIRCEI, ValCea, com. A-
postolache, pl. Podgoria.
PuciosuLuT, valcea intre comu-
nele Magureni i Provita-de-
jos, plaiu Prahova, ce se vérsa
in riul Provita, intre aceste
douë comune. S'a numit ast-
¡el pea tru-ca 75e cursul se
Aal s'esa: isvordFc cu ap4 dc pu-
PUGHE,NI, trup de padure a sta-
tulur, in intindere de 150 h. a.
pendinte de comunele Batesci
si Puchera, plasa Crivina, care,
impreuna cu trupurile : Bodar-
lanu (263 h. a,), Vacaria (25
h. a.) si Balota (loo h. a.), for-
m6za padurea Gura-Crivtulul.
PLICHENI I BATESCI, mosiI ale
www.dacoromanica.ro
471
statuluY, pendinte de monas-
tirile Znagov Tiganesci, cari
pe periodul 1883-93 s'au aren-
dat cu 26,000 lel" anual, plus
960 le)." plata de padurarT
confini stY.
PUC 1 IENI-MART , comunui rurala,
plasa Crivina. Se mal' nume-
sce Rast6ica si Rastoeni, dela
numele uneY proprietarese ce,
a stapAnit mosia in vechime,
dupe m6rtea sotuluI el Rasti.
Cu mult mal 'nainte, mosia
se staptinea de un ¿re-care,
Kione, care avea case marI
frum6se, ale caror ruine s'au
cunoscut phia, acum catI-va
anY, si care avea o vasta gr'a-
dina, plina cu tot felul de pomI
roditorl i mórd cu o r6ta pe
micul parilias Piena sau Vi-
ira, ce incinge comuna in
partea de V. si S.1)
Este situata pe loc ses, intre
riul Prahova i iazul numit
Leaotul, la 14 k. m. departe
de PloescY, capitala judetuluI.
Ad i e rerdin(a filaça Criviva
si comp.io a'r Doraba/u(Y, avi'lld
si uiz eficiu tekqrafo-postal.
1). D-1 Ioncscu, inv1411toru1
care ne cornurucll acestca, 1.1'inuTesce
impele satuluI ar ven' (lela accst Klonc,
nurnc, care Cu tnnpul transformat In
PuclienI
472
BOtraniT spun ca, in vechime
comuna nu era unde se ga-
sesce asta-c,11, ci casele locui-
torilor erau risipite pe cam-
pie, parte spre E. parte spre
S. V., intr'un mod cu totul
neregulat. Pe la anul 1836,
cu ocasiunea punerel in a-
plicare a regulamentuluI or-
ganic, locuitoriï au fost snip
a-si muta casele si a le aran-
ja la linic, cum se gasesc
asta-c,IT.
Populatia comuneI e de 896
locuitorY (444 b. 452 f.), In
care infra 3 familiI de tiganI
si una de AlbaneZI.
Cal:A de familie sunt 16o
contribuabill i5; case de lo-
cuit 180.
In comuna sunt douri bise-
ricI : una parohiala, de zid, in
centrul comuneT, zidita in anul
IS6o de dccedatul Capitan de
dorobantI, Neculae Dorobantu,
terminata la anul 1861 de
sotia sa Smaranda i fiul eI
Iorgu ; i a doua filiala si-
tuata pc o campie, in partea
de V. zidita, de «Kiriac, Négu
Bälinsi Constantin Drag-nea,
la anul 1742, Aprilie 2, in
WY Constantin Nicolae
Voevod». S'a reparat in anul
1893 din contributiunY bene-
vole ale locuitorilor.
Ambele sunt deservite de un
www.dacoromanica.ro
P 472
singur preot, care slujesce cu
randul, atat la biserica paro-
hiala, unde se aduna locuito-
riI din com. Pucheni - Mari,
cat si la biserica fihialä, unde
maï vin si locuitoriI din Pu-
cheni-MicI.
Nara' de agfriculturrl, locui-
torit se inaY ocupti cu rosoji-
na'ria si olaria (fac
borcane, bardacc yi altc 11142-1112-
(isuri). 45 locuitori sunt roo-
jinarl si maul olarï (niel u-
lna fard ver una din acrstc
ocupa(iuni).
Produsul munceï 1 desfac
la orasele : PloescI, BucurescI,
Slobozia, Buz6u, Calarasi, 01-
tenita, etc.
Locuitori1 s'au improprietri-
rit parte la 1864, parte la
1879. CeI din 1864, in numOr
de 129 s'au improprietarit
mosia Pucheni-Mari ; iar ceI
din 1879 pe mosia. statulu1
Pucheni-MicI, dandu-se la totI
Cu aproximatie cam 250 h. a.
LocuitoriT au : 50 caï si epe,
123 vacY, 92 oi, 194 boT, 67
porcY.
Sc6la exista in comuna de
23 anT. Localul e proprietatea
comunel. S'a frecucntat in a-
nul trecut de 65 WAY si
fete din num6rul de 150 copif
(77 baetf, 73 fete), CU vC:rsta
473
de scóla.') Cu intretinerea per-
sonaluhil se cheltuesce anual
1566 leï. Scin carie 65 bdrbap
p 4 load.
T6ta suprafata comuneY e de
625 h. a., carI se repartiséza
ast-fel : 412 h. a. arabil, io h. a.
fin6ta, 63 h. a. islaz si restul
padure.
Tuica i vin nu se fabrica aci.
10-15 femeï se ocupa cu cul-
tura ganclacilor de matase.
StupI cu albine sunt vre-o
30-40 In t6ta comuna.
Terenul cultivabil e prielnic
la t6ta cultura. PomI roditori
sunt putinY, mai multe salcil
si salchml. Liveqf asemenea
sunt f6rto putine, abia 8 h. a.
Comerciul se exercita in co-
muna de 3 duciumarI.
Veniturile comuneT se urca
la tifra dc 5206,67 si cheltue-
lile la 3245 let Comuna dis-
pune de un capital do 3000
lo'f (in care intra si leI 900
datY de judet pentru construi-
rea unuT local de sc61,1).
Diferite sosele o pun in co-
municatie cu comunele Petro-
s,,a.ni (N. E.), Batesci (N. V.),
Pucheni-MicY (V.) si soseaua
nationala, ce o lép-,a spre N
1) La acést'S scai in.ii ni inív11 copa si
din comuncle Puchem-AloncnI,
Puchern-Alicl i Billesci.
www.dacoromanica.ro
P 473
Cu Rornanesci si spre S. cu
Pucheni-MosnenT. Tóte aceste
snsele sunt bine intretinute.
Comuna e udata de micul
pAraias Pierla, ce o Incinge in
partea de V. si S.; iar in par-
tea de S. V. se aflä o mica,
vAlcea smarc6sà., mide cresco
papura i ipirig, si care se
larg-esce mult spre S. E., re-
servata ca loe de finete. A-
pr6pe dc capntul el" despre
Vest se afla un plop fórte
gros si b6tran, pe care cate-
va generatif asa l'au pomenit.
I,ocul din prejurul sèu, un
mic platou frumos, se numesce
«locul de la Plopo.
Se marginesce cu comunele
Batesci, Pucheni-Micl, Pucheni-
Mosnenl' si PetrosanT.
PLICITENI-MO,ANENT, comuna ru-
plasa Crivina. '!>1 trage
numele de la vechile
de mosnenT, cari au infiintat
acest sat acum 200 ani".
Este aseqata pe loc ses
udata, pe margine de apa Vii-
s6ra, la 15 k. m. departe de
capitala judetuluf i la 2 k.
m. de a plaseï.
Ac6sta COM1111rt n'a fost si-
tuata de la inceput pe locul
Linde e acy, ci casele erau
pandit° pe camp ; iar la 1832
cu punerea in aplicare a re-
 ÌD
474
gulamentuluï organic rusesc
casele s'a..11 mutat de locuitorI
la linie uncle se afla si asta-di.
N'are niel' un catun alipit.
Are o populatiune de 746 lo-
cuitorY (375 b Arb atY, 371 femel).
CapI de familie sunt 166;
contribuabili 156; case de lo-
cuit 182.
In comuna sunt 2 biserid
una construita la 1884 Si a
doua, ce e capela cimitiruluT,
are urmat6rea inscriptie oA-
césta sfinta si Dumnedeésca
biserica ce prasnuesce hramul
Sf. Erarh Nicolae, facuta de ob-
stea locuitorilor, in c,lilele Dom-
nuluI nostru Ion G. Caragea,
al Tèrel Românescl, 1818, No-
embre to». Ambele biserid
sunt deservite de douI preotl.
LocuitoriI din comuna, pe
liinga agricultura, se mal' o-
cupa i cu fabricarea de rogo-
jinï. El desfac produsul mun-
cd lor la orasele Ploesd
Bucuresd.
15 locuitorY sunt mosneni,
iar So s'au improprietarit la
1864 pe mosia celor 15 mos-
nenT, dandu-1i-se 204 h. a. Ei
au 57 cal. i epe, 212 bol, 93
vad, 48 vitel, 9 taurI, 230 di'.
In comuna nu exista scóla inca
din anul 1874. A functionat
de la anul 1859-1874 ; SCilt
carte 35 Mrbail fi 2 fcmcl. O
www.dacoromanica.ro
474
parte din copil frecuenta sc6la
din Pucheni-Mari. Cu v&rsta
de scóla sunt 50 bactI Si 25
fete.
Comuna se intinde pe o su-
prafata de 288 h. a. pamênt.
In comuna nu se fabrica niel'
tuica, nicl vin, nefiind livedI
de prunT, nid
Pam'àntul e prielnic la tot
felul de cultura. Terenul cul-
tivabil produce io65 h. 1. grau
si 1624 h. 1. porumb. Alte ce-
reale nu se cultiva. PomY ro-
ditori sunt f6rte putinI.
de fin nu sunt.
Comerciul se exercita in co-
muna de 5 carciumarI si un
bacan.
Bugetul comuneI, pc anul
financiar 1893-94, presinta
veniturf suma de 7536,36 lel
In care Ultra si capitalul de
lel 3394 consemnat ; iar chel-
tuelile 3092 leT.
Pe langa soseaua nationala
Bucuresd-Ploesd ce traver-
s6za comuna maI e o sosea
vicinala ce o pune in lega-
tura Cu comuna Pucheni-Mi-
roslavescï.
Riul Viti6ra travers6za mar-
ginea comunei, trece prin mi-
jlocul islazuluI de ptiune si se
vérsa in Prahova la Buda-Pa-
lanca.
475
PUCHENI-MIROSIAVESCL comuna
rurala, plasa Crivina. In ve-
chime s'a numit Comanénca,
dupri numele vechinluT pro-
prietar Coman6nu, i datéza,
dupa cum se spune, de vre-o
Ion anl.
Este situata pe loc Mu-
ganul Prahova, la 14 k. m.
departe de capitala judetului
§i la 2 k. m. de reedinta.
plarY.
La Inceput , comuna a fost
iar maf in urmà ca-
sele s'au arc,lat la linie.
N'are niel' un catun alipit.
Popula0a sa este de 68g lo-
cuitorY, in caro intra si 8 Bul-
g-arY, carf se ocupa cu gradi-
naria.
CapT de familie i contri-
buabilT sunt 146 ; case 159.
In comuna nu e biserica.
Credincioif merg la noua §i
frum6sa bisericä din comuna
Pucheni-MosnenT, la facerea
careia au contribuit i ei ba-
nesce.
Locuitorif se ocupa cu ro-
g-ojinaria §i munca campuluï.
Produsul muncef I desfac la
PloescI i Bucuresci.
l.ocuitorif in numOr de
s'au improprietarit la 1864, pe
nioia D-luf Alex. Ioanidis ,
cand E s'au dat 382 h. a. Ef
www.dacoromanica.ro
P 45
au 91 caï §i. epe, 76 vacY,
bivolr, 288 of, 5o porcf.
Sc61ä nu exista In comuna..
Tot terenul comuneY cu islaz
padure este de 300 h. a.
Gandacf de matase se cul-
tiva, In prea putina cantitate.
Stupi cu albino sunt vre-o
dece. Lived1 de fin nu sunt ;
pomi roditorT proa putinI.
Terenul e mediocru cultu-
rei se cultiva proa puOn
porumb i ov6z.
Comerciul exercita in
comuna de treT carciumarf.
Veniturile comuneI se urcä
la lei 4633,87 §i cheltuelile la
2345,6o.
Soseaua na0onala Ploescf-
Bucurescï trece prin comuna,.
E udata de 1-1111 Prahova
se marginesce la N. cu com.
Pucheni-MonenT , la E. cu
Ghergh4a, la S. cu Gorgota
la V. cu Crivina.
PUCHENI-MIC1 , comuna rura,14,
plasa Crivina. Este situata pe
loc §es, la 12 k. m. departe
de capitala judetuluf i la 2
k. m. de reedinta.
Are o populaOune de 641
locuitorI (348 b. 293 f.) totI
Romanf. Capf de familie sunt
153 ; contribuabilf 138 ; case
de locuit 153.
In comuna esto numaT o bi-
476
seric6., deservita de un preot.
Pe ranga agricultura, locui-
toril se mal ocupa cu
Ei desfac produsul munceI lor
la PloescI.
Parte din locuitorI sunt
mo§nenT, parte s'au impro-
prietarit la 1864 §i parte prin
lotuff la 1892. El au 28 cal
iepe, 79 vacT, 128 ot, 46
porcT.
Sc61a nu exista in comuna.
Uta comuna se intinde pe
o suprafata. de 240 h. a.
Cultura g-andacilor de ma-
tase este in decadenta.
Terenul cultivabil e prea
putin productiv ; pomI rodi-
torl sunt f6rte putinI.
Comerciul se exercita in
comuna de treI arciumari.
Veniturile el se urca la leI
4184,28 i cheltuelile la 2386,9o.
Prin comuna sunt sosele
care it inlesnesc comunicatia
spre comunele Pucheni-Mari,
Tinosul §i Crivina.
In comuna este o movila,
numita Cetatea, care se pre-
supune ca dat6za din timpul
Tatarilor si in care s'au ga-
sit mal multe unelte, adeca
cutite iatagrane.
Comuna e udata de un mic
piriia§ numit Pierla, care trece
prin partea de N. a eI, v'Or-
sandu se in riul Prahova.
www.dacoromanica.ro
476
PUCHENI-MICI, sat, face parte din
C. R. cu acela-,T nume, pl.
Crivina. Aci e re§edinta co-
mun
PUIULESCU, pisc, com. Harsa,
pl. Poclg-oria. Pe acest pise
au fost plantate vii, i de cand
s'au filoxerat serva pentru fi-
nete si cultura cerealelor.
PUNGA,ULUT, loc pe malul
Doftanetu, com. Cocorasci-
Misli, pl. Varbilau.
PURCARULUT, pise in partea de
N. a com. Star-Chiojdu, pl.
Teléjen. Se intinde de la N.
la S. §i servesce locuitorilor
pentru cultura.
PURCARULUI, vâlcea, strabate
partea de N. a com. Brebu,
pl. Prahova. S'a numit ast-fel
de la turma de porcl, ce co-
muna tinca in aceste locurI.
PURCA.Rt l'A, vale, com. Magu-
reni, plasa
PuRcA.RETu, vale, com. 0w-e-
tinu, pl. Tel6jen, numita ast-
fel de la porcil ce pasceau in
acea vale.
PURCEAUA, vAlcea, com. Isv6-
rele, pl. Telejen, numita ast-
4'77i,
fel, pentru ca o data, din causa
une piola torenpale, s'a in-
necat in acésta vaIcea o turma
ile porci, ce pasceau pe acésta
valcea.
PURITOAICET (Din-Gura-), han,
la frontiera, in com. Predeal,
pl. Pele, construit cam pe la
jum'etatea secolului trecut.
vec,li TigAnésca, pa-
dure a statului.
PIPCAJI, sat, face parte din C.
R. Romanesci. pl. Crivina.
PUC.X.;,..\.Ncx, piriu, numit ast-
fel de la cat. Pu§ca§T, din
care isvora'sce, ud. com. Pe-
tro§ani, pl. Crivina, i se vérsa
in riul Leaotul, in raionul com.
Petro§ani.
PUCOVUL, vale In partea de V.
a com. Moreni, pl. Filipesci.
PI.Tcovu-PRXsAzi , localitatc in
partea de V. a com. Moreni,
pl. Filipesci, unde se gasesce
sare, dar nu se exploatéza.
PUTE-RtU, fantana, com. Apos-
tolache, pl. Podgoria, numita
ast-fel de la gustul mirosul
cel urit ce are apa sa.
Z, timpul verd (»llena i'lz-
www.dacoromanica.ro
477
Ircbuiqesd apa la faterea a'e &U.
PUTE-Rtli, localitate mic is-
vor de apa minerala, pc pa-
m6ntul mosnenilor, com. A-
postolache, pl. Podgoria, si-
tuatii pe malul apei ce trece
prin comuna. Acest isvor de
ETA, con%ine puci6sa, nu este
analisata de nimeni i nici
recunoscuta oficial pêna acum.
Este in depa'rtare de dru-
mul de fier, insa circula0a se
face cu inlesnire fiind sosea.
Pu'ru-BÀii, se numesce localita-
tea din com. Slanic, pl. Val--
unde s'a deschis prima
gura de ocna, care a resistat
tutulor intemperiilor pêna a-
cum caV-va anT, cand s'a pra-
bu§it in fundul abisului, os
«PL4u-Baii».
PUF-GHENCEA, numit i jfala-
mucu, mo§ie a statului fosta
pendinte de Mitropolia din
Bucuresci, care s'a vindut de
ved D-lui Alex. Lahovari cu
suma de ioo.000 lei.
PUTUROASA., isvor, com. Surani,
pl. Podgoria, care se vérsa
In garla Sarata, pe malul drept,
tot in raionul com. Surani.
S'a numit ast-fel de la mi-
rosul grqz)s ce-1 are,
478
.PUTUROSU, mahala din com.
Valea-Lunga, pl. Prahova.
PUTUROSUL, piriu, isvorasce din
dealul Secaturile, com. Valea-
Lunga, pl. Prahova, §i se vér-
s'A in riul Cricovu-Dulce, dupe
ce primesce ea afluentfY valce-
sat face parte din
C. R. Valea-Calugdreasca, pl.
Cricov.
RACIIIERI VA, vale, isvorasce din
muntele Lazu, plaiul Bréza-
l'alca, com. Bréza-de-Sus, pla-
iul Prahova, curge de la V.
spre E. §i se vérsd in riul
Prah ova, tot in raionul co-
muneY Bréza-de-sus, plaiu Pra-
hoya.
RAciiiCi, vale, com. llarsa, pl.
Podgoria.
RACILA, parau, isvorAsce din
pAdurea Alija §i se vérsd in
nul Cricovul-Dulce, in raionul
com. Haimanalele, pl. Fili-
pescT.
Numele IT vine de la nisce
locuri mocirlóse ce sunt la
sorgintea sa.
RAMA, sat, face parte din
www.dacoromanica.ro
478
lele : Alagazia,
Cracanul, altele. S'a
i
numit ast-fel de la locurile
mocirl6se ce se alla in cursul
s6u.
Pe acesta vale se g-dsesc
multe localita-V cu apa sa-
rata.
B.
R. Coslegiu, pl. Cricov. A_re
o pop. de 142 loc. (8o bArbaV,
62 femel). Aci e o bisericd
cdreia nu se cunosc niel cti-
toril, niel anul foncldrei. S'a
reparat la a. 1892.
RADU-V0D1-', mo§ie a statuluT
pe care la 1864, s'a impro-
prietarit parte din locuitoriT
comuneI Ceptura, plasa Cri-
cov.
RADU-VODA, mahala din cdt.
*oimescu , comuna Ceptura,
plasa Cricov.
RAnovA, sat, face parte din C.
R. Podeni-Noui, pl. Podgoria.
Aci e o bisericd fondata de
o D-nd Domnica i de Pro-
topopu Nicolae Protopopescu
la a.. 1832.
RAIUL-SAILOR sau Dihamul,
C. dure particulard supus, regi-
479
mului silvic inca', din a. 1883,
pc mosia muntele Raiul Sa-
silor sau Dihamul, pendinte
de com. Sinaia, pl. Peles.
RALEA-POENARU, vedi Poenari-
Rali, comuna.
RACA, garl4a, isvorasce din
plaiul Serbanésa, com. Star-
Chiojdu, pl. Tel6jen, curge
de la V. spre E. si se vérsa
In garla Chiojdul, -tot in ra-
ionul com. Star-Chiojdu.
RATIVOIUL, (Muntele-), padure
particular a supusa regimului
silvic inca', din a. 1883, pe
mosia Muntele Rativoiul, pen-
dinte de com, Sinaia, pl.
Pelesul.
RACMANITL, deal la V. de com.
Poiana, pl. Prahova. Are o
posiOune falnica si este a-
coperit cu crang, padure
livedi pentru pasunatul vi-
telor.
RACORELELE, trup de padure a
statului in intindere de 17 h.
a., pendinte de com. Aposto-
lache, pl. Podgoria, care, im-
preuna cu trupurile : Lacul
Trestiatu (35 h. a.), Ursóia (41
h. a.), Vêrful Pietrei (12 h. a.),
Valea l'acure): (150 h. a.)
www.dacoromanica.ro
R 479
forméza padurea Apostolache.
RACTIVANU, mahala, face parte
din C. R. Aricesci, pl. Fili-
pesci.
RADA.ciNA, vêrf de munte, com.
Comarnic, pl. Pelesul.
RADOAIA, movila in partea de
N. E. a com. Filipesci-de-Pa-
dure, pl. Filipescl.
RAFACEA, munte, com. Breaza-
de-sus, pl. Prahova, de sub
care isvorasce Valea Tarsei,
care se vérsa. In riul Prahova.
RÈSB O TuLuf (Valea-), isvorasce
din imprejurimile com. Ur-
lati, pl. Cricov, curge prin
com. Tomsani, unde forméza
mai multe helestaie, se dirige
spre S. E. p6na langa com.
Parepa de unde se indreptéza
spre E., desparte cta. Parepa
de RusanT, ocolesce pe acest
din urma pe partea de E. :;3i
apoi se indreptéza spre
E. unde se intalnesce cu garla
Cepturénca, care I schimba.
direcOunea spre S. E. si apoi
iar spre E. spre comuna Fulga.
Pe acésta vale mai in tot
cursul anului curge puOna apa.
Acésta apa umplea °data he-
lqteul din com. Fulp
480
RASTEN1, mahala din C. R. Sal-
cia, plasa Podgoria.
RA.STUAICA, numire ce se mal
da de locuitori: com. Pucheni-
MarY, pl. Crivina, dupa nu-
mete uneY proprietarese ce a
stapanit mo;ia in vechime,
al careia barbat se cherna
Rasti.
numire ce se mal' da
de locuitod. comuneT Adancata
din plasa Campu.
proprietate a EforieT
spritalelor civile din Bucurescl,
fosta pendinte de Monastirea
T'èrgvr, com. Adancata, pl.
Campu, in intindere de 937
a. din care 5o h. a. supra-
fan. impadurin §i 887 h. a.
pamênt cultivabil i finee, a-
rendat pe periodul 1888-93 cu
13,728 leY anual.
RkruNvi, vale, com. llarsa, plasa
Podgoria.
RAZOARELE, munte la N. de
com. Comarnic, pl. Pele, co-
prins intre rîul Prahova Si
vaile Conciu i Ora0ele.
RTFOVUL, comuna rurala, plasa
Crivina. Este situan pe loc
s pe malul drept l ritiltIT
www.dacoromanica.ro
480
Te16jenu ;i pe ambele ma-
lurl' ale garlevi Catambóia
Ghighiu, la ii k. m. departe
de capitala judetului i la 9
k. m. de rerclirqa plae1'.
Sc compune din 6 catune
Rifovul, Antotil6ia, Buchila14,
G-oga, Malaesci. i M6ra-Dom-
nésca, avênd o populaVune
de 1238 locuitorl (635 bar-
ba-V, 603 femel), in carT.
4 familiï de tfigani, cari se
ocupa cu caramidaria.
Capi de familie sunt 299;
contribuabilT 271 ; case de lo-
cuit 295.
In comuna. sunt 4 biserid
la Rilovul, cu hramul Sf. Ni-
colae, fondata in a. 1724 de
Chivu Caplescu ; la Antofil6ia,
Cu hramul Sf. Nicolae, fon-
data in 1783 de Setraru Pa-
raschiva Caplescu, §i reparan
de enoria§1 la 1875; la Goga,
Cu hramul Sf. Nicolae, fon-
data la 1776 de Pitarul Gr.
Brezoianu i Vornicul C. Ba-
laceanu i reparan'. in 1866, ;i
la MalaescY, careia nu se scie
anul fondara
Tóte sunt deservite de 3
preoV.
In special locuitoriI se o-
cupg, numaT Cu agricultura.
12 se mal ocupa cu rogoji-
naria i 4 cu cb.ramidaria. Pri-
5051.11 muncel desfac la t6r.
481
gul s'eptèmanal din ora§ul
Ploesci.
Locuitorii comuneY, in nu-
mer de 211 s'au improprie-
tarit la 1864, ;>i 2 dupa legea
din 1879, dandu-se la totY 695
h. a. pe moille Rifovul,
Antofil6ia, M6ra-Dom-
nésca, Buchilai i Goga. EY
au 120 caí, 96 iepe, 373 bol,
266 vacY, 13 bivoli, 1143 oY,
405 pord.
In comuna sunt 3 pive
una pe piriul Rccilea
pe piriul Dambu. Sunt i5
morY : 2 pe piriul Recilea, una
pe piriul Pria t?i 2 pe piriul
Dambu.
Scóla exista in comuna de
la a. 1854. Localul e proprio-
tatea comuneY. S'a frecuentat
in anul trecut de 5o ba.e0
o fete, din numërul de 189
(120 bae-V, 69 fete) cu vêrsta
de scóla. Cu intrepnerea per-
sonalului se cheltuesce anual
1728 leY. Sczu carie OS bdrbarl
12 fellid.
Supra-fayL totala a comuneY
e de 2255 h. a.
In anul 1892 s'a fabricat io
h. 1. tuicd ; iar in 1893 nu s'a
fa,bricat, nefac'endu-se pruno.
Gandaci de mAtase se cul-
tiva prea puOnI ; stupY cu al-
bine sunt 62. Pamentul e
prielnic la t6t4 cultura, In a.
www.dacoromanica.ro
R 481
nul trecut a produs : 718o h.
1. grau, 260 h. 1. orz340 11.
1. ovez I 7630 h. 1. porumb.
Dintre pomY roditor1 sunt : 150
merY, 8o perY, 113 ducp, 75
cire1, 6o nucY. Livec,file dau
aproximativ 278 care fin.
Comerciul se excrcita in
comuna de 6 carciumari.
Bugetul comuneY, pe anul
1893-94 con1fine la veniturf,
fondul çlecimilor, leY_ 5748,25
la cheltuelí leY 4837,49 ; iar
la fondul dramurilor leY 1348,34
venit i cheltuelf 1250.
Prin comuna trece soseaua
judeeana PloescY-Rifovul-Bu-
da-Palanca i soseaua vicin ala
Coslegiu-Rifovul-Pictrot;ani.
E udata de riul Telejenul
de garlele Dimbu, Pria,
CoVimb6ica ii Recilea.
Sc marginesce cu comu-
nele : Corlatesci, Coslegiu, Bu-
da-Palanca, Pietroani i Bar-
can esci.
Acesti comund s'a infiitqat
In anul 1864. Pêna atuncY era
divisata in 4 sfaturY satesci
numaT de la 1864 s'a format
o singura comuna.
RIF()vuL, sat, face parte din C.
R. Cu acelaY nume, plasa., Cri-
vina. Are o pop. de 225 loc.
127 13. 98 f.) Aci e re§ediMa,
comuna
31
482
RTGA, vale, isvorasce de la V.
de com. Slanicu, pl. Varbilau;
curge de la N. spre S. E. §i
se versa in garla Slanic,
jos de gara, pe tOrmul drept,
tot in raionul com. Slanicu,
dupa ce trece printre biseri-
cile Sf. Gheorghe i Sf. ErarhY.
Rifosu, vale, isvorasce de sub
dealul Telpe.ydia, com. Vadea
Lunga, plaiu Prahova, i se
vérsa in valea Priboiul, tot
In raionul com. VaIea Lunga.
E acoperita cu paduri, pro-
prietate a d-lui G. (ir. Can-
tacuzino, avênd livesti de
paune.
RINCEZT, comuna rurala, plaiu
Teléjen. Este situata la pélele
muntelul Posada, plaiul Nuc-
§6ra i RinceZi, §i pe valle
NucOra i Rincezi, la 43 k.
m. departe de capitala jude-
la 12 k. ni. departe
de ValenI, reedinta
Se compune din 2 catune :
Rincezi i Nucséra, avçnd o
populatiune de6
7_01_oc. (876
13. 884 f.), in care intra i douë
familiT de tigan'i-ferari.
CapT de familie sunt 370;
contribuabilY 290; case de lo-
cuit 375.
In comuna sunt 3 biserici
una ¡n WncezT, cj hramul
www.dacoromanica.ro
482
«sf. Dumitru i sf. Nicolae»,
rezidita in a. 189o, cu adju-
torul locuitorilor. Douè sunt
In catunul NucOra ; una fon-
data in 1840 cu inscriptia ur-
métére : «Bisericá sunt eu sfin-
tita, pentru slava luT Dunine-
deu zidita. Alexandru Ghica
domnia. Chesarie Episcopia.
«Prin osirdia Nuc§orenilor
§i a egumenulM Motrenilor,
..1rhimandrituluT Eufrosin Po-
teca, nascut in satul acesta,
in ved sà fie pomenitT» 1) i a
doua fondata in 1875 din °sir-
die §i cheltuiala D-lor Gheor-
ghe Salaoru cu sotia sa Rada
Nicolae Ionescu cu sotia
sa Rada §i altY locuitori, de-
servite de doul preotY.
In comuna locuitoriI se o-
cuO. in sprecial cu agricul-
1) Arhunandritul Eufrosin Poteca s'a
nliscut in satul Nuera din com. Rin-
cezi (1786-1858) Meut studiile la
se6la greeései de la Sf. Sav a din Bu-
eurescI. La 1812, flind in s érsel de 26
Ne c'Alugain luí numele de Eu-
;>1
frostn, pre cAnd in mirenie se nunna
Intre anti 18 t 2-1816 im prettrf,""t
Dunut ru
eu Petrache Poendru si alttY, undt stu-
(hile literaturei Elinc, Teologiel i Lun-
bel Latine, la ea inca rentunitY dasegi
din aeca epoe,i ea : Constantin Varda-
lah, Kiriae i la eruditul Atanaste Vo-
goruhs. Mal tArsliu, dupil indemnul vrecl-
nieului de laudb. Alitropoht Diontsie Ltipu,
Eufrostn Poteca fu trintis co spesele
statului la Upiversliatea dio Pisa. ha'
483
tura, putiní sunt carau§1
catY-va dulgherY. EY desfac
produsul munceI la Ploesci.
A patra parte din locuitorT
sunt mo§nenl, lar restul claca§I.
S'au improprietarit la 1864
pe 4 to h. a. 120 locuitorí pe
mo;da mo§nemlor §i a statului.
El au 88 cal §i iepe, 375 boY,
75 capre, 1500 oY, 128 porcY.
Sc6la datéza in comuna de la
1880. Carte a inceput sa se in-
vete Cu mult maY nainte. Loca-
lul e proprietatea comuneY §i s'a
frecuentat in anul trecut de
61 baeV §i 4 fete, din num6-
rul de 269 copif (139 b. 130
t). cu v'èrsta de sc61a. Cu in-
treOnerea personalului se chel-
tuesce anual 1728 leY. Sciu
carie 275 bdrbaei 5V1 20 /Cilla.
Supra-faa comuneY, impre-
una cu locurile cultivabile,
islaz §i padure, este aproxi-
mativ de 950 h. a.
une de a fi trums in streinaate, fuse
profesor 1,1 sc61,1 grecescli ta tpoi la St.
Sax a. El ajuti din proprule sCle nui-
lOce pc multi eles ï sCracT i pi in testa-
mentid s'e'u lui sui un capital de aprOpe
350.000 leí cchï pentru scoli si pen-
tru intretimerea ele flor sen-acY. Pe
acest capital Eu trosin Poteca a maY
sat o bibliotecli insemnatli prin munCrul
crirtilor, ce a formal basa bibliotece'i
nOstre centrale.
Scrienle lui Eufrosin Poteca sunt
multe si de mare ment ; din nenorocire
multe din ele s'au pierdut.
www.dacoromanica.ro
483
In raionul acestel comune
nu sunt vil, ci numaY
do prunY. Tuica se fabrica, in
anit productiví, in termen mo-
diu 420 h. 1.
Femeile in acesta comuna
se ocupa proa putiin cu eres-
cerca gAndacilor de matase.
NumaY cAte-va familit produc
ata't cAt le este de trebuinO,
pentru imbracamintea lor de
lux. StupY cu albino sunt 115.
Pamêntul e mal mult muntos
deluros, ffind prielnic maY
cu séma planta0uneY pomilor.
Grau, orz, meitt §i rapita nu
se cultiva ; porumbul i ov0-
zul, prea puOn. In anul espirat
s'a produs 1004 h. 1. porumb
PC 2 IO h. a. §i 140 h. 1. oviz
PC 22 h. a. Poni roditorY sunt
in comuna,: 45,960 prunY, 1400
merY, 205 perY, So duqí, 148o
cire§1,vi§inI §i zarzarí, 65o nuct.
Comerciul Sc exercita in co-
muna de 5 carciumari.
Veniturile comuneY SC ridica
la suma de leY 7986,98 §i chel-
tuelile la 4505,32 leI.
Soseaua judeeana Valent-
Posesci pune in comunicAie
acésta comuna cu com. Po-
scsci spre rOsaxit §i cu Ogre-
tinu spre apus. Din partea
de r6sarit a comuneY incepe
o osea vieinala la com. Stax-
Chiojdu ii BOtrani.
484
E brazdata, in partea de N.
V. a catunului Rincezi, de
muntele Leurdeanu cu plaiul
in partea de N. se
Stanila ;
afia muntele Posada cu ra-
murele Zamora si v'èrful Chi-
in partea de S. a co-
ciura ;
munei este muntele "Vé'rful
Mierla ; iar prin centrul Plaiul
.Nucsóra, numit i Carpenisul,
care se intinde de la N. spre
S. prin mljlocul comuna pe
care o desparte la E. de cd-
tunul Nucsóra si la V. de
Rincezi ; este pIantat in cea
mai mare parte cu livedi de
pruni, meri, nua ciresl, etc.
Muniï V6rful Mierla, teur-
deanu, Posada cu ramurile
séle Zamora si Chiciura sunt
acoperiti cu mid tufisuri de
padure i servesc, in timpul
vera, pentru pasunarea vitelor.
E udata de piriele Nucs6ra.
Rincezi, care se impreuna
la locul numit Gura Rince-
zilor i intra in com. Ogretinu.
Se marginesce la N. cu
muntii Posada si teurdeanu,
la E. cu moda Zeletinu si com.
Star-Chiojdu, la S. cu com.
Posesci si muntii Vé'rful Mier-
lei si la V. cu com. Ogretinu.
RINCEZI, mosie a statului, com.
RIncezi, pl. Teléjen, pendinte
de rapna.stirea Cotroceni, care
www.dacoromanica.ro
484
pe periodul I886-i896 s'a a-
rendat cu 3100 lei anual.
RTNCEZI, padure a statulul in
intindere de 250 h. a. pendinte
de com. Rincezi, pl. Teléjenul,
formata din trupurile: Plopisu
(125 h. a.) si Pietrele lnfierate
(125 h. a).
RINcEzi, sat, face parte din
C. R. cu acelasi nume, pl.
Teléj en.
RINCEZI, gârla, isvorasce din
muntele Leurdeanu, de la poa-
lele padurei PurcareW, curge
de la N. spre S. prin com.
Rincezi, pl. Teléjen, si la lo-
cul numit «Gura Rincezilor»
se unesce cu piriul Nucsóra,
cu care se vérsa in garla O-
gretinu.
RTPA, numire vechia a satului
Branistea din com. Haimana-
lele, pl. Filipesa
RIPA. CIIIRILf, doal in com. Sal-
cia, plasa Podgoria, care serva
de pasune, av'ad i padure.
Rtl'A CORDULM, localitate in
com. Drajna-de-sus, pl. Teléj en,
unde garla Drajna, In cursul
su, forméza un maro zigzag.
485
RTPA-MARE, ripA, com. TeisanY,
plaiul Teléjenu.
RIPA-AIÁGARULUI, 11'0 sub p61e-
le munteluT Vêrfu-lut-Tigan,
comuna B6trInl, plaiul Te-
16j en u.
RIPA-PISICEY, loc isolat la E. de
com. BOtrilnI, pl. Teléjen.
RIPA-KINEI, deal in com. Sal-
cia, pl. Podgoria. Parte servA
pentru culturA, parte pentru
fin ete.
R?PILE, vale, com. VálcAnescli,
plaiul VArbilAu.
RTPILE, loc isolat, ripos, com.
Surani, pl. Podgoria.
RIPILOR, vale, com. V6,1cAnesct,
pl. VArbildu.
RINARU, sat fórte ,vechiu, care
s'a desfiintat, impreunn. cu Ste-
ftm6ia, CioricescI i Chira, alte
sate tot vechI, si s'a format
comuna Ghirdoveni, plasa Fi-
lipesct.
R?NOVA, munte inalt de 1218
m. d'asupra nivelulul MAret
Negre. Acest pisc este situat
tocmat la extremitatea jude-
tuluI Prahova si I servesce de
www.dacoromanica.ro
485
limitA cu judetul Drimbovita.
Acest munte, îrnpreunä cu
Piscul-luI-Cumpèt, Dutca,
bucetu Taurplut i Dosul Cer-
bulut, a fost vIndut la 1821
de Biv-vel Logof6t Chrisosco-
leu, D6mnet D. Sachelarie, pe
pretul de vre-o 2006 galbent
La anul 1844 Baronul Chris-
todor Sachelarie, preprietarul
prin mostenire al muntilor cum-
p6ratt de D6mna Sachelarie de
la Biv-vel logofét Chrisoscoleu,
1A.' sand in arma morteI s6le
mart datorit, acestt muntt i-a
cumpèrat marele Ban Alexan-
dru Filipescu, cu pretul de
5407 galbentl)
Astà-qi se stkAnesce de M.
S. Regele Carol I, prin actul
de cumpèrMóre de la '15 Au-
gust 1882. A fost vIndut de
D-1 N. Cretulescu pe pretul
de 400,000 lei, ImpreunA cu
Sorica, Dutca, Cumpètul,
Mari si JepiI-Mict. D-1 Cretu-
lescu II mostenise de la fratele
s6u Scarlat, iar acesta II po-
Seda prin cumpOrtit6re de la
familia Filipescilor.
La a. 1846, muntele
nova, care pe atunci se mat
numia i «Provita» a fost m6-
surat de inginerul George Fis-
1) Dup. notitele procurate D-luI I. G.
Babes de D-1 Basset.
486
chtum, trimis de marele Pos-
telnic Ion Al. Filipescu.
RTNOAVA, apà minerala la Po-
iana-Petr6sa, in com. Predealu,
apr6pe de gara Predealu, pe
proprietatea M. S. RegeluT
Eforiel spitalelor civile din
Bucurescl.
Acésta apa coMine sare si
se dice ca este hunk pentru
reumatism. A fost analisata
In a. 1871 demedicul batallo-
nuluT de g-eniu.
RVNOAvEI, vale, isvorasce de la
limita judetulul Prahova cu
judeul Dambov4a, trece pe
la paele munOlor Risnova
5ipotu si se vérsa in riul Pra-
hov4a pe malul drept, din sus
de Azuga.
REA, vale, com. Teisani, plaiul
Tel6jen.
RECE, fantana, com. Valcanescï,
plaiul Varbilau.
RECE, valcea, isvora'.sce din ra-
ionul com. Og-retinu, pl. Te-
lOjen, si se vérsa. in garla O-
gretinu, numita ast-fel de la
apa sa coa rece.
REC:ELEA, piriu, isvorrtsce din
partea de N. a com. Tatarani
pl. Crivina, trece prin partea
www.dacoromanica.ro
R 486
de N.-E. a el, se intalnesc
cu piriul Calda si impreuna
forméza piriul Recelea-Calda.
Dup6 ce uda i partea de S.
a com. TataranY, iese din co-
muna, face maY multe cotiturl
si apoI se vérsa in riul Leaotul.
Se numesce Recelea fiind
cä apa sa e mal tot-d'a-un a rece.
RECELEA-CALDA, veslI Recelea
si Calda, dout., pîruiae, care
isvorasc din com. Tataranl',
pl. Crivina, se impreuna tot
in raionul com. Ttttarani Si SC
vérsa in 1-Tul Leaotu.
RECILE, isvOre de apa, in par-
tea de N. a comuneI Petro-
sanl, pl. Crivina, cu o apa
f6rte buna de 136ut. Uda.
durea Strambei si se vérstt
riul Teléjen, dupa ce form6za
hotarul intro comunele Mala-
escI i M6ra-Domn6sca din
com. Rifovul.')
RETIVOIUL, munte la E. de pl.
Peles, inalt de 1718 m. d'a-
supra nivelulta Marcl. Negre.
Este inconjurat la Est, Nord
si Vest de piriul Azuga, iar
la Sud de «Lacul-Rosuo.
1). D-1 P. Ionescu, inv6t.aoru1
din com. Rifovul susline di. se 61-si in
garla Cot.imb6ica i impreunil in riul Te-
léjenu.
487
Acest munte, impreuna cu
Susaiul , yêrful luT Dragan
Fata GavaneY, Cotila, Unghia-
Mica, §. a. apartinea din tim-
purile cele mal vechi familieT
Dud escilor,
La a. 1804 a trecut in po-
sesiunea unuT camtitar, Stefa-
nache Baltaretu. (Ve11 Susaiul,
mun te).
Asta-di se stapanesce de M.
S. Regele Carol I, i a fost
cumpOrat , impreuna cu totT
muntiT de maT sus, in Maiu
1892, de la Manuk-Bey, pe
pretul de 850.ono leT.
REVEICU, /ocalitate, com. Drajna-
de-sus, pl. Teléjen, unde apa
Ogretinu, in cursul su, face
un maro zigzag.
ROBI, vale, com. Harsa, pl. Pod-
gorja, numita ast-fel pentru-ca
pe vremea robiefcum spun
tOraniIadeca pe timpul na-
valireY barbarilor, aci se as-
cundeau locuitoriT de frica lor.
ROGOJANCA I VALEA NUCETU-
LUT, trupurT de mo§iT ale sta-
tuluT, com. Rincezi, pl. Tele-
jen, pendintT de biserica Sf.
Ion din BucurescT, carT pe
periodul 1888-1893 s'au aren_
clat cu 1900 leY anual, in plus
www.dacoromanica.ro
487
480 le)" plata de padurarT
confiniW,
ROGOJASCA, vedi Piscu-DraghicT.
ROGOJINA, garlita la V. de com.
BoldescT, pl. Podgoria, care
se vérsti in riul Tel6jen. S'a
numit ast-fel pentru cä pe ea
cresce multa papurti.
ROGOZUL, pîriu, ivorasce de sub
muntiT Bobul-Mic, curge de la
N.-V. catre S.-E. §i se vérsa
In riul TeHen, pe malul drept,
In raionul com. Maneciu-Un-
gurenï, pl. Teléjen.
ROGOZULUT, poiéna pe riul Te-
léj en, com. Maneciu-Ungureni,
pl. Teléjen.
RoGozuLuT, pisc in partea de
N. a com. Star-Chiojdu, plaiul
Teléjen. Se intinde de la N.
la S. §i servesce locuitorilor
pentru aratura.
ROHAT, movila, com. Nedelea,
plasa FilipescT.
ROMA, plait1 in partea de E. a
com. Star-Chiojdu, pl. Tel6jen,
care, spun locuitoriT, i a luat
numele de la nisce armate
Romane ce au trecut pe aci.
488
Pe acest deal se afla padure
si islaz.
O altt traditiune este cea
urmat6re : «Pe cand Tatarii
stapaniau aceste locurI, au
venit peste an§ii nisce 6menI
f6rte rOT, numitT RomanT
carI alungat i s'au sta-
bilit aci, §i in com. Chiojdu-
din Basca, judetul Buz6u. De
sig-ur ca Romaniï, despre care
se vorbesce ca au invadat aci,
sunt Tiganii laetY, carI dau
numele §i adi de RomanI,
RimI, etc., venitY aci, sub di-
feritl conducètorY din Transil-
vania, §i formand diferite cete
de mosnenï, din care cea
insemnata a fost Sitilesci, din
Transilvania.
PCma adï, fie-care c6trt de
mo§nera p6rta brame cu colori
distinctive de ale altel cete.
Braul indica cta.
RomANEscI, comuna rurala, plasa
Crivina. Este situata pe inc
es i se compune din dou0
catune RomanescI si Pu§caY,
ave_snd o populatiune de 794
locuitorI, in carY infra. i 51
Tigani, carY se ocupä cu ca-
ramiclaria. Capi de familie sunt
179, contribuabilY 175,
In comuna e o biserica, cu
hramul Jaierea capuluI Sf.
In, zidita la anul 1792 1 de-
servita de un preot.
www.dacoromanica.ro
R 488
Locuitoril se ocupa cu munca
campuluï ; niai sunt 25 °hui.
desfac produsul muncet
Ploescï.
56 locuitori s'au improprie-
tarit la a. 1864, dandu-li-se
242 h. a. El au 19 cal i iepe,
63 vacI, 166 poreT, 190 bol.
Sc6la nu exista In comuna.
Tuicä si vin nu se fabrica ;
stupT cu albine nu sunt.
Panntul priesce mal mult
graulul i orzuluI. In tre poni
roditorI sunt 25 merl, 115 duc,il,
114 nucI. Livedi nu sunt, cAd
s'au arat.
Comerciul se exercita, In
comuna de douT carciumarl.
Bugetul comuneI presinta
la veniturI suma de leï 2541,
cheltuelile represintá aceial"
suma.
Prin comuna trece soseaua
nationala Ploesci-BucurescI.
ROMNESCI, sat, face parte din
C. R. cu acelaI nume, pl.
Crivina.
RoNcEsci, deal, la N. de com.
Aricesci, plasa Podgoria.
RUU, ví'n-f de deal in raionul
com. Ogretinu, pl. Teléjenu.
Este gol, n'are nicT iérba nici
padure pe el.
RcY;4À, ripa spre E. de cat. N'alca-
489
Larga din comuna Maneciu-
Ungureni, pl. Teléjen.
Ro-f().A.RA, piriu, isvorasce din
fundul vaieI lIelesteu, com.
FilipesCf-de- paclure, pl. Fili-
pescf.1)
lut numele dupt' pe-
trisul Rosu ce so g-asesce pe
matca lut
Pe tOrmul drept stang
acestuY piritt si la pélele dea-
lului Rosiéra este situata com.
Ditesci, pl. Filipescl.
R0'TOARA., numire ce se mal
da de locuitorI comuneT Di-
tesd din pl. Filipesd.
ROTOARA, deal la pélele caruia
e situata com. Ditesci, pl. Fi-
lipesci.
ROTARE.A, sat face parte din
C. R. Star-Chiojdu, pl. Telé-
jen. Are o populatiune de
375 locuitorT (i So b. 195 f.)
Aci e o biserica. Anu/ fon-
date/ si ctitori): nu se cunose.
Este situata la pélele pla-
iului Roma si dealultn ('éste-
lor. Prin centru '1 uda isvorul
Rotarea iar pe la Sud garla
Batranénca.
1). Curge de la N. la S." formé7ii nnlY
multe zig,LagurT i se era in riul Pro-
Nit,.t in ritionul com. DitescI.
www.dacoromanica.ro
489
ROTART, sat, face parte din C.
Ceptura, pl. Cricov. Are
opopulatiune de 5ni locuitorT
(249 barbatT, 252 femel').
Aci e o biserica cu hramul
oAdormirea M. D.».
fu acest 0/1112 se gAsese ¡(irte
mal(' caz-bula de fianu'llt. A
Incepzit a se esWoata de loen-
71071, din acele tacuil de unde
se pot scate vial leszze. Pe u-
ncle tacuil se 0,(1sese la supra-
ja(a panuln fu luf. Ace.rtl caz-buz/Y
se Villd 15(' lai)ratrietaril
mod din altc COM7(71C.
ROTART, isvor, curge de sub
plaiul Roma, trece prin cat.
Rotarea, com. Star-Chiojdu,
pl. Teléjen, ja directia spre
si se vérsii in garla Ba-
tranénca, tot in raionul com.
Star-Chiojdu.
ROTARUL, vale In partea de S. a
comuneY Scaiosi, pl. Teléjen.
Aceasta vale servesce pentru
pasunatui vitelor.
RoTuNDÀ, poiéna pc riusorul
Telejenelu, com. Manecitt-Un-
g-urcnr. pl. Filipesa
ROTUNDA (Virful-), munte situat
In téta partea de E. a Com.
Brebu, plaiul Prahova.
490
ROTUNDU , munte spre E. de
com. Cosminele, pl. VArbikiu,
pe care pasee vitele.
ROZOARELE (Muntele-) Wure
particular A supusA regimulut
silvic inea din a. 1883 pe mo-
sia Muntele Rozó rele pen-
dinte de comuna Comarnic,
pl. Pelesul.
RUDA, vale, com. Ederile, pl.
Filipescï ; se vérsA in riul
Cricov.
RUDET, vale, com. MAgurenT,
plasa
RUDELE, loc gol pe muntele
Rudele sau Slonul, destinat
pentru finete i p'Asiune, in
intindere de 250 h. a.
RUDELE, poiénn. pe riul Teléjen,
com. MAneciu-Ungurenl, pla-
iul Tel6jen.
RUDELE, vale, isvorrtsce din cul-
mea muchii ComAsile dintre
Mogo s si Ciumernic, curge
la E. spre S. V. si se vérsA
In riul Tel6jen pe malul stang,
in raionul com. MAneciu-Un-
gureni, plaiul Teléjen.
RucTTT, vale, com. Ceptura, plasa
Cricov.
www.dacoromanica.ro
R490
RUNCU, trup de pAdure a sta-
tuluT in intindere de 40 h. a.
pendinte de com. VAleni, pl.
Teléjen, care impreunA cu
trupurile : Poiéna LaculuT (13
h. a.) \ralea GarduluT Cotu-
eu-PlopT (62 h. a.), Obratele
dupA sf6ra Predealu (25 h. a.)
Bughea-de-sus (45 h. a.) for-
mézA pAdurea
RUNCU, poiénA si loc de porum-
biste, com. Salcia, pl. Pod-
croria.
RUNCU, trup de pAdure a sta-
tuluT in intindere de 6o h. a.
pendinte de com. Scorteni,
pl. Podgoria, care, impreunA
cu trupurile : Dumbrava-Alic
(40 h. a.), Dumbrava-Mare
(35 h. a.) si Plaiul (55 h. a.),
form6zA pAdurea numitA Va-
tra MonastireY Mislea, com.
Scorteni.
RUNCU, movilä in raionul com.
Sangeru, pl. Podgoria, aco-
peritA cu pAdurI.
RUNCU, deal situat la E. de
com. Bughiile, pl. Tel6jen si
numit ast-fel de la piriiasul
Runcu.
RUNCU, pisc, com Bughiile, pl.
Tel6jen.
491
RUNCU, surptttuM in partea de
E. a com. Bughiile, pl. Te-
16j en.
RUNCL', garla, isvolItsce de sub
Maciucu, com. Scor-
vCn-ful
tenl, intrA prin partea de N.
a com. Bordeni, pl. Prahova,
uda cAt. Bordeni-Marï, i dupA
ce form6zrt limita intre acest
ctitun si catunul Sarca, merge
de se v6rsa in garla Sarata,
c.isA i Mislea, in partea de
S. E. a com. Bordeni.
RUNCLT, garlitA, isvorAsce de la
E. de com. Bughiile, pl. Te-
16jen, si se v6rsa in com. Bu-
ghea, tot in raionul com. Bu-
g-hiile.
Ri_TNru, deal, situat in partea
de N. E. a com. Scort,eni, pl.
Prahova, a Clad o directiune
povirnitA.
Pe el se alia plantatA vie.
Numele II vine de la piri-
iasul cu acelasI nume, care
uda partea de N. E. a com.
Scorteni.
RL- ULTRA CERE'ULLTY, loc isolat
www.dacoromanica.ro
R 491
in com. StrambenY, plaiul VAr-
bilau.
RUPTURILE, surptIturA in partea
de V. a com. Isv6rele, plaiul
Teléjen.
RUSUL, mahala, face parte din
C. R. Tesila, pl. Peles.
Rusu, munte in partea de V. a
com. Tesila, pl. Peles, ce ser-
vesce de islaz.
RUSUL, valcel, com. Tesila, pl.
Peles, ce se vérsn in riul Dof-
tana, pe tOrmul drept, tot
raionul com. Tesila.
RUSU-DE-JOS, trup de pAdure a
statuluT, pendinte de com. Te-
sila, pl. Peles, care, impreunA
cu trupurile : Galma, Cara-
banu-cu-Boia, I.acurile-cu-Ru-
su, Prislopu, Podurile si Vil--
ful Negrasuluï, forméza prt-
durea Tesila, care are o in-
tindere do 5ono h. a.
RuANT, sat, face parte din C.
R. Parepa, pl. Campu.
Ru,;4s- (Ripa-lui-), loc isolat in
com. Strambeni, pl. Varbilrai.
492
s.
SAAC §i Necsetésca, numiri ce
se dau comuneY urbane Ur-
latI, pl. Cricov. Acésta se
constata dinteun hrisov al
lui Duca-Voda, prin care hri-
sov se da in posesiunea preo-
tesei! Ana a preotuluT Dimi-
trie Stancu Largiu mosia Nec-
setésca «sa. le fie lor °cilla si
copiilor lor in UrlatI, ce se
chiéma. si Necset6sea» (sciinte
procurate de D-1 I. I. Urla-
tén u).
SALCIk, comuna' rurald, plasa
Podg-oria. Date sigure despre
infiintarea el" n'avem ; se scie
numal c intr'un timp apar-
tinea de plaiul Buz'e'u, apol:
de plaiul Teléjen, maï in urma
de plasa Cricovu si adl' de plasa
Podgoria.
Este situata pe dealul Mo-
sor6e1e, Gorganu,
s. a. si pe valea g1IrleT
Salda, in care se vérsa mul-
time de valcele.
Se afta. la 6o k. ni. departe
de capitala judetubn si la 20
k. m. de com. BaltescY, rese-
dinta piase.
N'are nid un catun alipit
insa se compune din trel: o-
c6le, numite Tirisari, Rasteni
Linieri.
www.dacoromanica.ro
s 492
Are o populatiune de 170o
locuitorY (890 barbatY, 810 fe-
mel").
Capi de familie sunt 210,
contribuabili 300.
In comuna e o singura bi-
serica', deservita de un preot,
cu urm6t6rea inscriptie : «In
acésta comuna, numita Salcia,
in dilele M. S. Prea inalta-
tuluT nostru Principe Alexan-
dru I6n 1411 si D-na Elena
sotia M. Séle, Unitorul Prin-
cipatelor Romane, fiind i Ar-
chiepiscop si Mitropolit D. D.
Nifon in sfinta Episcopie
z6u, Prea Sf. Sa D. D. Filof-
teiu cu a carta bine cuvintare
s'a zidit din temelie acest sf,
Locas, prin osirdia iubitoruluI
de Dumnedeu G-h. Teisanu,
avênd de sotie a doua pe
D-na Masa si de fiI i fiice
pe D-lor Ion si Constantin si
D-sóra Elena, pe cand s'au zi-
dit acest Locas ; iar din neno-
rocire a decedat, r6maind bi-
serica neterminata si s'a ter-
minat de sotia sa Masa si
de ginerile su Minea Ion
Popescu ; avemd de sotie pe
una din cele dou6 fiice cu cea
sotie, iar la 6 De-
cembrie 1867 s'a sfintit de
Protopopul N. Ionescu in di-
493
lele M. Séle Carol Litt de
Hohentolern, domnul Rom a-
fiind zugravita de D-1
Pandele Argesiu, pictor, cu
tóte tablourile i portretele
D-lor ctitori Teisanu».
Parte din locuitoril' acestei
comune se ocupa cu agricul-
tura si parte cu dulgheria.
El desfac produsul munceT la
Mizil.
LocuitoriY acestei comune
sunt mosnenï, afara de 83
cari s'au improprietarit la a.
1864, dandu-li-se 200 h. a. pe
mosia Icóna, fosta, a deceda-
tuluT I. Babeanu. EY au 12
cal i xoo vacI, 90 ca-
pre, 800 oY si 8o porcI.
In comuna nu exista' sc61a.
CopiY in vêrsta. d'a o frecuenta
sunt 180. Sciu carte. 8 &Watt
nict o femeic.
Tóta comuna se intinde pe
o 3upra-fa. de 1250 h. a.
Cind timpul e prielnic se
fabrica in comuna pAn'a la
12,000 d. 1. - uica. GrAndad de
matase nu se cultiva. StupY
cu albine sunt ioo.
Pamêntul e prielnic numa'i
porumbulta ; alte cereale nu
se cultiva. Dintre pomY rodi-
torI sunt : ca la 3,000
1500 perY, 40 duslY, moo ciresY,
I000 nucT si peste 38,000 prunT.
Cgmerciul se exercita in
www.dacoromanica.ro
493
comuna de dota carciumarT.
Veniturile comuneY se ridica
la leT 6°17,08 i cheltuelile
leT 1887,91.
In comuna este o singura
sosea, care, merge spre comu-
nele Sang-eru i Chiojdénca,
spre nord o sosca ncpie-
trita ce merge spre plaiul
Buz'éu.
E brazdata de dealurile V'èr-
ful Mosor6ia., pe care se cul-
tiva cereale : Ripa Chirili, cc
servä de pasiune ; Goganul,
Ripa StaneY, Poiéna-..11are, Mu-
chia Baba, acoperita cu pa-
dure; Plaiul Lemnelor-de-bi-
serica, Plaiul Cociorba, Plaiul
Lupului, Dinçiï Run cului, Pla-
iul IsvoruluY-Rece, Ripa Be-
chi, Valea Sara Vezuniile,
Stupina Popel, Burlacu, Va-
lea Canelta, Poiéna Runcului,
etc.
E strabatuta de garla Sal-
cia si de isvórele : Ciuciuru,
Bilcilor, PacureI, OanceI, Ve-
zuniile, Stupina PopeY, Bur-
lacu, CaneluY, VulpeT, care
t6te forméza garla Salda
de Isvorul Rece. Se margi-
nesce spre Nord cu muntelc
Baba, Ripa Stana Poi6na-
Mare, Ripa Chirili i Gog-anul ;
la Est cu Plaiul Buz6u, la Sud
cu com. Sangeru si la Vest
cu com. Chiojciénca,
494
SALETA, vale, com. OpOriV, pla-
iul Teléj en.
SALETA, garla formati in com.
Salcia, plasa Podgoria, din
isv(Srele Ciuciuru,
cura Valea OanceT, Vezuniile,
Stupina Popa Valea luT Bur-
lacu, Valea Canelui i Vulpea,
carT t6te se impreunt in raza
comuneT.
Ast-fel formatO, gArla Sal-
cia curge spre sud, marindu-se
cu apa Isvorului Rece, pCna
In raionul com. Apostolache,
pl. Podgoria, unde se vérsO
In riul Cricovu-SArat, pe ma-
lul drept.
SANDI (Lacul-), lac, com. Teiani,
plaiu Telej en.
SARAMURI, localitate cu apa sa-
ratO in com. BOicoiti, pl. Fi-
lipesci, unde sunt ptqurT de
pOcura.
SARE (La-), localitate in com.
SAngeru, pl. Podgoria, unde
se aflO sare.
Plaiul Teléjen cu re;edinta in Com. Valeni
Despre Buzilisu
Plasa Podgoria
TohanT >>
Campu
www.dacoromanica.ro
5 494
SARULUY, vale, isvorOsce de la
N. de muntele Seciurile, curge
de la E. spre S. V. §i se versa
in riul Prahova, pc malul stOng,
In raionul com. Comarnicu,
plam Pele'.
s..\_I, com. Vadu-Sapat,
vale,
plasa Cricov.
SATU-MARE, vedi Crivina, co-
mund rurala.
SAILOR (Muntele-), proprietate
a EforieT Spitalelor civile din
Bucuresci, fostO pendinte de
monastirea Sinaia, com. Teila,
plaiu Pele, care impreuna cu
mc;3iile AIunOT Negra§u §i Zi-
li.tea-Trestieni, are o Intindere
de 1246 h. a (1046 h. a. su-
prafaya impOdurita 200 11.
l
a. pdmênt cultivabil i finete).
In total s'au arendat eu 8422
leT anual.
SÀCUENIT, fost judq al ç'rei des-
fiirqat la a. 1847, situat intre
CarpatT. i judqele : Prahova,
Ialom4a Buz0.u. Era îrnpr-
it la anul 1835 in doue
treT plá.1"
Sibiciu-de-sus
Podeni-Vechi
Plavia
Mizil
495
Avea de capitalä Bucovul
ca orase principale : Vale-
ni-de-Munte, vestitY pentru va-
ma cea mare ; Slanicul, renu-
mit pentru Ocnele sale, si
monastirile : Valeni, Värbila,
Isvoranul, Susana si Cheia.
In acest judet se coprindea
Dealul cel mare, vestit pen-
tru marea cantitate i bulla-
tatea vinurilor.
Marca judetuluI era o -otra
C2t S tgurY.
La desfiintare era impartit
In 7 pläsl : Campu, Tohani,
Cricovul, Podg-oria, Scäeni,Te-
16jenu1 i Despre Buz6u, cu
I70 sate, administrate de va-
tal. Avea 4 capitanii : a scau-
nuluï, a Starkiozi, a Märgi-
nénulul si a Gragenilor. Pe
langa acestea mai avea si o
Polcovnicie.
In tot judetul erau 187 bi-
afara de cele de prin
orase, 2 monastirY me-
t6se : Väleni, Iordachianu, A-
o o g
L3
82.20b 21.251 51 boo 632
www.dacoromanica.ro
S 495
postolache , Värbila , Barbu,
Zamfira, Bädeni, Alunisul, Tu-
fani, Mihailesci i Scheatul.
Ca populatie avea 10.892
La j Iulie 1842, in judetu
SacuenT erau 138 scolí comu-
nale frecuentate de 2190 co-
pif si una greeéscä la Valenl,
afara de sc6la normala din
Valenï.
P'acea vreme, judetul Pra-
hoya era mal mic de at Sa-
cueni, caci avea numal" 7132
familii si 112 sate, si trel o-
rase : Ploesci, scaunul isprav-
nicilor, Filipescl i C'Ampina.
Parte din acest judet, des-
fiintandu-se, s'a dat la Pra-
hoya, parte la judetul Buzëu.
Tabelele ce dau mai jos,
publicate in «Almanachul Sta-
tuluï» pe anul 1842, sunt in-
teresante, cadí in ele se vede
avutia i starea economicä a
judetului Saac (Sacueni) la a-
cea epoca:
o
E
121
4 1693 19.137 470 4503
496 s 496

75 171 302 46 182 1480 251 247 68 2

Cal Bol Vad OI Capre I Pord Bivoli Mag. Catirf

8993 29.267119.661 78.160 15.240 22 .002 103 16 103

StupI PrunI Dudi Folurl de pomI

7143 871.666 3128 19.333

Porumb Grau Orz Meiti Ov6z Fin I Vie

0 AN E
I

P 0 G

30.798 7.458 2.431 2.038 888 29.490 8.988

Bob }Mazare In Canepa Tutun

1

Fasole Linte 1

OC AL E 1

153.507 23 8.451 6.159 8371 88.425 82.083

www.dacoromanica.ro
d(1.7
SXCIRANCA, I.Artud, isvorasce din
virful Poiena-Mare, curge de
la V. spre E, primesce para-
la§ul Gheba, langa com. Ard-
ncciu-Pame'ntenT, i impreuna
se v6rsa in riul Teléjen, pe
malul drcpt, intre comunele
Maneciu-Ungurenl i T'ama-
tenT, pl. Teléjen.
Asupra numireT acestul
rau, se povestesce urmat6rele
oSatul Facaenl, prin care trece
paraul Saculanca., a ramas pus-
tiu, din causa uncT ciuml
praznice, iar puiniï locuitori.
ce maI remasesera, au fugit,
lasand casele g6le.
MocaniY de dincolo, vcnind
Cu oile peste plaluri, ì dand
de acele case pustiite nu
tocmaï vechï, se a-,;eqarä in ele.
Intre ceT veniti fu §i o fe-
mole din tinutul Sacuilor, de
profesie morarita. Pe paraia-
u1 din partea de S. a satuluI,
îX facu ea o m6ra cu o r6t a.,
de ¿re-ce la m6ra cu o r6ta.
se 41ce «facau» catuna;uluI
fiintat T-a remas numele de
oFacaen1», lar paraia§uluI, pe
care era a§ec,lata móra, i s'a
is «Sacuianca», dupa numele
tinutulta, din care venise mo-
rarita.
SALC1ANU, mo§ie pe care la 1864
s'au improprietArit o parte diu
www.dacoromanica.ro
49'
locuitoriT com. Harsa, plasa
Podgoria.
sX1,ciEl (Valca-), loe' de finete
in partca de N. a cat. Nucetu,
com. Gornetu-Cuib, plasa Pod-
ro-o la.
sA.LciEY, vale, in partea de N.
a cat. Nucetu, com. Gornetu-
plasa Podgoria. Jume-
tate apartine (le acesta commúl
jumetatc de com. OpariVí,
scrvind de limita intre accste
comunc. luat numele de
la o salcie marc-plet6sa, cc
era in vechime cel mal mare
copacit in acésta vale. Se vérsa
in paraul Turburca.
SALCIILE, comuna rurala, plasa
Campu. Cand s'a infiintat
de catre cine, nu se scie
Sc spune numaT în privinta
numirei ca de mult, f6rte
de mult, pe cand nu era inca
satul urzit, p'aci trecea dru-
mul spre BucurescI, drum ce
exista i ar,1Y. Pc partea de V.
a laculul, ce se intinde prin
comunä de la N. la S, se afla
un put inconjurat de cate-va
pu t aflator i aql, ce
era loe pentru popas, pentru
conac al caletorilor catre Bu-
curesa atat la ducere cat
intòrcere.
33
498
In graiul lor giceau: «Cona-
cim la putul de la SalciI».
Probabil ca primele case au
fost facute aci, purtánd numi-
rea «Casele de la putul de la
Salcii» si asa s'a dat numele
satulul.
Este situata pe ses, staba-
tuta prin centru in directia
N. S. de catre un iaz, la 46
k. m. departe de capitala ju-
cletuluY si la 18 k. ni. de re-
sedinta pIaseY.
De la inceput a fost situata
PC aceste locurY, 'lusa casele
crau imprastiate. Alinierca s'a
fácut cam pe la a. 1845.
N'are niel un catun alipit.
Populatia sa e de 1782 loc.
(884 barbati i 898 femeI), in
care infra si 4 familiY de ti-
ganT.
CapY de familie sunt 440;
contribuabilY 482 ; case dc lo-
cuit 420.
In comuna e o singura bi-
serica. De cine :;;i cAnd a fost
zidita nu se scie ; probabil de
catre familia Moruzi, a carel
proprietate a fost rnosia. In
anul 1872 s'a reparat de ob-
stea satuluI si are un preot.
In special,locuitoriY sunt plu-
gaff ; cati-va se mal' ocupt cu
dulgheria, fémplaria, etc. EY
desfac produsul munceY la
Mizil si PloescY.
www.dacoromanica.ro
s498
LocuitoriY, in num6r de 286,
s'au improprietarit 'la 1864,
pe mosia «Scarlat Barcanescu»
din care li s'au dat 1295 h.
a. El' au 389 cal', jo55
306 vacY, 188 porcY, 2871 oí
si 5 capre.
In comuna e o móra plisa
in miscarc prin puterca abu-
rulul.
Sc6la exista in comuna de
la a. 1863. Localul e proprie-
tate a comuneY. In anul trecut
s'a frecuentat de ioi baetl
19 fete, din numérul de 297
copiY (148 b. 149 f), cu v'èrsta
de sc6111. Cu intretinerea per-
sonalulul se cheltuesce anual
o8o leT. Scin carte 145 bar-
bal,7 yi 57 jemeY.
T6ta comuna se intinde pe
o suprafata de 1770 h. a.
Tuica vin nu se fabrica
In comuna. GándacY de ma-
tase nu se cultiva; stupI cu
albine sunt 30.
PamAntul e prielnic la t6ta
cultura. Terenul cultivabil a
produs, in anul agricol 1893-94,
1848 h. 1. grAu, 688 orz,
ovèz, 1598 porumb, 9 meitt
70 rapita. PomY roditorY nu
sunt.
Comerciul se exercita in
comuna de 4 carciumarY.
Vcniturile comunei se urca
la tifra de 'el 4000 ; chelttie-
499
lile represinta acelaM suma.
In comuna sunt dou6 sosele
una in direcOa E. V. inles-
nind comuniciqia cu com. Bol-
desci i Adancata, i alta in
direcOa N. S. inlesnind comu-
nicatia cu com. Fulga §i Ji-
lavele, ambele neterminate.
Se marginesce cu comunele :
Adancata, Fulga, Jilavele §i
Boldesci.
SÀNDULESCI, numire ce se maT
da cit-. Cosmina-de-sus , pl.
Varbilau.
SAPATA, MoVild, com. Nedelea,
plasa FilipescT.
SÀRASCA, moie pe care s'au
improprietarit la 1864, parte
din locuitoriT comuneT Pacu-
rgT, plasa Podgoria.
SA.RASCA, MATI'l A I DELNITA,
proprietati ale EforieT Spita-
lelor civile din BucurescY, foste
pendinV de m-rea Sinaia, com.
PacurgY, pl. Podg-oria, in in-
tindere de ioi h. a. din cari
315 h. a. suprafaaça impadurita,
b;,i 696 h. a. pamênt cultivabil
finge. Pe periodul 1888-93
s'a arendat Cu 3150 leY anual
din causa locurilor pr6ste
ripóse.
SARARI, sat. face parte din C.
www.dacoromanica.ro
S 499
R. Predealu, plaiul Teléjenu.
Are o populatiune de 260 lo-
cuitorT (128 barbatT, 132 fe-
me)). S'a numit ast-fel de la
insemnata cantitate de sare
ce se gasesce in paméntul
slittART, pa..dure a statuluí in
intindere de 600 h. a. pen-
dinte de com. Predealu, pl.
Teléjenu.
SARATA, fantana, com. Gornetu-
CuTb, plasa Podgoria.
SA RATA, garla, numita ast-idl
din causa apeT séle s'ara.te.
Acésta ja curgere
din interiorul com. .AricescY,
pl. Podgoria, i '!?'í indrépta
cursul catre com. Surani, unde
se v6rsa in garla Lopatna, ce
trece pe la marginea comunel.
SXRATA, gârlä, isvorasce din
partea de N. a com. Telega,
pl. Prahova, trece prin cat.
Mislea, uda partea de Sud a
catunuluT ScoflenT , inträ in
com. Bordeni i se vérsa in
riul Teléjen la cat. Plopeni,
pendinte de com. MalaescT.
Numirea acesteT garle vine
de la apa sa cea sarata. Are
de afluente pe Runcu, piriiau1
Mislea-Dulce, care isvorasce
din cat. Bustenari, pendinte
500
de com. Telega si se vérsb".
In Orla Sarata la cat. Mislea,
si pe valea Seórtei, care se
vérs'a la punctul numit oPis-
cani».
SA RATA., v'alcea, isvorascc de
la N. E. de com. Provita-de-
jos, pl. Prahova. Se vérsa in
riul Provita tot in raionul
com. Provita-de-jos.
S'a mullid pculot ta
lit cursul a este localiialca Ri-
nda de la Jlarin
(Valea-1110, vale, is-
vorb',sce la E. de com. Cornu,
pl. Prahova si se vérsa in
riul Prahova, in partea de V.
in dreptul comune1 Breaza-
de-sus.
S'a numit ast-fel pentru ca
In timpurile ploi6se face marY
pag-ube locuitorilor, inecan-
du-le vitelo si chiar copih.
sXRA.RTY, isvor Cu apa minerala,
in com. Opariti, pl. Teléjen,
caro contine sare si puciésa.
Apa sa nu se Intrebuintézil,
&AA:Aso, deal in partea de S.
E. a com. Pacureti, pl. Pod-
goria, numit ast-fel cä aci se
aflä sare.
Acest deal are directia spre
S. E. A fost plantat cu
www.dacoromanica.ro
500
care s'au distrus de filoxera.
Asta-zI parte din dealurile
com. Pacureti servesc de islaz,
parte pentru cultura porum-
s.XRATuRA, localitatc in com.
Podg-oria, undo se presupune
a fi sare.
siiRATuRA, pirlu, isvorasce din
dealul Ciocracu, com. Drajna-
de-sus, pl. Teléjen, ocolesce
oMalul-de-rasuna» trece pe tc-
ritorul com. Catunu, i infra
iar In com. Drajna-de-sus, unde
se vérsa in garla Drajna.
5ÀRX-rum, valcea, com. Provita-
dejos, pl. Prahova, servesce
.de hotar intre com. Provita-
dejos i Magureni.
SA.RATITRI, garla, isvorasce la
N. V. de com. Teisani, pl.
Teléjen, si se vérsa In riul
Bughea, la Sud de com. Tei-
sarh.
S\ RATURT LE, localitate in com.
Cosmincle,' pl. Varbilau, unde
se crabeSC isv6re de apa mi-
nerala.
SARATURILE, isvor, 'sT ja nas-
cere de la localitatea numita
«Saraturi» com. Apostolache,
501
pl. Podgoria, si dupa ce stra-
bate cat. Marlogea se v6rsa
In Cricovul-Sarat, pe malul
tot in raionul com. A-
postolache.
SA.R.A.TUIULF.,fantanA, com. A-
postolaclie, pl. Podgr,oria, nu-
mita ast-fel dupa g-ustul apei.
sARATELu, Orla, isvorasce din
partea de S. a com. Gornetu-
Cuib, curge de la V. spre E.
priimesce garla Turburea, a-
finge putin conj. Pacureti din
pl. Podg-oria in partea de S.
si merge de se vérsa in g'Arla
Lopatna, mai jos de com.
Podeni-Nouï.
SXRA VELLT, C21 apa S4TC1M,
isvorrisce de la p6lele com.
Gornetu-Cuib, curge de la V.
spre E.. infrä in com. Podeni-
Vechi, pl. Podg-oria, si aci se
versä in riul Ovisa.
Si-a luat numele de la apa
sa cea slIratA,
isvorasce din
padurile Vaiei Buzatului, com.
Gornetu-Cuib, pl. Podgoria,
curge spre Sud, trece pe Muga
cat. Bogdanesci, Cuibu i Gor-
netu, priimesce vaile : Bog-
danesci, Dosului, Baba Sanda.
Petricanesci, Gornetu, Valea
www.dacoromanica.ro
501
Viilor, Vadea Benei unita cu
Nuceténca si Turburea si de
aci, esind din com. Gornetu-
Culi), se Indrépta spre S. E.
infrä in com. Podeni-NouI ,
unde se vérsa in Cricovul-
Sarat.
Pe ambele maluri ale piri-
ului Saratelu sunt abondente
isvOre de sare.
sARÀ [ELTI, mic vilicel cu apri
sarata, cate 'si' ja nascere de
lânga piscul Piétra si se vérsa
Inriul Telejen, intre comu-
nele Drajna-de-sus (din care
isvorrtsce ) si Drajna-de-jo,.
Locurile din jurul acesteï vra
sunt sarate.
sARATELu, Orín,- isvorasce din
c6stele dealului Predealu, com.
Opariti, pl. Teléjen. Sub p6-
lele dealului Boia, aceiasi co-
muna, se impreuna paraele :
Stupinei, Crilnau, llanca si
Saratelu i primesce numele
«Sarritelu», iar in dreptul com.
Pacureti primesce numele de
oTurburea».
De aci 'si continua drumul
spre S. printre comunele Gor-
netu-Cuib i l'acure-ti.
S'a numit ast-fel de la apa
sa cea sAratA.
SARATicA., apb,, curge prin Va-
502
lea Dobrotet, com. Udresci,
plasa Podg-oria.
sARATICA, gârl, isvorrisce de
la N. de com. Sangeru, plasa
Podg-oria, si se versA in garla
Cricovu, spre E. de com. Su-
rani.
SARIT (Valea-), localitate in com.
Salcia, plasa Podgoria, ce ser-
và cultura cerealelor.
SANGERU, comunA rurala, plasa
Podgoria. Este situata pe va-
lea numitA «Valea-Mare»
pe stanga riuluT Cricov, la 52
k. m. departe de capitala jn-
detuluT i la 15 k. m. de a
Se compune din 3 cAtune
Sangerul, Miresul Butucil,
avénd o populatiune de 2.095
locuitorI (lo /8 barbatt, 1077
femeI), in care infra si 31 fa-
milit de tigant, cal-1 se ocup4
cu ferAria, rudAria si viera.
In comuna sunt ; 510 capt
de familie, 440 contribuabili,
460 case de locuit si 30 bordeie.
In comunA suut 4 bisericI :
douè in catunul Sangeru ; una
fondatl la a. 1816 de D-1 A-
lecu VacArescu si alta la anul
1723, fondata de D-1 Dumi-
trache Marzescu; biserica din
clt. Xliresul s'a fondat de D-na
www.dacoromanica.ro
S 502
Anica VAcarescu si fratele sèu
PanA Babeanu, la anul 1851
iar cea din cAt. Butuct de D-1
Misu I. Bttbeanu, la a. 1893.
Tete aceste bisericI sunt de-
servite de 3 preott.
Biserim din Sangeru-de-sus
1361.tá urm6terea inscriptie :
«Acest sfint locas ziditu-s'au
din temelie si s'al' Infrumusetat
dupa cum Sc vede. intru
stea si lauda «A.dorrniret nas-
c6terei de Dumneçleu i ace-
lora sfinti ce se v6d zugrAvitt
intr'ansul, In qilele In AltatuluI
Domn Ion Caragea Voevod
cu blagoslovenia prea O sfin-
tiet sale Kir Costandie, Epis-
cop Buz6uluI, prin ostirdia,
silinta i teta cheltutala Dum-
néluI, Biv-vel Stolnic Alexan-
dru Vaarescu si Anica sotia
Dumnélut, ca sA le fie pome-
nire in vecI, la anul de la H.
S- 1816».
La biserica din San geru-de-
jos abia se mal' pete citi cu-
vintele « Stefan zugravu
Ion zugravu, anul 1723 de
Andreiti Bozianu».
Locuitorit se ocupa In spe-
cial cu agricultura, crescerea
vitelor si comertul de bOuturt
spirtese. Produsul muncet '1
desfac, parte la balciul din
orasul Buz6u, parte la Mizil
parte la Ploesct.
503
LocuitoriT, in numn- de 336,
s'au improprietarit la 1864, pe
mo§iile D-lor Iancu Babeanu
§i D, Marzescu, cand li s'au
dat 994 h. a. El au : 28 cal,
vacI, 64 capre, 884 01, 850
porcl, 527 bol, io6 viteT §i
taurt
In comuna e o m6rä de foc,
proprietatea D-lui C. Marzea.
Carte a inceput sa se Invete
aci de la a. iS6o. Localul e
proprietatea comunei §i s'a
frecuentat in anul trecut de
96 baeti §i 4 fete, din numOrul
de 471 copii (233 baetT, 238
fete), cu vêrsta de sc(514. Cu
intretinerea personalului statul
cheltuesce anual 1242 lei. Sciu
calle 145 b(irbafi pi lo fenal.
T6ta comuna se intinde pe
o suprafala de 2345 h. a.
Tuica, cand timpul e priel-
nic, se fabrica in comuna p'ena
la maximum 3300 d. 1.; viile
s'au filoxerat.
La local nainit « La Sare»
sunt carierr dc sare.
GandacT de ma' tase se cultiva
in mica cantitate ; stupi cu
albine sunt 69. Terenul e pri-
elnic culturei proumbuluI §i
produce anual p'ena la 9984
h. 1. Dintre pomI roditorT sunt :
220 merT, 8o per!, 79.870 pruni,
15o cire§1, 300 nucl.
www.dacoromanica.ro
5.3
Comerciul se exercita in co-
muna de io carcIumarT.
Bugetul comuneI presinta la
venituri suma de lel 5.907 §i
la cheltuell 4.704 leT.
E brazdata de dealurile :
Feliga, jari§tea §i Poeni, pe
care sunt vii§i livecp de prunf,
§i de movilele : Runcu, Bobaru,
}religa §i Jari§tea, acoperite
cu paduri.
E strabatuta de garlele : Mi-
re§ul, Saratica, Cricovul; is-
vórele Babanu §i Budulacu §i
de valle: Mare, Palarscilor,
Vaci, BordeiuluT §iValea Pope!.
Se marginesce cu comunele :
Tataru, Apostolache,
din judetul Buzu. i Salcia.
S'As NGERP;:., isvor cu apa mine-
rala in partea de N. E. a com.
Moreni, pl. FilipescT. Locuitord
se spala cu acéstei Vd fi o beau
in casan de bole.
SANGERPUL, isvor, curge din
partea de E. a com. Moreni,
pl. FilipescI, maT mult din
cercul com. Filipe§cI - de - Pa-
dure ; are directia de la E. la
V. §i se versa in garla Crico-
vul Dulce, pe tèrmul stang,
in raionul com. Moreni.
S.ÁRCA, sat, face parte din C. R.
Bordeni, pl. Prahova.
504
SCAFELE, pisc inalt pe dealul Cio-
craeul din com. Drajna-de-sus,
pl. Teléjen. Aci e loc de pa-
sune.
SCALTNUL REGINET se numesce
localitatea dupe apa Jepilor,
orIt maT sus de «Urlatére» (v.
a. n), unde se vede o masa
si un scaun cu rezimátére,
facute din piétra, in omírea
RegineT Elisabeta, care, de
la castelul Peles, adose orI
visita aceste incAntabíre po-
sitiunï.
MaI sus de Scaunul Reg-i-
nel, tot pe apa Jepilor, intr'un
inc la care te urdí cu férte
multä greutate este Scarmul
Reg-eluT.
SCAENI, comuna,
sc:AENT, deal in partea de E. a
com. ScaenI, pl. Podgoria, a-
vand directia spre Miaza-c,li si
R6sarit.
Acest deal, inainte de a fi
istrus de filoxera, era aco-
perit cu intinse asta-di,
; riul Teléjen, la 6 k. m. de-
serva mai mult pentru finete
pasunarea vitelor. Pe alo-
curca a inceput a se planta
vita Americana.
SCAENI, plasa a desfiintatulul
judet Sacueni. Hotiile ce se
petreceau in acest plaiti, au
www.dacoromanica.ro
504
hotarit pe Mihaiá t.-4u, ca la
26 Septembre 1791, stt puna
pe raportul mareluI Spatar,
urmOt6rea resolutie : 1w Mi-
hail Const. *utul V.V. i gosp.
Zem. Vlascoe.
<d'entra huna petrecere
liniste, care o poftim Dornnia
mea locuitorilor de obste, po-
runcim dumitale Vol Spat. sa
orinduescT i sa, aselT in a-
cesta plasa un cápitan cu 20
poterasY i dumnéta Vel Vist.
sa, facl porunca Domniel mele,
ispravnicilor judetuluï, ca sa
dea dou0-c,lecY de 6menI dupa
orinduIala visterieI, harnicI de
acésta slujba. '79 I 9 Septem-
bre 28».
rurala, plasa
Podgoria. E una dintre cele
mal vechI comune ale jude-
tuluI si a fost resedinta de
Este situata la pélele dea-
luluI ScaenT, in apropiere de
parte de Ploescï si la 22 k.
m. de resedinta plaseI.
Comuna de la inceput a fost
situata pe acest loc, Insa o
mica parte se intindea maI
spre rOsarit.
Se cornpune din dou6 ca-
tune Scaeni si Balaca, avUd
505
o populatiune de 657 locui-
torY (327 banatT, 330 femeT),
In care infra 6 familil de Ti-
ganT, i de OvreY, i Grec
22 Bulg-arT. Tiganiï se ocupa
cu munca pám6ntuluI si lu-
crarea fieruluï, Grecul este
ciirciumar, Ovreiul casier
fabrica de hartie, iar BulgariT
sunt gradinarT.
CapY de familie sunt i6o ;
contribuabilT 264; case de lo-
cuit 170 si 4 bordeie.
In comuna sunt dou6' bise-
: La ScaenY si Balaca (v.
a. n. ) deservite de douT
preotY.
Mara de agricultura, locui-
torif se maï ocupa en tran-
sportul pe la fabricele ce sunt
In acésta comuna si al lem-
nelor ce sunt In apropiere.
Produsul muncel" desfac la
orasele Ploescl si Valeni-de-
munte.
MaT top' locuitoriT s'au im-
proprietarit dupa legea din
1864. PutinT sunt mosneni".
CeI improprietaritl sunt in nu-
mOr de 70 si li s'au dat 287
h. a. din moshle Balaceanu,
Ang-helache, P. Filitis si E-
foriet El au 23 cal si iepe,
60 vacl, 136 bol', io capre,
282 OT., 229 pora
In acésta comuna se aflá
dou0 pive, 3 morT, una fa-
www.dacoromanica.ro
s 505
brica de faina, una fabrica de
hArtie de paie, proprietate
D-luï Esra Penhas, careia -I
s'a acordat avantagiile legeT
pentru incuragiarea industrieI
nationale. La dou6 morT se
macina si c6ja de copaciu pen-
tru tAbacarie. T6te acestea
sunt situate pe iazul numit
ofazul Fetel» ce se scurge in
Teléjen.
Carte a inceput sa se in-
vete aci de pre la anul 185o,
mal regulat ?usa de la 1870,
când s'a cladit actualul local
de scólá. S'a frecuentat in a-
nul trecut de 64 baetI si 5
fete din num6rul de 68 baetl"
si 56 fete cu vérsta de scóla.
Cu intretinerea personaluluT se
cheltuesce anual 1566 leY. Scin
carie 59 ba,rbap .st S fenzeï.
Spre rèsarit de comuna, se
afla ruinele unor case ale luT
BrAncoveanu si altele ale luT
Constantin Boltasu , despre
care se povestesce ca au fost
arse de TurcY, de mal bine de
una sute. ant Spre Apus si
Miaza-di, in apropiere de riul
Teléjen, se afla un sant mare
numit «Cetatuia» ce se qice
ca e facut din timpul luI Mi-
haih Vit6zul.
In comuna se fabrica anual
pana la 2901) d. 1. tuica.; viile
s'au distrus de filoxera,
5 06
Grandaci de matase se cul-
tiva in mica cantitate ; stupi
cu albine sunt 56. Parnêntul
e prielnic la t6ta cultura.- Te-
renul cultivabil produce : 2718
h. 1. grau, 20 h. 1, orz, 991
h, I. ov6z, 4045 h. 1. porumb
si 12 h. 1. meiti. Dintre pomi
roditori sunt : 70 meri, 8o ci-
resi, 30 di-id:1', 6o nuci, 10,000
pruni. Livec,Ele produc i car
de fin la pagan.
Comerciul se exercita in
comuna de 6 carciumari.
Bugetul comunei presinta
la venituri suma de leI 6463,12
Si la cheltuell 6403,88
Prin comuna trec soselele
Cioraneani, care inlesnesce co-
municatia intre Blejoiu i Plea-
sa si soseaua Balaceanu, care
léga comuna spre Est cu dea-
lul i catunul Seciu, iar spre
.Apus da in soseaua Bucov-
Valeni. In interiorul comuneT
sunt soselele : Ang-helache
Biserici.
Spre Apus de acésta co-
muna, in apropiere de soseaua
Bucov-Valeni se afla o movila
mare de pam&mt, despre care
se lice ca este facuta din
timpul Tatarilor. In partea de
R'esarit a comunei se afla dea-
lul Scaeni, cu directia spre
S. E., ()data acoperit cu
distruse de filoxera si carc
www.dacoromanica.ro
S 506
astf servA mai mult pentru fi-
nete i pasiunarea vitelor. Pe
alocurea a inceput a se planta
vita americana.
E strabatutä de garla Ia-
zul Fetei, ce 'si ja nascere
din riul Teléjen, mal' jos de
satul Plopeni, face mal' multe
zigzaguri strabatand comun ele
Boldesci, Scaeni, Pleasa si Bu-
covul ; Isvorul Balahuta si
valle Chirului. i Bisericet,
(v. a. n.)
Se marginesce cu comunele
Boldesci, Pleasa si plasa Urg--
soru.
SCA.ENI, sat, face parte din C.
R. cu acelasi nume, pl. Pod-
goria. Are o populatiune de
389 locuitori (187 barbati, 202
femeT). Aci e o biserica
dita la anii 1850-55 prin aju-
torul locuitorilor i prin sta-
ruinta postelnicului Constan-
tin Sterienescu din Stefesci,
Preotul Iancu si Saya Bala-
ceanu, proprietarul mosiei Sea-
eni si altor pers6ne pióse din
Ploesci. In Scaeni e resedinta
comunei.
sciao;T, deal la E. de com.
Scaiosi, pl. Telejen, cu vêrful
cel mai inalt numit qVCn-ful
Dorului».
507
scARTI, sat, face parte din
R. cu acela§nume, pl. Teléjen.
paidure particulara su-
plisa regimulia silvic Inca din
anul 1883, pe mo§ia
pendinte de com. Magureni,
pl. Filipesci.
SCM0d-FUNDENr, deal, com. Sea-
To§Y, plaiu Teléjen, pe care se
cultiva, 101/2 h. a, vie.
sc.A.iwif, comuna rurala, plaiu
Teléjen. Anul infiintare):
nu se scie, se spune numaT
ca-§I a luat numirea de la
oscaetT» ce o data acoperea
terenul pe care s'a intemeiat
comuna.
Este situata sub un mal,
numit «C6sta-Mare», pe am-
bele maluri ale parauluT Bu-
ghea, la 20 k. iii. departe de
capitala judetului §i la 7 k.
m. departe de reedinta pla-
iuluï.
Se compune din dout,t cl-
tune : Funden): §i Scam§T, a-
vemd o populatiune de 992
loc. (5o4 barbatT, 488 femel"),
In care intra 5 familif de
gará §i 2 de grecT.
CapT de familie sunt : 273
contribuabilf 193 ; case de lo-
cuit 235.
In comuna sunt 2 biserici :
www.dacoromanica.ro
507
C. una in ScaTo§T, fondata la a.
iSoi de familia Filipescu,
a doua in cat. Funden)", con-
struita de nisce calugarT ; am-
bele deservite de doi preotl.
Afard de c4T-va locuitorT,
carT se ocupa cu ()Paria, res-
tul se ocupa numaT cu agri-
cultura. Produsul munce): '1
desfac la PloescY.
Locuitorif, in numOr de 185,
s'au improprietarit la a. 1864,
pe mo§iile Domnita Bala§a §i
Filipescu, din care li s'au dat
593 h. a. Eí au: 21 caï, 262
boT, 1o6 va,cI, 93 viteT, 23 ta-
un, 567 °I, capre, 262
pord.
In raionul con-une): e o imírá,
a§ec,lata pe riul Teléjen.
Sc6la exista in comuna de
la a. 1887. Localul e proprie-
tatea comuneY §i s'a frecuentat
in anul trecut de 48 baetT §i
5 fete, din nume'rul de 99 co-
pif (75 baetf, 24 fete), cu vC,r-
sta de sc61a. Cu intretinerea
personaluluT se, eheltuesce a-
nual io8o leY. ,S'Cilt Cal* 150
b(lrbar1 Si 2 file.
un, comuna se intinde pe
-li- o suprafata de 1025 h. a.
Liz locallta tea 72211111M «Be-
rila» se atia o fintad din cal e
CUT//C tipa a niestecota czt
nu mi « l'anta/la - de-
le:tu.» .
508
In comuna se fabrica anu-
al, dup6 media celor trei
din tima, 199 h. 1. plica.
41 h. 1. vin.
Painêntul e prielnic la t6ta.
cultura. Terenul cultivabil pro-
duce : 14° h. 1. grau, 729 h. 1.
ovz, 1640 h. 1. porumb, 235
h. 1. meit. Dintre pomI ro-
ditori sunt : 200 nucl', 'o°
perY, 40 dudY, 8o cire§T, 150
merY, 200,000 prun'f. Livezile
dau cam 224 care fin.
Comerciul se exercita in
comuna de 4 carciumarf
Bugetul comuneY presinta
la veniturf suma de leY 3352,13
la cheltueli 2583,78,
Prin comuna trece sos6ua
judeténa, ce-T inlesnesce comu-
nica-Va spre comunele : Gura-
VitióreI i Magurelele.
In partea de E. a comuneT
se allá. dealul ScaTo0: cu «Vir-
ful Doruluï».
E udata de Valea InetreI
Berila, in partea de V.
de Valea-RotaruluT, In partea
de sud. Valea Pietrel" si Be-
rila serva de pasune, iar Ro-
taruluY de tinete.
Se marginesce cu comune-
le :Gura-Viti6reY, Maldescï,
Magurelele i Gornetu-CM13.
SCXRU,.;OARA, padure, vezY Dra,
gomirescu,
www.dacoromanica.ro
S 508
SCANTET (Ruptura-), loc isolat,
com. Strambeni, plaiu Van
SC'ÀRNAVA, mica garlita in par-
tea de E. a catunelor Lipa-
nesci si .;;ipotu, com. Bol d esci,
plasa Podgoria, ce curge nu-
mai cand plou6. S'a numit
nava, pentru-ca aci se scot t6te
murdariile din aceste doua
catune.
SCHEIANCA, gânlä, isvorasce de
raiga baile Boboci, jud. Bu-
z Ou, i dupa ce uda com. Vadu-
Sapat, pl. Cricov, se v6rsa in
garla. Budurésa §i-f continua
cursul pe teritorul jude.0.11M
Buz0u.
SCHEAU, sat, face parte din C.
R. Valea Calugar6sca, pl. Cri-
COV.
si_
SCHTLOR (Valea-), deal la E. de
com. Calug-areni, pl. Cricov.
scHruLESci, sat, face parte din
C. R. Homoriciurile, pl. Te-
16jen. Aci e o biserica fondata
la a. 1842 de locuitort
SCHTTUI. CHEIA, poiéna pe riul
Teléjen, com. Maneciu-Ung-u-
renT, plaiu Teléjen,
509
SCIIIOPOTA, sat, face parte din
C. R. Provita-de-sus, pl. Pra,-
hoya.
SCIIIOPOTI, grlä, isvorasce din
c6stele pisculuI Draganésa,
com. Provita-de-sus, plaiu Pra-
hoya, i se vérsa in riul Pro-
vita, pe partea dréptA, tot in
raionul com. Provita - de - sus,
din care isvorasce.
SCHITUI,E,ML, mic schit in via
m on a stirei Caldarly;ani , din
com. Ceptura, piasa Cricov.
In acest schit sorvesce unul
sau dol calug-ari. Inainte de
distrugerea viilor de filoxera
se aflau aci maT multI calugari,
carI ingrijau de viile monas-
scoRvENT, deal situat la sud de
cat. Nucetu §i la E. de cat.
CuIb, com. Gornetu-Ciffb, plasa
Podgoria, acoperit cu vil, li-
vec;ll de prunl, finete §i locurl
cultivabile. 'Si a luat numele
de la o fata a unuia dintre coi
9 mo0, ce formau satul Culb,
care maritandu-se in com. Scor-
tenY, a luat pc unul Scorténu,
caruia I-a dat ca dota acest
teren.
8CoRl'ENT, sat, face parte din
C. R. Scorteni, plaiu Prahova.
www.dacoromanica.ro
50q
SCORTENI, comuna rurala, plaiu
Prahova. Unil satenI sustin
ca acésta comuna' s'a infiintat
sub domnia luT Negru-Vodb"..
Este situata pe malul stang
al parttIa§u/ui Sarata, la 26 k.
m. departe de capitala jude-
tului si la io k. m. de re§e-
dinta plaiului.
Se compune din douë ca-
tune Scorteni i Mlslea, a-
v'énd o populatiune de i474
locuitoff (724 barba:ti, 750 fe-
meï), in care infra §i 170 fa-
mdii tigani, carl se ocupa
cu feraria, vi6ra §i agricultura.
Capi de familie sunt 376
contribuabill 305 ; case de lo-
cuit 376.
In comuna sunt douë bise-
ricI : una in cat. Mislea (In
proectie) una in UU. Scor-
teni, cu hramul «Cuviósa Pa-
raschiva» ce are urmatórea
inscriptie «Zugravita la a.
1848 de Cristache zugravu»
Acésta biserica e deservitil
de doul" preotY.
In catunul Mislea (v. a. n).
este un penitenciar, instalat
in interiorul fostel monastirl
«Mislea» unde se detin mi-
noriT cac,lutY in diferite crime,
al ca'ror num6r variaza in-
tre una i douè sute.
LocuitoriI comuneT, pe langa
ptqina agricultura, se mal o-,
5 10
cupa cu transportul sard prin
Ora, sare ce se sc6te din sa-
linele de la Doftana.
Locuitoril din cat. Scorteál
sunt mosnenY; iar cd din cat.
Mislea, In numér de 152, s'au
improprietarit la i 864, pe m4a
statului Vatra m-rd Mislea,
cánd li s'au dat 532 h. a.
au 77 caí, 34 epe, 112 vaa
70 capre, 67 oi, 330 pord.
Sc6la exista in comuna de
54 ant Localul e proprietatea
comund. S'a frecuentat in a-
nul trecut de 36 baeVf i3 fete,
din nurnèrul de 211 copi): (i 18
bae0, c fote), cu v6rsta de
sc61a. Cu intretinerea perso-
nalului se cheltuesce anual
1242 lei. Sclu carte 200 bar-
ba(% fi 32 fonci.
P6na la a. 1883 exista in
comuna monastirea Mislea, zi-
dita de Radu \Toda Paisie,
care Cu ocasiunea unuI incen-
diu, in aratatul an, s'a distrus
cu desaviqire.
T6ta comuna se Intinde pe
o suprafará de 2032 h. a.
Tuica se fabrica aci anual,
Cu aproxima0e, 1540 d. 1.
Gándad de matase se cul-
tiva In mica cantitate ; stupT
cu albino sunt 24. Pamêntul
nu e prielnic la t6ta cultura.
Terenul cultivat Inanul agri-
col 1893-94 a produs : 14 h. 1.
www.dacoromanica.ro
S 510
ov6z, 14 h. 1. porumb. Alee
cereale nu se cultiva din causa
terenulta.
Dintre poml roditoff sunt :
79 merf, 6o perY, 8o ducY, 5o
cire% 194 nud. Comerciul se
exercita in comuna de 8 cár-
ciumarY.
Bugetul comuneY pe anul
financiar 1893-94 presinta
veniturY suma de Ici 4000;
cheltuelile represinta aceia;Y
suma.
Trei sosele trec prin Co-
muna:
spre 'relega, i Bordeni ; Te-
lega-Valea - Carpenulta , spre
Baicoiti i Mislea-Urleta, spre
com. Banesci.
E brazdata de dealurile
Plaiu Petri;u, ce serva
pentru pasunatul vitelor i de
dealul Runcului, situat in par-
tea de N. E. a comuna pe
care s'a, plantat 174a.
In comuna e piscul Gire§
polenile: Pope): §i Bechi.
E udata de g-árla Sarata, cu
afiuentul su Mislea Dulce §i
de vaile : Doftanetu, Runcu,
1-up6ica , Sc6ild , i Valea
Séca.
Se marginesce cu comu-
nele : Teleg-a, Baicoiu, Bra-
nesci §i com. Bordeni.
SCOR'VENI, deal, com. Scoileni,
5t1
plaiul Prahova, pe care se cul-
tiva. 131/2 h. a. vie.
scoRmTmuY, poiéna spre V. de
com. Moreni, pl. Filipesci, in
padurea statului Lup6ica-Sta-
vropoleos.
SCORIJULUT, pisc, com. Slanic,
pl. Varbilau.
scoARA, vale, uda partea de
V. a com. Scorteni, pl. Pra-
hoya, numita a§a dupa scórta,
ce se estragea in vechime de
aidi. se vérsä in garla Sa-
rata la punctul numit «Pis-
cani».
sCURTA, vale intre comunele
lIarsa i Podeni-Vechi , pl.
Podgoria.
scuRTEsci, sat, face parte din
C. R. Stefesci, pl. Varbilau.
Aci e o bisericá in forrna. de
pescera. Anul fondareT i cti-
toril nn se cunosc.
SCUTARI, numire ce se mal da
cat. Cosmina-de-sus, pl. Van
bilau.
SCUTXRIsCA, vale, com. Cosmi-
nele, pl. Varbilau.
SECARLA., apa, uda catunul cu
www.dacoromanica.ro
511
acela§T nume, com. Comarnic,
plaiu Peles.
SECARTA, sat, face parte din C.
R. Comarnic, pl. Pele.
SECTuL, isvor, uda com. Carbu-
nesci, pl. Podgoria i se vérsa
in garla Lopatna.
Si-a luat numele de la pa-
mêntul cel slab din care is-
vorasce.
SECTu, deal, situat in partea de
E. a com. Boldesci, pl. Pod-
goria. Directia lui e catre Est
Sud. Este plantat cu
adT filoxerate, §i cu livec,IT de
pruni.
SECILT, sat, face parte din C. R.
Boldescï, pl. Podgoria. Este
situat pe dealul Seciu i are
o biserica fondata in a. i8oi
prin contributie din partea
satenilor i ajutorul G-eor-
ge Boldescu.
SECIU, deal, situat in partea de
E. a com. Bughiile, pl. Tele-
jen. luat numele de la
Seciu. Pe dealurile
din acéstri comuna se cultiva
ov6z, vil §i pomi.
SECLU, surpaturtt in partea de E.
a com. Bug-hiile, pl. Telejen,
512
SECIULUI (Poiéna-), es, com. 0-
gretinu, pl. Teléjen, numita
ast-fel fiind-c In acesta po-
iéna nu se g-asesce nip): o fan-
Cana Cu apa.
SECIUR1LE, munte la E. de com.
Comarnic, pl. Pele.
SECIURILE, sat, face parte din
C. R. Sotrile, pl. Prallova. Are
o populatiune de 41 locuitorY
(20 barbatY, 21 feme1).
SECIURILE, carien i de pi6tra, com.
Sotrile, pl. Prahova.
SECARILE, ripa, spre S. de com.
Surani, pl. Podgoria, pe care
se cultiva putina secara.
SEcA.TuREY (Poiéna-), §es, com.
Ogretinu, pl. Teléjen.
SECATURTLE, poiéna, spre N. V.
de com. Talea, plaiul Pele.
Se crede luat nu-
mele de la seca,rea padurilor
ce au fost o data, pe acesta
poiéna.
SECATURILE, sat, face parte din
C. R. Provita-de-sus, pl. Pra-
hova. Are o populatiune de
577 locuitorY. (287 barbay, 290
femeT),
www.dacoromanica.ro
512
SECOTA, vale, com. Manesci, pl.
Têrg§or.
SECA, poiéna la V. in com. Di-
tesci, plasa Filipesci.
SECA, vale, isvorasce din com.
Pacureti, pl. Podgoria, curge
printre dealurile Slavu ;;;i. Bar-
zila, merge de la V. spre E.
se vérsa, in garla Matita.
Pe acésta vale este situata
o parte din com. Pacurett
vale, isvorasce de sub
p6lele dealuluY Malota in par-
tea de E. a com. Scorteni, pl.
Prahova. Sa numit ast-fel fi-
id ci in tot timpul este lipsa
de apa.. Curge numaï in urma
§i a topirei zapeqi.
ploilor
Acésta vale uda putin cit.
Bordeni-Mari, com. BordenT,
pl. Prahova, §i se vérsa in
garla Runcu la limita acestui
calm cu cat. Sarca, com. Bor-
deni.
SECA, sat, face parte din comuna
urbana. Filipesci-de-T6rg, pl.
Filipesa
vale, com. MagureM, plasa
Filipesa
SECA, pîruia, isvorasce de la
fântana Golea, trece prin cen-
513
trul com. Maneciu-UngurenY,
plaiu Teléjen, curge de la V.
spre E. i se vérsa in ritil Te-
léjen, pe malul drept, in ra-
ionul com. Manociu-Ungureni.
SÉCA, surpdtura, spre E. de pri-
maria com. Maneciu-Ungureni,
plaiu Teléjen.
SkA-OLARI, padure a statuluY,
In intindere de 5O4 h. a. pen-
dinte de com. Margineni-de-
sus, plasa Filipesci'.
sicÀ, vale, com. Tarlesci, plaiu
Teléj en.
,scA., vale. isvorasce de la pé-
lele munteluT Zamura, com.
Predeal, plaiu Pele, curg-e de
la S. E. catre V. si se versa in
1-1111 Prahova, pe tdrmul stang-,
la N. de cat. BID,;teni.
La 1888, ing-inerul Erler a
infiintat pe acésta vale o fa-
brica de ciment. Astri-di este in
deplind funcionare, produc6n d
un ciment de o calitate su-
periéra, recunoscuta de huna,.
SEMAN, vale, com. urb.
plasa Cricov.
SFAcARu, sat, face parte din C.
R. Podeni-Noui, pl. Podgoria.
SFINTA ANA, isvor curge din
www.dacoromanica.ro
S 513
partea X. a com. Sinaia, pl.
Pele.. Se vérsd in gArlita Pe-
leelul, si in Pele, care,
dupa ce trece pe langd caste-
lul Peles,, se versa 1n riul Pra-
hoya, pe t 'érmul drept, In drep-
tul com. Sinaia.
S-FINTA ANA, localitate la 2 k.
m. departe de M-rea Sinaia,
unde, dupd traclitie spune
D-1 I. G. Babeau trait pri-
mii pusnici. Nu putemdice
d-saprecisa cu siguranta a-
césta epoca, dar afirmdm, fard
a grei, ca viéta monahald a
existat in tinuturile néstre cu
mult mal nainte de infiintarea
monastirei Sinaia de catre Spa-
tarul Cantacuzino, cae): el c,lice
«Unde maY inaintea zidireT a-
cesteia, se aflau sihristrii acolo»;
de alt-fel credem ca aceste
locuri" auadapostit monala
Inca din secolul al XIV-lea,
cand s'au fondat cele maY
multe monastiri in tì_.rile Ro-
mano.
Se spune cd aci ar fi fost
o veche biserica ce servca ca
locas? de rug'áciune primilor
ermiti a'í muntilor.
Sfinta Ana are o positiune
f6rte frumósá si este f6rte mult
visitata. Pentru inlesnire s'a
facut acum doi ami o sosea
pêna aci,
514
SFTNTU NICOLAE, fost schit
pólele Ducegilor, ale cdruY
ruine se v6d S'a zidit
i açiT.
pe la a. 1600, inainte de fon-
darea monastireT Sinaia.
SFIRLXNÉNCA, sat, tace parte
din C. R. MAldescY, plaiu Vdr-
bildu. Are o populaqiune de 159
loc. (86 b. 73 f).
Acest cdtun se mal numesce
Vulpesci. Aci e o bisericd
ziditd, in a. 1854 din temelie
Cu cheltuiala D-lor Postelnicu
Ion, Preotul Ndstase, Preotul
Stan, Postelnicu VAlsan,
gofku Mihait §i aliï, dand §i
locuitori rnicï ajut6re.
SFOARA (De la-), loc de ardturd
si finete, in marginea pddurei
Surani, com. Sura,ni, plasa
Podgoria, avênd impreund cu
locul Hatas,, (Pe-), 4 h. a.
SFOARA GRADPTEA, localitate
langd gârla Drajna, com. Dra-
jna-de-sus, plaiu Teléjen.
SFORILE, moie pe care la anul
1864 s'au improprietarit parte
din locuitoril com. Ceptura,
plasa Cricov.
sGRoxsEY, vale in partea de V.
a com. Cocordsci - Misil, pl.
Varbil4u, unde se 1,76d
www.dacoromanica.ro
514
multe movile, fdcutese
de TdtarY. Pc acéstd vale a
fost biselica de virghiI, ce se
vede aIi in cdtunul de ree-
dintd, i pe care locuitoriT au
adus'o aci, din causd ca era
proa departe.
SICHIRETI, deal acoperit cu
pometurY, com. Filipesci-de-
Pddure, plasa Filipesci.
SICRITA, pddure a statuldi in
intindere de 175 h. a. pendinte
de com. Sicrita, plasa
SICRITA, mo;de a statulti, fostd
pendinte de M-rea Snagov,
com. Sicrita, pl. Cdmpu, vin-
dutd de vec'f.
SICRITA, comunä runa, plasa
Campu. N'are nic1" un cdtun
alipit. Este situatd intre apa
Vatnliu si riul Prahova.
Veniturile sale se ridicd la
ifra de 2467 ici. Sc61d nu
exista in comund. Copii in
virstd de scóld sunt 68 (36 b.
32 1).
SII,A, vale, com. Drajna-de-sus,
plaiu Teléj en.
SILA, surpatura, com. Drajna-de-
sus, plaiu Teléjen.
mal SILI STE
7 2
loc isolat la S, E. de
515
com. Aricesci, plasa Podgoria,
unde, spun bOtraniT, a fost sat
Tatarasc, i unde se facea
un têrg anual, numit « Dra.-
0-aica».
Dufid Lgronirea Thlarilor-
sfiunc leseuda localsub ,Vc-
gru Vocld, s'a clesiiiqat acel
sal .yi s'a formal ccl actual, tot
fie acel loc, iutilutenclu-se fie
dcalurY i coStc.
SILPTE, loe isolat in com. Ghir-
doveni, pl. FilipescI, unde se
gasesc plantayl mat'i mu10 mefi
sì unde se (-,lice ct in vremu-
rile vechi ar fi fost un sat,
locuit de Tatari.
SILPTEA, localitate in mijlocul
campici Zeletinu, com. Posesa
plaiu Teléjen, unde se qice ca
a fost satul Posesci, ce a re-
mas pustiu din causa ca lo-
cuitoril se-1 au fug-it de frica
Tatarilor.
Biserica de acolo, construqie
de lemn, a fost maT tarqiu
mutata in com. Posesci, sub
numirea de biserica din Virf
acA servesce de cimitir.
numire ce se mal da ca-
tunuldf Brebu-Alegie§esc, com.
Brebu, plaiu Prahova.
SII.PTEA, pd.durice a statultn in
www.dacoromanica.ro
s 515
intindere de 3 h. a. pendinte
de com. Ceptura, plasa Cricov,
care, impreuna Cu trupul Va-
lénca (50 h. a.), forméztt 0-
durea VAlénca.
SILPTEA sau Fundurile, munte
In partea de N. a com. Teila,
plaiu Pele, ce servesce de
islaz.
SILITET (Malul-), mal, com. Tei-
§ani, plaiu Tel6jen.
STLITEA DEALULUY, sat, face
parte din C. R. Calinesci, pl.
SILP;,TEA. DEALuLuY, sat, face
parte din C. R. Filipesci-de-
Padure, plasa Filipesci. Are
o pop. de 299 loc. (196 h. 103 f).
In acest sat se afla o bise-
rica zidita la a. 1833 de State
Mitrea, doT monalAY, carY
s'au arc,lat aci. Serviciul di-
vin se oficiaza in biserica,
numai la anumite
sOrbatorile imperatesa mer-
gênd preotul din comuna.
Aci a fost un schit de ca-
lugar4e, care s'a desfiinat in
urma une hotarirY consisto-
riale, iar calugar4ele au fost
mutate la monastirile Zamfira,
Susana,
516
virf inalt, com. Bréza-
de-sus, plaiu Prahova.
SINAIA, statie de drum de fier
pe unja BucurescY-Predeal, la
125 k. m. departe de Bucu-
rescT i la 65 k. m. de Ploesci,
intre statfile Valea-Larga. §i
Bu§tenT.
SINAIA, numire veche ce se da
satuluT BaltescY din com. Po-
deni-Vechi, plasa Podgoria.
SINAIA, comuna urband, plaiul
Pele, la 45°,21 latitudine Nor-
dica i 23'14 longitudine Es-
tica, situata pe valea riuluT
Prahova, la 66 k. m. departe
de Ploesci, capitala judetuluT.
Aci e re§edinta plaiuluT
a comp. 5 din Regimentul 7
de dorobantY, a until ocol sil-
vic §i a judeluT de ocol.
In timpurile vechi, Sinaia
apartinea de com. Podu-Né-
guluT, ce se intindea de la
Predeal p'end la Posada. La
1864, catunele Posada i Podu-
NéguluT s'au alipit la Comarnic,
la 1874, catunele rOmase,
dupá. dorinta M. S. RegeluT,
au luat numirea de <<Sinaia»
avend primaria la Bu;tenT.
La 1884, catunele Predeal,
Azug-a, Buteni i Pcdma. Ta-
puh.TI deslipit de Sinaia,
www.dacoromanica.ro
S 516
formAnd o comuna nou'e, sub
numele de oPredealu» r6ma-
né'nd alipite la Sinaia numai
Isvorul si Furnica.
Prin legea din 188o, Sinaia
a fost declarata comuna ur-
bana.
Documentele vechT, ce ne
stau la dispositiune, ne pro-
bézä ca In vechime aceste lo-
curl' erau acoperite cu padurT
necalcate de picior de om.
Spatarul Mihaitt Cantacuzino,
fondatorul m-reT Sinaia, ne
spune inteun document, ca
inainte de fondarea m-rei. Si-
naia, pe aci era pustie onu-
mai padurT se afla acolo».
Deci, inainte de I690 aceste
locurT erau nepopulate.
PrimiT locuitorT aT. SinaTei,
au fost nisce scutelnici intre-
buintatT pentru paza monas-
tireT cultivarea mo§iilor mo-
nastirescT.
Constantin Brancovénul este
cel-d'antêih, care prin hriso-
vul sOu din 9 Martie 1701, a
scutit 40 puscaT, apoT Nico-
lae Mavrocordat (1711) adaoga
to familiT de scutelnicT, Grri-
gore Grhica (1735) inca. 30
Mihait Suu (1783) inca 24
scutelnici.
Ace§t'i scutelnicT au fost pri-
ma populatie stabila prin a-
ceste tinuttirL clod prima po.
517
pulatie stabila '§I are inceputul
o data cu fondarea monastireI
Sinaia.
Locuitorif s'au imultit din
qi in Ii prin numer6sele mari-
ti§urI cu ciobanI, carI dupa
casatorie se stabileau aci.
Populatia comunel Sinaia
s'a imultit maI cu séma in
jumètatea a doua a secoluluI
acestuYa, maI ales de la 188o,
de cana' Sinaza a &Tend rqe-
dim:a are .zy'rii a ilfajeslafeY
Re,oclia Carol 1, ca.re a con-
aci, la spatele m-rd Si-
nata, lunca in forma de
anififealin,inconjurala de slaw%
cu v17.-fitrY tlepere .çz' de brag/1
secolari, mare(itl caslel Peles
(y. a. n.), la 'Welt' ni
Arsa».
Situatiunea prospera in care
se gasesce Ea.» valea PrahoveT
se datoresce numaI M. S. Re-
geluT Carol, care la Mlle 18 7 1,
impreuna cu iubita n'-)strA Su-
verana , visitand Monastirea
Sinaia, i v6c,lênd frumusetea
cu care natura a inzestrat a-
ceste locurI pitorescI, au ho-
tarit A face din Sinaia re§e-
clinta dornnésc6, de véra.
Comuna Sinaia are dou6
catune : Isvorul §i furnica. Cu
o populatiune de 1272 locui-
tort (679 barbat1593 femel).
Familiile din comuna se re-
www.dacoromanica.ro
S 517
partiséza ast-fel : 285 Romanl,
38 de TiganI, 55 Ovre`f, 27
Bulgarl, 118 UngurI, 97 Nemtï,
39 ItalienI, 15 FrancezI §i 5
SêrbI.
Tiganii" se ocupa cu flora-
ria, Unguril" cu munca pe la
fabria Ovreil i FranceziI cu
comerciul, NemiT cu indus-
tria, ItalieniI cu cioplitul pie-
treI, Sêrbii §i BulgariI cu zida-
ria, ca ajutóre ale Italienilor.
Nota. Scutirile acordate de
Const. Brancovénu
monastirel Sinaia erau urm0-
tórele : de birul marunt de
téra, de miere i de céra, de
galéta ì de tin, de sa.charele
(rechisitir) de care de 6ste, de
birul al lefilor, de bi-
nd untului, de rinduiala vaci-
lor i al oilor, de plata cha-
nuluI i a sultanuluï, de ha-
raciu, de lipsa haraciuluI, de
velikii-séma, de sérna a doua
§i a treia (pentru echilibrarea
bugetelor), de cheltuiala vis-
terieI, de rinduiala i satara-
lele care se pun pe s'élite,
de podvóde (care de transport
militare), de mertice (pentru
amploiatif turcescl), de co-
nace §i de cal de olac (servi-
ciul postal) i de alte de t6te
dajdfile §i rinduelile, orl cate
ar mal ie.i pe an in téra de
la visteria domnésca nimic
518
val si baIntuiala sa
Asisderea si de oerit ale
lor drepte bucate pêna. la 1000
si de dijmarit, stup1 300, ri-
matorT 400 sa fie iertatT,
o data de niminea biintuitT
sau trasT sa nu fie.
In tóta comuna sunt 301
capT de familie, 391 contri-
buabilT si 326 case.
Aci agricultura lipsesce cu
desavésrsire, de ¿re-ce tot te-
renul este muntos i prin ur-
mare neprielnic cultureT.
Aci nu se 0.Sesce nicT un
fel de arbor fructifer.
Dintre animalele domestice
se gasesc 63 cal, io8 bol, 87
vacT 27 VitCT, I taur, 157 oT,
118 porcY.
LocuitoriI catunuluI Isvoru
s'au improprietarit la a. 1864
parte pe mosia D-nel Zoe Bran-
covénu, parte pe mosia Efo-
riel Spitalelor civile ; cel din
cat. Furnica s'au Improprie-
tarit la 188o dup6 legea din
acel an, la pólele muntelui
Furnica, proprietatea Eforiel
Spitalelor civile ; iar ceI din
centrul orasuluI au locurT cum-
p6rate de la Eforie in basa
legilor de la a. 1872
1880.
Carte a inceput sa se invete
In acésta comuna de la 1862,
insä scóla in regula s'a infi-
www.dacoromanica.ro
518
intat la 1882. Au urmat cur-
surile in anul trecut 53 baetY
si 33 fete, din numOrul de loi
inscrisT (63 b, 38 f.).
Cornerciul in comuna se e-
xercita de 34 carciumarT, han-
gil i bacanI. In timpul vereT
diferite hgtelurT si restaurante,
care de care mal lux6se stau
la dispositia visitatorilor.
Cine a cunoscut aceste
maT 'nainte cu 15 anT,
nu se póte indestul mira ca.,
intr'un interval atAt de scurt
in locul putinelor case
nescI, ce semanau cu colibele
pusnicilor, gasesce ac,11 aci con-
structiunT moderne public° si
private, si multime de case
rdnescI cochete si frum6se.')
Linia ferata, construita pe
malurile PrahoveT, unesce cen-
trul Creï cu punctul Prodeal,
trecaóre in Transilvania. So-
seaua nationala PloescI-Pre-
deal, ce vine despre Cornarnic,
parcura acest oras. O alta so-
sea, aS15 in constructie, vine
din com. Moreni la Sinaia, le-
gandu-se cu sos. nation alrt
Ploesci"-Predeal ')
Veniturile ordina.re ale co-
'). I. G. Babes.
Vec,l'i clue de comunicatie ale ju-
det,ului.
519
munei pe a. 1893-94 sunt de
81.248 let si cheltuelile de
43.867 ; iar la drumuri 8272
lei veniturile si cheltuelile 7656.
Ca incur)." inseninate in co-
muntt avem, spre N. V. de
monastire, distanta de 2 k.
m. localitatea numita «stinta
Ana» uncle o data se dice cA.
ar fi fost o vechià bisericutA,
ce servea de casa de ruga-
dune primilor ermiti aï mun-
tilor Bucegi. Aci, la stinta
Ana, este o stanc6. inaltA, unde
se duc visitatorii din Sinaia,
in care scop s'a construit, a-
cum doi aril', o frum6s6, sosea
pênA acolo.
Sinaia e coprinsa la N. V.
sirul muntilor : Omul, Ca-
raimanu11) J epii, Piétra-Ars,
1) Atal in com. Predealu cat si Si-
naia am Osit multnne de ist Ore
nume. Ti;raniT, clnar cet maI b6tranI,
spun, cand it intrebY de numele lor
<é61 un isvor, A me din cutare loe, frirt
sé stile cum si positi crt n'are
nume. Ci n 'au nume am constatat'o a-
stri-A 6111, cand luand co mine din Bus-
tenT pe cel maI b'étr:in i mteligent O-
ran din locahtate si grisind in dnimul
mcu intre Busteni. si PeIéna-Tapuluï 4
isv6re, co api indestul de abondentii,
de si bitntuia o secetrt gr6sincrt, la t6te a-
ceste 4 isv6re ii:spuns Vecg, curg,
in din JepI, dar uite, aid m'arn po-
menit, dar nu sciu cum le slice ; i slice
ist or, nu ai e alt nume. Constat dé stint
ti si isi Ore cai I n' au nume.
www.dacoromanica.ro
s519
Furnica, Virful cu Dor,
duchiosul 1) iar in partea de
S. E. de Virfurile Cumpkul,
Gagul i GAgutul, Piscul cai-
neluT, Coltit lut Babes si Setul.
Garlele principale i cunos-
cute, carI uda com. Sinaia
sunt, afarA de riul Prahova,
garla Pelesul, formatn, din is-
vorul Peles i Peleselul si
ran, cu isvorul sfinta Ana si
paraul Valea Rea.
Ca stabilimente industriale
sunt in Sinaia :
). Fabrica de cherestea, in-
fiintatA la a. 1879 de D-nii
Popovici si Costinescu. La a.
1888, D-1 Costinescu a mon-
tat'o cu masini perfectionate,
producênd anual pil.'na la 15.000
C. lemnarie de brad si
molift, pentru constructiunl si
tamplarie.
Fabrica de var hydraulic
tot a d-lul Costinescu.
Fabrica de cifie de fier,
care a inceput st functioneze
la Ianuarie 1892 si produce
anual o cantitate de un mi-
lion si jumkate k. g. cuie de
sârm i ocupA 45 lucrritorT
Romani si Germani.
SINAIA, monastire ziditA la a-
Parte din eI apartm comunel e-
dealu.
520
nul 1695 de Marele Spatar
Mihaitt Cantacuzino, flul pos-
telniculuT Constantin, numità
de Dositeit Patriarchul Eru-
m-rea «Buceagul».
Numirea de «Sinaia» a dat'o
monastireI însui spdtarul Can-
tacuzino, dupd cum se vede
din actul de fondatiune :
«Am zidit din temelie i am
indltat un schiti§or, numindu-
se Sinaia, dupd asem6narea
Sinrefei coi marb sì dupri cum
aratd §i Patriarchul Tarigra-
dulul Gavriil (1702) « pe
care Sinaia au numit'o bine-
facésnd, indemnandu-se de mul-
tridragoste i cucernicie ce
avea crttre stintul si de Dum-
nec,leu umblatul muntele Sinra».
Sub numirea de m-rea Si-
naia intelegem cetatea cu bi-
sericai) i chiliile vechi I3ise-
1). Insciiptiunea ce se g:isesce
In pi6trí, d'asupra aleada din intru
cZugrrti, acéstri sfintri bisenci in
;Mete Domnului Ion Alex. Constantin
Moruzi Voevod, fund Mitropolit Dosnmil,
T' s'a S'AA irit prin tíitn. ostenéla chel-
turala Orintelui egumenulul Damaschin
1795> nu este referitOre la zidirca mo-
nastirei, ci numai la miele reparattuni,
fiicute de Egumenul Damaschm, eief
scripliunea s:Ipatri in pt6tr i pusi la
frontispiciul bisencei marT e urin'étízea
«La cursul anilor de la Alfintunolul
nostru Ilnstos, 1695, s'au zidit santa
monastire Sinaia, de fencitul intru pome-
mre ctitorul iIihail Cantacumno, 'muele
www.dacoromanica.ro
S 520
rica cea nou6 s'a inceput la
a. 1843 de staritul Iosaf,
s'a terminat in 1846. de sta-
ritul
Monastirea Sinaia a fost una
dintre cele mal bog,ate din térd.
Pe langd averile lrisate de
fondator, monastirea mai po-
seda : Grdnani (Buzu)
Kizesci §i Matita, Campina
Dudesci, \ralea Rea, Pi6tra-
Arsd., altele.
i
Ea era scutitd de t6te ciA-
rile catre stat, avca dreptul
de qccial'ala, procura §i o mul-
%ime de scutelnia pentru paza
monastirel' si cultivarea mo-
§iilor ei.
Cu privire la fondarea
Sinaia, Cálugdrii de la m-rea
Splitar, intru cinstea Adoinurei Prea
slintei de Dumnedeu 1\T:1sctit,'n e ;
leatul 1848 s'a mili wriogat la acésin
sfintri bisendi in duele Prea Luminatu-
lui nostru Dornn Grigore Dimitrie
besen, Voel od, co blagoslovenia Prea
sfintitului Archiepiscop uu Mitropolit al
t_ilieT D. D. Neofit, co cheltmala easel
si din afiorosinle fericildoi ctitoiY, in
nurnele Prea santa: Trenni si in unstea
Aclormird Prea sí. 1\ntsclz1.9re de D-zett,
s'a inceput /adirea acestd Inserid de roa
In struitta Pica Cuviosului Iosaf
cale sus numitul an si
n!Tosat in Domnul si s'au cicsui Ii sit prin
strinunta, osirdia si ostenéla Pica Cu-
viosici séle Einntelui Paisie Arlinnan-
dntul acestur sant PIcas 1846 i.
521
Sinaia povestesc urmOt6rcle :1)
olngrijitorul bisericel» sf.
Nicolae» dupá. Malomdt, avea
obiceiul in privigherile sale
de micdul nopteï, d'a esi pe
culmea dealuluT, unde se afla
asta-di m-rea Sinaia. In nóptca
de sf. Maria Mare, acest
lugar, dupa savirirea ruga-
ciunilor, fiind obosit, a ador-
rmt. Desteptandu-se la audul
unor cantarl armoni6se, vede
In josul dealulta, pe o pocnitA,
lumina maT ca diva, i dou6
cete de tinerI imbrOcaV in alb
cu luminar): aprinse, ce stra-
lucl'au ca razele sórelM,
aude cantand troparul Ador-
mirci, lar dupd terminarea can-
tánlor s'a pus iérd-sì intune-
ricul nopteY».
«Despre cele vOdute, ing,ri-
jitorul bisericeï MalomdtuluY
dadu scirc la Mitropolie».
«Spdta.rul Cantacu-
zinc, audind si el de acesta
vedonie, i dorind implini
fagaduiala data, pe cand per-
secutat de TurcY, se afia in
muntelc SindicY cele): marY,
incoput cladirea monastireY, in-
zestrand'o cu multe mosiT si
bunurY».
Intretincrea m rol Sinaia
1). Comunicate I. G. Babe.
Vedi Din pland
www.dacoromanica.ro
521
costa pc Eforia Spitalelor ci-
vile din Bucuresc1 7308 10!
anual.')
siNcnu, munte la E. de com.
Br6za-de-sus, plaiul Prahova.
siNom, deal situat in partea de
N. a com. Cornu, pl. Prahova ;
serva dc Osuno pentru vitele
locuitorilor.
sTRI.A.ui., parta', isvordsce din
muntele Tabla-Buti, curge spre
S. E. si se vérsa in Siriul-
Mare, com. Star-Chiojdu, pl.
Teléjen.
A_re dc afluentT isvórele
Cocasul si Palalogi.
SIRIU-MARE, garla, isvorasce din
muntele TAtaru, de la N. de
com. Star-Chiojdu, plaiu Te-
Mjen, curge de la N. V. spre
S. E. se impreuna cu Siriu-
Mic, in partea de N. E. si
apol." intrO in judetul Buz6u.
Are de afluent isvorul Vina.
Pe Siriu-Marc este un ferds-
trdu pcntru taiat cherestea.
1). Printr'un hi IoN din 1775, llthe 2
monastirea Sinam eri in drept sí Tea de
la Ocna Sliimcului, care ocnii era pe
mosia ctttorului m-rei Smata,
Cantacuzmo, bit tel spiltar, pe tot anul
cae 100 leT, i dtfente taxe de la 1.CT-
gol UrlaV.
522
SIRIU - MIC , veqi Siriu - Mare.
STSTEMATICA, se numesce a sesea
(gira de °ola deschisA in com.
Slianicu, plaiu Varbilau. S'a
prtrasit det,,,i e cea mai nouè.
Acésta are cate-va legende
interesante. Sarea din ocnele
vechT se estrAgea intr'un sis-
tem cu totul primitiv cu
crevace.
SITARU, loc isolat, com. Slanicu,
plaiu VArbMu.
SLATINA, deal, com. Bréza-de-
sus, plaiu Prahova.
SLAVU, surpatura in partea de
N. a com. Pa'curcti, pl. Pod-
goria. Locuitoril spun ca i s'a
dat acest nume, cAcT pe dca-
lul unde se Edil surpAtura, lo-
cuia un bOtran, care avca o-
biceit ca la t6tri vorba srt clica
«Slava Domnuluï».
SLAVU, deal la N. de com. Pa-
curetT, plasa Podgoria.
SLAvu, deal in partea de S. a
com. OparitT, plaiu Telejen.
Se intinde intre garlcle : Tul-
burea i paraul Saratelu si
este acoperit cu prtdure. S'a
numit ast-fel de la terenul su
col slab si neprochictiv.
www.dacoromanica.ro
S 522
sLANic, statie de drum de fier
pe linia ferata Ploesci-Slanic,
la io4 k. ni. departe de Bu-
curescT si la 44 k. 111 . de Plo-
escT.
SLA.NICUL, comuná urbaní, pla-
iul Varbilau. Se credo a se fi
infiintat de peste 350 anï.
Este situatt pe valea gar-
le):SlAnicu, la 45 k. m. de-
parte de PloescY. Aci e rese-
dinta plaiulul VarbilAu.
N'are catune deosebite, dar
extremitatile acesteï comune
se numesc ast-fel ; cea despre
N. Grosaì,i, iar cea clespre S.
Priíjani.
Are o populatiunc de 4488
locuitorT, in carT intr 17 bar-
bat'l si femeI de difcrite natio-
nalitAtl si 6 familiI de tiganT.
Cap)" de familie sunt 885
contribualiili 956 ; case de lo-
cuit 1069 Si nelocuite 22.
In comuna Slanicul, sunt 5
biscricT, dintre care in 4 se
face oficiul divin, iar una este
inchisa, fiind ruinatA.
.z-lcestea sunt biserica de
la Grosani, cu hramul Sf. 1(5n
BotezAtorul, fondati, cam pe
la anul 1724 de Stoica Gi6rsa.
Pcntru prima 6ra a fost de
lemn. S'a refacut pe la 1774
de cIttre Neag-u Torna. In-
scriptia de la ina biserice): e-
523
ste st6rsa i nimia nu se p6te
citi.
A doua biserica este Sf.
Gheorghe, acum inchisa, din
causa ruinarn Are urm6-
t6rea inscriptiune : «Ac6sta
sfinta si -dumnede6sca bisc-
rica este zidita si inaltata din
temelie, Cu t6te pod6be1e ce
ii se cuvine, dupa cum se
vede, intru cinstea si lauda
sf. Mucenie Gheorghe, de ro-
bul lul Duninec,leu Opris, Ra-
dul, Fiicca, Trandafir, In tí-
lele DomnuluI Nostru Iw Con-
stantin Nicolae Voevod, si a
iubitoruluT de Dumnadeu Epi-
scop Kir Misail, intru vecinicä
pomenire, in leatul de la face-
rea lumel. 7243, de la Hristos
1732 in Septembre o».
A treia biserica e catedrala,
cu hramul «sf. ErarchY». Are
urmOtórea inscriptie : «A_césta
sfinta si D111111100.06Sed bisa-
rica s'a ridicat intru cinstea
si lauda sfintilor erarchT., zi-
dita Cu t6tn. cheltuaiala Dum-
n6lui boeruluI biv vel clucer
Jon X (Hagi) Moscu in c,E-
lelo Domnulta iw Alexandru
Moruzi, cu blagoslovenia Mi-
tropolitulta Kir Dosofteia, E-
piscop Kir Constandie, i s'au
savirit cu t6ta pod6ba el de
numitul boer, la 16tul 1800,
Octombre 1».
www.dacoromanica.ro
;23
A patra biserica, cu hramul
«Xascerea M. Domnulul» s'a
fonclat la a. 1831 de S'afta
Zam5sca si a cincea, cu hra-
mul «sf. Eje» ridicata din te-
melle cu ajutorul D-lul Ion
Marinescu si al tutulor maha.-
lagiilor, la a. 1865. Aceste bi-
serial sunt deservite de 5
preotT.
LocuitoriI se ocupa parte cu
t'AVALA sareT din saline, parte
cu munca ampuluI prin ju-
de,ele Ialom4a si Braila ; mes-
tesugaft nu sunt afara de catI
va rotarl dulgherl.
Parte din locuitorl sunt mos-
nerd, parte s'au improprietarit
la 1864, pe proprietatile mal
multor mosnenI, pe a Eforiel
Spitalelor, si pe a D6nmeI
Zanescu. Locuitoril 3.11: 235
caí, 904. bol, 539 vacl, 223 vi-
tal, 70 tauft, 1269 Oh, 130 ca-
pre, 418 porcI.
In comuna sunt 5 morI pe
apa Shicnicului,4 in Grosant
in PrajanY, precum si o
fabrica de ipsos a fratilor A-
lexerio, careia s'a acordat a-
vantajele legel pentru incura-
jarca industrial nationale.
Se6la exista in comuna de
la anul 1855, insa scóla par-
ticulara, cu plata de 2 sfantY
pe luna, tinuta in chiliile bi-
scricel sf. G-heorghe, de catre
5 24
un dascal de biserica, si a
urmat a.st-fel, sub diferill das-
in urma sub vre-o doul"
invO-tatorI Cu ¿re-care scóla maï
buna, pé'na la anul 1866. AtuncI
fiind adusT de catre Eforia Spi-
talelor civile, mai mulVi copiI
din Asil, spre a fi da-tY unora
dintre locuitori, earl' n'aveau
copiY, Eforia a infiintat o scóla
a sa, care la a. 1869 a fost
luata in sarcina statulut Cu
tóte acestea in localitate se
invéta carte de pc la anul 1820.
SCilt Carte I53 brbaft p 75
feold. Scóla de baeti, la care
functionéza institutorY, s'a fre-
cuentat de 165 bactI si cea de
fete 53 fete.
In partea desprc E. a Sla-
niculuT, la localitatea numita
»Fantana Rece» d'asupra
rel'a se intinde un platou, a-
vênd o us6ra, inclinatiune spre
iar In partea sud-estica o
prapastie, la pólele carcia se
intinde un costis, locuitoriï o-
bisnuesc a i ,lice «Sub-Cetate»
ceia ce dovedeste ca pe pla-
toul din susul prapastif a fost
odini6ra o cetate ; dar in ce
epoca, or cui a apartinut nu se
scie, cad niel un indiciu nu
Indruméza catre vre-o desco-
perire, mal" ales cä nu s'a fa-
cut nicÌ o sapatura, ori alta
cerectare. Se mai dice ca la
www.dacoromanica.ro
S 524
p6lele prapastiel ar fi o cula,
ce ascunde un tesaur, pe care u-
nil voind a-1 scóte s'au pomenit
imprastiatl, fugind care in cotro
a nemerit.1)
Ape minerale sunt in loca-
litate, uncle au fost gun de
ocne alta-data si se numesce
Baia Bacht p. Baia Verde. Ele
apaqin statului. Aceste ape
contin sarc iod i se intre.-
buintéza la reumatism, sifili-
ticc, scrofulc, bóle de pide si
de mitra, bólc de ficat i pete
pe corp, duren l de cap, etc.
Din proprietatea luT Du-
mitru .Arnautu mal ese un is-
vor cu apa de puciósa, pe
care locuitorif o intrebuintéza
la menajul easel si la adapa-
tul vitelor. Locuitori'l din par-
tea locului (parte din maha-
laua Precista, parte din Pra-
janY) sunt fórte sanatosT.
AlaT este un isvor de apa
sarata, con-tinf..'snd sare i fier
In mare cantitate, iod si pu-
ci6sa intr'o cantitate maI
puOn pronuntata ca sarea
ficrul, de o racéla extra ordi-
apailinênd d-luï Al. Slrt-
nicénu, ce se intrcbuintéza
cu mare succes la b6lele de
ma)." sus, prin bal calde si red.
1). Comunicat de D-1 Al. Slilnicénu,
directond sad de 1.)Aet.I.
S25
A.ceste baT sunt visitate vera
de f6rte multa lume.
In anul 1892, an rodnic,
s'a fabricat 2 1.835 d. 1. Mea,
iar in termen mediu se fa-
brica pena la io,000 d. 1. a-
nual.
In Slanic sunt mine fórte
bogate în sare gema, iar in
ceia ce privesce calitatea, ri-
valiseza cu minele din Anglia,
si aduce -Orei un venit fórte
insemnat.
De asemenea exista si o
carierd de pietra, din care se
fabrica ipsos. Localitatea unde
este cariera se numesce «Pe
Zapodie» lAnga muntele Verde,
In partea de N. E.
GAnclacT de matase se cul-
tiva in f6rte mica cantitate ;
StupT cu albine sunt Si. A-
picultura, ca i sericicultura,
este neglesa.
Pamentul e impropriu cul-
tureT ; priesee puOn numaT po-
rumbuluT, ce se cultiva pe 380
h. a. Dintre pomY roditorT sunt :
84.000 prunT, pe o intindere
de 140 h. a, 3000 merY, 1200
perT. 2500 nucT, 150 ducyf, 200
ciresT. Liveçiile produc ca la
1760 care de fin.
Comerciul se exercita in co-
muna de 23 ciircTuniarT.
Bu getul comuneT pe anul
finamiar 1893-94 a fost
www.dacoromanica.ro
525
24,239 leY iar cheltuelile se
urca la 25.138 leT. Se deslu-
sesce ca bugetele comuneT in
total cu datoriile rOmase a-
supra fostilor primarY si per-
ceptorY, carT in totT ann se
rapOrta prin bugete, se urca
la 50.212 leT.
In partea despre N. si N.V.
a SlaniculuT este plaiul asa
numit «Serban Voda» care,
dei nu cade in raionul co-
mune, este totusi in raza§ie
cu Slanicul. Acest plain in-
cepe din cat. SchiulescY, pen-
dinte de com. Homoriciurile,
merg-e urcand un colnic
clestul de intins pena in g-1.1.-
turne muMilor, ramificaOunT
ale CarpaOlor, prin diferite
suiurl i coborisurI, muelen si
pena ajunge in Transil-
vania. De sig-ur acest
porta numele lui erban Voda
Cantacuzin (1679-1688). Acest
drum, desi scurt, pentru a 'a-
junge repede in Transilvania,
acum este parasit, din causa
impracticabilitaeT prin munfif,
dar care alte daVf a fost caLsa
sigura a salvareT vieteT Dom-
nilor, carf îí cautau refugiu
In Transilvania.
Parte in raionul comuneT,
parte in marginile ei, se ga-
sesc situate urm6t6rele pis-
curI, poWnY, plaTuei, ca Piscu
526 526

Vulturului, Poiéna Banului ghea (E.), Livadea i Varbi-

Valea Fetel, Piscu Gorganu-
lui, Scoru;ului, Gornatele, Cre-
menea, Zapodia ; Fun data (loc
isolat, destinat pentru imor-
mintarca holericilor, chipa vre-
murile vechi); Podu Lunga;,
Magura, Virful KIT fiure;, Si-
tare, Varanghei, Gróza, De-
gerati, Plaiu Ogarului, Leba,
Vîrful Gasscei, etc. Cele mai
multe din ele sunt locurT pen-
tru pa;unat, nefiind acccsibile
culturci.
E udata de garla Slanicu,
ce desparte comuna in doue,
de la N. spre S. ;i de afluenti
acesteia : Taricenca, Valca Mu-
scelului, Carbunénului, Cea de
la Mihait Edu, Bughia, etc.
Se margincsec cu comunele:
Schiulesci (N.), Tei;ani ;i Bu-
IMINIMME*.
CUMPOSITIUNE
lau (S.) ;i .":,'Acfesci (V.)
8LANicu, salina, com. Slanicu,
pl. Varbilau, legata cu unja
Ploesci-Predeal prin ramura
ferata Buda-Slanicu, de 35 k.
m. lungime. ;i este departata
de Ploesci cu 45 k. m. Tran-
sporturile de sare direct de la
Salino cu vagóncle cailor fe-
ratc au inceput de la Slanic
la i Decembric 1883.
Asupra calitatci sarci dam
aci tabloul de analisa facuta
de D-1 D-r Bernard Lendway
in anul 1881, adaogand ca
sarea de la Slanic este In ge-
nere f6rte alba ;i e preferata
pentru consumatiune, pe cand
coa dc la cele-l'alte Saline este
mal" vinatA mal" consistentA.
Calitate
Su1,eri61lí Ordinat'S

Clorur de sodium 99.830 97.163

Clorur de Mag-nesium 0,007
Sulfat de Calce 0,013 1,536
Sulfat de soda 0,277
AIDA hygroscopicA 0,089 0,162
Corpuri silico-argil6se 0,359
Suma . . 99.932 99.5041)
1) Afan1 de acestea se niai escsce unne de protoxic de tier, strontianií, Inent
bydrocarburY.

www.dacoromanica.ro
527
Vechia esploata0une se pre-
sinta sub forma de conuri mal
mult sau mai puyn regulate,
care se largea Cu cat esploa-
tarea sarei se continua in a-
dancime, pena, cand atingea
un diametru de 50-60 metri,
dupç care apoi peretiï lor de-
v eniau verticali.
Ele comunican cu exterio-
rul in general prin doM.s.' séu
patru Muri, servind pentru
estraci,iune §i pentru circula-
Ounea uvrierilor, care se fa-
cea prin mijlocul une seril
de scari cu cue de lemn sus-
pendata in unul din aceste
ptquri i a carei estremitate
inferióra era lasata libera, azi
ca ea incepea s'A oscileze, cand
se urca séu descindea cine-va
pe densa.
Cand esploatarea s'arel nu
se mai putea continua in una
din aceste ocne, fie din causa
abundentei apelar, fie din acea
ct estracyunea devenia prea
costisit6re in vederea aden-
cimei, fie din alte cause, atun-
ci ea era abandonata §i se des-
chidea o nou6 ama alaturea.
Asemenea vechi esploata-
Yuni so observa in mare nu-
mOr in apropierc de salinele
actuale, din care parte sunt
inca. neprabw;iite, ér cea
m' are parte stmt pr4bu§ite
www.dacoromanica.ro
S 52;
forméza intinse basine cu apd
mai mult séu mai putin s4ratli.
La Slanic g-aleriile de es-
ploatare actuale sunt in co-
municapune cu asemenea ocne
v e chi.
Asta-di metoda de esploa-
tare urmatd in salinele de la
Slanic este acea prin std1151.yi
soalerd, metocid introdusd
intaitl la Salinele mari de Fogt,
inginer austriac, i introdusa
la Slanic in ami' 1870, prin
deschiderea actualelor
de esploatare.
Mina de la Slanic era for-
mata pena in anul 1870 de
doné vochi esploatayuni, cu-
noscute sub numele de Ocna
din din deal si Ocna din vale
care comunican intre ele
printr'un tunel la basa.
La acésta data s'au deschis
galeriile actuale de esploatare
in numOr de 4.
Salina Slanic este actual-
minte cea d'intait din salinele
n6stre, atat din punctul de
vedere al calitalei superi6re
a sdrei, ne avend egala chiar
In Europa, cat i din acela al
instalayunilor, care s'au in-
ceput la 1878 s'au terminat
abia in anul 1885.
Taierea ',arel la aceste sa-
line se face cu ciocantil i cu
maini pentru tajare.
528
Instalatiunea coprinde trei
masini de tdiat, din care una
face fágasele orisontale in di-
recia axului longitudinal al
galerii de esploatare si pe de-
desubtul blocului ce este a se
detasa, cea de a doua face fa-
garle verticale pe la spatele
acestul bloc si a treia face
fagasele transversal° pentru
divisarea prismului obinut
cele dou6 prime masinT in
bucdti de cate o, m. 30 lungime.
Estractia s'arel se face la
Sla'nic printr'o masind cu va-
pori, care a inceput s func-
tioneze la 5 Februarie 1881.
Inainte de instalarea masinei
cii vapori estractia se efectua
prin mijlocul a doug manegii
cu cal, aseslate d'asupra pu-
tului ocnei.
Pentru aducerea apei nece-
sard diferitelor masini de la
fiind-cd in colina din
spatele minei nu s'au grisit is-
v6re, care sd. 1)60, fi aduse cu
inlesnire si fard mari cheltueli
p6ndla platoul masinei de es-
tractiune, s'au capta apele
unui isvor de pe marginea
gârleï -Sldnic, si pentru ridi-
carea acestei ape la indltimea
trebuitóre masinelor, a fost
trebuintd a se instala o pompa
aspiranta fulantd.
La Slanic vagonetele cu
www.dacoromanica.ro
528
sare estrasd sunt descinse
supra-fatil la o diferintd de
nivel de 20-: prin mijlocul
unui plan inclinat automotor
de i6o lungime, p2indla
mag-asia cheiului, unde se o-
per(Szt descdrcarea lor si in-
cdrcarea in vag6nele cdilor
ferate. Vagonetele cu sare
pdmiintósd sunt aduse pe un
al doilea plan inclinat mult
maI scurt, ptind la puturile
ocnei din vale unde ele sunt
descArcate.
Aceste saline sunt lumin ate
cu lumind electrica. Ap arate-
le s'au procurat de casa Sie-
mens et Halske din Berlin si
a inceput s'A functioneze din
Martie 1883.
Pentru mdcinatul sdrei se
afld instalatd la Sldnic o móra
cu vapor, al cdrei stabiliment
este construit pe un alt pla-
tou mai jos, cu vre-o 6 metri
ca platoul masinei de estrac-
tiune, functionarea el' a ince-
put la Tulle 1881.
Tona de sare bucdti in sir,-
nic so vinde cu So lei, er sa-
rea mdcinatd pusd In saci cu
90 leI tona.
Tona de sare luatil de la
deposite fie in bucriti sau md-
cinata in saci io5 lei.
Pentru esportatiune in Ru-
sia, Serbia si Bulgaria pretul
529
este f6rte redus, variind in-
tre 40-52,50 leí tona i acesta
pentru a se invinge 6011611-
rena sarei streinc ')
In anil 1881-1885 s'a estras
de la Slanic :
..11M10
Anul Kilogramel
1881-1882 23,548,814
I
1882-1883 17,302,0681
1883-1884 21,161,561
1684-1865 21,350,598
83,353,041
Intreband pe D-1 Al. Slani-
ceanu, caro do la 1869 functio-
néza in Slanic ca institutor
director al scólei, de cand s'a
infiintat penitenciarul, vechiul
sistem celular, de cand datézi
cum se estragea sarea in tim-
purile vechi, D-sa mi-a dat, pe
langa alte multe relatiuni f6rte
interesante, de care am usat
In acésta lucrare, urmOtorul
rOspuns
«Data precisa asupra des-
chideref primelor gurY de ocni
in acésti localitate este cu
desavirire pierduti in negura
trecutului. Se cpce numaï atat,
cli dupa incetarea functionarei
ocnelor deschise la Tei;ani,
1). Flont Dianu, inginer inhpector al
Salinelor,
www.dacoromanica.ro
carY acum sunt cu desavirt;ire
astupate, ne maf rémand
din ele de cat scmnul und
adancaturf la supra - fati, in
care se topesce c-anepa de ca-
tre femeile de acolo, cid in
acésti adancituri se stra.nge
apa din ploi i sta.gnéza aci,
ar ji trectit de acolo pentru a
se cauta sare aci, unde s'a §i
erasit.
«Cit este o vreme indelun-
gata, se p6te judeca clup6 as-
tuparea cu pam(Mt a ocnelor
de la Teiatif, precum i dup6
tambruirea primeT gurf de ocnit
facuta aci, in Slänic, care a
resistat tutulor intemperiilor
pana acum catï-va anT, cand
s'a prabu:;.it in funclul
cps «Putu-BaiY».
<jrambrele acestei gun, care
sprijiniau pamtmtul, nu erau
de cat nisce lemnire de a-
nin, f6rte subtirf, de grosimea
mand omuluf niijlociu. Aceste
tambre erau incheiate in forma
patrata, lucrurf t6rte slabe
nesigure, ceca ce dovedesce
de ajuns o stare fúrte
Acestea arata cit ocnele
de aci dateza de maf mult de
300 ara. Prima gura de ocni
fost cca numiti «La Milual
Oltímuo acp if cpce «Baia-Ba-
ciu» caci in locul acelor ocne,
in adanclítura ce uncle s'a
:34
530
scos sare, este apd s'al-ata., care
servesce al de bdi ; iar d'a-
supra acestei ape, in partea
de Vest, unde se ina4d mun-
tele de sare amestecatá cu
pItmênt, numit- «sturiT de sare»
este martor putul
astd-c,11'
pe unde si din care se estrd-
gea sare in vechime. Sarea
de la acéstd ocnd e fórte albrt
de o granulare pronuntatá, dar
n'are o - esa."trird, densrt si deci
nid puterea de a coprinde
intr'un mic volum o sardturá
puternicá.
oA doua ocnd dup6 inceta-
rea funciondrei acesteia a fost
cea numitd «La Condrea», «La
Dorobanesci» sau «La Fota-
che». Acésta vine in josul pri-
md ocne la o distantri ca 800 In.
Acesta a avut o adancime e-
normd. Apa din gura acestei
ocne este fórte s'aran si ser-
vesce la bdi pentru reuma-
tism.
«A treia ocná a fost la lo-
calitatea numitd «Cdrbunénuo.
Ac,li se c,lice «Baja Verde» din
caUsa apei séle vercy. Acésta
aprt are o sdeaturd extraordi-
nard si o densitate ata de
mare cá nu se afundd in ea
nici un corp, chiar din cele
mai grele. i acéstá ocná a
avut o adêncime enormrt. Res-
tul de funii, de lemne, curelc
www.dacoromanica.ro
S 530
etc., atestrt o stare primitivd
de tot.
«A patra ocnd a fost ala-
turi de acésta, la o deprtrtare
de 6o-8o in N'a fost tocmai a-
cléncrt. A.cesteia 1f c,licea «Ocna
de la Bdican», ac,li nu mal e
nimic aci ; totul s'a distrus de
o valcea ce curge pe acest loc.
«A cincea ocnd e cea din
care se sc6te actualmente sare,
transformatá mal tarc,liu cum
se vede ac,Ii.
«A ésea ocnd este cea nu-
mita' «Sistematica». S'a pa' rd-
sit dei e cea mai noud.
«Sarea din ocnele vechl se
estragea inteun sistem cu totul
primitiv, cu cal si cravace.
«Penitenciar aci a fost in-
sdsi Ocnele, dup6 timpuri. Pe-
nitenciarul actual s'a infiintat
la 1882.»
La anul 1784, cu incepere
de la Ianuarie, Domnitorul
Stqu rinduesce prin carte de
cdm4nific la Sldnic i Telega,
6menii sëi de mereciere i ia
dispositiunl ca sd. nu 136tá lua
din sare pentru trebuinta ca-
selor de cAt cu traista si nu-
mai cei cari pldtesc seïrérilul.
Ac6stA tax.á a sdr6ritului, sub
M. Sutu este de 5 talen i pe
an. Acéstrt dare se póte pldti
printr'un miel harsie, un cas
si 6 oca Fina.
7
531
Faca ce lice menVonata
carte de camiira,vie:
«Zem. Vlas. Cu acesta carte
Domnief mole, insciinOm
vou6 ocnasilor i tuturor pos-
lusnicilor de la Ocna
cului sud. Saac, ca pe anul
acesta am orinduit asupra a
cate trele Ocnele (Slanic, Te-
lega si cea de peste Olt) pe
credinciosul boerul Domniel
mole (iheorghe biv-vel Armas,
Dumitrache Vel Ispravnic za
curte, si pe Vel Camaras za
Ocne, Gheorghe biv Vel Ar-
mas, purtator de grije si chi-
vernisitor, dandu-le t6ta tréba
ocnelor In séma ; ci dara
cun6sceV de carnaras si la cei
ce se vor orindui acolo la a-
césta ocnd, din partea numi-
tilor boerY, sa daV t6ta supu-
nerea ì ascultarea, silindu-ve
cu cea desavirsita osirdie spre
lucra,rea i slujba trebilor ce-
na fara de a nu ve areta.cu
lenevire sau impotrivire ; asis-
derea st cautati sa, ve mul-
tumitY pe dreptul vostru, care
ve este orinduit a vé lua dupa
obiceih i sa fi0 gata dupa
datoria v6strá, la lucrul ocneT,
a nu se face cat de putin cli-
sur si zatignire din pricina le-
neviref i nesupunereT v6stre,
pentru-ca celul nesupus si im-
potrivitor ii se va face grea
pedeapsa».,
www.dacoromanica.ro
511
La 1784 Aprilie s'a fiícut
carte la Ispravnicii" Sacuenilor,
ca sa fie doM 6meni rinduiV1
de paza, la miza' Chia'idra,
cacT rinduiOT domnieT, de carY
vorbim maY sus, erau indato-
ra1,1" sä cerceteze «de fata
pe sub cumpOt, atat impre-
jurul ocnelor, cat i prin sa-
tele si orasele ce vor fi in
partea loculth pe apr6pe de
ocna ori-cilta si la ven-cine
i
va g-dsi sare de anul trecut,
cu ravasul camarasuluI ce au
fost, sau ara, rayas, t6ta, sa o
faca zapt si puind'o in ma-
gazii sa le pecetluiasca, de
care facênd catastili anurne la
cine si cata suma, a gasit,
sa-1 trimita la numiO boeff
DomnieY mele ce sunt
etc. ')
SIANICU, garla formad, din pa-
tru valcele Isvorul, ce ja nas-
cero din plaiul Baba-Ana ; is-
vorul ce se nasce din plaiul
Vartejulth ; isvorul din PoYéna
Ulmului i isvorul din Vadea
Fetel".T6te acestea ameste-
candu-si apele in Valea
dau nascere chrsului
de apa, ce se numesce garla
Slanicu.
Istoria Romanalor de <V. A. Ure-
elu`<t»,
532
Acésta garla curge de la
N. spre S., trece prin minu-
cia comuneI Slanicu, plaiu Var-
bilau, apoI se vérsa in Val--
bilau, la com. Varbilau, la lo-
ad. numit «Gandesd».
Apa Slanicultil are de a-
filie/IV urmètórele valcele : Ta-
ricénca, Valea Musceluluí,Val-
ceaua Carbunénului, Cea de
la Mihaiti Edu, Bughea, etc.,
pe partea stanga ; iar pe drepta
se incarca cu afluenyi : Fun-
data, Valceaua de la ei-ogon,
Riga, Fantan a luY Die;man, etc.
Ace-,,tY atluen0
intr'o mare parte a anului n'au
apa pe el', secand ea garla
Slanicu, une-orY, in venia cal-
dur6se maY mult.
SLÄXIcU-VRU1LÁU, proprictate
Eforieí Spitalelor civile din
BucureseY, pendinte de Colea,
com. Varbilau, pl. Varbilau,
in intindere de 33o h. a. din
caff 230 h. a. suprafaya impa-
durita i loo h. a. pamênt
cultivaba i fincc, arendata
pe periudul 1886-91 cu 3900
leí anual.
SLEMNEA-TUFELE, numire veche
a' satului Gornct , pl. Pod-
goria.
SL(113( IZTA7catun, apaqine de C0111.
www.dacoromanica.ro
532
urb. Campina, pl. Prahova.
Are o pop. de 63 loc. (34 b.
29 f.)
sumuziA., sat, face parte din
C. R. PoYena, plaiu Prahova.
Are o pop. de 16u loc. (86
b. 74 f.) Aci c o biscrica fon-
data. de Mihail Cantacuzino,
ca metoh al Monastireí Si-
naia. Inscrip0a. dovcdit6re de
anul fundar" Y lipsesce.
SLOTIOZIA (Virful-), deal la V.
cle com. Poiéna, pl. Prahova.
Este fúrte repede i acoperit
cu padurc.
SLofinziA - VR:VTTOAREA , pro-
prietate a EforieY Spitalelor
civile din Bucurescl, fosta.pen-
dlnte de m-rea Sin aia, com.
Poiéna, pl. Prahova, in intin-
clero de 260 h. a. din cari
139 h. a. suprafayi impadurita
12 1 h. a. pam'ent araba ;;i
fineV, care pe periodul 1888-93
s'a arendat cu 1920 lei anual.
sLoNu, proprictatc a Eforici Spi-
talelor civilc din Bucuresei,
fosta pendinte de biserica Col-
tea, com. Cerwu, pl. Teléjen,
In Intinclere de 835 h. a. clin
casi 637 h. a. suprafaVt impa-
durita i 198 h. a. parnat cul-
tivabil arendatá pe
533
periodul 1886-91 cu 1740 lei a-
nual, din Causa golurilor ce are.
sT.c).xu, padure a statului" In in-
timlere de 200 h. a. pendinte
de com. Maneciu, plaiu Te-
en.
sLoNtt, sat, face parte din C.
R. Cerasu, pl. Teléjen. Are
o pop. de 312 inc. (i d 9 b.
163 f.) Aci e o biserica ce s'a
zidit de locuitorf, la a. 1879,
deservita de un preot.
Iii raionn/ ercestllY cellita este
Vil ntii. re COM:ille
putio'sti in mar( rantitate.
si.,()Nu se mai numesce muntele
Rudele.
'_ONU DE Plf.TRÀ, loe isolat la
pélele munteluY Zarnura. Aci
era in secolul trecut cel
renumit han, pe \ralea Pra-
hovel. Dupa urmele ce se mal'
vOcl Slonul de piétra,
trebuie sí fi fost o cladire
mare si masiva, Cu curp' inta-
rite si acolo se refug-iau ca16-
toril si locuitoriY in vremuri'
p-,rele.
Se preupune dt acest han
a fost construit in secolul
XVT-lea, i unil bkranY afirma
cit ar fi fnst darimat de Turcl
in r'ésbnitil contra Austriacilor
(1788). I. G. Babes.
www.dacoromanica.ro
533
() porunctt a luT Alihaitt
\roda Sutu, din 26 Octombre
1791, catre ispravnicil Pra,110-
VM, ne aran. cd «intr'acésta
trecuti vreme a r6smiriteY
obb.duind aicT in 61-4'
ostirile Nen-qescl, uniT din lo-
cuitoriT tinutultil BarseY din
téra Nemtésca, au fost cum-
pOrat arende de mosiT in par-
tea 'oculta, pe apa Prahovel,
de la Eg-umenul Sinaitu, de
la INIarg-inénu si de la altiiT,
dintre carl' eumpe'ratorT aren-
dasI, unul anume Ion eioci-
man de la Sacele, au filcut
herastrau de lucru de cberes-
tea la Slonit de ptitra, pe mo-
sia Margr,inéntiluT ; decT, fiind
lucru in potriva nizanuluT
rel, de a tinca dreilW", te mi,
S7l1/ locuiton arende
nrop.% ci arareturi stattl tdre in
Vr# ; i6tA v poruncim straj-
nic sA aduce0 pe egumenul
Marginénu, i pe egumenul
naitu, cum §i pe aceY arendal;T
inaintea dumné-v6stra, sit cer-
cetat'f tocmclile ce au avut
sorocul pait la ce vreme
le sunt date, sa socotiçi
pe fie-care sa '1 &M'a,
cetY, mal" vé'rtos aceluY cu he-
rastrau aCilIkaallld Mal
Malt streini de dineolo O (inea
arenare de mo.çil aitf "in (e"-
etc.
534
SMEURXTU, sat, face parte din
C. R. Star-Chiojdu, pl. Te-
léjen. Are o pop. 25 loc. (12
b. 13 f.) Este situat la pélele
muntelul. Smeuratu si '1 ud.
garla Chiojdu. Cade in partea
de N. V. a comunet
SMEURXTU , iSvor, , curge din
muntele Smeuratu, com. Star-
Chiojdu, plaiu Teléjen, ja di-
regia N. E. si se vérsa in
garla Bascafitrel-Cale, tot in
raionul com. Star-Chiojdu.
SMEURATU, munte la N. E. de
com. B6tra'ni, pl. Teléjen, din
care isvorasce piriul Smeurat,
care se vérsa in garla BOtra-
nésca, in raionul com. BO-
trani.
smEuRATuLuf, vale, uda cat.
NistorescI din com. Breaza-
de-sus, pl. Prahova, si are
directia de la E. spre V. ca-
tre riul Prahova. Curge
mal in timpurI ploi6se.
SMEURXTU, munte in partea de
N. a com. Star-Chiojdu, pl.
Teléjen, acoperit cu padure
si islaz.
SNAGOVU, mosie a statuluI pe
care la 1864 s'au improprie-
tarit parte din locuitoriI co-
www.dacoromanica.ro
s 534
mune Trestiéra, pl. Varbilau.
SORESCU, deal, pe care este si-
tuata com. Carbunesci.
SORESCI (Mosneni-), padure par-
ticular a supusa regimuluï sil-
vic inca. din anul 1883, pe
mosia Mosneni-Soresci, pen-
dinte de com. Carbunesci, pl.
Podp.-,oria.
SORICA, munte care traverséza
mijlocul com. Predealu, pl.
Peles, situat intre Azuga, pi-
riul Azug-a i muntele Dutca.
Este renumit pentru padu-
rile de fag, pentru nenum0-
ratele stane de ol, pentru bo-
gatele séle pasiunI i locurI
de finge.
Muntele Sorica, la pélele
caruia se afia. asta-di fabrica
de postav, ca si ceI-l'altY muntl"
d'imprejur au apartinut fa-
miliel incä de la
inceputul secoluluI trecut.
Boerif DudescI, d'asemenea
proprietaff aci, profitand de
influenta lor sub diferite dom-
niI, au hrapit acestI muntY
proprietarilor lor legitimI,
numaï pe timpul Domnieï luT
Mavrogheni, dupa multe stra-
ganirI si greutatY, familia Fi-
lipescu, reintra In stapinirea
muntilor (II Iulie 1786).
535
La 1794, Medelnicerul Con-
stantin Filipescu vinde v6ru-
liff su Dinu Cantacuzino Pa-
harnicul, treI munÏ, adecd
partea MI de motenire de la
6 muntI (Jepit de sus i de
jos, Petricica, Paraele, Sorica,
V6rful lui Gavan, Lacul Ro§u
Luncile d'Intre Prahove),
carl', dup'6 cum spun actele :
«se vor irnWirti frAtesce cu co-
phi" fratelia su Stolnicul RA-
clucan Filipescu». (I. G. Babe).
Asta-c,11', impreun6, Cu luncile
AzugeT, cu R'6§n6-va, Dutca,
Cumpttul, Jipil-MarÌ §i
Miel', se stApfinesce de M. S.
Regele Carol I, inc0. din 15
August 1882, prin cumpOrA-
t6rea facut4 de la D-1 N. Cre-
tulescu, cand IT s'a dat 400,000
lei noul'. D-1 Cretulescu IT mo-
tenise de la fratcle sèu Scar-
lat, iar acesta IT posecla prin
cumpèrAt6re de la familia Fi-
lipescilor.
La 1846 acest munte a fost
hotArnicit de inginerul George
Fischtum, trimis de marele
Postelnic Ion Al. Filipescu.
SOSEAUA. - TA.T.I.RASCX , se nu-
mesce urmcle unel' vcchl' so-
sele pe riul Telejenel, ce se
cunósce si ach f6rte bine, in
cdt. nicaeni, com. MAneciu-
Ungureni, pl. Teléjen. In sus
www.dacoromanica.ro
S 535
nu se mal' cun6sce urme din ea.
Locuitorii cred cä acel drum
aternut cu pietróie aran) ate
cu o mare dibAcie, datézA de
multA vreme, cAcl' pe urmele
drumula care abia se mal'
v6d, au crescut copad T cat bu-
tile de grol'.
STAICULUT, movilA in partea de
E. a com. Darmonesci, pl. Fi-
lipesct se poveslcsce c acésig
tumida s'a fa' cut de Negru-roa'a
ca aparare 'In esbrliele cu Td-
tariY.
STAN-BRATU (Ripa-), localitate
in com. Drajna-de-sus, pl. Te-
16jen, unde garla Drajna in
cursul sëu formézä un mare
zigzag.
STAN CIOC, localitate in com.
Drajna-de-sus, pl.Teléj en, unde
apa Ogretinul in cursul su
face un mare zigzag.
STANCA, piriu, care impreunA Cu
riurrul Epurasul, se v6rs. in
Teléjen la p6lele monastire'l
Susana.
S'a numit ast-fel dup'6 nu-
mele une 6re - care Stanca,
sorrt sau tovarda unor ves-
tití hotI, ceV aveau culcuul
pe valea acésta.
STANCEA, piriu, isvorasce din
536
valea Bobuluï - Atare, se im-
preuna cu pirtul Caciula, trece
pe langra. Monastirea Susana,
curge de la N. catre S.-E. §i
se vérsa in riul Teléjen, in
raionul com. Maneciu-Ungu-
reni, pl. Teléjen.
STAR-CHIOJDU, comuna rural,
plaiu Tel6jen. Este fórte ve-
che ; inceputul el se p6te pune
cu certitudine in timpul Tata-
rilor. I se dice Star-Chiojdu
sau Chiojdu-Mare spre a se
deosebi de o alta. comuna ve-
cina din judetul Buzèti, nu-
mita. Chiojdu de Basca sau
Chiojdu-Mic.
Relativ la acéstt comuna,
se spune ca, in timpil de de-
mult, s'a stabilit ad un
cu douT fiT ai s61, i a co-
prins o mate intindere de pa-
mênt, pe care l'a impartit in
urma intre dansul si fecioril
s61. In locul unde a rOrnas
tatal s'a fondat comuna BO-
trilni (v. a. n). unde s'a sta-
bilit feelbrul cel mare s'a fon-
dat acésta comuna, Star-Chio-
jdu, sau Chiojdu-AIare ; iar fe-
ciorul cel mic a fondat comuna
Chiojdu-Mic, sau Chiojdu-de-
Basca, din judetul Buz6u. )
1). In privinta intemeTerci acestei co-
mune mal' este incil o verstune, pe care
tm trecut'o la com. Mitrani,
www.dacoromanica.ro
S 36
Este situata, pe cincl :
Valea ChiojduluI, Brádetuluï,
Benil, Ani si Rotar, la 3 k.
m. departe de capitala jude-
tuluI si la 13 k. m. de re§e-
dinta
Se compune din 6 catune :
Chiojdu, \ralea Ani, Bradetu,
Rotarea, Gresia §i Smeuretu,
av6nd o populatiune de 3307
locuitorY (i6oi b. 1706); in care
infra. 2 familiI de tiganI-ferarI;
una de Grec §i una de Ungur,
care se ocupä cu cismária.
CapI de familic sunt 652
contribuabilT i i; case de lo-
cuit 650.
Locuitoril mal numesc a-
césta. comuna, §i Chiojdu-Mare.
In comuna.' sunt 5 biseriel
3 in catunul de reedinta', una
In cat. Valea - Ani si alta in
cat. Rotarea. La niel una nu
se scie cu sigurantä anul fon-
da'reI, de 6re-ce sunt lipsite
de inscriptif. Tóte sunt deser-
vite de treY prcott
Locuitoril pe lang-á agricul-
tura se mal ocupa cu esploa-
tarea lemnelor de construc-
tiunc, fabricarea tuiecI si eres-
cerca vitelor. Ei desfac pro-
dusul muncei lor la orarle
Mizil, Urlatl, ValenT §i mai cu
s6ma la Ploescï.
Majoritatea locuitorilor sunt
s'au improprietarit
537
dupri legea din 1864, pe mo-
siile unora dintre mosneni:
ale bocrilor Alacovet
El au : 'co caT, So epe, 462
boT, 658 vaci", 16 bivolT, 876
capre, 1870 01 si 638 porci".
In raionul comune'f, pe garla
BOtran6nca, sunt 4 mori, i
dou6 ferrtstrae : unul pe apa
Basca-cu-Cale si altul pe apa
Siriu cel mare.
Sc6ln. existrt In comunrt de
la 1838. Localul e proprieta-
tea comunel. In anul trecut
s'a frecuentat de 15o btletI
13 fete, din numM-ul de 410
copiT (222 b. 188 f.), cu vCsrsta
de scai. Cu intretinerea per-
sonaluldi statul cheltuesce a-
nual 1566 lei% ,Vciu carte 300
Mrbap Si 20 frilleY.
In partea de N. a comuneY
sunt nisce gropi, despre care
se spune cT sunt facute de
TatarY, si se numesce «In Zrt-
podil"» i «Podu Cotorci». In
partea de E. se afla plaiul nu-
mit Roma, ce se qice dupn.
uniicrt si a luat numele de
la nisce armate Romane, ce
au fost pe aci ; iar dupa
de la nisce tiganY - laeti din
Transilvania, numitT, dupe o-
biceiul lor, Romani si Rimi,
car): au alungat pe TatariI, ce
strtpaneau acestc locuff, stabi-
lindu-se cY aci si in comuna
www.dacoromanica.ro
S 537
Chiojdu Mk, din judetul BuzNt.
Figura si portul locuitorilor
aratrt cä sunt Transilvanenf,
veni0 sub diferiti conducOtorT,
formand diferite cete dc mos-
neni".
T6trt comuna, cu plidurY,
islaz, livec,11" si prunLInt arabil,
are aproximativ ca la 2500
h. a.
parten de X. E. a et se
afid o mica Cu pg pu-
ci ds(1, pe alsca-cm- Cale, la In-
ca fa tea nu m 1(1 « .1Iasa - de-
Pir'Ird» .
In termen mijlociu se fa-
bricrt anual in comunrt 6000
d. 1. tuIc6,.
Dintre t6te comunele jude-
tuldi, aci s'ar putea çlicc crt
cultura g-andacilor de m'étase
e maT intinsa. StupT cu albino
sunt 200.
Prancmtui fiind muntos, nu
prea e prielnic la t6ta cultura.
Productia mijlocie anualli e-
ste de 1074 h. 1. porumb, 270
h. 1. grau, 407 h. 1. o-c-6z, 150
h. 1. alac si 408 h. 1. fasole.
Dintre pomi" roditorY sunt
9000 merI. 6o0 peri, 4000 duclY,
1020 C11-01, 2800 MACY, 45.000
prunf. dau anual ca
la 1700 care de fin.
Comerciul se exercitd in co-
munrt de 7 carciumaff.
Veniturile comuneT se ri-
538
dica la suma de 4076 leT a-
nual, iar cheltuelile la 3870 leT.
In partea de sud a comu-
nel" se aflti. o singura sosea,
ce pune in comunicatie acésta
comuna cu com. Rincezi.
In comuna se afta o singura
numita Gorgan, dupa
care se recoltéza fin ; dealurI
sunt : Gruiu, Stejarelu, Jaris-
tea si Cóstelor. Dealurile Gruiu.
Stejarelu i Jaristea sunt
partea de N. a comuneY, iar
dealu C6stelor la E.
PlaiurI sunt Plaiu Roma,
acoperit cu padure i islaz ;
Valea-Ani, Serbánósa i Bobe,
acoperite cu finete si aratura.
Piscuri sunt : CerbuluI, Pur-
caruluï, Lacurilor, Stupini,
gozuluT, tóte in partea de N.
servind pentru aratura.
MuntI are : Smeuratu si CA-
lugaru, Plaiu Ic6neT, Plaiu
ChiojduluT, totT acoperitY cu
padure i islaz.
La tóte acestea se maI
daoga : Poiéna dintre Sine, a
CarpenuluT:, Capu-PlaiuluT
Con dr eï.
E udata de garlele : Siriu
Siriu Mic, Siriasu, BAsca-
fara-Cale, ChiojduluT, Brade-
tuluT si 136tranérica ; de valle
AneI RotarT si de isv6rele:
Vina, Cocosul, Palalogi, Con-
dri, Tisa, Smeuratu, BanuluT,
www.dacoromanica.ro
S 538
Gresia, Blidari, Miculul, Ca-
luluT, Benii, Rasca, etc.
Se ma'rginesce la cu
muntii TransilvanieT, la S. si
E. cu judetul Buz6u, la V. cu
com. Posesci, B6trani si Dra-
jna-de-j os.
STARITA, numire ce se maT da
cta. CrivOtul din com. Manesci,
plasa
STAURA, vale, in partea de V.
a com. Margineni-de-sus, plasa
Filipescï.
STAVROPOLEOS, sat, face parte
din C. R. Moreni, plasa Fili-
pesci. Are o populatiune de
203 locuitoff o6 barbati., 97
femeI).
sT.XicuLEscT, deal la N. de com.
Aricesci, pl. Podgoria.
STANESCI , lo calitate in com.
Drajna-de-jos, pl. Teléjen, unde
se dice ca a fost óre-cand
un sat.
Pe campia de aci sunt 2
movile, pe care se cultiva ce-
reale si care se credo a data
din timpul Tatarilor.
STA.NESCI, campie Intre riul Te-
lejen si piscul Domnulul, co-
muna Drajna-de-jos, pl. Te-
léjen.
539
STANESCILOR (Valea-), localitate
In com. Drajna-de-jos, plaiul
Tel6jen, unde se qice ct a
fost un sat ce se numia
nesci. Ca urme din acest sat
se gAsesc : gropl, fragmente
de cAdmicy, harburl si pietre.
Locultorii acestuI sal se dice
ca au fost mopzeid
vIndul told mqv'a protrietaru-
hl/ date acea vreme, lar e7
s'au retras la com. Drajna-de-
sus, nude avean altrl 7110fr
sTANESCI-DEDULESCI, sat, face
parte din C. R. TC'srg-soru-
Vechiu, pl. Térgsor. A_ci e o
cu lira mul «Sf. A-
postoli» fondad la anul 1874.
STA.NESCI-DEDULESCI, proprieta-
tea Eforieï Spitalelor civile
din Bucurescï, fosd pendinte
de Pantelimon, com. Tergsoru-
Vechiu, pl. Urgsor, in intin-
dore de 882 h. a. din carI
157 h. a. supra-fa d impá.duritA
si 725 h. a. pAmt?,nt arabil
finete, arendad pe periodul
1886-1891 cu 7075 lel anual.
STANCP.SCA; mosie a monastireT
Coltea in com. urbanA UrlatY,
pl. Cricov. Din planul i ac-
tele de hodrnicie ale acesteT
mosiT se constad cd p6,ná. la
a. 1775, comuna Urlay se nu-
www.dacoromanica.ro
s 539
mia «Satul UrlatI». De la a-
c6stA dad a purtat numirea
de «Urg» unde dup0. tra-
ditiune se scoborau locuito-
rif dup dealurile vecine la
urlAtóre, adectt la t6rg.
STÂLPULUI, garla, com. Olteni,
pl. Tel6jen. Isvbrdsce din ra-
ionul com. Teisani, pl. Te16-
jen. Tot terenul din valea
Stalpulul" si Oná. la SlAnic
este o livede intinsi. de finete,
iar cóstele séle servesc pen-
tru pa'sunatul vitelor.
poiénA situad in partea
de V. si N. a com. Provita-
de-sus, pl. Prahova. trage
numele de la o stAnA, de ol"
ce odini6d, se gAsia aci.
ST .ì..NCE_I v&rf de munte
In ca. Gura-BeliY, com. Breaza-
de-sus, pl. Prahova. Cade in par-
tea de V. a soseleY nationale.
STANET (Piscul-), pisc la X. de
com. Apostolache, plasa Pod-
croria
ST.;NEI (Poiéna-), com. Aricesa
pl. Podgoria. S'a numit ast-
fel pentru-cä aci erau stane
de oT ; acum pr.tunézA. vitelo.
STANET, poiénrt, com. Isv6rele,
540
pl. Teléjen, numita ast-fel de
la stiina de oT ce se alla
vechime aci.
sTANF.T, pisc intro comunele
sa si Podeni-Vecta, pl. Pod-
o-oria.
ST'ANET, poi6na. spre V. de com.
Moroni, pl. FilipescY, in pa-
durea statuluT 1_,up6ica - Sta-
vropoleos.
8TARcui.., isvor, com. flimarY, pl.
Podgoria, curge din fundul
vaieT Starculdf si se v6rsrt in
op atna-Mare, permuldrept,
In raionul com.
STA.LPUL, v(irf de deal in com.
Ocina, pl. Peles ; s'a numit
ast-fel cacI acolo este un
de pi6tra.
ví'rf de deal in com.
Ocina, pl. Peles. Pe c6stele
s6le se gasesc copacT buturosi.
STEFESCY, comuna rurala, plaiu
Varbilau. Se erode ca-si a
luat numele de la primul om,
anume Stefan, ce s'a stabilit
In ac6sta comuna cam pe la
aniT 1513-1520.
Este situata pe malul stang
al riuluT Varbilau, la 5° k. m.
departe de capitala judetuluI
si Ia 2 k, m. de a pkaulta,
www.dacoromanica.ro
540
Se compune din do0 ca-
tune : Stefesci si Scurtesci, a-
vênd o populaOune de 899 loc.
(474 barbaff si 425 femel).
CapT de familie sunt 249
contribuabill 223 ; case de lo-
cuit 240.
In catunul Stefesci este o
biserica in ruina, cc servesce
de cimitir, si una in cit.
f6rte veche, in forma de
pescera, nesciindu-se dc cine
s'au fondat, de 6re-cc sunt
site de inscriptiT.
Ambele sunt deservite
un singur preot.
LocuitoriT comuneY se ocupa
Pe lang-a agricultura, cu fa-
bricarea rachiuluT de prune si
lucrarea cheresteleT. Stint 45
mestesugarT. Produsul munceT
desfac la orasul PloescT.
199 locuitorT sunt mosncia,
iar 50 s'au improprietarit la
1864, pe mosia statuha, din
care li s'au dat 212 h. a. ET
au 16 caT i epc, 227 vacY,
67 capre, 295 oT 1°8 poref.
Pe riul Varbilau sunt 6 fe-
rastrae si 19 mor.
Sc6la exista in comuna de
la 1889. Localul e inchiriat.
S'a frecuentat in anul trecut
de 43 baetT si 6 fete, din nu-
mOrtil de 96 copil (59 b. 37 f),
cu vC1-sta de scat Sciu carte
Nirbap si ftmei".
541
Supra-fata comunei, Cu islaz,
pamênt de munca, padure, etc.
e de 1o58 h. a.
Mica se fabrica in comuna
peste 30.000 cl. 1. anual.
In raionul comuneT este o
cariera de piétra din care se
sc6te piétra, buna pentru fa-
bricarea ipsosului.
Crandaci de matase nu se
cultiva. Stupi cu albino sunt 65.
Aci nu se cultiva de ca
porumb, i acesta in prea mica
cantitate ; a;a in anul trecut
abia a produs 249 h. 1. Dintre
pomi roditori sunt : 983 meri,
436 peri, 45 cire;i, 56o nuci.
Livecple produc anual pena la
200 care fin.
Comerciul se exercita in co-
muna de 5 carciumarT.
Bugetul comunei presinta la
venituri suma de lei 6870,78
cheltuelile represinta aceia0
suma.
Cinci sosele o pun in comu-
nica-tie cu comunele : Bertea,
Strambení, Poiéna i Slanic.
Partea de N. a cat. Scurtesci
este acoperita de mun01: Vul-
pea sau BArseanu, plaiu 1,upu-
lui ;i Trifoiu, cu vé'rfurile : Tri-
foiu, Barseanu i Virfu Coconi.
.c1ce;t1.' munti sunt acoperitl de
paduri din cae]: se esploatéza
lemne, ce se taie în ferastra-
ele instalate pe apa Varbilau.
www.dacoromanica.ro
541
Pa,rtea de E. a acestm ca-
tun, impreuna cu muntii ;i
virfurile lor, so çlice Cruci6ra
(v. a. n.) Partile de S. ;;i V.
sunt acoperite de liveçli de
pruni i locurT pentru porumb.
E strabatuta la V. de riul
Varbilau (v. a. n.), iar la E.
de g:irla numita Valea-Poenei.
Se marginesce cu comunele:
13m-tea, StrAmbeni, Livadea,
Slanicu
STEFESCI, sat, face parte din C.
R. Stefesci, pl. Varbilau. Aci
e re;edina comunei.
STEJARU, sat, face parte din C.
R. Negoesci, pl. Te'rg;or. Are
o pop. de 297 loc. (143 b.
154 f.) Acest catun se mal'
numesce i Cravana. Aparti-
nea statului i atArna de Po-
starnacu din jud. Dlimbov4a.
Este situat de-alungul apei
Prahoya.
Aci e o biserica fondata la
a,nul 1834 de Safta Br-cinco-
vénu, proprietara
s'a reparat la a. 1888.
sTEjA.RuLuí, -vale, com. Varbi-
lau, plaiu Varbilau. Se vérsa
in Orla Varbilau, in raionul
com. Varbilau.
ST1CI,A.R,11tAn, pise, com. 1,Ursa,
342
plasa Podgoria. Pe acest pise
au fost plantate vii, i de
cand s'au filoxerat serva pen-
tru finete cultura cerca-
lelor.
sat, face parte din
STRACP;NTI,
C. R. Mina, pl. Podgoria.
STRAMBA, cAtun care inainte de
1830 tinea de com. Petro.<;ani,
pl. Crivina, iar de la acésta
data locuitorii acestul catun
s'au stramutat in PetnnanY
au format satul de aslY, a-
ec,ltindu-se in partea de E.
STRAMBA, vale, com. StrambenT,
pl. Varbilau.
STRAMBA, 131rau, face multime
de cotituri, uda com. Strâm-
beni-Blejoiu, pl. Te'rg§orul,
se vérsa in riul Teléjen. Pe
malul stang al acestuY ptirau
este situat satul Strambeni.
STRAMBENI, sat, face parte din
C. R. Strisimbeni, pl. Var-
bilau.
STRIMBENI, sat, face parte din
C. R. StrAmbeni-Blejoiu, pl.
Têrpor.
STRA.MBENI, plaiìi spre V. de
com, Cosminele, pl. Varbilau,
www.dacoromanica.ro
542
ce servesce vitelor de paune.
STRAMBENI, comuna rumia, plaiu
Varbilau. Si-a luat numirea
de la pârâul Strâmba.
Este situata pe aml3ele ma-
lurY ale gArleY Aluniu, la 30
k. in. departe de capitala ju-
detuluY si la 3 k. in. de a
plaiuluY.
Se compune din 2 catune :
StrAmbeni avissnd
o populatiune de 1220 10C.(621
b. 599 f.), in care intra 8 fa-
miliT de iganY-ferarY.
CapY de familie sunt 475 ;
contribuabill 5 i i ; case de lo-
cuit 651.
In comuMi sunt 2 bisericY :
una in StrambenY, cu hramul
dpuminica Tutulor sfintilor»
§i alta pe Aluni. Ambele n'au
inscriptiuM i sunt deservite
de doY preotY.
LocuitoriT se ocupa numai
cu agricultura, adica cu pu-
tina cultura a porumbuluY. EY,
In num'er de 290 s'au impro-
prietarit la 1864 pe
Rarita Lijad Barcanescu,
din care li s'au dat 1128 h. a.
EY au 285 caí i epe,
vacY, 75 capre, 675 di', 519
porcY.
Sc61a exista in comuna de
la a. 1867. S'a frecuentat in
anul trecut de 58 b. 4 f., din
S43
numnerul de 256 copil (211 b.
45 f.), cu y6rsta de sc61a. SC1.16
talle 25 barbag Vi 2
Tóta comuna Sc intinde pe
o suprafata de 2645 h. a.
Cand timpul e prielnic Sc
fabrica in comuna p6'nd la
8000 d. 1. tuica anual. Din-
tre pomY roditorT sunt ca la
1200 meri., 300 perI, Ioo ducp
400 ciresi. Locul e muntos
fórte putin prielnic cul-
turel. Nu se cultiva cat
de
porumb, §i acesta neindestu-
lator.
Comerciul se exercita In
comuna de 6 carciumari.
Veniturile comuneT se urca
la tifra de lei 5743,97 Sì chel-
tuelile la 3175,67.
E cu desavirsire lipsita de
sosele í presarata de plaiu-
rile Mare, Foivru, Tisa, Mi-
-turca, Virful lul Rusin,
Beni §i Dumbraveaua.
E strabatuta, de garlele Ber-
tea f;i Aluniu .5i de valle
Stramba, Cireuluï, FrasinuluI
i Sgheb6ia.
Se marginesce la V. cu
Cosmina de sus, m4e a d-luI
Vasilache Sinescu, la S. cu
moia Stefesci, cu apa i prun-
dul Varbilau, i la E. cu com.
Bertea.
STRAMBENI-BLEJOY, comuna ru-
www.dacoromanica.ro
s 543
rala, plasa rernoru. Cu t6te
cercetarile t'acate n'am putut
alia nimic despre data infiin-
tdrei acestei comune. S'a nu-
mit ast-fel de la paraele Stram-
ha i Bléja.
Este situata pe malul Te-
lejenull-d §i pe ambele malurY
ale paraelor Dambu, B16ja
Stramba, 4 k. m. departe de
capitula jucletuluI 12 k. m.
de rqedinta pld5;ei.
Se compune din 3 cdtune
Strambeni, BI ej 0m i Coco-
esci, avênd o populatiune de
998 loc. (5.13 barbati. , 485
femei).
CapY de familie sunt 233
contribuabilI 212 ; case de lo-
cuit 233.
In comuna e o singura bi-
serica, la Blejoi, reparata prin
1764 de catre o d6mna, nu;
mita Balaa, lipsita, de ori-ce
inscriptie i deservid, de un
preot.
Afara de agricultura, locui-
toril comune se maf
ocupa cu transportul pietreT
nisipuluI la oraul Ploesd.
Mare parte din locuitori sunt
mo§neni ; 37 s'au improprie-
tdrit la 1864 pe mo§ia Eforieï,
din care li s'a dat 130 h. a.
El au 27 cal, 8 epe, 174 vacT,
1438 oY, 196 porcl.
Scóla existd in comuna de
544
la 1889. T,ocalul s'a ofcrit co-
munei de D-1 Panait D. Can-
tili, i s'a frccuentat de 56 e-
levi ;;i 4 eleve, din nurn'erul
de 154 copil (112 b. 42 f.), cu
vêrsta de sc61a. Cu IntreOne-
rea personalului se cheltuesce
anual io8o lei. N;iu carie
barbag.
Uta' comuna, impreuna cu
padure, are 1308 h. a.
In termen mediu se fabrica in
comuna pêrat la 400 d. 1. - uica.
Terenul comuneY nu e toc-
mai fertil. Dintre porra rodi-
tori sunt : 408 meri, 264 peri,
825 cireT, 345 nuel. O jum6-
tate h. 1. de livede produce
p6na. la Soo k. g. fin.
Comerciul se exercita, in co-
muna de 5 carciumari.
Bugetul comunei are la ve-
nituri 3231 lei i la cheltueli
3150.
Soseaua Ploesci-Valeni-Bra-
toceatraversézaacésta comuna,
precum i drumurile naturale
catre comunelc
Paulesci ;i Têrg;orul Nou.
Se marginesce cu comunele
Paulesci, TCrporul-Nou, Mo-
ia i riul Tele-
jenul.
STRECIIET, vale la E. de com.
Gura-Viti6rel, plaiu Teléjen,
www.dacoromanica.ro
s 544
STREJNICU, comuna rurala, plasa,
Te'rporu. Este situata pe loc
;es, la 6 k. m. departe de ca-
pitala pla;ci i la 3 k. m. de
a judeluluï. N'are nici un ca-
tun alipit. Populatia sa e de
951 loc. (484 b. 467 f.); 194
capi de Emilio ; I71 con-
tribuabih ; 214 case de locuit.
In comuna e o singura bi-
fondata in anul 1886
de locuitorI i deservita de un
preot.
Locuitorii se ocupa mal
mult Cu agricultura. Putinul
prisos al muncei 1 destac la
ora;u1Ploesci.
Locuitorii, in numër de 121,
s'au improprietarit la a. 1864
pe mo;ia D6mnei Elena Bar-
canescu, din ca,re li s'au dat
477 h. a. ET au 157 cai ;i epe,
103 vaci, 449 oi, 145 porci.
Scóla nu este in comuna.
Copil in vé'rsta d'a o frecuenta
sunt peste upo. Carta sciu
mal 6 Mi-bar:Y vi nici o foueXe.
T6tä comuna se intinde pe
supra-fayi dc 3000 h. a.
In comuna nu se fabrica
nici vin niel uica.
GrandacT de matase se cul-
tiva in mica' cantitate ; stupi
cu albine sunt 130. Pamatul
prielnic la tóta cultura ; pomi
roditori sunt puOni ; live4I nu
sunt,
545
Comerciul se exercitt in co-
mund de 2 cardumarT.
Bugetul comuneT presinta
la veniturT suma de leT 2411.
Prin comuna trece o sosea,
ce vine din Ploesd, i I inles-
nesce comunicatia cu Té.rgoru-
Nou.
E inconjurata de mo§ia Têrg-
§oru-Nou i mo0a D-neT Elena
Bárcanescu.
STEFANOAIA, sat fórte vechiú,
care s'a desfiintat impreuna
cu Risnaru, Ciorices i Chira,
alte sate tot vechT, §i s'a for-
mat com. G-hirdoveni, plasa
STEIOASA-MARE (Muntele-) pa-
dure particulara supusa regi-
muluT silvic inca din a. 1883,
pe mo0a Stei6sa-Mare, pen-
dinte de com. Comarnic, pl.
P ele
STEIOASA-MICA (Muntele-),
dure particulará supusa regi-
muluT silvic inca din a. 1883,
pe mo§iaMuntele Steiósa-Mica,
pendinte de com. Comarnic,
pl. Pele§uluT.
STEJARIT deal in com. Po-
deni-NouT, plasa Podgoria, pe
care maT 'nainte d'a se filo-
iera se cultiva mult4 vie,
www.dacoromanica.ro
S 545
STEJARUL SAU &A VANA (trupul-)
mo0.e a statuldf pendinte de
biserica Sárindaru, care pe
periodul 1887-1897 s'a arendat
cu 550 leT anual. De la 1888
s'a vindut de ved D-luT Dr.
Turnescu.
STEJARELU, deal cu direcOa de
la N.-V. la S.-E., com. Star-
Chiojdu, pl. Teléjen. Cade in
partea de N. a comund.
STETERPUL, plaiu spre V. §i S.
de com. Provqa - de - jos, pl.
Prahova. Este acoperit cu
dure de stejar.
STELI, vale, com. Tintea, plasa
STEVIA (Muntele-) Muntele
Fruntea-1111-Vrasel, mo§iï ale
statuliff, pendinV1 de monasti-
rea Snagov, cari pe periodul
1888-1893 s'au arendat cu 3500
leT anual, In plus 480 leT plath
de pádurarT i confinitY.
Acest munte 6re-cand a fost
al Mitropolid Ungro-VlahieT.
STEVJA, veçlï Bratocea.
STEVIA, munte in raionul com.
Predealu, pl. Pele..
snvi4, vale isvor4sce din raio-
35
546
nul com. Predcalu, pl. Peles,
de sub muntcle Turco, are
direqia de la E. la V. si se
versa in piriul Azuga, pe r-
mol tot In raionul com.
Predealu.
STC)ENELU, valcea, com. Pdcureti,
pl. Podgoria.
STOENESCI, se ma'i numesce
locuitorf panca de N. a com.
Aricesci, pl. FiliposcY.
!-,TREAJI;TEA, deal in partea de
N. a com. Cornu, plaiul Pra-
hoya, numit ast-fel pcntru
act era in vechime straja co-
muneL Servd de pasiune pentru
vitelo locuitorilor.
STREJNICU, sat, face parte din
C. R. cu acelasi nume, plasa
TLrgsor.
sTRIM )TUL, vCA-f de deal, com.
Valea-Lungd, pl. Prahova. A-
cebt ven-f e ferte tipos ;;,i s'a
numit ast-fel, se dice, de 1,3 o
baba ce S'a gasit prim'a-vera
aci i care teta ierna ratacise
pe aci.
STUTA.RTA, vale. cOM. Trestiera,
pl. Varbildu. Isvorasce din
pralurca Poenarilor, se imprc-
una Cu vade Urzicaru si Tur-
www.dacoromanica.ro
546
burca, formézd riul numit «Sd-
rat» care se verst in riul
Lespedca din com. Valcdnesci,
pl. VArbildu.
sTu-rixx-popr, vale, isvorasce de
la N. de com. Salcia, pl. Pod-
goria, se impreuna in raza co-
munci cu isverele Ciuciuru,
PacurcY, Oncei, Bur-
lacu, Cainelc si Vulpca i for-
meza garla Salda. Acéstd vale
e acoperitd Cu pddure.
STUPINI, rMiu, udd com. Posescï,
pl. Telejen si se versa in garla
Zeletinu, co care se versa in
riul Basca si acesta in riul
Buz u.
Se c,lice caí pc valca accstni
pifio se aflau in vcchime
stupí cu albine, dc unde nu-
mele
STUPIN r , piriu isvordsce din
9
cestele dealuhn Mdclanu, com.
Opdriti, pl. Telejen, ia dircc-
Oa de E. si se versa in lacul
Vitiéra, ce este tot in com.
Opdriti.
luat numirea de la stu-
paria cc era pc valea acesttn
piriu.
pisc in partea de N.
a com. Star-Chiojdu, pl. Te-
lejen, Se ¡ntinde ele la N. la
547
S. si servesce locuitoritor pen-
tru aratura. Se dice ca aci a
fost o datä mare stuprtrie.
STUPENI, vale, com. Vadu-Sapat,
pl. Cricov.
STURTY-DE-SARE, vedi
Oltenu».
SUB-CETATE, costi, sub platoul
ce se intinde d'asupra
tateí numita «IiiIntana Rece»
com. Slanic, pl. Varbilau. Are
o 1.16rui inclinatiune spre N.
o prdpastie in partea de
Sud-Est. La p6lele acestuT pla-
tou se intinde locul numit
«Sub-Cetate» ceia ce dove-
desce ca pe platoul din susul
prapastiei a fost odini6ra o
cetate ; dar in ce epoca, off
ctn.' a apartinut nu se scie.
Nici un indiciu nu indru-
maza care vre-o descoperire,
mai ales cui nu s'a facut
o sapatura ori alta cercetare.
Traditiunea s'a purtat prin
gura veacurilor din tatä in
fiu rOmdn'and pana In c,llua
de adi.
Se mai çlice ca la piciorul
(p6lele) prapastiei ar fi o culi
ce ascunde un tesaur, pe care,
unif voind a-1 sc6te s'au po-
nienit impr4tiati, fugind care
incotro au nemerit,
www.dacoromanica.ro
547
SUB-mXcruRX (Valea-), vale, com.
Ditesc, pl. Filipesci.
SUB-ViRFU1 STXEÏ, loe isolat
in com. Maneciu-Pam6nteni,
pl. Teléjen, din care isvordsce
gârlia Cacacea, ce se vérsa
in riul Teléjen, la locul nu-
mit «Piétra».
SUB VIRE, pise, com. Harsa, pl.
Podgoria. Pe acest pise au
fost plantate vil, i de ciind
s'au filoxerat servui pentru fi-
note i cultura cerealelor.
sump:1, mahala din ca. Soi-
mescu, com. Captura, pl. Cri-
covul.
SUHXTUL, padure particulara su-
pusa regimului silvic inca' din
1883, pe inoia Suhaiul pen-
dinte de com. Sinaia , pl.
SULTANU, sat, face parte din C.
R. Provita-de-sus, pl. Prahova.
Are o populatiune de 92 lo-
cuitorí (51 barbati, i femci).
SULTANU, piriu, isvorasce din
c6stele piscului Sultanu, com.
Provita-de-sus , pl. Prahova,
trece prin ca, cu acclaï nume
se vérsa in gzirla Provita,
pe partea drépta, tot in ra-
ionul comunal Provita-de-sus,
348
SULTANU, pisc situat in partea
despre V. a com. Provita-cle-
sus, pl. Pra,hova.
Se credo luat nu-
mele de la un Sultan, care a
poposit cu armata sa aci.
Pe acest pisc cresce tufiri
de padure ;;;i pe alocurca este
acoperit cu iérbO pentru
§iune.
SULTANUL, vêrf de deal in com.
Ocina, pl. Pele. trage nu-
mole pentru cO predomind, tóte
muchiile vecine.
SUNATOAREA, riu, curgc de la
pólele muntelui Gurga, co-
muna Breaza-de-jos, pl. Pra-
hoya. Curge mal intditi de la
V. spre E., apoI ja direcOa
spre Sud i dupé ce priimesce
in sine vtdceaua Nisipuldi se
versd in riul Prahova, la cOt.
Podu-Vadulta, com. Breaza-
de jos.
Acest riu In cursul su facc
un mare sgomot i de aci
s'a dat numcle de Sunatórea.
Apa sa este f6rtc limpede
bund de liéut, mai ales véra,
fiind f6rte rece.
SUNATOA REY (Valea-), isvor dc
apa minerald, situat pe loc
apr6pe de soscaua naV.o-
www.dacoromanica.ro
s 548
nald in cat. Valea FOrsi, com.
Breaza-de-jos, pl. Prahova, a-
partinênd ob§tei locuitorilor.
Apa sa conOnc iod i puci6sd,
insd nu i s'a facut nid o a-
nalisd chimica.
SURAN I, comund rurala, plasa
Podgoria. Acest numc
cum spun bétranii se qice
cä'§l l'ar fi luat de la nisce
COlugdrite, ce traiau in ve-
chime prin aceste bocuri, qi-
dmdu-T una alteia Surati.
Se presupune a se fi infiintat
pe la anul 1743. Este situati,
PC deal §i pe gairla Sarata,
48 k. ni. departe de capitala
judetului ,;;i. la 19 k. m. dc
reedin.0 pla§ei. N'are niel un
eAtun alipit. Are o popula-
iune dc 974 locuitorY (460
bárbaV, 514 femel).
Capi de familie sunt 340;
contribuabili 290; case de lo-
cuit 385.
In comuna se alld o singurd,
biserica, fondatd in anul 1816
de locuitori, deservita de un
preot.
LocuitoriT se ocupa mal mult
cu crescerea vitclor. EI desfac
produsul munceI lor la oraul
Ploescl.
Locuitorli sunt parte mo,,-
nenf, parte improprietOritl ;
celor improprietdriV li s'au dat
549
250 h. a. pam6nt pe mosia
statuluï. El au 5 cal, 2 CpC,
214 vacI, 30 capre, 400 01 si
120 porct
In acésta comuna este o
m6ra de apa, care insa nu
fuction6za de cat cAnd ploua.
Sc6la exista in comuna din
anul 1889. Localul e proprie-
tatea comuna In anul trecut
a fost frecuentata de 54 copiI
(46 b., 8 f.) din numOrul de 118
copiI (94 bae-ti, 24 fete), CL1
versta de scai. Sciu calle 79
Mrly-tr7 p. 12 fe/11d.
Supra-fata totala a comunel
este de 2000 h. a.
In comuna se fabrica p6na
la 5000 d. 1. tuica ; vin nu se
face.
Se presupune ca in acésta
comuna ar fi sare si pacura.
Gandaci: de matase nu se
cultiva ; stupY cu albino sunt 20.
PamCmtul nu e prielnic la
t6ta cultura, ci numaY ovOzulul"
si porumbuluT, producend I000
h. 1. ovÈ's.z si 3000 h. 1. porumb.
In comuna sunt aproximativ
4000 mer1, 318 perY, 200 dülf,
1084 Cire1., 804 nucI, 100,000
prunY, etc. Livec,file dau ioo
caro de fin.
Comerciul se exercita de 4
carciumarY.
Bugetul comunel'presinta la
www.dacoromanica.ro
s 549
veniturY suma de 101 4615, iar
la cheltuelY. 3096 leI.
In comuna sunt sosele cari
ii inlesnesce comunicatia cu
comunele Soimari, AricescT,
Carbunesci i Predealu.
Este brázdata de urm4tt6rele
dealurTPoiana numita
PadurT» pe care se cultiva
porumb ; Secarile, o ripa spre
miéza-c,li, pe care se cultiva
putina secara ; Ripile i Pacu-
rile spre Apus, numit ast-fel
fiind ca se presupune ca aci
se gasesce pacura ; ambele
sunt acoperite cu livec,li de
pruni.
Este udata de g'cl.rla Sarata,
ce vine din com. Aricesa,
trece prin centrul comuna
primind pe drépta sa isvòrele
Putur6sa, care si-a luat numele
de la mirosul gretos ce are,
si pe Bracacea, numit ast-fel
de la multele liveql: i padurY
ce par a imbraca acésta vale.
SURANI, trup de padure a sta-
tuluI in intindere de 415 h.
a. pendinte de com. Podeni-
VechT, pl. Podgoria, care im-
preuna Cll trUp111 IZCSC1 (25 h.
a.) forméza padurea Podeni-
Vecht
SURANI, mo§ie a statului pen-
dinte de Episcopia BuzOuluT,
550
care pe periodul 1888-1893 s'a
arendat cu 1300 leT anual, in
plus 480 leY plata de padurarT
si confinisti.
SURANI, Odure particularA su-
pusA regimuluT silvic incä din
a. 1883, pe mosia Surani, pen-
dinte de com. SuranY, pl. Pod-
o-oria.
suRANI, deal, com. Surani, pl.
Podg-oria, pe care se cultivä
o h. a. vie.
SURDESCI, sat, face parte din
C. R. Bréza-de-sus, pl. Pra-
hoya. Are o pop. de 4o9 loc.
(209 b. 200 f.) Cade in partea
de V. a comuneT, fiind inchis
de riul Provita si muntele Sur-
descT.
SURDESCI, munte, com. Bréza-
de-sus, pl. Prahova. Din p6-
lele acestuT munte, de la lo-
cul numit «Cheia ProviteT»
isvorrtsce Provita.
SURLI, vale ce se vérsA in garla
Vdrbilrtu, in raionul com. Val--
plaiu V4'rbilau.
SUSANA, monastire de cAluOrite,
situatA pe valea TeléjenuluT,
in drépta riuluT, in mijlocul
uneia din cele mal' frum6se
www.dacoromanica.ro
S 550
infundlíturi, cale de vr'o 4 ore
de Vdleni. In apropien, do
ea, sunt &lelo Stanca si E-
purasul, cari dan in Tel6jen
la pélele monastireT,
forma uneT crucT. Ca la o orä
maT sus de m-rea Susana, a-
própe de trecOt6rea Bratocea,
este m-rea Cheia.
M-rea Susana s'a intemeiat
pe la anul 1740 de cAtre o maidi
numitA Susana, cu ajutorul al-
tor ctitorY, care, fác(3nd o bi-
serien, de lemn, T a pus hra-
mul «Sf. Nicolae» hram ce se
prasnuesce si adY. DupA acésta,
pe la anul 1840, in clilele E-
piscopuluT Chesarie al Buz6u-
liff, s'a zidit a dona bisericA
de piétra, prin milostenia cre-
dinciosilor crestinT. Ac6sta fi-
id amenintatA sä cada, in a-
nul 188o, s'a rechídit prin
stdruinta staritei Natalia Per-
lea, contribuind statul, E-
foria Spitalelor si altY credin-
ciost
La usä are urmtA6rea in-
scriptie
«In slava luT D-deu si aju-
torul sfintuluT Nicolae, fAc6-
torul de minunT, al cAruT hram
se s'OrbAtoresce, s'a fondat a-
ce,stA monastire si s'a facut o
biserica de lemn in anul 1740
de maica starita Susana Ar-
sicu si cu ajutorul ctitorilor
55
Filip Treti. In anul 1840, in
;Hiele Episcopului Chesarie
BuzOuluï, cu ajutorul prea sfin-
tieY sale si altor ajut6re s'a zidit
de piétra, fiind starita maica
Susana ; iar la 188o biserica
fiind ruinata s'a reconstruit
fiind starita Natalia Perlea,
impreuna cu nol." ctitoriT : I.
Filip, D. Frang,ulea, N. Per-
lea si Dutu Petis, in timpul
Mitropolituluf Calinic i in di-
lele Majestatilor Lor Regele
Carol isi Regina Elisabeta».
Positiunea SusaneI este una
dintre cele maI frum6se din
t6ra.
iap6lele monastireY , in
valea Tel6jenuluï, se alia
un isvor abondent de lipa
ferug-in6sa, indestul de con-
centrata.
Calug-aritele, in numer de
40, se ocupa mult cu torsul
Ksutul, facCnd stofe de
mana f6rte solide si frum6se,
pentru imbracrunintea lor si
pentru vinc,lare.
susA 1TJL, munte inalt de 1437
me.tri d'asupra niveluluí
ret-Negre. Are bogate pasudf,
livedi i padurY.
Acest munte, impreuna cu
muntii Retivoiu, Fata Gaya-
neY, Costila, jumOtate din La-
cu-Rosu, Unghia-Alica, Virful
www.dacoromanica.ro
';') 1
lui Dragan si un sfert din Po-
durile. apartineau din timpu-
rile cele maí vechl familieí
Dudescilor.
Acestí munti au fost zalo
gity de logofaul Dudescu, ca-
-matarultu Stefanache Balta-
retu pentru suma de 2000 gal-
beni. Logof6tu Dudescu, ne-
puttmd plati la timp datoria,
muntil fura scosT la licitatie
si cumpL'rati prin cartea de
mezat din 5 Februaric i8o,
de catre un om al Baltaretu-
lui, Mamuk-bey, cu pretul
13.000 leï vechi 1). A,,tA-qf
se stapanesce de M. S. Regele
Carol 1, si a tost cumpOrat,
impreuna cu muntií de mal' sus,
in Maia 1892, do la Mamuk-
1) Dudescu ,,ustinea Cu infocare drep-
tmile poporului i Le) ea Mal marea na-
tiuneY. lit acr--,t ,,Lop, pe la Miele
lulu trecut, taima dese intlunn i cu Banul
Cretule,,cu, Ienaclie
Aclirescu, BrAncol énu, Campinau, Go-
le,,cu si Rilénu, boca frunta,,,Y al 1,6 e f
Dude,,cu Nicolae, care tr'ar,e mult tnnp
in Franta, unde Melle cele nouI I cap-
tivaserri mima, cerca sii clolhinde,,c,1 pro-
tectuanea FranteY. El cuno,cea pe Napo-
leon II e legl ettl e boemi a picea siugui ,
,pre a dobAndi protectiunea mal °MY ge-
neral, amte pnsul
ind-cn 'Y lip,aau liana immumutat la
Cu 2000 galbenY
c'iímlítarul R;i1Liretu
Cu mare doband:I. 7,\Te putimd
<la crea marclui patliot a ti ()cut
in mnnele clnintarului.
552
Bey pe prqul de 850.000 lei.
Pentru esploatarea paduri-
lor din muntif Susaiu, Reti-
voiu i Fata - G-avaneY, fra0
Carol §i Samuel Schiel de la
Bu§tera au infiirqat la pólele
SusaiuluY, din spre Retivoiu,
lang-a valea Azuga, o fabriai
sistemalicit de cherestea fi de
be(e de chibrihnl, sub conduce-
rea inginerulta C. Ganzert.
Construqiunea cladirilor a-
cesteY importante §i frum6se
intreprindeef industriale, s'a
inceput la a. 1891, i in pri-
mavéra anuluT 1892 s'a ince-
put fabricatiunea.
Pentru transportul materia-
luluI, este arc,lata, in Virful
Susaiuluï, nu de-parte de ho-
tarul tOreY, o masina elevato-
rica de vapori cu cazanul
care face sa circule vagone-
tele pe drumul de fier ame-
rican., ce unesce fabrica de
cherestea (din valea AzugeI),
cu piraul Limba.§elul, pe o
distançä ce urea goo metri ;
iar de la obir§ia
;ANTu PADuREI, isvor, merge
§erpuind prin com. Crivina,
plasa Crivina, taiTe islazul pro-
prietaruluï se vérsa in riul
Prahova, care serva de limita
www.dacoromanica.ro
552
p'ena la gara Azuga, adminis-
tra0a acestel" fabricI a proec-
tat construirea uneY liniY ferate
In regula, cu cale normala.
Tot pentru transportul ma-
terialulul' din muntele Susaiu
este construit, d'alungul vale):
TésculuT, un drum de fier pen-
tru vagonete, pe o distan0
de 3 k. m. §i acest drum léga
centrul padurilor din Susaiu,
cu gara Predealu.
Productia anuala a acesteY
fabria este urmatórea b000
m. c. cherestea de brad §i de
molift i dou6 miliarde bqe
de chibriturY.
Uscaturile din padure, r6-
maFAele §i lemnele ce nu se
pot intrebuinta la fabricati-
une sau transporta in alte
parV, se intrebuinVsza pentru
arsul varulta alb, in cele dou6
cuptóre de langa gara Pre -
deal.
Fabrica de cherestea ocupa
asta-çll in permanenta 40-60
lucratorT. (I. G. Babes. «Din
Plaiul Pele» pag. 53 §i 169).
in partea de N. V. §i N. E.
intre com. Pucheni §i Crivina.
ANTIT TATARA.sc, .liarq la V.
de com. Aricesci, pl. Podgo-
553
ria, spre albia vdieï Adanca.
Bètranit povestesc despre a-
cest sant c era sdpat intr'a-
dins si din el TAtariï se bd.-
teau cu Romanil, cu arcuff
sdgetl.
BOtrAniI Mitu Slujitorul din
com. Aricesci si Tudordchescu
din com. SuraM, mi-au spus
cd au gdsit, in apropierea san-
virfurY de sAgetY, infipte
in gorunf f6rte marY, i cd le-au
pdstrat multd vreme. Se crede
ct prin apropierea acelM sant
se gdsesc in pdmant multe
lucruri vecht OameniT fac me-
reu sdpdturT pontru comort
virf pe cul-
.;ERB (Virful-1M-),
mca dcalulta Gornet , com.
Gornetu-Cuib, pl. Podgoria
numit ast-fel dupd numele
Vasile Serb, care a posedat
In vechime acest virf. Este
situat in partea de V. a co-
muneT si e acoperit cu
pddure.
ERBAN movild pe
teritorul com. Têrgsoru-Nou,
plasa Urgsoru, situatd la E.
de Têrgsor, flic&nd hotarul
Intre Têrgsor i Tigdnia. Pe
acéstd movild se cultivd ce-
reale.
ER.13.A.N §es, com.
www.dacoromanica.ro
553
Ogretinu, pl. Teléjen, numit
ast-fel dupd numele fostului
su posesor.
ERBAN-V()D.A., locisolat, com.
Homoriciu, pl. Tel6jen,
4E12.B.A.NfISA, mahala din cdt. Va-
lea-Lungd, pl. Prahova.
5ERBANSA, deal, pe care este
situata com. Valea-Lungd, pl.
Prah ova.
ERI3A.NISA, plaiti in partea de
V. a com. Star-Chiojdu, pl.
Teléjen. Se intindc de la N.
la S. si pe el se afIll finete
locurf de aráturd.
ERBULOAIA, vale, isvorAsce din
dealul Boncu , com. Sotrile,
pl. Prahova ; curge cdtre S.,
se intalnesce din jos de cdt.
Osebitu cu \ralea Boncu
formézd garla Campinita, ce
trece prin partea de N. a
com. urb. Cdmpina, si se vérsd
In riul Prahova.
;;Ti:RPARIA, surpaurn, in partea
de V. a com. Bughiile, pl.
Teléjen.
(Pe-), sant vechiti in com.
Filipesci - de - Pddure, pl. Fili-
pesd.
554
E113. (Muntele-), proprietatea E-
forieí spitalelor civile din Bu-
cures" fosta pendinte de mo-
nastirea Sinaia, com. Sinaia,
pl. Peles, in intindere de 345
11. a. din catre 55 h. a. supra-
tata impadurita l 290 h. a.
pamemt cultivabil si finete, a-
ren data pe periodul 1888-1893
cu i800 lei anual.
mahala, facc parte din
UL,
C. R. To§ila, pl. Peles.
E1 UL-PAILOR funtele - ), pa-
dure particulara supusa regi-
mulul silvic inca din a. 1883,
PC mosia Muntele
pendinte de com. Coman-
nic pl. Pelesulta.
ETUL-TRESTIENI, mahala, face
parte din C. R. Tei1a, plaiul
INDRILA, pise, com. Aricesci,
pl. Podgoria.
INDRILA, C6Sta, com. Tarleset,
pl. Telejen.
vale, isvorasce de la N.
de muntele Cumpaul, com.
Predeal, pl. Pele, curge de
la E. spre V. se versa in
riul Prahova, pe tiirmul stang-,
in raionul cat. Poiana-Tapulin,
www.dacoromanica.ro
554
com. Predealu, pl. Pelesuluï.
Pe timpurY secet6ic s6ca ; iar
in timpul topirei zapec,leí sau
a ploilor proa mari vine ata
de mare in cat intrece volu-
mul apeT din riul Prahova.
11,(rnr, sat, lace parte din C.
R. Boldesc1, pl. Podgoria. Este
situat pe loc es. O parte din
catunul .`_;/ipotu maT pérta nu-
mole de Clurz-Liplursci.
Aci e o biserica cu hra-
mul «Adormirea Preciste1»
«Sf. Dumitrup fondata la a.
1840 cu cheltmala Paharm-
culta (Theorghe Boldescu, P(P,-
telnicul Atanasie, Calozisul
[POTUL, lac, dis si «Al Bise-
riceT» la N. de cat. Bréscele,
com. Campina. pl. Prahova.
IPO - DE - LEA C, isvor ce
curge din pélele dealuluI Vla-
deanu , com. Provita-de-jos,
pl. Prahova. Apa din acest
isvor se intrebuint6za de locui-
torY la diferite béle.
IREXDX (Poiéna-), ses, com. O-
g-retinu, pl. Tel6jenul.
,IR,NA, sat, face parte din C.
R. cu acela0 riurne , plasa
55;
Têrg,sor. Aci e o bi,,erica, lip-
sin. de inscriptio.
trup de mosie fosta
statulin, com Sima, pl. Urg-
sor, fost pendinte de monas-
tirea Mislea, in intindere de
246 h. a. vîmclut do ved lo-
cuitorilor cu 102.650 lel.
padure a statuluí in in-
tindere de 430 h. a. pendinte
de com. Sima, pl. Vrgsor,
formata din trupurile ;;;irna
(40o h. a.) si Pisculec1 (30 h. a.)
, comuna rurala plasa
T6r;-_,,rsor. Este situatt pe un
deal si pe valea riuletului Ba-
lotina, la 15 k. ru. departe dc
capitala judctuluí si la i 6 k.
m. de resedinta. plaset
Se compune dm 2 cAtune
irnasi Varnita, avC.nd o po-
pulatiune de 890 loc. (431 brAr-
bati, 459 femeT), in caro intra
20 familií de tigani-tcrarT, 2
Turd si i Bulg-ar.
CapT de familie sunt 226
contribuabilí 204.
In comuna sunt doucl bise-
rici : una in cit. Sima si alta
In Varnitia, fondata la a. 1874,
orí-ce inscriNie
deservite de doi preotT.
Locuitorif se ocupa numaT
cu zgricultura. Putinul
www.dacoromanica.ro
5 555
desfac la orasul Ploescï.
Locuitoril, in numOr de 173,
s'au improprietarit la 1864, pe
mosia statuluT Sima, si pe a
d-luT Baleanu, din carT li s'au
dat 783 h. a. El au 5,5 caT si
epe, 105 vacT, 353 oT, 32 pord.
Sc6la nu exista in comuna.
-D'AA comuna se intinde pe
o suprafata de 783 h. a.
Tuica se fabricA
Gandad d matase se cultiva
in mica cantitate. Dintre ce-
reale se cultiva numal porumb,
grau i ovtz. Liveçlile dau
phri la 6o caro de fin.
Comerciul se exercita In co-
muv14 de cincl carciumarí.
Veniturile comunel Sc urca
la leí 7920,39 i cheltuelil-, la
3077,80.
Prin comuna trece soseaua
Sirna-Tariceni-Cocorasd.
E brazdata de cate-va dea-
-l'ara ver o numire spe-
ciala.
E strabatuta numai de un
mic riusor, numit Balotina, ce
se vérsa in riul Prahova.
OTMAld, sat, face parte din C.
R. Soimari, plasa Podgoria.
sotAixrd, comuna rurala, plasa
Podgoria. Si-a luat numirea
de la dealul oimu, ce se afla
In raionul eT, si s'a infiintat-
556
dupa, cum spun locuitoril be-
tranIpe la anul 1602.
Este situata pe garla Lo-
patna, la 8 k. ni. departe de
rerdinta plarY i la 30 k. m.
de capitala judetulul.
Se compune din 2 catune
oimari si Atarnati, ave'nd o
populatiune de 2101 loc. (891
barbatY, 1210 femeY), in care
infra §i 6 familiY de tig-anY-
ferarY.
CapY de familie sunt 548
contribuabilY 459; case de lo-
cuit 592.
In comuna e o singura bi-
serica fondata la anul 1868 de
locuitorY , deservita de doI
preoti.
Locuitoril se ocupa in spe-
cial cu agricultura §i crescerea
vitelor.
Maj oritatea locuitorilor sunt
mcTienY, iar o mica parte s'au
improprietarit la a. 1864 in
mosia statului numita «Calda-
ru§anca» ;;i a d-lui Stefan Ni-
colau, din carY li s'au dat 49
h. a. EY au 14 cal, To epe,
180 vacY, 130 capre, 2000 0Y,
5o0 porcI.
In raionul comuneY sunt 4
morY : 3 de apa pe gArla Lo-
patna, i una pusa in mirare
prin puterea vaporilor.
Scóla exista in comuna de
vr'o 70 ant_Localul e propri-
www.dacoromanica.ro
556
etatea comunel §i s'a cladit la
a. 1875. S'a frecuentat in a-
nul trecut de 76 baetI i 4
fete, din num6rul de 288 co-
pil (16,5 b. 123 f.) Cu V6I'Sta
de sc61a. Cu intretinerea per-
sonaluluI se cheltuesce anual
1404 leI. Seim carte 291 brba(1
,y1 25 _Avid.
TOO,' comuna arc o supra-fata
de 3500 h. a. Aci se orla
Mate I.SVO'IT dc afia
side pcurd , nestudzate fi 11C-
cs75loatate.
Tuica Sc fabrica anual, in
termen mediu 25,000 d. 1.
vin 2000 d. 1.
In localitaOle n min de «Pc
Glod» si la «Aidrirap» se pre-
supulic a ji lupanit,llt multó
sare.
GiindacY de matase se cul-
tiva in f6rte mica cantitate
stupi cu albine sunt 115. Pa-
m(Thtul nu e prielnic la t6ta
cultura. Terenul cultivabil pro-
duce cu aproximatie : 120 h.,1.
grail, 250 h. 1. ov0z, 40 h. 1.
meiti §i 15.500 h. 1. porumb.
Dintre pomY roditorl sunt : 3455
merl, 1327 perY, 2432 duc,lf,
847 cireY, 1793 nuci. Livedile
dau p'ena la 500 care de fin.
Comerclul se exercita in co-
muna de 6 carcIumarI.
Venitul anual al acesteI co-
mune SC urea la leY 7523,64
557
O sosea, incd neterminatd
inlesnesce comunica0a cu co-
munele SuranY, Aricescf i Cdr-
bunescf.
E brdsdata de 4 dealuri
Soimu, in partea de N. E, pe
care se cultivd vie ; Plesuiva,
în partea de S. E; Piscu Ho-
tilor, la S. V, si Corbu, situat
in partea de V. a comuneY.
E udata de &Me: Lopatna-
Alare, Lopatna-Micd si Starcu.
Se mdrginesce cu comunele
Chiojdeanca, Podeni-Nouf,
curqf iSuranT.
;(mr.A.R`f, deal, com. Soimari, pl.
Poclgoria, pe care se cultiva
7 h. a. vie.
0TATART, pddure particularà su-
pusd regimului silvic, inca din
anul 1883, pe mosia Soimarf,
com. SoimarT, pl. Poclg-oria.
OIALiRENY (Mosneni-), padure
pa.rticulard supusd regimuluT
silvic incd din a. 1883, pe mo.
sia mosnenilor SoimarenT, pen-
dinte de com. Soimarf, plasa
Podgoria.
in parten. de N. E.
0IINIti, deal,
a com. Soimarf, pl. Podgoria,
pe care se cultivd vio. Si-a
luat numele de la ;;;oimif, ce
se gasiau o data aci.
www.dacoromanica.ro
OIMULTJi (Ripa.-),deal in coin.
Valea-l-ungd, pl. Prabova.
,OTAIESCU, sat, face parte din
C. R. Ceptura, pl. Cricov. Are
o pop. de 400 loc (203 b. 197
f.) A ci e o bisericd cu hramul
«Sf. Nicolae».
hi accst calun se sdsesc firte
mitlp crbuìzr de piiment.
inceput sit fie esploatap de lo-
cuitorY, din acele locur% de mute
se fiot salte No% lesue. Pe uncic
locurY Sc slisesc la supra-fa-
(a pdm(!ittuzza. .1ce.yt1 ciirbwa
se vi'llei le la firoprietari% de
iii orY
;-;011110YAGA, gârld, com. Posesci,
plaiu Teléjen, ce se v6,rsd. in
gârla Zeletinu, tot in rafonul
com. PosescI.
OINIOIAGU, deal, com. Ogretinu,
plaiu Telejen.
OTRILE, vale, pe care este si-
tuata com. Sotrile, pl. Pra-
hoya.
OTRILE, comund runa, plaiu
Prahova. SI a lua.t numirea de
la un «S:etraru» cel
arendas al acestuf loc, pe la
a. 1734 ;i spre a se popula
acéstd mosie, nu lua niel o
dajdiespun baraniide cat
558
un singur puiti de gaina,
acela nu pi in bilmcie, ci
bulla voie. Locuitorh din ve-
cin tate, §i mal' ales cel de la
cttmp, carí erau prigonitY de
Turd si Grecl, vOc,1C,nd acésta
inlesnire, venira :;;i se stabilira
in aceste locuri retrase i sin-
guratice, i cu modul acesta
s'a, populat, formándu-se co-
muna Sotrile.
Este situata pe valea Sotrile,
in dr6pta garleT Doftana,
45 k. m. departe de capitala
judetulul i la 12 k. m. de a
plaiubh.
Se compunc din 5 catune
Lunca-Mare, FraW, Osibitu,
Sodurile i Plaiu Cornulul ;
dintre carY. Lunca-Mare, Frath,
Osibitu sunt pe proprieta-
tea Principelth Dimitrie Barbu
tirbehl ; Se,clurile pe a d-luI
Stan Blebea, iar Plaiu Cornu-
luI pe a d-luI Nicolae Bibescu.
Pos4iunea sa este fórte fru-
mósa.
Are o populatiune de 1568
loc. (8o4 barbay, 764 femeI).
Capí de familie sunt 357
contribuabilí 259 ; case de lo-
cuit 370.
In comuna, sunt 2 biserici
una in cat. Fratit si alta in
cat. Lunca-Marc. Coa din Fratil
s'a fondat la a. 1886 de Prin-
.5tirbent i locuitor12 iar
www.dacoromanica.ro
558
coa din Lunca-Mare de SAr-
darul Grigore Neg,ru, la a.
1845, fara inscriptie. Ambele
bisericY sunt deservite de 2
preotj.
Locuitorh se ocupIt numal
cu munca pamCmtuluT chi-
rigeria.
El s'au improprietarit la a.
1864 (in numOr de 170) in
mosia Sotrile a PriMulul Stir-
beh), din care li S'ala dat 591
h. a. In comuna sunt : 40 cal,
45 °pe, 361 yací, 3525 01
200 porci.
In raionul comuneí, pe riul
Doftana, sunt 4 morí, 3 pive,
si o darsta.
Sc6la s'a frecuentat in anul
trecut de 52 baetí, din numt,'-
rul de 278 coph b. 138 f),
Cu vrsta de sc61a. Localul
s'a construit in anul 1891, prin
staruinta Principelui Stirbelti
preotului Gr. Brebénu,
invOtaitor. ,Kizt carie, S biirba(t.
T6tIt comuna se intinde pe
o supra-fata de 4250 h. a.
In termen mediu, se fabrica
in comuna pl'má, la 1800 d.
1. tuica anual.
In localitatea numita «Se-
clurile» sunt carien l de pi6tra.
GAndad de matase nu sunt
stupí cu albino sunt 130.
PamCmtul e prielnic porum-
buluI, din care se ClaltiVO, 1340
S59
h. 1. atta cat abia ajunge lo-
cuitorilor. Dintre pomi rodi-
tori sunt : 120 merT, 70 peri,
18o ciresi, 200 nuci. Livedile
dau ca la 450 care fin.
Comerciul se exercita de
carciumarl.
Veniturile comunel se ridica
la tifra dc lei 2990 Si cheltue-
lile la 2900 101' anual.
Niel' o sosea petrita nu e
In comuna, ci numai drumuri
naturale.
E brazdata de virfunle
Boncu, Frumos si Pietrisulul.
Din Boncu isvorasc dout:i
\ralea Boncului, ce curge spre
S. si desparte catunele Ose-
bitu de plaiu Cornului si Va-
lea :-,;erbul6ia, ce curge spre
S., se intalnesce cu cea
forméza garla Campi-
n4a, ce trece pe langa com.
Campina si se vérsa in riul
Prabova.
Prin partea de V. e udata
de Valea firilor, ce se versa.
in Doftana.
Se mrtrginesce la N. cu cat.
Socaria, ce tine de com. Co-
marnic ; la S. cu com. urb.
Campina ; la E. cu com. Bre-
bu, de care se desparte prin
nul Doftana, si la V. cu com.
Br6za-de-sus. de care se des-
parte prin rîul Prahova,
www.dacoromanica.ro
559
,,TRI LE, mo,ie a principeluï .`..,;tir-
beitt, pe care la 1864 s'au im-
proprietarit locuitorií din com.
!--;)otrile, pl. Prahova.
OTRILE, padure particularrt su-
pusa regimului silvic inca din
a. 1883, pe mosia Sotrile, pen-
dinte de com. ;-,;otrile , pl.
Prahova.
vale, com. Ditesci, pl.
Filipesci.
';,TIRBE i FI deal in parten de
E. a com. Bucovul, pl. Cri-
cov, de la p6lele caruia isvo-
rasco pinol Bucovelu, ce se
vérsa in Teléjen.
Turizru, sat, face parte din C.
R. Olteni, pl. Teléjen.
Biserica din Stubeiti p6rta
urt-M_t6rea inscriptie qinta-
resce D6mne sfinta si Dum-
nedeésca biserica acesta pe
care o al' castig-at cu scump
sangele Christosului tu, ce a-
cum din temelie s'a ridicat
s'a zugravit prin osirdia
cheltuiala D-Ior Ne;_-.,roita Pan-
toiu si a locuitorilor de aci si
altor particulari de afara, si
sa prasnu6scrt sf. Nicolae si
Cuvi6sa Paraschiva ; la anul
de la Christos Ar6st'a
bisericd s'a construit in locul
celeT vechI,
560
;1.1".1'EANCA, mosie pe care la
1864 s'au improprietarit lo-
T.
TALEA, comuna rurala, plaiu Pe-
les. Sc crede ar fi luat
numele de la nisce livcdi de
fin, ce sunt in apropiere, in
mosia Bezdeadu, din jud. Dam-
bovita, cal-Y au avut tot-d'a-
una numele de «Talea» i ca
s'a infiintat pe la anul 1790,
dupa cum se constata' dintr'un
leat g-asit pe stalpul bisericei
vechf.
Este situata pe uu deal, in
apropiere de muntl', la 55 k.
m. departe de capitala jude-
tulul si la 28 k. m. de rese-
dinta plaiulut
Se compune din 2 catune
Talea i Plaiu, av'6nd o po-
pulatiune de 841 loc. (428
barbaO, 413 feme`f), in care
infra si 5 familiY de tiganT.
Capi de familie sunt : 200;
contribuabilY 160 ; case de lo-
cuit 173.
In comuna sunt dou0 bise-
rid : una de lemn in stare
roa, facuta la a. 179o, si alta
de zid, construita la a. 1878,
cu hramul «sf. Nicolae» am-
bele deservite de un sing-ur
preot.
LocuitoriI afarut de agricul.
www.dacoromanica.ro
56o
cuitoriY din Colceagu, pl. Te-
16jen.
tura, se mal' ocupa cu facerea
de strae, paturl', velinte, panza
crescerea vitelor. Mestesu-
gari. sunt 14 ; col cari au ca-
rute se mal ocupa i cu dife-
rite transpórte.
Straele, paturile, etc., se des-
fac la balciul din com. Te-
lega, pl. Prahova, ce se tine
anual la 8 Noembre Ia-
nuarie, ale fie-carui an si in
comuna ; iar mestesugaril. lu-
créza 1.1 umaI in comuna.
Locuitorfi, in num6r de 127,
s'au improprietarit la 1864, pc
mo§ia Printulta Panait Ghica
si a caseT Zoe Brancovénu,
din cari li s'au dat 380 h. a.
El au 166. cal, 182 epe, 299
vacY, 156 bol, 385 capre, 3685
oY si 269 pora
Carte a inceput sa se in-
vete aci cam de 30 ant Lo-
calul e proprieta.,tea comunet
S'a frecuentat in anul tre-
cut de 46 baetT si 12 fete, din
numérul de 131 copiT (71 ba-
etl, 6o fete), cu vZrsta de scóla.
Cu intretinerea personaluldf
se cheltuesce anual 1242 leY.
Sciu cartc 40 Mrbap feind.
In termen mijleciu so fabricO,
561
in comunap(inala 215 h.l.
In raionul comuneY, in mo-
da Bréza este o cariera de
pié tra, numitd «Cariera Belifo.
CiandacY de matase nu se cul-
tiva: stupT Cu albine sunt 256.
Pamêntul e prielnic numaí
porumbulta, putin canepeI
inuluT. Terenul cultivat abia
produce 700 h. 1. porumb, 4
li. 1. canepa, i h. 1. in. Dintre
poml roditorl sunt : 300 meri,
bo perY, 400 cire;Y, 250 nucl,
500 vi;ini, loo zarzari, 10.000
prunl. Livedile dau pCnd la
loo care de fin.
Comerciul se excrcita in co-
muna de 2 carciumarY.
Bugetul comuneY presinta la
veniturY (deeiml i drumurY)
suma de leT. 2190, ;i la chel-
tueli 2169,74.
In comuna e o singurd so-
sea, prolectata, a se face
catre S. E. spre Bréza-de-sus.
Din ea se face mal multe uliV
prin comuna'.
E brazdata de mal' multe
dealuri, t'ara niel un mime, cu
direcOa S. E. i de piscurile
numite Piscul cu Catina
Piscul cu PlopY, situate in
partea de S. a comunel. T6te
scrva pentru pa;une.
E udatd de garla Bella, care
face mal multe zigzagurl,
de 41ceaua, Vie4uinel,
www.dacoromanica.ro
s6t
Se marginesce cu judqul
Dambovita, la S. V. i N. s,,i
cu mo;ia. Comarnicu.
FALLA, sat, facc parte din C. R.
'ralea, pl. Pele;,. Aci e rese-
dina
TALLA, vale, isvordsce din ra-
ionul com. 'ralea, pl.
curge de la N. V. catre S. E,
se impreuna cu valea Belia,
arnêndou se vérsa in riul
Prahova, pc malta drept, intre
comunele Comarnic tzi Breza-
de-sus.
TALLÉ (Plaiu-), drum ce trece
prin com. laica, pl. Peles.
l'AB:íLANU, vale, com. D4escl,
plasa
TNRICENL comuna rurald, plasa
TCrg-,,or. Este situatä pe va-
lca Prahovei, la 15 k. ni. de-
parte de eapitala s,,i
tot ataca de a pla;e1. N'are
nic un catun ahpit.
Are u pop. de J255 10C. (663
barbaV, 592 femcI), in care
intra ;si 7 familiide igan.
CapI de familie sunt 313 ; con-
tribuabill ; case de lo-
cuit 300.
In comuna e o singurd
fondata la a. 1735 de
36
362
Radu Scarlat vol vistier
D-net Maria sotia sa, reparata
In a. 1843 de Afarole Ban
Gheorghe Filipescu i Eca-
terina, sotia sa, iar maT in
urmä s'a meremetisit de lo-
cuitori. E deservita de un
preot.
Locuitorh comuneY se ocupa
maí mult cu .fabricarea varu-
luT alb, numit de ,5irna sunt
peste 130 fabricantI. Ei des-
file produsul muncei lor la
BucurescI i Ploesei.
Locuitorir, in numOr de 158,
s'au improprietarit la 1864,
cánd dat '772 h. a. ET
au 67 caí :;;i. CEO, 258 vad, 4
bivolí, 345 o`í i 139 pord.
Sc6la datéza in comuna de
la 1859. Localul e proprieta-
tea comund. S'a frecuentat in
anul trecut de 85 baetí, din
num6rul de 180 coph (99 b.
Sr f.), Cu versta de scòla. Cu
intretinerea personaluluT se
cheltuesce anual 1728 let San
talle .148 bdrbap .yi 7 femci.
er6u-i. comuna se intinde pe
o suprafata de 1372 h. a.
'pica se fabrica prea pu-
CrAndad de matase se cul-
tiva; sturh cu albine sunt 23.
Pamentul nu e prielnic la
t6ta cultura. Pomi roditorl
sunt
www.dacoromanica.ro
362
Comerciul se exercita in
comuna de 3 drciumati.
Bugetul comuneí presinta
venituri suma de leí 7436,79
iar la cheltuelí 4126,38.
Prin comuna trec sos2aua
Pariceni-Popesd i Poenari-
Burchi.
TARUI.:NC.A., vale, isvorasce de
la N. de com. Slanicu, pl.
Varbilau, de sub muntele Ver-
de, trece pe lánga cariera do
piara t;i se vérsa in giirla,
Slanicu, pe malul sang, tot
in com. Slanicu.
T_VTARU, comuna rumia, plasa
Cricov. Este situatä in partea
de E. a pla;d, lánga judetul
Buz0u.
N'are niel un catun alipit.
Sc6la nu exista in comuna.
Copiií pena acum au urmat
parte la sc6la din com. San-
geru .,;3i parte la sc6la din com.
Udresd. Coph in versta de
sc6la sunt 188. Veniturile co-
muneí sunt de 5003 la
TÀT,\RA.N1, comuna rumia, plasa
Crivina. Ni se relata ca ar fi
datánd de la a. 1740, ar
fi luat numele de la nisce cete
de TatarT, cari au stationat
aci in vechime, mal" mult timp.
Este situata pe ambele ma-
563
luri ale pAraelor Recelea
Calda, la 5 k. ni. departe de
capitala judeWluí i la 9 k.
ni. de a pla:?el.
N'are nicí un catun alipit
o popul¿qiune de 683 lo-
cuitorí (355 barbaV, 328 fe-
meT). CapY de familie sunt 141;
contribuabilí io8 ; case de lo-
cuit 146.
In comuna e o hiserica, fon-
data la anul 1744 de JupAn
Gherghie6nu i Jup&nesa.
reparad. in 1830 de Vel
halache Cornescu , deservita
de un singur preot.
Locuitorii se ocupa in
cu agricultura i gradina-
ria. Produsul munceY 1 desfile
la orau1 PloescY.
Locuitorii, in numOr de 116,
s'au improprietarit la a. 1864
pe moia d-luí Emanoil La-
hovari, Ii s'au dat 360 h.
i nel se afta un elWeu, facut
a. El au 28 cal, 26 epe, 122
vacY, 8 bivolí, 268 01, 119 pord.
Sc6la exista in comuna de
la 189o. Localul e proprietatea
comuneY. S'a frecuentat in a-
nul trocla de 34 bae1,T i 2
fete, din num6rul de 163 co-
Oí (93 h. 7o f.), CLI vísn-sta de
sc61a. .S'cirt carie 25 bdrboit
7 1. eill
Suprafiqa comunei, Cu islaz
parnênt de munca, e de
q4o h. a.
www.dacoromanica.ro
563
Crandací de matase nu se
cultiva ; stupl cu albine sunt 71.
Pamésntul e prielnic la t6t4t
cultura. Terenul cultivabil
cu aproximatie : 140 h. l. orz,
760 h. 1. ()vez, ion h. 1. mein,
81,5° h. 1. porumb, I000 h. 1.
rap4a. Poml roditorT sunt pu-
Livedile dau numal roo
care de fin, cad cea maí mare
parte s'au semanat.
Comerciul se exercita
comuna de 6 chrciumari.
Ilugetul comuneí presinta
la veniturí suma de leí 6390,88
iar la cheltuelí 4776 leY.
Prm comunä trece soseaua
nationala ce-1 inlesnescr2 co-
munica0a spre PloescA i Dar-
canesci.
E culata de. pAraele : Re-
celea, Calda Topila (v. a.
n.) In partea de E. a comu-
de Cotman vel Allhalache Cor-
nescu, prin care trece pAraele
Recelea i Calda.
Se marginesce la N. cu o-
Ploesci, la S. cu com.
Mi-canosa la V. cu Popesci
la E. cu Rifovu.
Enk_U-CoNDUR A TI:, se numia
com. Conduratu din plasa Cri-
covu, i fiind-ca se facea con-
fusiune cu coresponden-Vt
§i particulart, cu com.
564
Tataru, tot din plasa Cricovu,
s'a sters numele de Tdtdrat
si s'a numit numaI Conduratu.
TAmP.A., poiénd In partea de V.
com. Bughiile, pl. Teléjen.
TAM1'.1, deal situat la V. de com.
Bughiile, pl. Te16jen, numit
ast-fel dupe numele mosiet Ca-
lug-aresa.
TAAIP.A. (Virful-), deal in partea
de E. a com. Vdrbildu, pl.
Vdrbildu, acoperit cu pddure,
printre care sunt i petece de
potenY.
TIMPA, pâru, isvordsce de sub
p6lele muntelut Zdganu, trece
pc langd monastirea Cheia
se v6rsd in riul Teléjen, pe
malul sting, in raionul com.
Maneciu-Ung-urenT, pl. Teléjen.
Acest pitsriu e format din Va-
lea N6grd si prâul Curu-Rosu,
cart se unesc spre E. de mo-
nastirea Cheia, si impreund in
riul Tel6jen.
TANGuiRET, drum, com. Bup,Thiile,
plaiu Tel6jen.
TÉRci;oRu, sat, face parte din
C. R. lf&rgsoru-VechiU, pl.
"nrg-soru.
www.dacoromanica.ro
564
TÉRG'»JRU, plasd, se margincsce
la E. cu plasih Crivina
Cricovu, de care se desparte
printeo linie mixtd dusrt de
la N. la S. i carc trece pc
la E. de comunele : Blejoiu-
Strambent, Ploescí, Popesci
Taricenf.
La N. se marginesce cu plasa
Podgoria. Aci riul Teléjen for-
m6zä un unghid ascutit cu li-
mita de N. V. a plitsei i care
trece pe litngd comunele : Pa-
ulesct, T6rg-soru-Nou, i Vla-
deni-Marginen't.
La S. se marginescc cu ju-
deyil Damboviyt, de care Sc
desparte prin paraul Cricovu-
Dulce.
Din punctul de vedere ad-
ministrativ, plasa rergsoru se
compune din 14 comune ru-
rale, Mara de PloescY, comuna
urband, adicd : Cocordsa, Ild-
budu, ManescT. Negoescï, Pa-
ulesci, PloesciorT, Popesci,
Strftmbeni-Blejoiu, Strej-
nicu, TdricenT, Urgsoru-Nou,
rergsoru-Vechid i Vladeni-
MarginenT..
Resedinyt plasel e in co-
muna rergsoru-Nou.
Cea ma:1 populatd comund
din plasa THrgoru este Vld-
deni-Marginera, ztpoT vin Td-
riconi, Strimbeni-BlejoIu,
565
na si Cocorrisc't. Cele mal' pu-0n
populate sunt : Popesci., T6rg-
c;oru-Vechiti si PloeF>ciorsf.
Partea de N. a acestel pla'§Y
este delure)srt, acoperitA cu viT
pAduri". Partea de V. iS.
are indestula6re locuri de ti-
flete i produce, gratie tere-
nuluT bun §i apelor ce-o udtt,
grau, porumb, orz, ov6z, cu im-
belugare. Aci sunt si c:ite-va
priduri.
Ocupatia locuitorilor din par-
tea de N. e viticultura, iar a
celor esclusiv agricultura,
putin gradinrtria.
i
Parte din ei se indeletni-
cese si cu fabricarea vaselor
de prtmCmt, facerea cautelor,
rotAria, tabricarea varuluI §i
al tele.
In t6trt plasa se cultivrt 2
h. a. vie.
RiurT însrsinnate are : Pra-
hoya, Cricovul-Dulce i Lea-
otul.
Din punctul de vederc
cultuluY, plasa TC1-1-4-§or s'a di-
visat în 11 parnhif. av¿nd
o filiale
11. Paroh.a Tar.irem, cu bi-
serica parohialrt«sf.Gheorg-he».
2). Parohia iuìia, cu
ica parohiala «sf. Treime» din
V ¡imita , compusrí din ca.
Varnita i itejaru (Negoesci)
www.dacoromanica.ro
5(;
avC_Ind ca filiale bisericile «sf.
Voevodf» §i «sf. Treime».
Parohia IJ7hiidii, cu bi-
serica parohialrt «sf. Nicolae»,
compusA din ea. BraescT, a-
vCnidca fihiallt biserica «A-
dormirea».
Parohia Potesei, cu 13ise-
rica parohialrt «sf. Apostoli»,
compusA din cta. Neg-oesci,
avE'nd ca filialrt biseriea oA-
dormirea».
Parohla cu bi-
serica parohialrt «sf. Nicolae»,
compusrt din ea.. Zalhanaua,
T'Crgoru-Vechiu i tAncesci
(com. Urg§oru-Vechiu) avLI.nd
ca filiale bisericile «sf. Apos-
toli» si «sf. Nicolae».
Parada Cocordscr-Ca(u
(com. CoCorrtscI) cu biserica
parohiala«Buna-Vestire», com-
pusA din ca. CocorAsci - de -
grind , G-hioldumu, TiOnia
Coltul- de - j os (Tergrrul-
Vechiu), avênd ca fiiha1 bise-
rica «sf. Treime».
Parohia Pdidesci, cu bi-
serica parohiald «sf. Nicolae»,
compusA din ca. GAgeni
coitt) i CocorscY (Blejoit1), a-
vênci filialA biserica
Voevocil».
S). Parohic Ploesciori, cu bi-
serica parohialrt «sf. Dumitru»,
compusa din crit.
avC:ncl ca fihalä bi-
566
serica «Nascerea MaiceI Dom-
nuluT.
9). Parohill Cu
biserica parohiala«sf.VoevodT».
compusa din ca. TigAnia.
lo). Parnhia cu bi-
serica parohiald «Adormireao,
compusa din cat. Comanacu,
C6da IsvoruluT i CrivIul, a-
v&nd ca fllialä biserica «A-
dormirea».
II). Parohia Ilideni (com.
Vladeni-MarginenT), cu bise-
rica parohiala«Inalarea Dom-
nuluT» compusa din cat. C6da-
IsvoruluT i Zalhanaua.
monastire in com.
T6rg-sorul-Nou, pl. TC-Irg-soru').
Urm6torul hrisov, de la Ale-
xandru Ipsilante, ne arta ca,
monastirea re'rgsorul, s'a fon-
dat de Antonie 'N'oda si eä a
fost scutita de t6te
puse pe alte monastiel. oSfin-
teT si dumnec,leesceT MonastirT
TA-gsoru, unde se cinstesce si
se prasnuesce hramul sfinWor
si afard de trupurl, mal marl
Voevodl i Arhistratog-hl Mi-
hail si Gavriil, care este zidita
inaltata din temelia el de
Domnia sa Avionie l'oda
Per,,onalul acesteï monastirl
compone dinteun ingrwtor, un preot de
%A!
scr 1cm i dour cintrei, toti plititi de
Fforia spitale)or ci%ile,
www.dacoromanica.ro
566
C11711.0Sithr7 1.71- §i
tutulor parintilor calugarf catI
se afla locuitorI la acésta sfinta
monastire, ca sl fie sfìnta mo-
nastire in pace si iertata
t6te dajdiile si orinduelile ce
vor esi de la visteria Dom-
niel mele pe alte monastirl de
nici unele val ski suprsrare
sa si iar sa fie sfintrq
;
AfonastirT infla de la Doinnia
mea sä aiba a lua in totl
din vaina Ploescilor cate ta-
lerT una suta, care banT sa aiba
a-i da vamesil de dour, nri
inteun an, insa la sf. Dimitrie
talen l cincl-decT si la sf. Gheor-
ghe talen l cincT-decT. Asisde-
roa si drepte bucatele mo-
nastirel si fie scutite, stupl i
rimatorI de dijmarit i vinul
de vinaria si dout pivn4e in
orasul PloescT scutite si ap0-
rate, de vaina, cle fumarit,
caminarit, de vin domnesc si
de ot \ - e sc ; si iar sa fie
sfinteT monastirT mila do la
Domnia mea sa aiba a lua
totl aniT mertic de sare de la
Ocna Telega po an h )lovariT
dotO sute, la vremea c:ind vor
lua i alte sfinte armastirí
sa faca cu Onsa orT-ce va
vrea, si de catre nimenea ban-
tuialA sí. nu aib, numal si E-
gumenul dupc". asedamí"Intul ce
S'a facut sí aiba a da rupt6-
567
rea fa sintul Pantelimon, unde
este inchinatil, pc an talen
una suta, la sfintul Cr'heorg-he
talen cincT-ded si la stintul
Dimitrie talen Y cin d-c,lecT ; si
pentru ca sÉt se pAzéscA mila
acésta ne-stramutatá., sA
de unde a da si baticul cu
caro se ajutoreze, sanad
s'A
bolnavT de la spital si pentru
ca stt fie Domnid mole i r6-
posatilor intru fericire Orin-
Olor DomnieT mole vednica
pomenire, am intrtrit Domnia-
mea hrisovul acesta cu insas1
credinta DomnieT mele Iw A-
lex andru Ipsilante V. V. si
cu credinta prea iubitilor Dorn-
nio fif Ccnstantin V.V.
Dumitrascu V. V. si marturi
punem po totT cinstitiT si cre-
dinciosiT boori ceT mari al di-
vanulnt Domnid - Alele Pan
Dumitrache Ghica Vol Ban,
Pan Nicolae DudescuVelVorn,
de téra de sus. Radu VAdt-
rescu Vorn, de t6ra de jos,
Pana Filipescu Vol Logof. de
;éra de sus, etc. si s'a scris hri-
sovul acesta in anul
al domnici mele, aci in Bu-
curescï, la lét. de la Adam
7283, iar de la nascerea Dom-
nuluT nostru I. lIrist. f775.
Junio 22».
D'asupra useT so citesce ur-
mk(rea inscriptie «Acésta sf,
www.dacoromanica.ro
567
AInnastire a fost ziditA din
vechime In T'crp.-,sorul-Vechitt,
in numele sí. Archangz-heli si
al sf. Erarh Nicolae, de bine
credinciosiT Jup,In Nég-oe
CApitan si frate-s&I Antonio
din NegoescI i Jupanésa Vol
CApitan satul VaI-de-ET. Prah.
Cumnat... D. Mateitt B. V. V.
in domnia sa anu 1013; acum
darápAnata fiind, s'a gasit de
cuviinta a se stramuta...»1)
TP,R.GORT.:",-NOLT, comuna rumia,
plasa Tí_!rgrsorul. Este situata
In partea de E. a apeT Leaotu,
la to k. ni. departe de capitala
judetuluT. Re.yedin(allavY raer..
Ctutunul de resedintA de la in-
ceput a fost situat pe acest loc,
iar crttunul TigAnia a format in
vechime deosebite sate
douLs
si anume : Ti,v,rtnia, pe locul
unde o adT, si Stoenesci, si-
1). De am in jo', in,Cr iptia fi/mi stérsi,
mi \ 6d de cit Litere rnimnate, cu-
inte fr3 inteles. Data de 1013 1,ií In
nedoinertre atitd clidireI, nu coros-
'Rinde nici donnua liii Négoe, inei Cu a
lui Alateiti (done' nume poinenite lu in-
scriptie).
Positiv ci din inseriptia dupe' %cala
inonastire ((le i cu siguran(fá e scie
Noziastn ea rèrg,<,,orul e ziditi de Auto-
nie Vodi) si se li iniunat partea de sus
a carel <5,i It se ti coptat numa7 par-
tea de jo, si in acest cas corespunde
ett C10111111.1 111Y. N &goe 1;13 ,
568
tuat la 3 k. ni. spre V. pe ma-
lul st:ing al Prahovel. Acest
din urrna sat, din causa dese-
br ale PrahoveT, s'a
mutat in Tiglinie, formand un
singur sat, sub numirea de
.Tig,rania-Stoenescï».
Se compune din douì'. ca-
tune : Trg-§orul-Noti, caruia
locuitoril i maï gic i Crangul-
TelhluT, nume pe care pur-
tat oficial pena la 1857, i Ti-
gania numita TiOnia-Stoe-
nescï, avincl o populatiune de
1127 locuitorI (557 barbatI, 570
ferneI), In care infra 23 familil
de ti,;,ranY, I evreu 3 ger-
mani. tntI In serviciul poni-
tenciarului
CapI dc familie sunt 254
cnntribuabilI 242 ; case de 10-
cuit 242.
In acessta comuna e Monas-
tiren. TI:,'rg-§ortil (v. a. n.), iar
In cát. Tip,lnia este o bise-
rica zidita la 1827 de Arhie-
reul Fulichie si jupan Voicila,
deservita de un preot, platit
de Eforia Cretulescu.
LocuitoriT se ocupa in spe-
cial cu agricultura. Produsul
munceT 1 desfac la orapl Plo-
escI.
Dintre locuitorT numaT dota
sunt nunnenT. 147 s'au impro-
prietarit la 1864, adica 86 in
cat. Urf.Y.,. or pe 362 h. a. din
www.dacoromanica.ro
56S
moia TlIrg, oru-Nou. adI prc-
prietate a EforieT Spitalelor
civile i 61 in cat.
P1' 263 h. a. din rno.ia
adT proprietate a bisericei Cre-
tulescu.
In comuna sunt : 56 cal, 345
bol, 122 vacI, 3 capre. 735 01.,
porcl.
In raionul comunet pe apa
Leaotul, numita i qMoruzi»
sunt (101_10 morl pentru maci-
nat, sistem vechia.
Sc616. exista In comuna de
24 ani. Localul e proprietatea
comuneI. In anul trecut s'a
frecuentat de 74 briet1 9
feto, din numOrul de 201 co-
piI (98 Wietf, 103 feto), cu v&r-
sta de sc61a. Cu intretinerea
personalului se chehuesce a-
nual 1566 leT. St71/ rart. 152
belrba(1, r8 femel.
T6ta comuna are o supra-
fata de. 2459 h. a.
Ci-Andaci che matase se cul-
tiva. Anul trecut a produq o
cantitate de 28 k. g. gogn§I;
stupT cu albine sunt 141.
Terenul e prielnic la tka
cultura i produce cu aproxi-
matie : 5320 h. 1. grau, 7084
h. 1. 0v6z, 8304 h. 1. porumb,
350 h. 1. secara. Dintre ponil
sunt : 135 merT, 90 perT, 208
dimití, 34 cire,-T, 93 nucT, 390
155 zarzal-Y. Livedile
569
dat in anul trecut 225 ca.re
de fin.
Comen-411 se exercitl in ro-
munrt de 5 carciumarl.
Ilugetul comuneY, la fonclul
decimilor , presintá veniturY
51'3 leT, iar la cheltuell" 4(45
Bugetul drumurilnr are la
veniturl 5525,81 §i la cheltu-
elf 2051,31.
Afará de soseaua dintre
prin
com. Darmonesd, lIaimana-
lele, etc., prin comunä maT e
o allä sosea ce-i inlesnesce
comunicatia spre AricescT, Ne-
delea, Floresd, unindu-se cu
sosepua mtVonali. Ploesd-Bra-
;:ov, la locul numit «Dou0 Car-
dume». Tot a.c6stä sosea in-
lesnesce romunicatiunea Intre
rèrgy)r si Ploesd, pe la punc-
tul «Tigánia».
Pe teritoriul acesteT comune
se aflá S movile de diferite
mírimï si ri edatc-, in diferite
directiuni. Dintro ele numaT
trel ati numiri propriï : AIovila-
Mare, situatá la V. de cát.
TCrgz- or, intre riul Prahova
zipa Leaotul, fiiamd hotar in-
tre TC'rgy)r i Tigánia
Arovila. FlueraruluT, pe malul
stang al Leaotului, §i Movila
luT Serban, situatá. la E. de
Tí.)rgy)r. -
Din restul. de 5 movile, fará
www.dacoromanica.ro
T569
numiri proprii, 3 sunt situate
la E. de TC.rg-rr, langa pa-
durea Cr:lngul-luT-Bot, una la
N. §i alta la S. V. Pe t6te a-
reste movile , afara de cea
maro, se cultivá cereale.
E udatä de riul Prahova
apa. 1.eantul numita Moruzi.
In ac6sta comund e si un
oficiti teleg-rain-postal.
G
plasa T&r,9;,-orti. Ni se re-
lata cut clat6z,I. din timpul luT
Mircea Ilasarab.1)
Positiv cd a servit ca cetate
de apárare Romanilor, si a-
c6sta se clovedesce din multi-
mea movilelor ináltate, ce se
v(1 in directitmea muntilor
CarpatI.
Moia TCm-1..,)- oru se alla (íre-
cand in posesitmea Ploesce-
nilor. Al. Ipsilante , venind
Domn In -Ora Romanescrt, fára
1) Nu2.1 de nin are ca satul TCigor
dateie iliii timpulluir.,\I 11 cea, penta u-crt
un liriso , diii 2 Tulle 1564, ,-,pvine
nepotul Mitropolitului Anama Sc urania
Drag.orrnr co era din TC.r.14or ecyi < Cu-
winte din P6tranY.> B. P. I fascleu, pag.
250), cela ce ne face si creciera e:1 ace,t
it data cu mult inamte ile 156,t. Tre-
lilao si. fi foq u dará in t(CA splend6rea
1111, de ora e-ce pe la a. 1503 era in te
latruni comei chile cu BianNi.l. La a-
cístil dará au plecat incárcatI cu rralrf
la ni g,,,o1 15 negra,torl (( ion).
570
niel' un drept, a luat acésta
moie din mainile lar §i a dat'o
1.ogof0tului Enache Aforuzi, cu
ocasiunea botezului fiuluï aces-
tuia de catre chiar Ipsilante.
Pentru-ca harazise lui
ruzi si ora§ul, orenii ati a-
lerg,at cu documentele ce po-
selau la Ipsilante, i, probtln-
du-I dreptul ce au asupra
rauluï, Ipsilante, in a doua
domnie, indreptat gresala
si a indreptat hrisovul ce-1 de-
dese lui Moruzi, ca orarnii
Ploesceni c stapAn6scrt ora-
1_11 cu locurile dimprejur, ptma
In drumul Domnisorului, iar
Aloruzi «ca sa. nu fie lipsit-
aa. çlice hrisovul de darul
Domnosc, st stapan6sca satul
rèrg-rr cu mosia, i dact din
oraysni vor ara pe nvnia Urg-
y)r, sa platésca, adica sa dea
numai clijm, i daca vitelo lar
vor pasee pe mo§ia Urg,sor
plat6sca de vita cate 4 parale
ierbarit» etc.
Este situata pe malul drept
al parliului Leaotu §i malul
stAng- al Prahovei, la lo k.
m. departe de capitala judo_
tului si la 4 k. ni. de re;,e-
dinta pla§ef.
Se compune din 4 catune . b. 18 f.), cu ve,rsta de sc61a.
Tèrgy)r, Stancesci, Dedulesci
si Coltu, avtmd o populatiune
de 803 loc, (390 barb. 413
www.dacoromanica.ro
T5;-0 ,
mei), in care infra &n'O fa-
milii de tigani-ferari.
Capi de familie sunt 171
contribuabili 171 ; case de ln-
cuit 188.
In comuna sunt dou0 bise-
rici :una in cat. TC,rg,,,oru-
Vechiti, cu hramul «sf. Nico-
lae» fondata la a. 1884, 51 a
doua in cat. StAncescl , cu
hramul osf. Apostoll» fondata
de locuitori, ca si cea din 1-Crg-
rr, la anul 1874.
Locuitorii Sc? ocupa numai
cu agricultura. Produsul mun-
cei 1 desfac la oraul
Locuitorif, in numOr de 136
s'au improprietrtrit la 1864, pe
mosia EtorieT, din care li s'au
dat 120 h. a. Fi au 58 cal,
10 epe, 402 bol', 1 vaci, 24
bivoli, 724
In raionul comuneT e o fa-
brica de spirt i 4 mori de
apa : 2 pe apa Lean-tul, una
pc isvorul Pularu si una Pe
Pantelimon.
Sc6la function6zrt aci cle
mult, dar in mnd neregulat.
De la 1887 function6za in re-
;_,Yula. In anul trocla s'a fre-
cuentat de 3o copii (25 b. 5 E).
din numOrul de 58 copii (
Sciu corte 35 bdrba(/ yi 7 _teme/.
'n'AA suprafata comunei
de 1250 h. a. Tuicrt MI se
571
fabricrt in comunt de cat
f6rte rar.
(iandacI rrittase nu se
mal' cultivrt de catT-va anl';
stupT en albine sunt 115, Ce-
reale se cultivrt in mica can-
titate. PomI roditorl sunt pu-
tini". Un pogon de livede cirt
pCnri la 11/2 car de fin.
Comerciul eNercita in
comunn de 3 carciumarY.
Bugetul comuneI presintn la
veniturf suma de leI 6376 si
la clieltuelf leI 45480.
O osea cornunalA
comunica0a cu com.
Strejnicu, cea mai apropian..
E 1'c-1z-tia de i Ial Prabova,
de apa Leaotu, isvorul Bu-
laru Pantclimon ; mrtrginin-
ciu-se cu con-muele : Tí_rgsnrul
Nou, Manesci, Cocorrisci, Ne-
goesci, Ploesci si Strejnicu.
TÉRG ,z,()RtN CA, Sat, face parte
din C. R. PloesciorY, pl. TCirg-
s.or. Are o pop. de 317 inc.
(164 b. 153 f.)
In ¿Impía de langTi acest
cntun se afla ruinele uneT bi-
sel-id. Sc' dice en. inainte de
1848, in jurul aceleY biseric1
s afizt un oras numit «Be-
r6sca» format din locuitorI
Bulgari, veniI aicY in urma
resbAuluY Ruso-Turc, din 1828.
iprietarul mosie1. voind
www.dacoromanica.ro
T 57
a-i impune la clacn., e1 n'au
voit '4'1 se supunrt, si-au clAri-
mat smguri casele si s'au re-
tras la Ploesc1, in patea de
N., pe malul Dambuluy, ce se
numesce si ad1 mahalau Sar-
b6sca.
oras, plaiu Pra-
Tr.1GI_T-CA.M1'INA,
hoya, resedin La comuneI Cam-
pina. Are o pop. de 925 inc.
(p67 b. 458 f.)
- F RITMOS, incalitate in
partea de V. a com. Daimo-
nescI, plasa ma-
liii drett al riulnl Pr67n(a,
?tildesr du e crl a fos/ retair
flienM de Talar/ si cara s'a
pusiiii de ,Ve,v.u-lnalg.P'ari s'a
gasil un Cfr7/7// asfrrnut ple-
tris u/477ml, osen/in/e syi mulM
:idurie, ccs'a da'rimal de Kif/
TRÎARI, inabala din C. R.
Salcia. plasa Podg-oria.
munte inalt
de 1598m. d'asupra AliireT Ne-
gro, situat la N.V. de cn.t. Azu-
g_,a, com. Predealu, si servesce
de limitrt mili re jud. Pratiova si
jud. Dambovita.
TAALESCI, comunA ruralTi, plaiul
Tel6jen, Spun bM.ranii crt a-
572
césta comuna si-a luat numele
de la treY tarlasY ce au venit
de aiurea cu vitelo lor, ase-
c,landu-se pe valea ZeletinuluY,
Si (Encolo de muntele Pred-
valea, in valea numita Go-
g-easca.
Este situad. pe valea Zele-
tinu i Gogeasca, la 48 k. m.
departe de capitala judetuluï
si la 20 k. m. de resedinta
plaiuluT.
Se compune din dou0 catune:
Tarlesci si Gogeasca, avênd o
populatiune de ii8i locuitorY
(531 barbatT, 650 femeY), in
care intra si io familif de ti-
ganY.
Cap)." de familie sunt 320
contribuabilí 233; case 340.
In comuna este o singura
biserica, cu hramul sf. Nicolae,
fondata de locuitorY la anul
1860, deservita de un preot.
Pe Mng-1. agricultura, 20 lo-
cuitorY se mal' ocupä cu dul-
gheria, dogaria, zidaria si ro-
Produsul munce1 '1 des-
fac in comuna' si in comunele
vecino.
Parte din locuitorY sunt mos-
nenY. 119 s'au improprietarit
la 1864 pe mosiile Flor6sca,
Carbunesd si Homoriceanu,
andu-li-se 243 h. a. EY au 16
caT, loo vad, 266 bol, 50 capre,
400 01, 250 pord.
www.dacoromanica.ro
T 372
Carte a inceput sa se invete
aci de pre la anul 1864. Lo-
calul s'a cladit la 1882, pe
proprietatea D6nmei Coralia
Boldur, (innata comuna In a-
nul trecut s'a frecuentat de
39 baetY si 5 fete, din num0-
rul de 164 copiI (86 b. 78 f.)
cu 1.7Crsta de sc61a. Cu intre-
tinerea personalulul se chel-
tuesce anual 1596 leY. Sin
curte 16o lylrbati si 15 fond
T6ta comuna se intinde pe
o supra-fata de 155o h. a.
In tormen mediu s- fabricA
anual phia. la 4000 d. I. tuica.
In raionul comunef se ga-
sesee localitatY cu pikra de
m6ra i pietris bun pentru
sebo, iar pe Vadea Sdracd se
gasesce carbura de pa.mCmt,
farä sa fie esploatatl.
Pdmêntul e prielnic niai cu
s6ma grìului, orzuluI si porum-
buluY, dar se cultiva putin cacY
terenul e acoperit mal mult
cu prtdure, islaz si finete. Dintre
pomT roditori: sunt : 6no meri,
250 porI, 60 dudY, 300 ciresI,
500 nucY, 200 visinï, 100 per-
Livedile dau 150 care
anual.
Comerciul se exercita in co-
muna de treI carciumaff.
Bugetul comunei: presintd la
venituri, ca si la cheltuell.
suma de leti 2300,88.
373
Prin comuna trec douè so-
sele : soseaua judqeana ce vine
din spre ValenT si comunica cu
plaiul Buz6u, si alta sosea peste
muntele Predvalea, ce o pune
in comunicatie Cu com. Car-
bunesci.
E brazdata de dealurile
Valea Saraca, Malul-
Eung, Croitorart Borsari
C6sta Voiculut Piscuri sunt
Valea Seci, Varful
Ve.rful Mare i Mic, Malul-
Lung, Neacsulut Tofilulut Pa-
unulut Poen4et
FeligeY , Binelta
Zboilor, ,
Predvalea cu plaiul
Pe aceste plaiuff se afla pa-
dure si locuri: de pasune.
Ca poieni principale are
Paunu, Ursóia, Valea-Saraca,
Poiéna Ascunsa, Plopii, Fun-
datura, Marcart La Carbunari
si Fundul
E strabatuta, de Orlele Ze-
letinu, Gog-Qasca si de valle
S6ca, SAraca, Ftmta.neT i T'Ar-
losa Garla Zeletinu o uda de
la N. la S. in t6ta lungimea
Se marginesce la Est cu ju-
detul Buz0u, iar la Sud, Vest
Nord cu mosiile mosnenilor
Carbunesa Aricesct PosescY,
Catina si Chiojdent
TR.I.ESCI, sat, face parte din C.
R. Thrlesci, plaiu Teléjen.
www.dacoromanica.ro
373
TXRLESCT, vale, com. Tarlesct
plaiu Teléjen.
TARSEL vale, isvorasce din mun-
tele Rafacea, com. Breza-dc-
sus, plaiu Prahova. Curg-c
cand ploua, si la locali-
tatea numita «Carciuma Boc-
résca» din cat. Valea
se versä in riul Prahova.
TEASCULU1 (Valea-), isvor de apa
minerala in cat. Prodeal,
Domeniul Cor6net in apro-
piere de &rara Predeal. 11ha Sa
C0111:Ille sarc "(.',/z(1 fost
aizalisata. lsvorul o situat pe
unloc muntos.
TEAscuLiff, vale, isvordsce de la
E. de ora Predeal, de la li-
mita judeuluT Prahova (N.),
si se v6rsa, In riul Prahova,
pe malul stang.
TECEY, vale, ce se vérsa in Orla
Bug-his6ra, in raionul com. Bu-
ghiile, plaiu Teléjen, din care
isvorasce.
TEPANI, mosie pe care s'au
proprietarit la a. 1864 locui-
toril din com. liomoriciurile,
plaiu Tekjen.
TEPANI, comuna rumia, plaiu
Teléjen. Se crede a se A In.
574
fiintat prin secolul al i4-lea.
Date positivo., nu se gasesc in
ac6sta privinp. Baranií po-
vestesc cd, po camp, langa
riza Tel6jen, a fost odini6ra
un sat de Tatarí, carl traiau
din pradí. EI potcoveau caiY
cu potcoavele int6rse, ca s'a
nu li sc cun6sca. urma. De la
acc;t1 TatarY s'a dat drumuluI
Roman de pe valea Praho-
veY numele de «Drumul Tata-
rilor» ;i salinclor de la Malul
Vinat, numelc de «Baile Tata-
Se scie cu siguranVz cd in
timpul domnicT lui Radu Ser-
han Basarab, la Ici;ani a avut
loc o lupta intre Stroc Bu-
zescu ;i nepotul chanului Ta-
tdrasc.
Este situata pe valea Tei-
;anilor §i pe malul drept
riuluY TeHen, la 33 k. m. de-
parte de capitala jude9.11uY
;i la 5 k. m. de rerdirqa
plaiulut
N'are nief un catun alipit,
de,i oficialmente se despaqia
In cdtunul Tei;ani-Megie0 §i
Tei;ani-Streint
Popula0a sa e de 1355 loc.
(559 barbatT, 796 femeY); capY
de familie sunt 264 ; contri-
buabih 198 ; case de locuit
270.
In comuna sunt dou6 bise
www.dacoromanica.ro
574
ricí : una in car3 so oficiazd,
fon htt in anul 1878, con-
struitä cu cheltuiala locuito-
rilor, ;i a doua vechc, rOmasa
ca cimitir. BOtranií nu sciu
nimic d3sprc inhirqarea ev.
Traditia spunc cä a fost o
data ar.,a, de Turci, ceia ce
lacea, dupa recladiro, pc lo-
cuitoff ca, orY de cate orl au-
c,liau de invasiuní, sa ridicc
clopotul ;i mobila ;i sa le as-
cunda in padure.
Pe clopot se vede urmOt6rea
inscripOe : «1786, l'au facut
Bratul ;i Maria» iar pc zidu-
rile bisericeY : «s'a inadit de
D. Dinu Duduciu, sotia Ma-
ria, 1848, Noembrie 18». In
adevOr, , biserica fiind prea
mica, la 1848 s'a Inädit cu o
tindd si cu prispa din fata.
ConstrucOa in intregime este
de barne. O singura data maT
nou'é «1856 Iunie 20» indica
o reparaiune ce I s'a mal
fdcut bisericet
LocuitoriT com. Tei;ant, a-
fard de agricultura d cresce-
rea vitelor, se maT ocupa cu
fabricarea uicci. Coi cu cara
cu bol se ocupa cu carau;ia,
ducêncl sare de la Slanic ; iar
ceT cu mainile se duc la mueca
campului. Cu dulgheria i ro-
taria se ocupa 5 in;T.
8z locuitorY sunt morenT,
373
I 2 O clacasl, 44 tara pam(Tht
18 cal si epe, 376 bol,
209 vacl, 4_14 oi si 207 pord.
In raionul comunei e o móra
pe un iaz despirt,it din r. Te-
lc:sjen.
Scóla din comuna s'a infi-
intat la I Ianuarie 1894. Co-
ph in v(",rsta de scat sunt
182. .Ycill (ark 3 brirba,11ci 6
feme.Y.
La confluenta vaid luí Dra-
gomir cu Teléjenul, se afta,
urmele unor ocne, foste o datt
proprietatea locuitorilor, ce se
expluatau prin suta a XIV
XV, i cari au fost vindute
de 50 locuitorY din Teiara,
lui Ag-a Mateit, impreuna cu
cele 3 trupuri de mosie ce a-
veau atund in stapanire, din
causa darilor prea grelo.
Ape minerale nu sunt in
comunä de cat apa sarata de
la «SaraturIo care forméza
ceputul ganci Bughea.
In anul 1892 s'a fabricat
comuna 4716 d. 1. 1.1Ica, din
51.655 prunI. E de observat
ca numOrul prunilor a eres-
cut in anul 1894 in mod sim-
titor, fitc6ndu-se nouT planta-
tiunY.
') La prim`hie aÌi git 1_unia6tele
Vre : .41glicule : 243 13., a., finclie 292
isL14 175 h, a,
www.dacoromanica.ro
573
Ii raionul com. TeiTaiti se
;dseste pictird de cons fruc(ie çi
marmord slabd, colore rde
CI1M Si sips, dar im
Sarc se ,o,its,]sce lui mar( call-
titate, calda/ea «Slanic Pra-
/tova», d7r itu exploatc::,d.
Aci se presupuile pd-
curd.
Gandad de matase se cul-
tiva de cate-va femí. tupí
cu albino au numaí ccltí-va lo-
cuitorl.
Pamtmtul de culturd e slab.
Spre a putea produce coya
trebue necontenit imbundtatit,
ingrdsat i amendat. In anul
agricol 1892-93 s'a produs
2129 h. 1. grau de t6mna ; 877
h. 1. porumb. Dintre pomi re-
ditori sunt in abondenta merl
íi nud, apol." vin perh si ciresY.
Dudul lipsesce apr6pe Cu
savirsire.
Comerciul se exercitd
comuna de 3 cardumarI.
Bugetul comunell se presinta
ast-fel : fondul decimilor, la
veniturI 1689,02 si cheltuieh
1694,40 ; iar fondul drumurilor,
la venituri 1949 leI si la chel-
tueli 735 leY anual.
Soseaua Teisani-Slanicu, ce
se desparte din soseaua judo-
-0ank Ploesd-Bratocea, trece
prin TeianÏ i merge la S14-
576
nic. Din acést se despart
dou0 ramurí : una cc duce la
com. Oltoni si cea Yalta la
Homoriciu. Acésta din urma
nu e terminata de cAt ID:nta la
esirea din comuna. In colo
drumurile si uliOle stint na-
turale.
E brazdata de mulOme de
dealuff, intro call citam : Vir-
ful Petra- Mare, TeTula
rinilor, CaluluT, Fata lui Lo-
mota, Fata Curaturilor, C6ma
Calula Predealu, Ripa Mare,
etc.
In partea de E. e udata de
riul Teléjen, Bug-hea si Dra-
gomir, , si de vaile : Marcu
Vitézu, StalpuluT, 'Muscelula
SaraturT, Barzi, Cruci, Rea,
Mare, etc.
In ceia ce privesce produc-
Ounea specificam cum ca tot
terenul din valea SttdpuluY
pêna la Slanic (catre V), este
o livede de fine0, intinsa, iar
cóstele sale sunt afectate pa-
sunelor. Podunle, actualminte
tot pO. uni, sunt proprif cultu-
ref ovOzuluT. Lunca. Tel6jenu-
ltn este acoperita cu padure
mi richitd.
Se mdrginesce cu comunele:
Slanicu, Olteni i Drajna.
mahala din C.
pl. Teléjen.
www.dacoromanica.ro
576
TEI N L-ST REIN f, mabala din C.
R. Teisan'f, pl. Teléjen.
TLPANCA, gIrliÇd, afluente al
riultn Valenca (v. a. n).
padure particularä supusa
regimuldf silvic inca din a.
1883, pc mosia Tei0f, pendinte
de com. Poiana-Varbilatu, pla-
iul Varbilau.
TEPU, deal, com. AIdneciu-Pd-
mênteni, plant Tel6jen.
TEPz,ULUY (V(''.!rful-), deal, com.
Isv6rele, pl. Telejen, numit
ast-fel de la mult,imea teilor
ce se gasiau odini6ra pe acest
ve'rf.
Serva pentru- pa!?unatul vi-
telor.
TEIUL-MARE, deal in com. Tor-
dacheanu, pt. Cricov; servd
de p4iune.
TEIULUY (Vêrful-), ATtrf de deal
In com. TeisanY, pl. Telejen.
TE11, JENUL, padure particulara
supusa regimultn silvic, pe
mosia Muntele-Tel6jenu, com.
Maneciu-Ung-nreni, pl.Telejen.
TEIZLJENUL, riu, isvordsce din
rriuniT Chirura, de la Norclul
cat. Telejen, com. Maneciu-
Ungureni, pl. Tel6jen. Curge
de la N. spre S. printre
Bratocea, Tigaile, Balaban,
Babesu, Fata-luT-Gherghel, Bo-
bul Alic i Al are, U14a, Nebu-
nasul, Nebunul-Mare, Clabu-
ce.tul si Malul Bastei, trece,
aprópe de isvor, pe lAnga mo-
nastirile Cheia si Susana ; uda
comunele : Maneciu-UngurenY,
INIaneciu-Pam6ntenY, lIomori-
ck, Drajna-de-sus, Drajna-de-
jos, Valeni, Vitióra, Scaiosi,
.Magarelele, Monastirea. Zam-
fira, Bucovu, Cosleg-iu, Sienta
si se vérsa in riul Prahova,
intre catunele Palanga si Bel-
ciugu.
Teléjenul, isvorand din pla-
iul Teléjen, 1 uda in tot lungul
su; pe la com. ScaiosY intra
plasa Podgoria, forméza li-
mita intre acésta plasa si pla-
sa Têrgsoru i apoi infra in
plasa CAmpu, unde se vérsa
riul Prahova.
In cursul s6u priimesce ur-
matoriI afluentY
drqta Bratocea, Ba-
be!-,m1, Cheia, Valea Neagra,
Ciumernicul, Mogosul, TomeT,
Rogozul, Stancea, Bobul, Car-
penul, Popa, Brustureilor, O-
Boul, Plaiul,
Séca, Sacuianca (unit cu Grhe-
ba), Crasna, Dragomir,
www.dacoromanica.ro
Pc shilto : TAmpa, Tapul,
Rudele, Prigvarea, BradcIu,
Epurele , Plesul, Monteorul,
Telejenelul, Drajna.
Cursul s'Oil e repede si mare
si forméza patru cascade f6rte
frum6se. Cam in dreptul mo-
nastirel" Cheia ja adevOratul
nume de Teléjen.
TEI.JENUL, plaiu, se margincsce
la E. cu judeVA Buz Ou i plasa
Podgoria, de care se desparte
printr'o linie dusa de la Nord,
din munOY Carpay, pha
plasa Podgoria si care trece
pe la Est de comunele Btitrani,
Posesci si Tilrlesci. Dc aci se
indr6pta spre Sud-Vest, pCina
la comuna Scaiosi.
La Nord se marginesce cu
Transilvania, de care se des-
parte prin murqiI CarpaV
la V. cu plaiul Varbilau de
care se desparte printr'o linie
aprópe verticala dusA din mun-
ii pCfma la com. Scaiosi
si care trece pe la V. de co-
munele: Maneciu, lsv6rele, no-
moriciurile, Teisani i Bughiile.
Din punctul de vedere ad-
ministrativ, plaiul Tel6jen se
compune din 2 1 comune ru-
rale, afara de Valeni, comuna
urbana, adica B6traniI, Bu-
ghfile,Catunul, Cerasu, Drajna-
dejos, Drajna-de-sus, Gura-Vi-
37
578
ti6rei, Homoriciurile, Isvórele,
MAneciu-nimênteni, fa.nociu-
Ungureni, Ogretinul, Olteni,
Posesci , Predealu,
Rancezi, ScItiosi Star-Chiojdu,
T(rlesci si Teisani.
Resedinta sub-prefecturei e-
ste In comuna Valeni.
Cele mai populate comune
din plaiul Teléjen sunt : Star-
Chiojdu, Drajna-de-jos, Homc-
riciurile i Posesci, apoi vin
Rincezi, AP.aneciu - tingureni,
Ccrasu, Opariti si Bkr:ini. Cele
mai putin populate sunt : Gura-
Ogretinu , Bughiile,
Catunul si Drajna-de-sus.
Plaiul Teléjen, din punctul
de vederc al productiunei ca
si Ll înalirneï solulul, coprindc
dou6 regiuni : regiunea mun-
t6srt regiunea delur6sA,
a). In regiunea munt6sli se
gasesc intinse pá.duri" de brad,
fag, carpen i stejar, mai ales
pe val', pe c6stele i p6lele
muntilor i locuri de pAsiune
unde se nutresc véra ciredi
de vite i turme de oi. Lem-
nele sc6se din plIduri se
trebuintéza la facerea sean-
durilor de tot-felul, prin Vderea
In ferastraele numer6se ce se
gasesc pc rinl Crasna, pe Te-
16jen si in muntiT Siriu, pre-
cum si la facerea donitelor, hAr-
daelor, putinilor, sindrilei, etc.
www.dacoromanica.ro
578
Filnetele naturalc, carf se
g Asesc mal ales pe valca Te-
léjenului, dau un fin fúrte
bun pentru hrana vitelor. Ce-
realele lipsesc in ac6sta ro-
giune.
b). In regiunea dealurilor,
se gascsc padurí intinse maf
ales de stejar, fag-, plop, etc.,
din care locuitorif prepara
d6ge, lemne de constructie,
care, etc.
Livec,ffle de pruni, se cul-
tiva f6rte mult prin t6tc sa-
tele accsLu plaie, extrge2n-
du-se tuica de cea mai burla
calitate.
VitA de -vie se gasesce pu-
tinA in ciite-va comune din
sudul plaiului.
Porni roditorl precum : meri,
perT, cireï, viini, gutui, nuci,
persici, caisi, etc. se gisesc
mai prin t6te satele.
Finete naturale se gasesc
In t6tä regiunea si dau fin
de o calitatc f6rtc bun á, mrt-
runt si nutritor, md ales pc
frum6sele poieni «Zeletinu»
din com. Posesci si cele din
com. Drajna-de-jos.
Dintrc cereal° se cultiva
porumb, fasole, grAu si ovéz.
Dintre minerale, in plaiul
Teléjen gdsim sarc in mare
cantitate ; pticurA, carbuni de
pAmênt ; argila, din care se
379 1 ;7()

face 61e, strachini, etc. ; un se g 'ciSCSC la monastirea Su-

fel de argila alba', din care sana i pc riul Telejenelu.
s'ar putea face diferite obiecte Dintre animale domestico
de faianta ; pietris pentru a;- sunt cal, boi, of, vaci,
ternutul drumurdor pietra de , asini, catAri, timatori, capre,
var, din care se face cel maT etc. Pasen i domestice se alla
bun var alb , pi6tra de con- prin t6te curyle satenilor.
structiune i gips ; 1juci6sa Prin pädurï asemenea stint
multa íi fier prin muny. Pe tot felul de animale sOlbatice
langa acestea se mal gasesc precum : uri, 11.114 pore): mis-
numer6se isv6re de ape mi- treti, cerbi, capri6re,
nerale precum : isv6re de apa vulpi, etc.
barata se gabebc in t6te In plaiul Tc16jen se cultiva,
cu bare ; isv6re de apa dupé cum se vede in tabloid
amestecata Cu puci6sit, isv6re de mai jos, 119 b. a. vie,
amestecate cu rugina de ficr adica.
1.1111MMO
1

COMUNA H. X. ARII COMUNA 11. A. XRII

Bug-hiile . . 50 Predcalu . . . 8 5o
Gura-Viti6rei 27 50 Scaiq-Fundeni i0 50
OpAriti 71 50 Valeni 50

Riuri insemnate are Te16- v'ismd ca biserica filiala «sf.

jenul i Drajna.
1-ocuitorii plaiului Teléjen,
a1 putea c,lice toy, cad alte
culte sunt in f6rte mica mi-
noritate , sunt cretini-orto-
doxi.
Acest plaití s'a impartit in
22 parohii, av6nd i 12 fdiale
1). Payohla Sc-diop, cu bise-
rica parohiala «sf. Nicolae»,
Qompusa din cat. Fundeni,
Nicolae».
P(11'0/11*(7 Aq CL1 bi-
serica parohiala osf. Niculae»,
avhid de filiala biserica «Cu-
vi6sa Paraschiva».
Parokia BuA,Itea-tic-Ìos,
(com. Bughiile), cu biserica
parohiala «sf. Gheorghe», com-
pusA din cat. Bughea-de-sus,
avênd ca fihialá biserica «sf,
Ciheorzhe»,

www.dacoromanica.ro
580
Paro/tía Corap, CU bise-
rica parohiala osf. Nicolae».
Paro/tía Slomu (com. Ce-
ra:;,u) , cu biserica parohiala
«sf. Nicolae».
1-)arollia Gura-Vi/10'rd, cu
biserica parohiala «sf. Voe-
vodY».
Parohia Dra. ma-de-sus, Cu
biserica parohiala «sf. Ioan»,
compusa din cat. Fagetu
Poclurile, pendinti de corn.
Drajna-dc-jos, avend ca fili-
ala biscrica «sf. Nicolac».
Paro/tía flomorkiu (com.
Ilomoriciurile), cu biserica pa-
rohiala «Adormirea».
Paro/tía Schiukscl (com.
cu biserica pa-
rohiala «sf. Nicolae», compusa
din catunele Cernesci ;;i. Chi-
riesc
o). Paro/tía Is-vdrele, cu bi-
scrica parohiala «sf. Voevoc1»,
compusO din cat. Costeni, a-
vênd ca fihiahu biserica «sf.
Trci ErarhY».
ti). Parohia JIdnecm-Unsu-
reni, cu biserica parohiala «sf.
Nicolae», compusa din catu-
nele G-hiaba Tel6jenu, avend
ca filiala biserica «sf. Ioan».
2). Paro/tia
cu biserica parohiala «A-
dormirea».
13). Paro/tía Valca-,SWilpulla
(com. Olteni), cu biserica pa-
www.dacoromanica.ro
T 580
rohiala «sf. Nicolac», compusa
din catunele Oltcni i tu-
beiu, avencl ca fihiald biscrica
«sf. Nicolae».
1-aro/tia Trifidra (com.
Opar4i), cu biscrica parohiola
«Aclormirca» compusa din cat.
Poiena-Copaciuha.
Pli-ohia 015dri(i, co bi-
serica filiara «Adormirea».
Paro/tia 0;rctiazt, co
biserica parohiala «sf. Dumi-
tru», compusa din cat. Po-
iena-Mierlel.
t7). Paro/tía Posesci, Cu bi-
serica parohiala «Adormirea»,
avend ca filiale biscricilc «sf.
Voevodf» §i «sf. Gheorghe».
Parohla Tralca-Plopulla
(com. Posesci), cu biserica pa-
rohiala «sf. Voevocp», COM-
pusA din cat. Valea Serezet
Parohia ...Vucfára-dc-jos
(com. Rincezi), Cu biserica pa-
rohiala «Nascerea MaiceïDom-
nului», compusá din catunele
NucOra-de-sus §i Rincezi, a-
velad ca filialc bisericile «sf.
Trciine» «sf. Nicolae».
Paro/tía 747./esci, cu bi-
serica parohiald osf. Nicola,c»,
compusa din cat. Gog6,sca.
Paro/tia re:4am; cu bi-
serica parobiztla «sf. Nicolae».
Pa Pral:1111G, CU
biserica parohiala «Nascerea
Maice DoninuluI».
581
TEU:JENUL, sat, face parte din
C. R. MAnecm-Uugureni, pl.
Teléjen. Este situat spre N.
apr6pe de va ma Bratocea,
pe valea riulul Cu acelasi nume.
Are o populatiune de 82 lo-
cuitoff (32 b. 50 f.)
TE1JJENT5 S.A.0 PLAEVU, pAdure
statuhl in intindere de 750
h. a. pendinte de com. Isv6-
rele, pl. Tel6jenu, care im-
preunA cu trupurile Urs6ia
(15o h. a.) si Vatra Monasti-
rei Crasna (5o h. a.) form6zA
pAdurea Isv6rele.
TELEJENELM_ rIa, isvorAsce din
muntii Clabucetul si se vérs'A
Inriul Teléj en, pe malul sting,
In rainnul com. MAnecitt-Un-
gureni, pl. Teléjen.
Are de afluentY pirado: Al-
tiei6rele, Valea-Rea si Valea-
lnf-Dumitru.
TELEGA, (leal, com. Telega, plaiu
Prahova, pe care se cultivA
46 h. a. vie.
TELEGA, sat, face parte din C.
R. Telega, plaiu Prahova.
TELEGA, MI de sare avt,nd no-
mol si Iod, com. Telega, pl.
Prahova, situat in central co-
munei, in apropiere de gara
www.dacoromanica.ro
T 581
Dottana. Apartine mosnenilor
Telegeni i statuluT care a a-
vut saline pe local acestor
MY. Apele sale n'au fost ana-
lisate i nicY nu sunt admi-
nistrate.
BAile se fac chiar in gro-
pile cele adêncY de unde o
datA se estrAgea sare.
Dei apa sa este f6rte banA
pentru diferite b6le i desi
imprejurimile sunt incantAt6re
cu t6te acestea nu 's indestul
de visitate din causA ett nu
sunt irquijite i lipsite de me-
dic curant.
In anul 1893 au fost visi-
tate de 20 familiT, atrase fie
de positia si aerul cel curat
al localitAteY fie de Mile
,
sArate.
17n inceput bun s'a fAcut prin
faptul cA s'a deschis aci res-
taurante, hotelurI, popicI si
alte distractiL
Tot in raionul com. Teleg-a
mai sunt isvóre de ap de tu-
cid.0 i ajl pursah.vg, pc pro-
prietAtile locuitorilor Dina Bre-
zianu si C. StAvArache Bo-
bescu, tot in central comuneY
si in apropiere de gara Dof-
tana.
Al5a pltqatiVa sénaAnA mult
si in gust si in miros ca cea
de la CAciulata, dar n'a fost
analisatA pênA adY.
582
TET_,EGA, comunrt rural, plaiu
Prahova. Este situata Intr'o
frum6sa positiune, In valea
rîuluiSrtrat, la 40 k. m. de-
parte de PloescY, capitala ju-
detuldf, si la 4 k. m. de Cam-
pina, resedinta
Se compune din 4 catune
Boselcesci , Bustenari , Mili-
cesci i Telega, avnd o po-
pulatiune de 4000 locuitorY.
Acéstä mosie, dupa cum se
constatrt din urmOtorul hri-
sov, a apartinut m-reY Mar-
crinenY
«Zemle Vlascoe Fiind-ca
sfinta monastire Marginerq,
din sud Prahova, are mosie
ce se numesce Telega, pe care
este i ocna Telega, i prin
carp' Domnese au avut obi-
ceiti ca numaI o chrciumrt srt
tie camArasiY de ocne peutru
tréba lor, iar alt nimenea, ci
taä vindarea vinuluï, i a ra-
chiuluY afará de carciuma cA-
marasilor sa fie a monastirei,
cum srt jelui DomnieT mele Var-
nava, cnugarul acesteI sfin-
te monastirY, crt nu i se pa-
zesce acest obiceiú, ci impo-
triva locuitoriI de acolo au
deschis 12 carciumi ; decT fi-
id c. pentru acest obiceitt
nu l'au avut din vechime, ne
adeverim Domnia mea din
cartile monastireY, eatrt V6 po-
www.dacoromanica.ro
58 -
runcim Domnia inca Dumn6-
V6stra ispravnicilor ai jude-
tuldf: t6te cele-l'alte carciume
sí le npritY, afara de carcIuma
camarasilor, farrt de voia
monastireY, niminea sa nu fie
volnic a face vindare de yin.
i rachiu, dand Dumn6-V6stra
tot ajutorul eel cuviincios
acésta, ca sa nu se pagub6sca
sfinta monastire de drepturile
sale. 1791. Nov. i6».
In raionul comuneI se vOd
mal' multe gue de puturY din
earl' se estragea sarea, cu Inuit
inainte. In aceste gropY, pline
cu apa sarata, patimasiY, maT
ales col" ce sufOr do reuma-
tism, slabicïune i pide, fac
De cand a inceput sa se
esploateze sare din ac6sta lo-
calitate si de cand dat6za pc-
nitenciarul, nu pot spune Cu
siguranta ; am g-asit insa «Po-
runca Cu mumbasir catre Crt-
mrtrasu de la Ocna
din 17 Malt 1790, ca sa pule
In ocna pe- Gheorghe Ploe,,s-
t6nul si Ienache Delhiu, uci-
gash' 11.11' Vasile Holteiu de la
Ploescï, i pe Voinea, sluga
ha' Tudor Pit6n capitanu,
lul" Ion brtrbatu Eftin-
era, ot 2dogos6ia, dand ade-
verinta mumbasiruluI» si «vol-
nicia cu mumbasir Armasescu,
ca sá pue in Ocna Slanic pe
583
Stefan Ungur6nu Strainu, ce
au facut Tw, elaciune unora
altera cu nume de dateriI
mancat, ata la partea
pelitic6sca cat Si la partea es-
trit.sci, si mumbasiru sa a-
duca adeve-inta de la cama.-
rasu de ecna, ci1 l'au facut tes-
lim, carele far de al doilea
porunca sa nu se slobeza».
Sub \roda Afilian Sutu, a-
tât de la 'relega, cat si
cea de la Slanic, erau un a-
panaj al domnieT. Acesta, la
a. 1791, autorisa pe Camina-
rul Aloscu ,sa faca zapt tot
venitul acestor ocne pr shna
camaref Domniel"
Mai 'nainte, aceste mine de
sare presentau un aspect in-
spaimantator : mana omuluï,
sclava esperienteï practice, sa-
pa un pu t in terenul sub care
se afla mina de sare. Din
fundul acestui put urma cu
sapatura in tete directiunile,
dar tot-deauna coberandu-se
aiinegra la o largime si
,idancime extra-ordinara. Pe
gura ecneI se cobora cu o fu-
nie pe scripete, o reta in care
sedea un om. Ast-fel era in-
trarea ciocanasilor in °eral.
Cendamnatif erau datorl
lucreze in fundid acestuI abis;
neptea I scotea. trniT,
recunoscutY, si /-svrati-
www.dacoromanica.ro
tori", nu esiau nid e data, lu-
cru ce-I facca adesea sa se a-.
runce in ocnele parlIsite.
Pe la 1856, minele au in-
ceput sa se lucreze dupa un
sistem maI nou.
Parasindu-se aceste mine,
s'a inceput esploatarea la Dof-
talla (v. a. n.), unde s'a ince-
put constructia unul peniten-
ciar model de munca
alocandu-se in bugetul sta-
tului, in acest scop, suma de
865.000 leI.
Comuna are o populatiune
de 4000 locuitorT ; este cea
mai populata comuna din pla-
iul Prah ova.
Terenul fiind muntos, agri-
cultura nu se face. Locuitoril
se ocupa maï mult cu tran-
sportul sareI prin judetele de
camp.
Daca ae6sta localitate ar fi
maI bine ingrijitrt, positiv ca
iii scurt timp ar deveni o sta-
tiune balneara de mult inte-
res, gratie aeruluT su celta
curat, positiuneI sale celel fru-
mese i apelor s'arate ce are.
Aci ma): este si un isvor cu
apa de puciOsa si sarata, care
are proprietatea d'a irita sis-
temul limfatic i glandulos, pre-
cum si membrana mucesa, a
tractuluï de mistuire, iutesce
584
t6te secretiunile §i produce
pofta de mancare.
IntrebuintatA pre din afarA,
acéstrt a/DA face urm6t6rele a-
peratiunI : irit6zri vasul
iutesce lucrarea pieleI.
Comuna are un venit anual
de 17.350 leY.
In comunä sunt dou6 sc6le
una in Telega a doua
Butenarl. Cu Intretinerea per-
sonalului se cheltuesce anual
4860 lei. Copil In vêrstá de
sc6111 sunt vre-o 600. Localu-
rile sunt neincrip6t6re.
Comerciul se exercitA
camunli de 18 carciumarY
bricanY, cu magasine bine a-
sortate.
In timpul verel, pentru in-
lesnirea visitatorilor, sunt res-
taurante si hoteluri. Se simte
mult lipsa de ap0., ciei in cn-
munA abia sunt 3 fantanI cu
apä bund de btiut.
Aci e re.rdinta une cam-
panil de dorobanti,
natri cu paza penitenciaruluY
si cu a celuì de minorY de la
Mislea.
In comuná. sunt 4 bisericY,
deservite de 4 preotI.
Se mArginesce cu comunele:
Campina, Brebu, Bánescl"
Scorteni.
TELEGEN1(Moneni-), pAdure par-
www.dacoromanica.ro
581
ticulará. supusá regimuluI sil-
vic inca' din a. 1883, pe mo-
sia Muntele Mn§neni-Telegenl,
pendinte de com. Telega, pl.
Prahova.
TELPE0AIA, deal, com. Valen.-
Lunf..,rá, pl. Pralanx-a.
TE'AINICUL, vale. udri cát. Nis-
tarescl din com. Breazi.-de-
sus, pl. Prahova, i are di-
rectia de la E. spre V. spre
riul Prahova.
Curge numal in timpurY plo-
TPILA, pádure a statuluI in in-
tindere de 5000 h. a. pen-
dinte de com. Teila, pl. Pe-
, formatti din trupurile
Galma, Carabanu Cu Boia,
curile cu Rusu, Rusu-de-jos,
Prislopu, Poduri1.2 si V'Crful
Negra§ului.
TET-LA, sat, face parte din C.
R. cu acela0 nume, pl. Pele.
TEILA (Cu muntii), nin%,ie a sta-
tulul pendinte de Monastirea
"MárginenY, caro pe periodul
1888-1893 s'a arendat Cu leí
24.000, in plus leT 288o plata
de padurarT confini;t.T.
comunti ruralá , piaiu
585
Pele. Se crede a se fi infiin-
tat pe la a. 1723. Este situatA
pe albia riuluI Doftana §i la
p6lele muntilor : Fundurile,
Neg-ra.,u, Cioparceni, Caraba-
nul, Prislopu, Rusu, Lacu-
rile §i Galma-Secariel', la 79
k. im departe de Ploescl" §i la
20 k. m. de resedinta
Se compune din 3 cAtune
Prislopu, Negrau i Trestieni,
avCind o populatiune de 2816
locuitorY (1339 barbatT, 1477
femel"), in care infra 7 familiï
de tigafii-ferarI i vre-o 15 fa-
milil Italierif.
Capl de familie sunt 5o1
contribuabili 490 ; case de lo-
cuit 483.
In comuna Sunt dalia bise-
rici" : una in cat. TrestienI,
fondata la a. 1724 de Constan-
fin Cuculeata, acíli apr6pe in
ruina din causa vechimei, i a
dona in cat. Teila, zidita la
a. 1878 de locuitoei si de catre
r6posatul Bucur Sn.vulescu
arnbele deservite de doï preotY.
Locuitorif se ocupa cu cros-
cerca vitelor parte din el"
c u fabricarea straelor, dimii-
lor, etc., metetigail sunt 5
dulg-heri. Straele i dirniile le
desfac la tCrg-urile din Slanic
Telega.
Locuitorif, in numOr de 229,
s,'au improprienrit la a. 1864
www.dacoromanica.ro
585
pe mo,,,ia statulul §i a Eforieï,
dAndu-li-se 900 h. a. ET au
196 caT, 149 epe, 480 vacY,
360 v4eT, 50o botf, 12 taurY,
396 capre, 5298 Of, 604 miel',
243 pord.
In raionul comuneY, pe apa
Doftana, sunt 4 pive, 7 morÌ
(din care douLl facAurT), ii fe-
rAstrae si 3 circulare §i o dar-
stti pentru ingroatul straelor.
Sc61ä exista in reguld de
la a. 1881 ; maY nainte se In-
va carte de catre dascai,
platitï de locuitorf. In anul
trecut s'a frecuentat de 46 ha-
e1 §i 6 fete, din numCsrul de
280 (126 b. 154 f.). cu v6rsta
de se61A. Cu intretinerea per-
sonaluhrl se cheltuesce anual
io8o lei. SCin Cal* 96 barbar
si 48 foneY.
La p6lele munteluI Negrau
sunt multime de isvóre mine-
rale, a caror apä confine mil'
de stelute, intocmaT ca un li-
chid amestecat en grAsime.
TuicA se fabrica anual cam
320 h. 1.
In partea de S. a comuneY,
la punctul numit «Cheia
leY» se aflä o cariera de pis-
tra, ce apartine statulul i co-
munel", din care se se6te anual
In termen medm pLIna. la 12.000
m. c. de pi6tra.
StupY cu albino sunt 194.
586
Terenul nu e prielnic de cat
cartofului i prea putin porum-
buluI. Se produce anual cam
570 h. 1. porumb, 9 upo k. g.
cartoff si 2059 k. g. fasole.
Dintre ponlY roditorY sunt : 296
meri, 79 perI, 61 ciresi, 29 nucI.
Livodile dau pi:'M't la 464.989
k. g. fin.
Comerciul se exercitt in co-
munA de 7 carciumarY.
Veniturile comunel se urcA
la tifra de 7308 101' ; cheltue-
lile represintA aceiasY sumA.
De la S. la N. pênA in Tran-
silvania este strAbAtutá de o
sosea ce o pune In leg-AturA
cu Brebu i Teleg-a. Din a-
céstA sosea plécA o alta spre
com. Comarnicu.
De la N. la S. de la cAt.
Trestienl i pênA la locul nu-
mit «Chela Tesilel"» unde se
terminá. comuna, este brAzdatA
de muntiY Fundurile sau Si-
Negrasu-Mic, Cl'opilr-
ceni si Carabanu, top.' pe par-
tea stangA a riuluT Doftana ;
iar pe partea dréptA, muntil
Prislopu, Rusu, Lacurile
Galma - SecArieY. Top' acestI
munçi servesc pentru pAsunea
vitelor.
De la N. la S. e udatA de
riul Doftana, de paraele Ne-
g-rasu, Hermen6,sa, FloreI
Prislopu si de vAile : Mogo-
www.dacoromanica.ro
T 586
s6ia, CiopArceni, G-ilmeia, CA-
rAbanu, Ghimp6sa, Petrior,
BrAdctu, etc.
Se mArgincsce cu Transil-
vania, Sinaia si Comarnicu.
TTGAILE, munte la N. de com.
ARmeciu-Ungureni,
pe care 1 udA rlul TeWjen si
paraul Bratocea.
TINOSUL, sat, face parte din C.
R, Tinosul, pl Crivina. Locu-
itoriI acestuI cAtun s'au impro-
prietárit la a. 1864.
TINTOSUL, cetate veche pe un
pise al maluluI PrahoveI,
com. Pucheni-MicI, conservatA
numaï intr'o parte, pe cele
Falte treI flind surpatA de a-
pele PrahoveY. Este inconju-
ratA de un val ca de 2 metri,
de prunínt ars. Objectele an-
tice ce s'au gAsit aci sunt
fragmente de olArie rosie, ce-
nusie si negris6rA ; cArbum
o micA cAtin.le de meih car-
bonisat ; vase cu substante
carbonisate, i, intr'un strat
mal superior al suprafetel, un
fler de lance si o micd uneltd
in formA de cutitéle.
Vasele de la Tinosu, p6rtA
pe códe si buze ornamente si
impletituri de diferite grade
de desvoltare artisticA. Ele
58
sunt din lut ales bine frAmin-
tat si bine ars, indicAnd
industrie are-care. Intre altele
s'a gasit si doO ulcele cu
forma' ciudatrt, cu o manuse
si cu o gaurA In chip de tur-
loiti la mijloc, cu substante
intr'ansele carbonisate.1)
TINTOSUL, mosie a statulul: pen-
dinte de m-rea Mislea, care
Pe periodul 1888-93, s'a aren-
dat cu leI 1855 anual, in plus
plata de pAdurarY si confinitY.
Ac6stA mosie s'a vindut de
VOCT la a. 1889, la locuitorY.
Ti R IFOICT (Mur :tele-), pAdure par-
ticulara supusa regimuluT sil-
vic incA din anul 1883, pe
mosia muntele Tirifoiu, pen-
dinte de com. Strambeni, plaiu
Varbilau.
TP,A, deal, com. StrAmbeni, plaiu
Arbilau
TISA, pAdure a statuluI, pl. Cri-
cov, in intindere de 268 h. a.
formatä din trupurile: Bordea
(117 h. a.) si Fundu-lui-Stan
(151 h. a.)
TIS mosie a statulnI in com. A-
postolache, pl. Podgoria, fostn.
'). D-I Gi . G. Tocrlescu <Dama imante
de RumanT .
www.dacoromanica.ro
Tti87
pendinte de m-rea Slobozia,
in intindere de 182 h. a. vin-
dutn, de ved". cu suma de 85.000
leY, frlrá, cele clous trupurY de
pAdure, cu terenul lor, numitc
Bordea si Fundu-hq-Stan, farA
Poi6na Ca'rutasuldi si fdrìl pe-
tecul de pn.dure situat in col-
-tul de N. E. al aceleY poTeni.
Tisx, p-Arau, curge din cat. Tisa,
com. Moreni, pl. FilipescY,
se vérsa In Cricovul Dulce, pe
tt,rmul drept, tot in com. Mo-
reni.
TISA, sat, face parte din C. R.
Moreni, pl. Filipesci. Aci e o
bisericA construitá, din teme-
lie la a. 1893.
TISA, isvor, curge din muntele
«I'laiul Ic6neI», com. Star-
Chiojdu, plaiu Tel6jen, ia di-
rectia N. E. §i se v6rsA
garla Basca-cu-Cale, tot in ra-
ionul com. Star-Chiojdu.
TISA, sat, face parte din C. R.
Apostolache, pl. Podgoria. Are
o pop. dc 279 loc. (135 b. '14
f.). Aci e o biserictt fondat4
1893. LocuitoriT s'au impro-
prietrtrit la 1864.
TISA, vale, mal' adese-or): s6ct.L,
com. Poi6na, plaiu Prahova.
588
Cursul su e scurt si se vérsa
In rail Prahova, tot in com.
Poiéna.
TITILA, deal, com. Gura-Viti6reY,
pl. Tel6jen, ce serva de pd-
sune.
Tour, vale in partea de S. V. a
com. Cerasu, pl. Teléjen, pe
care se afld situat catunul cu
acelas1 nume. Acésth vale fi-
id f6rte îngust i strimtd,
PC cand era nepopulatd, un
om a pus porumb aci, si, ca
st nu se apropie pdsèrile, a
facut o t6cd., care se punea
In miscare de vtmt, i ast-tel
Y-a rèmas numele de «Valea
Toci».
TOFILULUT, plaih la V. de com.
Tarlesci, pl. Telejen. Pe acest
plaih sunt locurY de pasune
padure.
TOMET, paran, isvorasce dintre
muntiI Bobul Mic i paraul
Mogosul, curge de la N. ca-
tre S. E. si se v6rsa in riul
Teléjen, p malul drept, in
raionul corn. Airtneciu-Ung-u-
renI, plaiu Tel6jen.
TOMA_NI, sat, face parte din C.
R. Tomsani, pl. Cricov.
www.dacoromanica.ro
T 588
TomENEANu, poiénd la N. de
com. Filipesci-de-Padure, pla-
sa Filipesa ce servesce maï
mult pentru islaz.
TOPILA, parau, isvordsce din com.
Tatarani, pl. Crivina, se indrep-
tézd spre S. E. de comuna,
priimesce maY multe isv6re,
face maY multe curbdturi si Sc'
vérsd in 1-11.11 Leaotu. S'a nu-
mit Topila, cacY mai nainte aci
topiau femeile in si cdnepa.
TOPILEA., muntisor pe malul g,ar-
leY Zeletinul, com. Posesa pl.
Tel6jen, pe care sunt paunI
pentru vite. La fidlele acestol
muntipr Sitnt nisce local/ N(1,
una'" se presupune a fi sarc.
Tot din acest monte cuqe In
/liare abondenra un isvor
apt, ce coqine
TRASNIT (Piscul-), pisc pe cul-
mea de deal ce se lasd din
crésta Carpatilor, printre gar-
lele Drajna i Ogretinul, com.
Drajna-de-sus, pl. Tel6jen.
TRENU, sat, face parte din C. R.
Chiojd6nca, plasa Podgoria.
TRENU, deal spre N. de com.
Chiojdenca, plasa Podgoria.
TRENU, padure particulard su-
589
pusa regimulth silvic, in intin-
dere de 200 h. a. proprietatea
Mosncnilor de la Trenu, pen-
(uinte de com. Chiojclénca, plasa
Podgoria.
TREsfix, vale, com. Ceptura,
plasa Cricov.
TRESTIA, (asta-s1i tunelul caleT
terate) localitate isolata in com.
Predeal, care pé'na la a. 1820
era mult temuttt de calétori,
caci aci se faceau cele maT
neomcnóse calcaft si chiar o-
moruri.
O fata de neam mare din
Bucuresc11), a careT familie fu-
sese n6ptea calcatä de talhari
la carciuma de la «Trestia»
voind sa se scape cu fuga, a
trecut Prahova , spre a se
refugia in pa'dure, dar a fost
ajunsa de tâlhar i omorita.
Valea, unde s'a intarriplat
faptul, se numesce .si ac,1I «Va-
lea FeteT».
Spatarul Cantacuzino in a-
seslamintul s'éu de fondatiune
m-reT Sinaia, inca pomcnesce
de hotT : « si neputêncl trai
de talhari, de vreme ce pe
acele vremuri locasurile
harilor, ma osebit din alte
locurT, acolo le era».
1). D-1 I. G. Babe, qDin Plaiul
www.dacoromanica.ro
589
'rae aceste talharii se fa.-
ceau de Unguri: i Sacuii din
Transilvania. Hotiile pe valca
Prahovei au inceput sa se maT
curme intre anisi 1825-1830,
gratic puscasilor pazitorT aï
monastireí Sinaia, precum
numer6selor potere, care cu-
treerau padurile.
Traditia locala ne-a conser-
vat numele a do): haTclucl din
Valea Prahovel : Nicolae Gro-
zea, din Brebufost platas-
care multa vreme fusese
spa,Tma PrahoveT, care, catre
apusul vieteï sale, hin-6ga sa
avere a cheltuit'o cu zidirea
bisericeT «Sf. Nicolae» pe mun-
tele «Molomot» ce se numesce
ash «Furnica».
Vestitul Stanciu BratuluT, a
haiducit de-asemenea p'aci, pc
la finele secolulth trecut. A-
cesta a fost cel mal popular
haiduc din catT au fost pe va-
lea PrahoveY.
praniT din localitate canta
ac,1T cantecul StanciuluT
Sub p)1c de codru crdc,
Mancl foe;or de ), ale
1Initel i potoln.
de lliadueT oeulit.
Nu sinti (Joco 's orY cinc?-spre-(JeLe
Cu t ';itafu ;ése-Tre-(Jecc
i mili frigc d'un bel incec.
Dar nu-1 frigc eum frigc
§i mi-1 liage prin
Ca sii pan ca/nea dulce, etc.
590
Stanciu Bratului era de fel
din partea Dambovitei. D upa
obiceiul de atunci, birul se in-
casa de 6menii stapanirel cam
cu d'a sila. Inarmati cu g-ar-
bace plumbuite, acesti agenti
bateau cumplit pe coi ce nu
plateau de buna voIe atat cat
li se cerca.
Venind o data 6meniT sta-
panirei la tatal lui Stanciu,
pentru string-erea birului, i s'a
intC,,mplat si lui aceia ce se
intêmpla tutulor nonorocitilor,
cari nu puteau
Stanciu, pe atunci baeta.ndru
de 18 ani, s'a revoltat contra
acestel tratari neomen6se
ajutat de fratele seu Ion, dupa
cantee Andreiti, si de surorile
sale Voica i Bucura, au orno-
rit argatii stapanirei.
O data faptul consumat, lui
Stanciu nu-I a mal remas alta
scapare de cat Codrul si s'a
apucat de haiducie. (I. G.
Babes).
TRESTIEI, vale, com. Ogretinu,
plaiu Telejen, numita ast-fel
de la trestia ce cresce in a-
césta vale.
TRESTIENI, sat, face parte din
C. R. Ciupelnita, pl. Campa.
TRESTIENI, sat, face parte din
C, R. Netcy, pl. Camptl.
www.dacoromanica.ro
500
TRESTIENT, sat, face parto din
C. R. Tesila, pl. Pcic.Aci e
o biserica fondata la a. 1724
de Constantin Cuculeata, aqf
aprOpe in ruina din causa ve-
chimeí.
TRESTIENI pluntele-), musio a
statului, fosta pendinte de mo-
nastirea Snagov, com. Tresti-
óra, plaiu Varbilau.
TRESTIOARA, padure particulard
supusa regimului silvic incä
din anul 1883, pe mosia Tres-
tióra, com. TrestiOra, pl. Var-
bilau.
TRESTIOARA , comuna rumia
plaiu Varbilau. Numele sèu
deriva de la multa trestie ce
este in comuna si s'a infiiMat
de sunt mal bine de 200 anT,
dupa spusa betranilor.
Este situata pe vaile : Chi-
lia, Urzicaru, Turburea, la 30
k. m. de capitala judetului si
la 12 k. m. de resedinta pla-
iulul.
N'are nici un catun alipit.
Populatia sa e de 475 loc. (236
barbati si 239 femoi), in care
intra si 2 familii de tigani-ru-
darT.
CapT de familie sunt 90
contribuabilI 71 ; case de lo-
e-1.a 90.
591
In comuMt e o biserica, fon-
data la a. 1842, deservita de
un preot, cu urmètórea inscrip-
tie : «Acésta sfinta i Dumne-
e6scn. biserica s'a ridicat din
temelie si s'a infrumusetat cu
zugraveala i cu tóte, al ca-
reia hram «sf. Nicolae, sf. Ion
Betez'atorul DomnuluY» de D-nu
«Ghi-ta Sin JupAn Alexe Pes-
caru ot Ploesci", Alexandru Di-
mitrie Voevodul, fiind Episcop
Kir Kir Chesarie si s'au savir-
sit in anul 1842, Octombre
20, Avram Chesarie, Parvu
Zugravu ot Thrgovistea».
L'ocuitoril se ocupa esclusiv
Cu agricultura. Produsul mun-
cel abia ajunge locuitorilor.
S'ELL1 impreprietarit la 1864, pe
mosia Ghita Alexiu si a
statului, din cari li s'au dat
155 h. a. In comuna' sunt 4
cal epe, 6o vacT, 100 bol,
37 viteI, 2 taurT, 120 OT.
Carte sciu 12 barbatI si o
cari au inv'état prin co-
munele vecine, caci" aci
n'a fost niel nu este sc61a. Co-
pii n vêrsta de sc6la simt 40
(25 baeti si 15 fete).
T6ta suprafata comunei e de
350 h. a. Cand timpul e priel-
nic se fabricä In comun'a pC.Md
la 2300 d. I. %uic'a.
In comunA nu se cultivrt de
cat prea puOn porumb. Dintre
www.dacoromanica.ro
591
pomí roditon bunt : 200 merY,
5o peri, 20 ciresi, loo nucY,
15.000 prunï ; iar livedile dau
Cu aproximatie ioo care fin.
Comerciul se exercita in co-
muna de un carciumar.
Bugetul comunel presinta
venituri 700 leT, ca i cheltuelile.
Prin comuna e o singura
sosea spre Wdctmesd.
E brazdatd de «Movila de
la Furca Putului» i muntele
«Allígura Négrd» ce servi pen-
tru Waunatul vitelor.
E udata de riul Saratu, in
care se vérsa vìtile :
Urzicaru. Turburea si Valceatia
dup6 vale.
TRESTIOARÀ (Muntele-), padure
a statuluI îi intindere de 30
h. a. pendinte de com. Tres-
ti6ra, plaiu Varbilau.
TRIFO1U, pise in partea de N. a
cat. Scurtesci, com. Stefesci,
plaiu Varbilau.
TRONARULITY, antana, com. VAl-
canescI, pl, Varbilau.
TRONXIU1sA, lipa la E. de com.
AIoreni, pl. Filipesci.
TUFANT, sat, face parte din C.
R. Hatcarau, pl. Campu. Are
o pop. de 102 loc. 53h. 49f.)
392
TUFARU, trup de padure a sta-
tulta, in iutindere de loo h.
a., pendinte de com. PoIéna,
plaiu Prahova, care, impreund
cu trupul Bobolia (400 h. a.),
formézd padurea Bobolia.
TUFEL vale, isvordsce de sub
pélele munteluY Cumpétul, cOrn.
Predealu, pl. Peles ; curge de
la N. E. spre S. V. si se vérsd.
in riul Prahova , pe malul
stang, spre N. de Sinaia.
TUFENI, sat, face parte din C.
R. Bdicoiu, pl. Filipesci. Are
o pop. de 34o loc. (17o b. 170
f.) Este situa,t mal spre N.
TULIA,deal acoperit cu vii si
pometuri, com. Filipesci-de-Pa-
dure, plasa Filipescï.
TULBUREA , parau format din
garlele S'ardtelu, Adanca, Stu-
piT. si Cdlndu, carf se impreund.
sub pélele dealului Baia, com.
OpAriV, pl. Teléj en , unde
pérta numele de SardV1u,
iar in dreptul com. Tulbu-
PacureV priimesce num ele de
rea, continuandu-sl drumul
spre S.
TURBUREA, sat, face parte din
C. R. Predealu, pl. Teléjen.
Are o pop. 232 loc. (11,5 b.
www.dacoromanica.ro
592
117 f.) S'a numit ast-fel de
la g-_lrla Turburea,ce trece
printr'ansul i care mal niel
o data nu e limpede.
TURBUREA, gârht, isvordsee din
dealul numit «Zimbréia» com.
Predealu , pl. Teléj en. .1>er-
puind, curge prin centrul co-
muna desparte ea-t. Predeal
de cdt. Turburea, Zimbréia
Sdrari, si din jos de acest
catun, se unesce cu gairla
oApa Dulce» formand riul
Mat4a.
TURBUREA, vale, com. Drajna-
de-j os, plaiu Teléjen.
TURBUREA, vale mal adesc-orT
sécd, com. PoYana, pl. Prahova.
Cursul s6u e scurt si se vérsa,
in riul Prahova, tot in raio-
nul com. PoIana.
TURBUREA, mahala din C. Urb.
Valeni - de - Alunte, plaiu Te-
léjen.
TURBUREA, gttrlá. isvm-Asce din
com. Viti6ra, intra in com. Pa-
curetl, plasa Podgoria, curge
de la N. la S, printre dealu-
rile Nucetu VrAnesei, pénd,
la localitatea numita «Crucea
Bracaci» unde se intalnesce
co Sdrd4elu si curg impreuna
593
spre E. Se numesce Turburea
pentru-ca apa sa ma4 in tot
cursul anulin e turbure.
TURBUREA, vale, com. Tresti6ra,
plaiu Varbilau. isvorasce din
padurea d-luí Grigore Cirisanu,
se impreuna cu vaile Urzi-
caru si Stuparia, formeza riul
numit «Saratu» si se vérsa in
riul Lespedca, la com. Valca-
nesd.
TURBUREA, pArtu, isvorasce din
com. Opar4i, pl. Teléjen, infra
in com. Gornetu-Cuib, pl. Pod-
goria ; curge de la N. spre
S. si dupa ce priimesce valea
numita a Salcid, se unesce cu
parAul Nucet,.érica si Sc vérsa
in SarAelu. Locul pe care
curge, fiind nisipos, apa este
turbure, st de aci luat
numele.
TURCA, vale, ;Add centrul com.
Brebu, plaiu Prahova, din care
isvorasce. Se vérsa in holes-
teul de liinga monastire i cu
T.
1A.PoRAsci, ja nascere
din partea de E. a com. Ur-
seiu, jud. Dambov4a, din treY
bdi; curge de la N. V. ca-
tre S. E. si se vérsa in riul
l'rahov4a, pe malui drept, in
www.dacoromanica.ro
T 593
acesta impreuna in riul Lupa.
Curge de la V. spre E.
Se qice ea in vechime s'a
gasit in albia sa, cilnd a venit
mare, corpul und Turc6ice, ;i
d'aci i s'a dat numele.
ruRcu, vale, isvorasce din raio-
nul com. Predealu, pl. Peles,
de sub muntele Turcu, are di-
recOa de la E. spre V. si se
v6rst in pAraul Azuga, pe - 'ér-
mul stAng, tot in raionul com.
Predealu.
TURCU, munte in raionul com.
Predealu, pl. Peles, la limita
judet,uluT Prahova cu juddrul
Buztu, intro isv6rele Stevia si
Turcu. Este proprietatea D-luí
G. (jr. Ca.ntacuzino.
TURCULUt, vale in partea de V.
a com. Margineni-de-sus, pl.
Filipesa
TURDA, munte la V. de com. Co-
marnicu, plaiu Poles.
raionul com. Provii;a-de-sus,
plaiu Prahova.
TA.PuL, vale, isvorasce de la lo-
cul numit «Malul Podului»
se versa in ritd Tel6jen, pe
594
malul stâng, in raionul com.
Maneciu-Ungureni, plaiu Te-
léjen.
1 A PULUI, pise la N. de com. A-
ricescY, plasa Podgoria.
TA.RcITLE80, sat, face parte din
C. R. Gornetu-Cricov, plasa
Cricov. Are o pop. de 642 loc.
(320 13. 322 f.) ,,kci e o bise-
rica fondata de locuitori la a.
1840, cu hramul <<Cuvi6sa Pa-
raschiva».
TAN 1.XRENI, sat, face parte din
C. R. Ploesciori, pl. re'rnor.
TARcu, parte j6stt i smarc6sa
din com. Pucheni-Mari, pl.
Crivina.
'OPA. (La-), localitate isolata in
com. Podeni-VechY, pl. Pod-
goria, ancle sant carien tic
padure particu-
lara supusa regimulta silvic,
pe mm-,,ia luntele
com. Maneciu-Ung., pl. Te-
léjen.
TiciXTLE-mrd, padure particulard
supusa regimuluT silvic , pe
moia Muntele , formand un singur sat, sub
www.dacoromanica.ro
T 504
com. Maneciu-Ung., pl. Te-
léjen.
TY--17,T.7-
CIIERBEA, trupur1 de paduri
ale statuluí, in intindere de
250 h. a. pendinte de com.
l'Ama, pl. Podgoria.
íj NaNESCI, lac in muntele Tiga-
nesd din Buceg-1, pe care po-
porul Il credea fara fund, de
forma rotunda, imprejmuit cu
zid de pietra i avênd un dia-
metru de 20 metri.
Unii cred a fi observat
lacul are flux §i reflux.
TIGÀNTA, sat, face parte din C.
R. Cocorasci , pl. rèrnor.
Cade in partea de N. a co-
muneY §i 1 uda Prahova.
TIGÀNIA, sat, face parte din C.
R. Tilrnoru-Nou, pl. Tèrg-
rr. In actele vechi se gd-
sesee Tigania-Stoenesci, pen-
tru-ca era format din done'
sate . situat tot pe
locul unde se gdsesce astd.-4
Stoenesci, situat la 3 k. m.
sprc V., pe malul stAng al
riulul Prahova. LocuitoriT a-
eestuY cdtun, din causa dese-
lor inunda0Y, ale riului Pra-
hoya, s'au mutat in Tigdnia,
595
numirea de Tigania-Stoenesct
Are o pop. de 499 loc. (237 b.
262 f.) Aci e o biserica, cla-
dita la a. 1827 de Arhiereul
16nichie, staruitor fiind Jupan
Voicilá, deservita de un preot.
TIGANft, vale, la E. de com.
Ceptura, plasa Cricov.
TINTE-1, comuna, rurala, plasa
Filipesci. Este situata pe va-
lea riuluT Dambu, la 13 k. 1T1.
departe de capita,la judei;uluY
la 9 k. ni. de reedliqa
Se compune din 3 catune
Tintea, Liliesd, a-
v'énd 0 poli. de 1240 10C. (630
b. 6io f.) CELIA de familie sunt
343 ; contribuabilY 420; case
de locuit 340.
In comuna sunt 3 bisericT :
la Tintea, fondata in a. 1853
la LiliescY in 1848, si a treia
In Da.mbu, fara inscriptie. A-
ceste biserici sunt deservite
de douI preoV.
Locuitoril se ocupa numaY
cu agricultura. Produsul mun-
ceT 1 desfac la orau1 Ploesci.
Parte din locuitori sunt
ricial'. 197 s'au improprietarit
la 1864, pe mo§ia statuluI
«Marginérica» din care li s'au
dat 750 h, a. Ei au oo caI
www.dacoromanica.ro
T 595
epe, too vado', 20 capre,
1 1200 01, 300 porcY.
Sc6la exista in comuna de
15 ara. S'a frecuentat in a-
nul trecut de 70 baeigT !?i 12
fete, din numérul de 302 co-
pil (156 b. 146 f.). cu v'èrsta
de sc61a. &J'a carie 94 barba/
12 fellId.
Uta comuna se intinde pe
o suprafap, de 950 b. a.
Vine s'au filoxerat. Mica
se produce anual p&ia.
1800 d. 1.
&andad de m'atase nu se
cultiva; stup'í cu albino sunt
vr'o 150.
Terenul nu e tocmaY prieI-
nic cultureL Fn hectar pro-
duce pala la lo h. 1. Pomf
roditorY sunt pC'nala 15oo.
tivec,li de fin nu sunt.
Comerciul se exercita in co-
muna de 9 carciumari.
Bugetul comuneT presinta
la veniturY suma de leT 8421,46
la cheltueli 6997,41.
Prin comuna trec soselele
Movila Vulpi i Gageni, carT
inlesnesc comunica0a cu ora-
ul i alte comune.
E strabatuta de pArAul Dam-
bu §i brazdata de dealut Tin-
tea C6sta Gädei. Restul e
loe
Se marginesce cu comunele ;
Bordeni, Cocorasci-Mislea, Btt¡.
596
coiu, cat. mosia
statului Alislénca.
Nold. Aflam ca d. Laurian
Su9.1, directorul pepinierci sta-
tului, de v4e americana' din
com. Tintea, a descoperit in
acea comuna', pe proprietatea
statului, nu departe de pepi-
niera, mai multe isvóre cloro-
sodice, suIfur6se si iodate, bune
pentru b6lele de plamanT din
causa abonclentei gudronu-
lui, pentru ulcere si reuma-
tism.
D-1 Sutu a si facut o mica in-
stalaiune, experimentand sur-
sele atat in stare calda, cat
rece. Aceste isv6re suprasa-
turate de substaMe organice,
la 27 August au avut o tem-
peratura de 25-30 grade c. ;
iar aerul ambiant, 13-14 g. c.
TINTEA, sat, face parte din C.
R. Tintea, pl. Filipesci.
TINTEA, mosie a statuldi pen-
dinte de monastirea
care pe periodul 1888-93
Marginen,
s'a arendat cu 12.000 lei,
plus 720 lei plata de padurari
confinisti.
Arenda s'a scaqut la 11.512
lei pentru terenul ce s'a luat
pentru pepinierd.
www.dacoromanica.ro
596
TINTEA, isvóre cloro-sodice, sul-
fur6se si iodate, com. Tintea,
pl. Filipesci, bune pentru b6-
lele de plilmani din causa a-
bondentel gudronului, pentru
ulcere si reumatism.
_Aceste isv6re au o tempe-
ratura de 2 5-30 grade C ; iar
acrul ambiant, 13-14 grade C.
fINTEA SAL; MARGINL'NCA, pd-
dure a statului in intindere
de 900 h. a. pendinte de com.
Tintea, pl. Filipesci.
pepiniera de v4e ame-
ricane, situata pe mosia sta-
tului Tintea, pl. Filipesci, cu
o altitudine de 240 m. d'asu-
pra Máreï Negre.
Se gasesce parte in vechiul
basin al apei Dambului si parte
piqin mal ridicata, formánd un
mic platou la inalOmea tere-
nurilor cultivate, ce se intind
din marginile superi6re ale al-
bici Dambului in t6te direc-
Suprafat,:a totala a pcpinie-
rei este de 21 h. a.
8360 m. p.
ComposiOunea solului si a
sub-solului din pepiniera Tin-
tea, dupë analisa facuta de D-1
A. Colorian, este urm6t6rea
597 U 597

SOLUL Aci e o bisericA care s'a

Silice 57,53 fondat din temelie la a. 186o
Peroxid de fier s;i alum 24,20 cu cheltuiala D-lor Anton Srd-
Calce 0,9 cianu si fiul s6u Gheorghe,
Magnesie 0,84 proprietariT moiei Tipn.resci,
.A.p 16,34 dand i enoriasii mid ajut6re.
Perdeff si alcalinI . 0,18
Total . oo,00 VIPXRESCI, loc de arn.turA in WI,-
SUB-SOLUL durea Tintea-Marginemca.
Silice 56,89
Peroxid de fier si alum 28,73 FICANT, sat, face parte din C.
R. Moreni, pl. Filipesd. Are
Calce 1,01
o populaOune de 124 locuitorl'
Magnesie 0,59
(65 bArba.V, 59 femeI).
Apit 12,39
PerderY si alcalint . 0,39
TUIANCA, vincea, isvorAsce din
Total. . 100,00 raionul com. Ghergh4a, plasa
CAmpu (din partea de S.-V.),
pPARimull, vale in partea de formézri locul cu acclas nume
V. a com. Alargineni-de-sus, in dreptul caunuluI Ungureni
plasa si apoI se vCrsA in riul Pra-
hova, lâng. cAtunul Malamucu
VIPARESCI, sat, face parte din din com. HAtcArAu.
C. R. M6.16,esci, pl. "VrtrbilAu.
Are o pnpula.tiune de 234 lo- TuicAxi, ri0 in catunul Tuicani,
cuitorT (137 bttrba-V, 97 femd). com. Moreni, pl. Filipesci.

U.

UDRESCI, isvor de aprt sAran, UDRESCI, deal in com. Udresd,

com. Udresd, pl. Podgoria,
pe proprietatea mosnenilor,
situat pc deal. Este In depAr-
tare de drum de fier, insA cir-
culatia se face cu inlesnire, fi-
id sosea.
plasa Podgoria.
UDRESCT, sat, face parte din C.
R. Udresd, pl. Podgoria. Are
o pop. de 458 loc. (284 b. 174 f.)
Aci e o bisericA alreia nu se

www.dacoromanica.ro
598
cum'isce nici ctitoril. nici anul
fondareT.
UDRESCI, comuna rurala, plasa
Podgoria. Sc qicedupli spusa
locuitorilor, cad orT-ce acte
vechT lipsescca s'a infiintat
de vre-o 400 anT.
Este situatä pe dealurile
Udresd, Val-de-El si Dobrota,
la 40 k. m. departe de capi-
tala judetulul §i la io k. m.
de a plrteT.
Se compune din 3 catune :
Udresd, Vai-de-El §i Dobrota,
avênd o populatiune de 1825
locuitorT. CapT de familie sunt
296; contribuabill 229; case de
locuit 420.
In comuna sunt 3 biseria
deservite de 3 preotl.
Locuitoril se ocupa esclusiv
Cu agricultura ; putin cu dul-
gheria §i butaria. Proclusul
munceI 1 desfac la Ploesd,
zu i UrlatT.
LocuitoriT sunt marenT.
au lo cal, 142 bol*, 66 vacT,
18 capre, 592 oT §i 452 porci.
Sc6la. exista in comuna de
4 anY. Localul e Inchiriat. S'a
frecuentat in anul trecut de
72 b6.etT §i 6 fete, din numè-
rul de 375 copiT (25o b. 125 f.),
cu vêrsta de sc61a. Scizi calle
4o beirbap fi 15 fenrel,
www.dacoromanica.ro
U 598
In comuna sunt cate-va is-
ven-e cu apa sarata.
Tuica se fabrica in termen
mediu pCina la I30o d. I. anual.
In valea Dobroteï sunt ca-
rien T de pietra ; terenul con-
tine multa sane. (andad de
matase nu se cultiva ; stupT
sunt vre-o 30.
Terenul e putin productiv
§i nu se cultiva de cat porumb.
Dintre potra roditorT sunt : 'no
merT, 'o° perY, 50 dudT, 150
cirel, 50 nucl, lar livedile dau
pCma la 30 care de fin.
Comerciul se exercita in co-
muna de 2 c arclu m a rl.
Bugetul comuneT presinta
la veniturT suma de lel 8740,11 .
sosea principala i Tules-
nesce comunicatia cu comn-
nele : Gornetu-Cricov si Ta-
taru.
brazdata de dealurile
Vai-de-El, Udresd i Dobrota.
uda apele : Saratica
isvorul DealuluT, ce curge
mal cand
Se marginesce cu comunele
Apostolache, Gornetu i Ta-
tan.
ULIOAIA, garlita, isvorasce din
muntiI Cristulici, com. Fili-
pesci-de-Padure, pl. FilipescT,
§i se versa in garla Roi(íra.
 599
ULT vA (Muntele-), prtdure parti-
cularn, supusA regimului silvic
inca din a. 1883, pe mosia mun-
tele Ulita, com. liThineciu, pl.
Telejen.
UT.i IA, munte la N. de com.
Alitneciu-Ung., pl. Tel6jcn, co-
prins Intre paraul Bobului (N.)
si Valen CarpenuluY (S).
'tul-1-, vale, com. Filipesci-de-
Padure, pl. Filipesc'f.
ULAIT-LIPA NTSCT, numire ce se
mal da une partí din cit.
potu, com. lloldescl", plasa Pod-
goria.
UNCHEA';, ANDREll'T, vale ce se
vérsa in garla Doft'anetu,
raionul com. Cocorasci-Misli,
pl. Varbilau, din care isvo-
rasce.
UNC1 F._\.ULLTY., vale ce udtt teri-
torul cdt. Goruna, com. Coco-
rasci-Misli, pl. Varbilau, si se
versa in valea I3urduza.
UNG1FIA, vale, isvonAsce din ra-
ionul com. Predeal, pl. Peles,
de sub muntele Unghia-Mare,
are directia de la S. E. spre
N. V. si se vérsa. în 1_31rAul
Azuga, pe térmul stAng, toc-
mai la locul unde nul Azug-a
www.dacoromanica.ro
U 5q0
Indreptézn. cursul st.'m spre
Vest.
UNGHIA-MARE, munte Inalt de
2038 metri d'asupra MArel-
Negro, In raionul com. Pre-
deal, pl. Peles. Este proprie-
tatea EforieY spitalelor civile
din Bucurescl.
UNGTHA-MARE, proprietate a E-
foriel spitalelor civil° din Bu-
curesa fosttt pendinte de m-roa
Coltea din Bucurescl, in com.
Predeal, pl. Peles, care impre-
uná, cu mosiile Neamtu, Ceau-
s6ia si Pristolu de pe Doftana,
are o intindere de 6o6 h. a.
si s'au arendat pe periodul
1888-93 cu 2250 leT anual.
UNGHIA-MICA, munte ce se In-
tinde intre muntele Ung-hia-
Mare si paraul Azuga. (Aci
acest pArau indré,ptrt cursul
s'éu spre V.). Virful sOu este
''0-olas 7si se vede tocmaT de la
Azuga.
Acest munte, impreunA cu
Susaiul, D'ata CidvaneY, Costila
si alti, apartineau, din timpu-
rile cele mal' vechY, familiel
Dudescilor.
La a. i8o4 a trecut in po-
sesiunea unuI camAtar autn.-
retu.
Asta-dI se sta'panesce de M.
6on
S. Rep-,ele Carol i, i a fost
cumpOrat, impreuna cu totT
muntif de maT sus, in Maiti
1892, de la Mamuk-Bey.
pretul de 85o.00n leT.
UNGITIA.-MICÀ (Muntele-), padure
particulara supusa regimuluT
silvic inca din anul 1883, pe
moia Unghia-Mica, pendinte
de com. Sinaia, pl. Peles.
UNGLTRENI, sat, face parte din
C. R. Fantanelele, pl. Cricov.
.Aci e o biserica cu hramul
«Adormirea -Maici D.» fondatä
la a. 1802, avênd de ctitorT
pe D. Enutá. §i sotia sa Eca-
terina. Inscriptiile sunt nede-
scifrabile.
LINGURENI, sat, face parte din
C. R. Gherghita, pl. Campu.
Are o pop. de 395 inc. (201 b.
194 E) Aci e o biserica C0 se
crede a fi facutadupa spusa
locuitorilor, ca'd n'are inscrip-
tie acum oo anT, de preo-
tul Eremia.
URECHIA, vale, isvorasce din ra-
ionul com. Predealu, pl. Pele;,,
are directia de la S. spre N.
se vérsa in paraul Azuga,
pe t'érmul stang, dupa ce ucla
p(')1ele de V. ale munteluT
rechia.
www.dacoromanica.ro
Gnn
URECHIA, munte in raionul com.
Predealu, pl. Peles, situat in-
tre valea Urechia si Cazacul.
Apartine familieT Tilebea
impreuna Cu muntele Moraru,
Stel'asa Arare i Seciurile, a fost
cump6rat la a. 1853 de la
Baron Barbu Belu, pe pretul
de 2900 galbenT.
In muntele Urechia este o
fabrica de var hidraulic, infi-
intata la a. 1885 de Franceul
Leboeuf. Dupa cloT anT a trecut
In posesiunea firmel Tarang,et
et Renard ; la a. 1890 intr'a-
ceia a firmeT Iunique et Re-
nard ; iar la 1893 Intr'aceia a
firmeT Renard et Comp.
Varul hiclraulic din lirechia
este de o calitate hunit si la
expositia universala din Paris
din 1889, a fost premiat cu
medalla de arg-int. Fabrica de
var hidraulic din Urechia o-
cupa peste Ion lucratorT: Ro-
manI, ItalienT, GermanT, Un-
gurE
URECIHA (Muntele-), padure par-
ticulara supusa regz-imuluT sil-
vic inca din R. 1883, pe mo-
sia Muntele Urechia, pendinte
de com. Sinaia, plaiu
URJUGOA1A ';+1- 1\ruT padurY
ale statuluI in intindere de
()DI
1500 li. a. situate intre plaiu-
lile Peles si Varhilau.
URLATI, comuna urbana., plasa
Cricov. Este situata pe malul
stang al riulta Cricovul-Sarat
si pe vano Seman, Urloiu,
Cranguluï, NucetuluY, Pietref,
BobuluY si HurneY, la 45') lati-
tudine nordica si 23,54 longi-
tudine estica.
In.lna la a. 1775 s'a numit
osatul Urlatf»data luata din
hotarnicia mosieT «Stancésca»
a monastiref Coltea. De la a-
césta data a purtat numirea
de tc". rg-, undedupa traditi-
une SC scoborau
dupa dealurile vecino spre a
se aduna la urlat6re, adica
la
Data cea mai veche a ace-
steT comune este anul 1678,
cand se dice a fi purtat nu-
mole de «Saac» din judetul
Saac si de «Xecset6sca».
Ac6sta din urma data si de-
numire este luatt dintr'un hri-
sov al luT Duca Voda, prin
care se da posesiune mosia
Necset6sca preoteseY Ana a
preotuldf Dimitrie Stancu Lar-
«sa, le fie lor o-
dicemd
cirai copiilor lor, in Urlay,
ce se chiama si Necset6scal)».
I). Sciinte prncurate de D-1 I. S. Ur-
15tear1U.
www.dacoromanica.ro
F 601
Este la 20 k. ni. departe de
Ploescï, capitala judetuluï. Aci
e resedinta plasef Cricovu,
unuf ocol silvic, a miel com-
paniI de dorobany si a jude-
luY de Ocol.
Se compune din 14 catune:
Coteni, Maruntis,Valea Seman,
Valea Urloilt, Valea Cranp.-,u-
luï, Valea Nucetuluï, \ralea
Ilobuluf, Orz6ia, JarcalaT, Va-
lea Pfetrel, Arionesci-VechI,
Arionesci-Nota, I fume)" si Ker-
bea, arCrrid o populatiune de
4,500 inc. (2100 barbatY, 2400
femei), in care intra si 4 fa-
mili): de streinï.
Capf de familie sunt 125o;
contribuabilf 833; case de lo-
cuit 830 si io bordefe.
In comuna. sunt 9 bisericf
(una apartine caseY Em. Pake
Protopopescu) ')
Ocupatia de capetenie a lo-
cuitorilor e viticultura, apr6pe
incetata din causa filoxereI,
bar mestesugarI sunt 17: 2 dul-
gheff, 2 zidarf, i rotar, i tam-
plar, i croitor, 2 tinichigiI, 3
cojocarT, 5 cismart
Produsul munceY 1 desfac
in localitate la tIrgul
manal din fie-care viner'f, si la
dou6 balciurY anuale (Ispas
sf. Ilie). ComerciantiY cu ma-
1). Vec,11 caunelc nun-nte.
602
nufactura, cojocaril si cismariff,
se mal' duc si la balciurile din
comunele Apostolache, Sistn-
geru, etc. Produsul ag-ricol 1
desfac la orasul PloescT.
Parte din locuitorY sunt im-
proprietnrit1, parte imbaticarl
si f6rte putin1 mosnenl. La
1864 s'au improprietarit i o
locuitorY, pe mosia comune1 si
asec,lamintuluY Coltea.
Sc6la In regula exista aci
de la 1875. Pêna la ac6stä
data, de la i86o, se invP;a
carte de la asa numitil das-
particulari". Localul e pro-
prietatea statulul. S'a frecuen-
tat in anul trecut de 18o elevl
iar sc6la de fete de 37 eleve,
din numOrul de 359 copiT (267
b. 92 f.), cu vêrsta de sc61a.
&In carte 463 blIrbar Sl 201
irme/. Se/da de baetY din Ur-
lati la inceput a fost rurala,
apol" a fost prefacuta in semi-
urbana si la anul 1886 s'a de-
clarat urbana.
Tóta comuna are o supra-
tata. de 4500 h. a. adica : 2000
h. a. arabile, 150 h. a. finete,
250 h. a. islaz, 500 h. a. pa-
dure, restul sterpe.
In terrnen mediu se fabrica
aci anual cam 1520 d. 1. tuica.
si 2240 d. 1. vin. Productia a
scadut f6rte mult de cancl vi-
ile s'au filoxerat.
www.dacoromanica.ro
IT 602
(T'Andad.' de matas- se cul-
tiva in f6rte mica cantitate,
numaI pentru trebuintele cas-
nice ; stupf cu albine sunt 67.
Terenul nu e prielnic la
t6ta cultura. Cereale in ge-
nere se cultiva pina la 20.000
h. 1. UN-Nilo dau cam 400
care fin.
Guvernul a fost aularisat
prin leAwa din 16 Hartie 1894,
si Infiiii(c.se, 1/1 teoldul ley/
din 1892, un vsital In com. Ur-
la(7, 15entrzt construcli a cariaa
s'a y51eTuVut suIlla de 120.000 le/.
Se rete (U la a. 17ro, cand
s'a declara/ ri'sbolii futre Ruç7
Turd, Const. Bran CO76111,
C1071111111 fr'l'er, S'a 171177S la Le-
latí, yi de ad i dad 'a pa su') as-
C71/1S ajutdre Turcilor.
Comerciul se exercita in co-
muna de 20 cArciumarI si brt-
canT.
Veniturile si cheltuelile co-
raunel se ridica la tifra de
20.913
Diferite sosele i inlesnesce
comunicatia spre Albesci-Pa-
leologu i Iordachianu. Prin
oras sunt io s,trade, dintre
car1 maf principal Str. Ca-
rol, str. Noui, str. Spitaluluï.
str. PieteY, etc. Strade pavate
si largl sunt str. Principala,
str. Carol, str. Pietol, Cojo-
carY, Pescarl
6os
Forma orasulta e o figura
cu 4laturi, fiind situata pe
vale si deal. Dout'-, sunt barie-
rile : MunteluT spre N. si Cam-
puluT la S.
In comunä sunt mal multe
dealurT, insa, cel maT princi-
pal este cel duptt malul drept
al Cricovulul-Sarat, ramifica-
tie din Dealul-mare, cu direc-
-Oa N. S. V. Pe aceste dea-
lurT se cultiva' g,rau, porumb
putina secard.
E udata' de \Idle : Seman,
Urlom, Cranguluf, NucetuluT,
BobuluT, PietreT i HumeT, a-
fara de riul Cricovu-Sarat, ce
uda partca de V. a comuneI.
In comuntt sunt 2 morT cu
aburf si piva.
u Solul co'sta este maY mult
LocuitoriT au 75 caT, 38 epe,
250 vacT, 7 bivoll, 30 capre,
Soo 01, 250 pord.
Se marginesce cu comunele:
Iordachianu, Ceptura, Valea-
Calup,-ar6sca i Albesci-Paleo-
log-u.
-UR LA T, trg, comuna urban a
12-rlatY, plasa Cricov.
vT, pepinierlt de vita ame-
ricana' , situata in marg-inea
clespre V. si S. a orasuluT Ur-
latT, infiintata in vederea te-
renurilor calcare. Suprafata a-
www.dacoromanica.ro
603
cesteT pepiniere este de 3 h.
a. 903 I m. p.
Inaltimea ei d'asupra
reT Negro este aproximativ
220 metri.
Configuratiunea terenulul e
variata , prin faptul dt su-
prafata Intr6g-ä presinta', o c6stt
destul de repede, care se im-
parte in treT : Un platou pu-
in Inclinat spre S. E., o c6sta
repede ce urm67.t platoului
p6lele ce se termina la nive-
lul campurilor de cultura, carT
t6te merg- inclinandu-se din ce
in ce maT mult spre S.
Soht/ tiatoit/id este un
gil p-,alben Cu putin nisip
calcar.
un pTetris, amestecat cu ni-
sip feruginos cu mult calcar.
Solid to'lelor contine un
gil negru, cu putin nisip.
Acésta pepiniera s'a infiin-
tat la anul 189i.
URLA 0, deal, com. Urlati,
Crivina, pe care adT se cul-
tiva numaT 5 h. a. vie.
URLA rt-FANTANELE si Via Bo-
buluT, proprietatT ale EforieT
Spitalelor civile din BucurescI,
In com. UrlatT, pl. Cricov,
intindere de 18 h. a. aren-
604
data pe periodul 1888-93, cu
380 leT pe an.
URL.XikNCA, moie pe care la
1864 s'au Improprietarit parte
din locuitoriT comuneY Cep-
tura, plasa Cricov.
uRTATP.NcA, padure particulara
supusa regimuluT silvic , pe
mo§ia UrlttOnca, pendinte de
com. Soimari, plasa Podgoria.
irRI,ÂNCA, padure particulara
In intindere de 150 h. a. pro-
prietatea d-luT Camita Ionescu,
supusa regimuluT silvic, com.
Iordachlanu, plasa Cricov.
URLÀTOAREA, cascada', formata
de apa Jepilor, apa, caro in
cursul eT, sub p6lele Jepilor,
cade de la o inaltime de vre-o
15 metri si form6za o,céstä ad-
mirabila cascada.
Drumul pCma la ea este
f6rte obositor ; urmezT mereu
albia gárleY plina de bolovanT,
cae sunt inteo continua cérta
Cu piciorul.
Aci totul este alcatuit ca
sa minuneze ochiul. Apa cade
pe un parete vertical §i s6-
rele isbind-o, efectul de um-
bra §i de lumina sunt ara
séman. Sus, sub acOunea ra-
zelor luT, masa de lipa par'ca
www.dacoromanica.ro
U 604
ar fi metalisata si stralucirea
eT e atat de mare in ca,t crecy
cä jos curge argint topit, care
Indata ce isbesce fundul se pro-
face intr'o spuma, alba ca za-
pada, ce clocotesce si se sbu-
ciuma pe co4urile d6 stanca
ce ies icT §i colo din albie.
Este un farmec neinchipuit
cand in norul de spume ridi-
cat de cascada se jóca curcu-
beul mangaiat de un manuchití
de raze de s6re. (Capitan Gu-
rita).
VisitatoriT iT mai gic «La
Cascada».
URLATOAREA, piriu, isvorasce
din p6lele munOlor numitI
JepiT, curge f6rte repede §i
sg-omotos prin cat. Poiana-
TapuluT, com. Predealu, pl.
Pele, i in partea de E. a a-
cestuT clama se impreuna cu
valea numita «Valea BabeT»
v6rsandu-se apoT in riul Pra-
hoya, pe malul drept, tot in
raionul eat. Poiana-Tapulul.
Este renumita pentru tru-
mósa eT cascada,. Albia sa pro-
sinta bolovanT marT.
URLETA, sat, face parte din C.
R. BanescY, plaiu Prahova.
URLETU, gol pe muntele Urletu,
605
destinat pentru pa§iune , in
intindere de loa h. a.
URLETU (Muntele-), mo!;ie a sta-
tului pendinte de monastirea
Calclaruani, caro pe periodul
1888-1893 s'a arendat cu 200
lei anual, in plus 480 lei plata
de padurari i confiniW.
URLETU (Muntele-), padure a sta-
tului in intindere de 40 h. a.
in plaiul Teléjenul.
uRLoiti, vale, in com. urbana
plasa Cricov.
URSOA.IA, padure a statului in
intindere de 150 h. a. pen-
dinte de com. Isvérele, pl.
Teléjenul, care impreuna cu
trupurile : Plaalu (750 h. a.)
Vatra-MonastireT-Crasna (50
h. a.) formézá. padurea Isv6-
rele.
uRsomx, deal, com. Catunu, pl.
Teléjen.
URSOAIA, trup de padure a sta-
tului in intinclere de 41 h. a.
pendinte de com. Apostola-
che, pl. Podgoria, care, im-
preuna cu trupurile : Lacu-
Trestiatu (35 h. a.), Virful
Pietrei (12 h. a.), Valea Pa-
curei (15o h. a.) i R4corelele
www.dacoromanica.ro
U 605
(17 h. a.), forméza padurea
Apostolache.
URsor, isvor, com. TArlesci, pl.
Teléjen, isvorasce din partea
de E. a comune'i din padurea
numita <d_a V'erf», curge spre
V. i se vérsa in g-tirla Zelc-
tinu, tot in raionul com. Tar-
lesci.
URSOATA, poi:611a, com. Tarlesci,
pl. Teléjen.
URSULUY, vale, com. Valcanescí,
pl. Varbilau.
URSULUT, vale co se vérsá
garla Doftanetu , in raionul
com. Cocorasci-Misli, pl. Var-
bilau, din care isvorasce.
URSULUI, vale, com. G-hirdoveni,
pl. Filipesci. si-a luat numirea
de la ur§iT ce traiau in padu-
rile dese de pre dé'nsa.
URSULUY (Valea-), vale, isvorasce
de sub pélele dealului Te*1,
com. Valca Lung-a, plaiu Pra-
hoya, i se vérsa in valea Pri-
boiul, tot in raionul com. Valea
Lunga.
E acoperita cu plidure, pro-
prietate a D-lui G. Gr. Canta-
cuzino, avêncl livegI
6o6
pentru vite. Po acéstd vale se
gdsesc maT multe localitaV cu
apd sdratd.
UR ICARU, vale, com. Tresti6ra,
pl. Varbildu. Isvordsce din pd-
V.
vAct, vale, com. Sangeru, plasa
Poclgoria.
VADU-PÉRULTA, sat, face din C.
R. .Albesci-de-Mur, plasa Cri-
cov. Are o pop. de 696 loc.
(342 b. 334 f.).
v.A.Du-PA.RAuLui, mo,ie a statu-
luY, pendinte de m-rea Sna-
g-ovu, care pe periodul 1886-96
s'a arendat cu 15.000 lei pe an.
VADU SAPAT, comuna rurald,
plasa Cricov. Este situatd pe
ambele malurI ale garlelor Bu-
durésca §i Scheianca, la 35 k.
m. departe de capitala jude-
paluT §i la i7 k. ni. de a pld. eY.
N'are nicT un cátun alipit.
Popula0a sa e de 1092 locui-
torí (599 bárba-V, 493 femdf).
Cal-A de familie sunt 280
contribuabilY 237 : case de lo-
Cllit 261.
In comuna sunt 2 biserid :
una cu hramul «Sf. Gheorghe»
www.dacoromanica.ro
V 6o6
durea Poiéna, proprietate a
5tatuluT, se impreund cu valle
Turburea i Stupdria, formézd
riul numit «Sdratu» §i so vérsd
In riul Lespedea, la com. Val-
cancsci, plaiu Vaxbildu.
ziditd, la a. 1881, t;;i a doua cu
urnik6roa inscrip0.e
«,..k.céstd sfinta bisericd se
prásnuesce Cu hramul «Buneí
Vestir)." a ndscèt6reY de D-c,leu :
Mihail Gravriil voivosh, Fost-
au ziditd de r'éposatul Postel-
nic Mare§, i intémplandu-se
un mare cutremur la leatu 1802,
s'a, ddrimat si s'a zidit de al
doilea cu t6td pod6ba de D-eY
Jo4a, so0a r'eposatului Mare:;,
fiul D-lor lon4d Postelnicu,
ajutor au dat i cretiniT.
«Zestrea sfinteT bisericT, pa-
tru pog6ne vie §i mo06ra Dd-
nésa, o livede de prun1, ldsatd
de rOposatu Protopopu Mihaitt
pe mo§ia n6strd, asemcnea
din oi i boT, din vaci, din
stupY §i otaniVi de la viile din
camp. Acestea t6te sd fie pen-,
tru de a se face de EpitropY
prdsnuirea la sfintele hramurf
a pdzi pomenire pentru cti-
torl" i sd pórte grijd de cera,
de unt-de-lemn i de alte ho-
clóre. Leat ibio, Septembre»,
607
Ocupatia de capetenie a lo-
cuitorilor e agricultura. Pro-
dusul muncei 1 desfac parte la
Mizil, parte la Plocsci.
Parte din locuitori sunt mo;-
nenT. 63 s'au improprietarit la
1864 pe moiile : Brancové,nca,
Mdris6sca, BOrana, Dan6sca
si Ghcri6ia. In comuna sunt 22
cal i epe, 96 vaci, 6 bivolite,
IO capre, 725 oTj 262 pord.
Sc61a exista in comuna de
4 ani. Localul e proprietatea
D-lui Capitan C. l.amotescu.
S'a frecuentat in anul trecut
de 48 bdcti i io fete, din num0-
rul de 157 copii (83 b. 74 f.),
cu vírsta de sc61d. Cu intre-
tinerea personalulul se chel-
tuesce anual io8o lei. Sau
carie ói kirba(Y fema.
T6t11 comuna se intinde pe
o suprafata de 972 h. a.
Viile s'au distrus de filo-
xera; tuica, in termen mcdiu,
se fabrica pana la 280 d. 1.
anual.
Pe garla Budur6sca se atla
putind
Parri6ntul e priclnic la t6td
cultura. Tercnul cultivabil pro-
duce cam 4980 h. 1. grau,
109 h. 1. orz I 2394 h. 1. po-
rumb. Livedile de fin dau cam
32.000 k. g. fin.
Comerciul se exercita in co-
muna de 5 carciumari.
www.dacoromanica.ro
607
Bugetul comunei presinta la
venitur1 suma de lei 3700 si la
cheltuel1 3560 lei anual.
Soseaua comunala Y inles-
nesce comunicatia spre Mizil
E strabatuta de gârlele : Bu-
durésa si Scheianca si de valle
G- tvana, Gruiu, Va-
lea luY Mou, Capri, Stupini,
Sasi.
Se mO.rginesce cu comunele :
Calug-Areni, obani,
vxDuRY, vale poi6na., com.
Drajna-de-sus, plaiu Telejen.
VAT-DE-EL, sa.t, face parte din C.
R. Udresd, plasa Podgoria.
Are o pop. de 910 loc. (565
b. 345 f.). Aci e o biserica ca-
reia nu se cun6sce nici ctito-
rii, nid anul fondarei.
VAT-DE-EL, deal, com. Udresci,
plasa Podgoria.
VAT-DE-EL, padure particulara in
intindere dc 7,5. h. a. proprio-
tatea monenilor Val-de-El, su-
pu sa regimului silvic, com. U-
dresci, plasa Podgoria.
VAT-DE-EL , VALEN DOBROTEf ,
proprietatf ale Eforiel Spita-
lelor civile din Bucuresc, foste
6o8
pendinte de m-rea Yèrg-soru,
com. Udrescf, plasa Podgoria,
in intindere de 145 h. a. din
carY 91 h. a. suprafatd impA-
duritli si 54 h. a. pamênt cul-
tivaba si finee, arendatd pe
periodul 1888-93 Cu 350 leY
anual.
VALE.A.-.A.NL sat, face parte din
C. R. Star-Chiojdu, pl. Teléjen.
Are o pop. de 500 loc. (236
b. 264 f.). Aci e o biseriat.
Anul fondareY i ctitoriY nu i
se cunosc.
E udat la N. de crarla BO-
tranénca i prin centru de is-
vorul Valea Ani. E situat
la p6lele plaiuluY cu acelasY
nume.
V.A.LEA-ANL isvor, curge din pla-
iul cu acelas nume, com. Star-
Chiojdu, plaiu Teléjen, trece
prin era. Vadu Ani, ja direc-
Oa N. E. si se vérst in g-iirla
B6trzlnénca, tot in com. Star-
Chiojdu.
VALEA-ANL plait in partea de
S. a com. Star-Chiojdu, pl.
Teléjen, cu direcOa de la V.
spre E. Pe acest plait se afla
padure.
VALEA-BISERICET, ptdure a sta-
tuluI, in intindere de 200 h. a,
www.dacoromanica.ro
V 6o8
pendinte de com. Varbilau,
plaiu VZirbilZiu, care improuna
cu trupul Alagura UrzicarY (300
h. a.) formézd pZidurea Var-
bildu.
VALE.A. BuBULUY, maltalzt din C.
urb. Urlatf, pl. Cricov.
VALE-A. BOULUI., parau, uda com.
UdrescY, trece in raionul com.
Gornetu-Cricov, , pl. Cricov,,
unde se vérsZt in r. Cricovu-
Strat.
VALE-A BOULUL sat, face parte
din C. R. G-ornetu-Cricov, pl.
Cricov. Are o pop. de 277 loc.
(138 b. 139 f.). Aci e o bise-
la a. 1870 de de-
ricä
cedatul V. G. Paapa, avênd
urm6t6rea. inscripOe : «AcéstZt
biserica. cu hramul «SfinOlor
Imp6raV Constantin si Elena»
si al «AluceniceY Paraschiva»,
s'a construit cu fondurile lui
V. G. Paapa, proprietar in
Valea Bouluf si s'a sfin.O.t in
a. 1870 si al V-lea an al dom-
niel luf Carol f, fiind Mitro-
polit Primat al Romilnief
miner4a Sa Parintele Nifon».
VALEA. BORIJULTi, sat, face parte
din C. R. Cerasu, pl. Telejen.
VALE.A. BRADULUI, sat, face parte
din C. A., Qcina, pl. Pele.
6o9
VA LEA BRADULUY, vale, com.
Ocina, pl. Pele. Pe ac6sta vale
este situat cat. Valea-Braduluí
din com. Ocina.
vA LEA ( comuna
rurala, plca Cricov. Este si-
tuata in apropierc de apa Bu-
covelul.
Se compune din ii catu-
ne : Arsa, Dosurile, Rachicri,
Scheau, Valea Calug-arésca
Valea Larga, Valea
Valca Nicovani, Valea Poie-
neT, Valea PopeT, Valea Ursoi.
Bugetul comund presinta
veniturT suma de le'í 6700.
Sc6la este la Valea Caluga-
r6sca. Exista de la 1872. Lo-
calul a fost cladit in anul 1887
fost donat de defunctul
Vasile Paapa. E de zid, siste-
matic, la loc sanatos §i la in-
demana copiilor.
P'aci trece soseaua napo-
nald Buzeu, care o pune in le-
gatura cu comunele Bucovu
Albesci-Paleolog-u. Pe la sud
trece calea ferata Ploesci-Bu-
z'6u.
Se marginesce cu comunele
..11bcsci-Paleolog-u, Bucovu.
LEA CMATG.XRI'E.SCA, sta0e de
drum de fer pe linia ferata
Ploesd-Buz6u, intre garile Plo-
escY i AlbescI, la 71 k. m. de-
www.dacoromanica.ro
600
parte de Bucuresci ;;i la ii k.
m. departe de Ploesct.
VALEA C.:kPUESCILOR, numire
vcche a cat. Balaca, com. Sea-
eni, pl. Podgoria.
VALEA. CRNGULUI, catun, face
parte din C. Urb. UrlaiT, plasa
Cricov. Aci e o bisericà fon-
data la a. 1824 de nisce calu-
,
garY. Inscrip0a de la u;a bi-
serice'f este nedescitrabila.
VA LEA CUCULUÍ, sat, face parte
din C. R. llarsa, pl. Podgoria.
Are o pop. de 490 loc (245 13.
2.45 t.) Aci e o biserica fon-
datadupa traflie, cap in-
scriptiile lipsescla a. 1570,
are hramul <,sf. Voevodí,.
VAT_,EA. DOBROTEI, vec,li VaT-de-
El, Valea Dobrotei.
VALEA. DULCE, sat, face parte
din C. R. Podeni-Nota, pl. Pod-
goria. Aci e o biserica fondata
de calug-a'ril Iane i Enache,
la a. 1807.
VALEA LUT DRA6()AtiR, vale. com.
Drajna-de-sus, pl. Tel6jen, ce
vine din com. Teitni, i Sc
vérsa in riul Teléjen, in apro-
piere de ptiraul Sá.rtelu. La
jura acesta vaX sztat localita(t
sarale.
39
610
VALEA FETEI, vocp «n'ostia».
VALEA EETET, pisc, com. sia-
nicu, plaiu Vdrbildu.
VALEA GARDULUY, trup de pa-
dure a statuldf, caro iinpreuna
Cu trupul Cotu-cu-PlopI, are 62
h. a ;i impreuna Cu trupurile
Poi6na 1-acului (13 h. a.), O-
braele dupé sf6ra, Predealu
(24 h. a.), Bughea-de-sus (45
h. a.) ;i Runcu (40 h. a.) for-
méza, pddurea Váleni, din pla-
iul Tekjen.
VAL EA GARDuLti, mahala din
C. R. Ceptura, pl. Cricov.
VALEA G.A.RDimuf, catun, apar-
tino de C. U. Valeni-de-Alunte,
pl. Tekjen.
VALEA GRECEY, garlitá numitA
si er'reca, isvorasce de com.
Bughiile, plaiu Tekjen, i se
vérsa, in garla Bughea, tot in
raionul com. Bughiile.
VAL EA LEUTMEI. mahala din com.
urb. UrlaV, pl. Cricov.
VALEA LARGA, numirc cc se
maY clii. intreg-eY comune Ala-
neciu-Ungurent, plain Tekjen.
E a;edat pe loc ;e, ;i are o
pop. de 280 loc. (142 h. 138 f).
www.dacoromanica.ro
(no
AcestuI catun i s'a dat acest
nume, fiind-ca e a;e,lat pe un
loc f6rte intins.
Aci e o biserica fondata la a.
1829, facutd din lemn. I,a P.
1864 s'a construit de zid, de
Nicolae Cepoi u, Nedelcu I u n -
teanu, ;. a. :;;i s'a reparat
1890.
VALEA LARGA, sat, face parte
din C. R. \ralea Calug-dr6scd,
pl. Cricov.
vALEA. J1.GA, munte, com. Co-
marnicu, pl. Pele. ci D-1
Emil Costincscu a construit o
fabrica de var hidraulic, in a-
mil 1887. Pe langa var hidrau-
lic se maï fabrica ;i var alb
g-ras.
VALEA LUNGA, comuna rurald.,
plaiu Prahova. Nu se scie ni-
mic cu precisiune despre infiin-
tarea el. BOtranh spun ca, pri-
mi sCi locuitort au venit aci
din alto 0111, cu turme de
vite, mal' ales capre, au tai6t
o parte din padure si ast-fel
au deschis poeta ;i locurf de
cultura. Primele case au fost
r6spandite în vechime pe dea-
lun vaf, de unde au fost
si
sc6sc i a;edate in linie.
Este situatd pe valea Cri-
covului Dulce, l'alca Lunga,
611
Vadea lui Dan si pc dealul
numit ,;erbanésa, la ..
departe de Ploescí, capitala
judetului, si la 20 k. ni. de
resedinta plaiuluí.
Se cominillo din trei catune
Valca-Lunga, (T'lleb(,sa si Vi-
!?inescil), av(:..nd o populatiune
de 1206- loc. (605 h. 6or
in care intra 6 familif de ti-
ganí si 2 familif de Ungurí.
Cap'í de fannlie sunt 254
contribuabilf 226 ; caso de lo-
curt 259.
9 comuna sunt dou'e
: una, de si este pe teri-
torul acestei comune, dar apar-
tine de com. Valea-Lunga din
jud. Dambovita, fiind constru-
ita de locuitoril aceld comune,
In anul 1891, in locul alteia
vech'f, ce s'a darimat ; si a dona
cu urnik6rea inscriptie . K<A-
césta sfinta biscrica, cu hramul
<,sf. Er. Nicolae» si oCuvi6sa Pa
raschiva» s'a zidit din temelie
la anul 18io de D-lor ctitorY
Logot-Otu Bucur B. PArcalabn
;;erban Scurtu, si la jugra-
véla a ajutat si D-lm Log.
go4a Petrosanu si D-luí Bucur
M di ,,unt doui: calme anime .
NpApí»-asi tici
nunia'í ca
numele, caci formívii un -,ingui ti.up
ca. Valea-Lungii, f:11-1 a ii pun CCN a
desp`ailite,
www.dacoromanica.ro
6t t
N. Scurtu, totí din Valeal.un-
ga. lar in anul 1874 S'a ropa-
rat învelisul si parte din ju-
grav6la Marin Potro-
sanu, fiul luí Negoita, mal a
ajutat si NO B. Aldea. Insa
in anul 18S9 s'a reparat i jn-
gravit peste tot, pria indem-
nul si stairuinta preotului Ni-
colae Popescu, Ion Petrosanu,
Ion Bratescu i Ion Stan, aju-
tand si COA maí mare parte
din locuiton. A.c6sta reparatie
inceput la 22 Aprilie si s'a
terminat la 15 August 1889.
Jugravita de Ilte si de Ion fiul
sOu din Urgoviste». Ambele
sunt deservite de din preotí.
Locuitorii, afara de putina
agricultura. se ma,1 ocupa Cu
lucrarea puturilor de pacura.
20 10CilitOrT S1.111 t dul,gherf, 2
ferarnf, 2 rotari, 3 butarI si 2
zidarí. Produsul muncd 1 des-
fac la orasul Ploesd si in o-
rasele Bucuresd, Calarasi si
slobozia.
Locuitorii, in numOr de 173,
s'au improprietarit la 1864, pe
mosia Valea J ungii, proprie-
tatea D-luí (rr. Cantacuzino,
din care s'a dat 610 h. a.
li
In comuna sunt 39 cal si
epe, 54o bof si yací, 6 bivolí,
30 capre, 870 oí si 40o porcí.
In raionul coniund, pe garla
Cricov, sunt 3 morT, cari func-
hr2
tionéza, in termen mediu, tre'l
luni pe an.
Sc6lá exista in comuna de
38 ani. Localul e proprietatea
comuna In anul scolar trecut
s'a frecuentat de 39 bdeV
2 fete, din numOrul de 18o
copiT (85 13. 95 f.), cu versta
de sc61a. Sein carie No biirbap
femeY.
T6ta comuna Sc intinde pc
O supraflup de 2050 h. a.
In ~Ida comund Sc
sdralit locura(' /mulle: Fa-
lca Ursuldl,Drko,iinf'sa ;i Pu-
tnrosa, çi aj5ìt de plcUisit
Drag?incls'a. Tal In DrÌisitint.syr
se arla çi locurl.pciroliferc,
ande se cslraoa tuso/mate can-
lita(1 de »cura (14eiii).
Vin se fabrica in termen
mediu pena la 600 d. 1., iar
- uicá. pena la 2000 d. 1.
In raUmul accsid comune
sztut 'in mulle locur't terenitrX
pc/rdse. ifine de sarc sc trc-
supuize a fi le locurile sarate.
O parte din femeI se ocupa
cu cultura g.ándacilor de ma-
tase ; stupi cu albine sunt 210.
Pamentul fiind dcluros i ri-
pos, nu este prielnic de cát
pomilor roditorY. Porumb se
cultiva pena la 2548 h. 1.
Dintre pomí roditori sunt
1050 merT, 200 per7, 400 ducp,
120 ciresí, 950 nuci, 52.700
www.dacoromanica.ro
V
pruM, 300 gutin, etc. Livc-
dile au produs in arml 1893,
dupa ,,tatisticá,389.5oo k. g. fin.
Comerciul se exercita
comuna de 2 hang-h. avend
magasinele asortate Cu t6te
articolele de bacanie, brasa-
venie, lipscanie.
Bugetul comunel preinta
la venituri suma de lei 1800
si la cheltuelí r56o leí.
Soselcle vicinale si comu-
nal° i inlesnesc comunicatiia
spre E. cu Prov4a-de-su,
sprc S. E. cu Edera i sprc
V. cu \ralea Lungd, din ju-
detu1 Da.mboviyi.
In ac6sta comuna sunt doue
sirurY de dealurY maY insem-
nate, cari au directiunea spre
S. de comuna si altul spre V.
Cel despre E. are urmet6rele
virfuri t Draganésa, Virtejele,
Lacul Rosu, Calul, Strigoiul.
Acest s.ir de dcalud se im-
parte in maï multe sirurT mal
carT au directiunT, unele
spre V. S. si altele spre E.
S.; apoi he-care dinteansele
impart in alte ;fruti' si alai
micT.
Cele maí insemnate virfurl
ale color carY au direcOunf
sprc acesta comuna. sunt : Pis-
cu-Bocrilor, Calugaru, Hiretu,
Ghionoiu, Telpesióia, Ciolpani,
si alte.

dealurilor despre V.
se imparte asemenea in mal
multe siruri, earl au directiunl'
spre E. S. catre ac6sta co-
muna si spre V. S. catre co-
munele : Vilrfurile Valea-
Lunga, din jud. Dambovita.
VArfurile lor cele maI in-
semnate sunt : Pravacioru
Ripa Soimului, Ripa Corbu-
Omul mort, Fata-PietreI,
Virful
T6te aceste sirurY de dea-
hui sunt acoperite Cu padurY,
Cu putine pasiunï pentru vite,
afara de Virful Viei. pe care
se afia putine vil', i Ciolpanil,
pe care se afla livecp si lo-
eurf de cultura.
E udata de riul Cricovu
Dulce, pe prundul caruia se
alla pi6tra de constructie,
mal cu s6nia, de var, si de
valle : Valea 1_,ung-A,Valea Rea,
Valea BisericeY, Valea
Valea PutUrosu.
In partea de S. are urmr-
t6re1e val laterale :
,Mag-aziel", Cracanul ,
Valea-luI-Dragan ; iar la N.
vaile : Lespelile, Valea I,upu-
luI, Adfinca si altele ; Podu-
cu-fagi,Valea-cu-Aninl altele
in partea de S.
Pe Muga acestea mal sunt
valle : Priboiul, PloscarieY, Ri-
iosul, Valea Ursula t6te
www.dacoromanica.ro
V 613
coperite Cu padurY, proprie-
tatI ale D-luI G. Gr. Canta-
cuzino, avîmd pe dAnsele li-
vec,lf si pasune.
Se mar,9,-inesce la E. cu co-
munele Provita-de-su s, Provita-
dejos i Edera, iar la N. S.
si V. cu comunele : Urseiu.
Virfurile i Valea-Lunga, t6te
din judetul D:imbovita.
VALEA-LARGA, pAdurc particu-
larA supusa regimuluI silvic
inca din anul 1883, pe mosia
Comarnicu, pendinte de com.
Comarnic, plaiu Peles.
VALEA LARGA, statie de drum
de fier, pe linia ferata Bucu-
resci-Predeal, la I 12 k.
departe de Bucurescl' si la 52
k. m. departe de Ploese, In-
tre Orne Comarnic si Sinaia.
VALEA LUNCIA, sat, face parte
din C. R. Br6za-de-jos, pl.
Prahova. Are o pop. de 288
Inc. (140 b. 148 f.)
VALLA LUNGA, sat, face parte
clin C. R. Valea-Lunga, plaiu
Prahova. Este situat in cen-
trul comunel' si are o pop. de
939 loc. (471 b. 468 f.)
VALEA LUNGA, vale, isvorasce
a- din com. Virfurile, jud. Dam-
614
bovita. Curge de la V. spre
E. facL'nd mal: multe cotituri,
;i se vérsa In rîul Cricovu-
Dulce. Pe prundul su se afla
numaï nisip.
N'ALFA IUNGA., vale, isvorasce
din com. Bréza-de-jos, i se
vérstt in riul Provita, intre
comunele Provita-de-sus §i
Provita-de-jos, plaiu Prahova.
VALEA LUNGr`t, deal, com. Va-
lea-Lunga, plaiu Prahova, pe
care se cultiva' 41/2 h. a. vie.
VALEA LUNGA - DE - JOS, mahala
din com. Valea Lunga, pl.
Prahova. Aci e rerdinta co-
mund.
VALEA LUPLTLUT, surpatura
partea de V. a com. Bughiile,
pl. Tel6jen.
VALEA LUÏ MATEIt, vale, isvo-
rasco de la E. de com. Valea-
Lunga, plaiu Prahova, ;i se
vérsa in prul Puturosu, tot
In raionul com. Valea-Lung-a.
VALEA LUI STAN, deal in
tea de de N. a com. Fantanelele,
plasa Cricov, pe care se cul-
tiva multa vita de vie. De
cand viile s'au filoxerat, se
cultiva pe acest deal porumb
www.dacoromanica.ro
V 611
;i grAu ;i parte serva pentru
pa;unatul vitelor.
VALEA LUT STAN, vale, uda con-
trul com. Eintanelele, pl. Cri-
cov, intra in com. Conduratu
;i apoi se indr6pta spre
Ceptura. Se numesce ast-fel
pentru-ca, inni nainte d'a Se
forma com. Hin tanelele, se
afla pe acea vale cAte-va case,
cu cati-va locuitori, adunat1
de unul numit Stan, si maY
in urma s'att mutat din acea
vale, mal' la sud, Formlind com.
Rin tA.nel ele.
VALEA AJAN l'[, PANTAZI I NI-
SI Po ASA, proprietatf ale Eforiei
Spitalelor civile din Ilucu-
rescI, foste pendinte de m-rea
PoYéna, com. I farsa, pl. Pod-
goria, in intindere de g37 h.
a. din cal-1 471 h. a. supra-
tata impadurita §i 466 h. a.
pa.nunt cultivabil i finete, a-
rendate pe poriodul 1886-91
Cu 3612 le1'. anual.
VALEA-MANTI, numire veche a
cta. Valea Poieni, din com.
Valea Calugarésca. plasa Cri-
covul.
;ALEA mEiLoR, sat, face parte
din C. R. Valea Calugar6sca,
pl. Cricov.
6r 5
VA. LEA NEGC)VANILnR, fOSt sat
in desfiintatul judet Sacueni,
numit adi Valea Nicovani, com.
Valea-Calugareasca, pl.Cricov,
si care odata apartinea de tC'r-
gul
asupra acestin sat
1 avea m-rea Sinaia, care per-
cepea dupd porunca Dom-
nulin ttq-eY (i790),partea ce i
se cuvenia din t&rg.r,urile anu-
ale, ce se tinca aci.
In acest scnp s'a dat po-
runca Ispravniculin Saac, ca
sa orindinasca a lua lu scris
tot venitul ce va strin;_),-e 6menii"
monastireT Sinaia «si dreptul
adevir sa insciinteze
fiind-ca are a se scddea
D- ltn Vist. Gradisteanu din
sferturde ce platesce la Cami-
narul AInscu».
VA LEA NTCOV.VNT, Sat, face parte
din C. R. Valea Calugar6scri,
pl. Cricov.
VA LEA NUCF I ULUT. CdtIM, face
parte din com. urb. UrlatT,
plasa Cricov. Aci e o biserica.
VA LEA (RLET, sat, face parte
din C. R. Bucov, pl. Cricov.
Are o pop. de 170 loc (So b.
yo f.) Aci e o biserica cu hra-
mul «sf. Nicolae» avîmd urm6-
t6rea inscriptie : oFacuta la a-
www.dacoromanica.ro
V t5
nul 13961) de cuc(na Tinca
Mardcinkca».
In acesta biscridi csh- ?mor-
mintaM Ddinna Sianca a Dom-
nztlaY Constan/in .17U-olac T
(ved, Vidriii la a. 1756.
N'ALFA PA.CURTAff , trup de pa.-
dure a statului in intindere de
150 h. a. pendinte de com.
Apostolache, plasa Podg-oria,
care impreund Cu trupurile
Lacul Trestiatu (i7 h. a.), tir-
s6ia (41 h. a.), Virful Pietrei
(12 h. a.), si Rdcorelele (17 h.
a.), form6za padurea Apostn-
lache, din plasa Podg-oria.
VALEA. PIETRET, padure a sta-
tulin in intindere de 410 h. a.
pon dinte de com. Provita, plaiu
Prahova, formata din trupu-
rile Magura (35 h. a.), Fetele-
Graulin (i75 h. a.), lrim -scY.
(200 h. a.).
VALEA PIETREL sat, face parte
din C. U. UrlatI, pl. Cricm,.
Aci e o biserica, careia nu se
scie nid ctitorif, nidi anul fon-
clarel".
VALEA PL.( )PULLTI, sat, face parte
din C. R. Posesci, pl. Tel6jen.
1). -..zu cum-ut data cu ,ca-
munca rcpluaticïCicute
616
Are o pop. de 531 loc. (207 b.
264 f.). A.ci e o bisericA. CLI
hramul «sf. Voevodi»
de ori-ce inscriptiune.
VALEA POENET, sat, face parte
din C. R. Valea CA1ugAr6scA,
pl. Cricov.
VALEA POENI, sat, face parte
din C. R. Provita-de-sus, plaiu
Prahova. Are o pop. de 249
inc. (125 b. 124 f.).
VALE'A POPET, sat, face parte
din C. R. Valea-CAluglréscA,
pl. Cricov.
VALEA REA, vale, isvorrtsce de
la E. com. Cornu, plaiu Pra-
hoya, si s'a numit ast-fel dupA
adancimea
VALEA REA, vale, mal adese-orI
séc., com. PoIéna, pl. Prahova.
Cursul su e scurt si se vérsA
in riul Prahova, tot in com.
Pol'éna.
VALEA REA, vale, isvorAsce din
culmea ClAbucetula si se vérsA
In 141.11 Telejenel, in raionul
com. MAneciu-UngurenY, pl.
Tel6jen, din care isvorAsce.
VALEA REA, vale, isvordsce din
partea de E. a com. Virfurile.
www.dacoromanica.ro
V 6[6
jud. Dambovita, si se v6rs6
în Valea Lung-A, pe teritorul
comuneY cu acolas mime. i m-
curile ce strAbate sunt f6rte
inguste si role.
VXLEX REA, vale, isvnrasce din
culmea. Clabucetului, si se v6r,i.
in riul Telejenclul, in rainnul
com. MAneciu-Ung-urea plaiu
Tel6jen, din care isvorAce.
VALEA REA, valcea, ce curge pe
la N. de com. Brebu, pl. Pra-
hoya, si se v6rs'ii in Doflana,
tot in raionul com. Brebu.
AcéstA vidcea desparte cAt.
Brebu - Megiesesc de Podu-
Cheia.
S'a numit ast-fel de la re-
pediciunea cu care vine,
timpul ploilor.
VALEA REA, vale, com. Filipesci-
de-Padure, plasa Filipesci; cur-
ge de la N. spre S. si se vérsA
in gârla Rosi6ra, tot in raio-
nul com. Filipesci-de-Pridure.
Pe acésta" vale sunt mat
multe case ale locuitorilor, iar
spre N, in fundul vmei, sirilt
mineic de 1/y/1/.
VALEA REA, proprietate a Efo-
rieT Spitalelor civile din Buell-
resa fostA pendinte de m-rea
Sinaia. com. Sinaia, pl. Pele,,;,
617
care improunttcu mosiile Mun-
tele Gagu i Ga4.-4-utu, au
intindere de 820 h. a. (411 h.
a. supra-fata impaduritA si 409
h. a. ptunnt cultivabil fi-
n ete). In total pe periodul
I 886-91 s'au arendat numaï
Cu 280o leY anual, din caustt
ctt are multe locurY sterpe.
Acest munte a Fost 1.),1111la
a. 1828 proprietatea. Ilanulun
Ilrlincov6nu.
VALEA REA, munte, plaiu Peles,
proprietatea EforieY spitalelor
civile din BucurescY.
VALEA REA, vale, isvorasce de
sub p6lele muntelui Zamura,
com. Predealu, plaiu Peles,
curge de la N. spre S. face o
mare curbA si, indreptandu-se
spre V. se v6rsa in riul Pra-
hoya, pe ;Ormul stcìng, spre
N. de com. Sinaia.
Din locul unde Pelesul
Valea Rea se v6rsA in riul
Prahova, in forma une cruci,
riul Prahova trece pe teritorul
com. Sinaia.
Cursul de aptt <,Valea Rea»
care form6za limita de N. a
pAdurei «Piscu pre-
sinta un aspect torentios, des-
tul de bine pronuntat.
Cand apele-Y vin marI, to-
rentul cara insemnate cantittttY
www.dacoromanica.ro
617
de materiale si le depune in
Prahova.
In fundul parauluY Valen.
Rea, pe c6sta repede de sub
regiunea p'clsunelor, se vede o
rupturtt deschistt. Panitnitul,
bolovanY de piétra i noroiti
tirit de ¿tipa, umple albia
rentialA a pArllultu, rupe ma-
lurile vecine si stricA traseul
linieY ferate.
vALE,%, Rc)TE, munte la N. com.
Preclealu, plaiu Peles, care ser-
vosee de limittt intre jud. Pra-
hoya si jud. DAmbovita, si-
tuat la E. de muntele Petri-
cica.
VALEA sx-ruLuY, trup de mnsie
a statuluY, care s'a arendat
impreuntt cu trupul Ciocracu
(v. a. n.).
ALEA poT6nA, com.
TArlescY, pl. Tel6jen.
VALEA SÌ:21 /\_(' ), vale, com. T:ir-
lescí, pl. Tel6jen. acy'sfa
vale se ,a'srsce carbuld de 10-
dar na se csiloarY:a.
VALEA SPRA.C. (C6sta-), c6stti,
com. Tarlesci, pl. Tel6jen.
VALEA SPRACX, vie in stare de
parag,intt. in suprafat'a de 3
618
h. a. situatA in cM. Valea
pendinte de com. UrlatY,
pl. Cricov.
VALEA ,CI-TITULUT VÀLENT, trup
de mo§ie a statuluT, care s'a
arendat impreunA cu trupul
Ciocracu (v. a. n.).
VALEA. sicA, pisc la N. de com.
ThrlescY, plain Te16jen.
N'ALFA SEMAN, cAtun, face parte
din C. R. Urlatï, pl. Cricov.
VALEA STANEI, Odure particu-
larrt supusrt regimuluY silvic,
pe moia Muntele Valea sta-
neY, com. Mnneciu-Ung., pl.
Tel6j en.
N'ALFA STALPULT1 , sat , face
parte din C. R. Olteni, plaiu
Teléjen.
VALEA SULTANULT_TI, localitate
In com. Provita-de-sus , pl.
Prahova, mide se presVane
.§ cylrbanY detainclat.
VA LEA TARSET, Sat, facC parte
din C. R. Bréza-de-jos, pl. Pra-
hoya. Are o pop. de 359 10c.
(170 b. 189 f.). In acest cdtan
sunt caried de .75i(*(1, locltrY
sarate, eari se 754sesc de sar-
dienr, 5i,s1 de staf, p se pre-
www.dacoromanica.ro
V 618
.sVairr ajiz carbuld de pa-
VALEA Tocr, sat, face parte din
C. R. Cerau, pl. Tel6jen.
VALEN URLOIrT, crttun, face parte
din C. U. Urlatl', pl. Cricov.
V ALEA uRs()), sat, face parte
din C. R. Valea Crilug-Ar6scrt.
pl. Cricov.
VALEA VTILOR, valCea, isvorAsce
clin p6lele clealulta cu acela0
nume, com. Gornetu-Cuib, pla-
sa Poclgoria, curg-e de la N.
spre E. §i se v6rsA in parrtul
Stu-rttelu, la S. E. de cta.
Cuib, tot in com. Gornetu-
Cuib.
VANGELE, vale la E. de com.
Boldesci, pl. Pdg-oria, numita
ast-fel dupn, numele unui pro-
prietar al su.
VARANGHEY, loc isolat, com.
nicu, plaiu Varbiltut.
VARNI pAclure a statuluY in
intindere de 15 h. a. pendinte
de com. Sir, plasa Tí_'srgrr.
VARNT rA, moie a statului pen-
dinte de com. Sima, plasaTt.trg-
619
care s'a vinclut de ved,
fara prtdure.
VARNT A, sat, face parte din C.
R. Sima, plasa "Un-gor. Aci
e o bisericd, lipsitA de 00-ce
inscriptie. Locuitoril s'au
improprietarit la a. 1864', pe
moia Mleanu.
vART_TLITY (Valea-Pe-), localitate
In crit. Alagriesci-de-jos, com.
AltiLlesci, pl. Vtirbilau, iinde
este o cori-TrI p1(w-(1.
VAST LE PA PA, padure particula-
ra supusa regimuluT silvic, in
intindere de 75 h. a. proprieta-
tea d-lui Vasile Paapa,
Ciornet, plasa Cricov.
VASILE P..\.TARI7, movila, com.
Nedelea, plasa
ViVERA. comuNET, sat, face parte
din C. R. Prov4a-de-sus, plaiu
Prah0Va. Are o pop. de 34o
Inc. (177 b. 163 f.)
Aci e o biseriOL numittl<<Pro-
vita Monastirei» cu hramul
«Adorrnirea'fondatt la a. 1629
si inchinat'a sfintului Mormint
din Erusahm. S'a mal reparat
la 1787 de Milialache Vataf
de plata ì la 1834 de Arhi-
mandritul Crheorghit i Tallase
www.dacoromanica.ro
6Eq
VATRA SCIITTUL. APOSTCYLACT I E,
moie a statului pendinte de
Slobozia , carepe periodul
1885-95 s'a arendat cu 19,300
Ici anual. S'a aren dat, afara de
(loa gradini, din care una
serva de cimitir i cea-l'altLi se
afla in folosini;a. sa,
VATIZA. SCITITULUT BREBU, pro-
prietate a Eforiei Spitalelor
civile din Bucuresd, tosUi pen-
dinte de M-rea Brebu, com.
Brebu, plaiu Prahova, in in-
Unciere de 1753 h. a. din carI
1503 h. a. supra-faya impadit-
rita 5;i. 250 h. a. pamc''mt cul-
'tivabil í finW, arendatri pe
periodul 1886-91, cu 684o
anual.
VATRA SCHITULUT CHETA, 111.oic
a statuluT, pendinte de schitul
Cheia, care pe periodul 1885-95
s'a arendat Cu 715 lei anual,
afarri de 5 h. a. situate in ju-
rul schituluI, lasa,te in folo-
sinta sa.
VATRA. SCHTTULUI TORDA.C1-1 IA.XLT
moie a statului, pendinte de
Alitropolia din Bucuresd, care
pe periodul 1888-93 s'a aren-
clat cu 2100 lei anual, in plus
240 lei plata de pAdurarl.
V.A.TRA SCIITTI.TLUt
620
sau Plesuva-Micä., proprietatea
Eforiei Spitalelor civile din
Bucuresci, fostä pendinte de
schitul Lespedile, com. Comar-
nic, plaiu Peles, In intindere
de 331 h. a. din cari 285 h.
a. supra-tatä impädurin si 46
h. a. päminit arabil si finete,
arendatä pe periodul 1888-93,
numai cu 420 lei anual, din
causä cí presintä multe goluri.
VATRA SCIIITT:LUY PWNA, pro-
prietate a Eforiei Spitalelor
civile din Bucuresci, fostä pen-
dinte de schitul Poiéna, com.
Poi6na, plaiu Prahova, in in-
tindere de 221 h. a. din cal-Y
99 h. a. suprafan impäduritä
si 122 h. a. pärnAnt cultivabil
si finete, arendatä pe polio-
dul 1886-91 cu 2] oo lei anual.
VATRA SCIITTUI.UT TÉRG
MBENT , proprietatea Efe-
riel spitalelor civile din Bu-
cures" fostä pendinte do schi-
tul Urgsor, com. Tttrgfsoru-
Nou, plasa r6rgsoru, in in-
tindere de 1693 h. a. din cari
539 h. a. suprafan impäduritä
si 1154 h. a. päm'6nt cultiva-
bil i finete, arendatä pe pe-
riodul 1888-93, C11 23.100
anual.
VATRA SCIIITLTLITY VÀLENI. mo-
www.dacoromanica.ro
620
sie a statului, com. Väleni, pl.
Tel6jen, vindutrt de vea
VATRA M-REY CRASNA, pädure
statului in intindere de 5o h.
a. pendinte de com. Tsv6rele,
plaiu Tel6jen, care, impreunä
cu trupurile : Urs6ia. (I 5o h. a.)
si Plttelfu sau Tel6jenul (75o
h. a.), form671 pridurea Isv(- -
rele.
VATRA M-REY MISLEA, pädure a
statului in intind ere de 190
h. a. pendinte de com. Scor-
teni, pl. Prahova, forman din
trupurile : Dumbrava-Mictt (40
h. a.), Dumbrava-Mare (35 h.
a.), Runcu (60 h. a.) si Pla-
iul (55 h. a.)
VATRA M-REY MISLEA, mosie a
statului pendinte de M-rea
Mislea,care pe periodul 1887-97
s'a arendat cu 2700 leI anual.
VÀCXR.P. FA, vale, udä cAt. Nis-
torecI, com. Br6za-de-sus, pl.
Prahova ; arc directia de la
E. cätre V. spre nul Prahova.
Curge numal In timpuri plo-
i6se.
VACARIA, trup de palure a sta-
tuluí, în intindere de 25 h. a.
pendinte de comunele
tesci si Pucheni, plasa Cri-
621
villa, care, impreuna cu tru-
purile : Bodarlanu (263 h. a.),
Balota (ioo h. a.) si Puchcni
(i 5o h. a.), formeza. padurea
Gura-Criv'etului.
(Poiena-), loc de ard-
tura in padurca Tintea-Mar-
o-inenca.
vÀtucr..\., valcea, corn. Maneciu-
P-imCmtení, plaiu Telejcn, is-
vorasce de la locul numit oPur-
carete».
VALENT DE MUNTE, comuna un-
band, plaiu Telejen, situata in
partea de N. a oras;uluT Mo-
ose)." intr'o positiune f6rtc fru-
mesa.
E udata prin contru de riul
Valérica, alimentatA de valea.
Tei;enceY, cu apa ferte lim-
pede i bunA de bétit.
In vecinb.tatea te'rgului
leni sunt : la E. Pacure0, Cu
bogatele sursc de pacura ; la
V. Valea SlaniculuY, cu boga-
tele mine de sare ; la N. Vaile
Telejenului i DrajneY, pe cari
sunt situate frum6selc i isto-
riccle sate : Metcrezele, Piscu-
DoruluT, Tei;ani, Drajna, I to-
moriciu, etc., iar spre S. c Gura
Viti6rel".
Acest ora;, ca ;i Tergrrul,
Gherghita ;i Campina, trebuYe
www.dacoromanica.ro
621
sa fie f6rte vechit, p6te chiar
din timpul lui Mircea-cel-B0-
tran i trebuic sai fi fast pe la
anul 1503 in t6ta splend6rea.
de ¿re-ce se gasia la acésta
datai in relatiuní comerciale cu
Bra;ovul.
Inainte de deshintarea jude-
tului SacuenT era re;edinta
plaiuluï Telejen, ca ;i ac,11. Aci
ma)." este re;edinta ;efuluT o-
coluluT silvic ; a comp. 3 din
reg-.7 de Dorobantí ;i a ju-
deluI de ocol din plaiul Te-
lejen. Are o static teleg-rafo-
postala, un spital ;i o farmacie.
Se compune din trei caune
Valeni (Urgul-), Turburea ;i
Valea Garduluí, Cu re;edinta
comuneI in Têrgul
Populatia sa e de 3000 lo-
cuitori. Are mai multe stradc,
parte pavate cu pietra, de gar-
la, parte ;oseluite.
P'aci trece soseaua judo-
teana. Ploesci-Bratocca, ce pie-
cd din Ploesci pe bariera
;i ia direcOa spre N. pc
Valea Telejenuluí, legand
t6te comuncle dup0 acesta vale.
In ora; sunt mai multe zi-
durí vechT, mai Cite in ruina.
De cat-va tinip a inceput
se construiasca de particularl
cirtdiri moderne.
In apropiere de ora; so vede
frumosul pod facut de curênd
622
pc riul Tel6jen, la locul numit
«Ilanu kw;u».
lntre fondatorh acestuí ora-
:;e1 se mentionézd maT cu s6ma
familia Berivoescilor si a
Marcu Barcénu. In ocolnita
(hotdrnicia) Drajnenilor-de-sus,
din anul 1625, se citesce :
am stapAnitard a. a. din vremile
navdlirilor tatarilor in -Ora Un-
guréscd (Transilvania), cAnd
neamul Berivoescilor haldduia
pre'ngruiul Teianilor i Valca
VAlench ; iar Barcenh pe ma-
lul i valea Tel6jenuluT, etc.»
Acesta o confirma si cante-
elle populare
La capul Pi edealului
Beres oescilor
Spre s adul TelejenultU
Una cu al Nircemlo,
E Orla
Oglinda copilelor
Manara undi-a fetilor
Si zidul dusmanilor.1)
Acest ora are ése bisericY,
1) D-1 I. D. Petrescu, un s Can" Si
meritos institutor in nrgos iste, cunoscut
deja prin scnenle sale de multri alúre,
a ',U 1S hin c altcle Buchetul in cm e
dese' ic ast-fcl 01a;u1 ViilenT, loco! sl'ai
natal .
Spi e miaza-nòpte de Mesa, pe .1" e-
lejcn in sus, ca la 3 ore depat te dc ca-
pitala judettd4 e VMem-de-Al unte, un
mietin-gulet. inclus Mire (lealunle ce fac
frumusetea sa.
Willétonnd spre urbea Vuílcnilor, s o-
iajorul are sí palcur0 prin cele mal' des-
www.dacoromanica.ro
V 622
dintre cari cele mal' vechí sunt .
a Berivoescilor a Barcenilor,
apoí monastirea catedrala (mo-
nastire inchinata la muntcle
Atho,.) si biserica sfintului 16n
din ora:;,u1 rIe sus') si alte do0
din dilele n6stre.
In Valem este o se6la de
bdeti i una de tete.
Po la anul 183o, era aci
(liar in catedrala ora,uluY, o
sc6Id undo so invOta grece,ee.
La a. 1839, pe langa sc6la
grecéscd, maí funciona i o
sc61d normald frecuentata de
139 copií, conclusa de Davi'l
niA.anu. I a 18_12 profesor
la Valeni-de-Munte era tot Da-
vid .Xlmaanu, platit cu 250
leí lunar, iar cheltuclilc sc6leT
costa 120 leí lunar. La 1845
loculT, asa ea, oi i-unde i;si a
fAtotoi e
in tOrec pi is irca, s a inLilnipo-,it.itml: in-
cAnf2,1t6re Si pinte de poesie.
Pncuta suflat e a zelinlor, ce 1(..,g'an'a
tlonle din lis ecjile profumate, temperNa
iti sitia s ercY, pi elungind pLlutitul timp al
pnin:is creí.
asul Video adapostcsLe in sintil
scu o ja opulataune Lai e in ge-
ne' c lipa/ talle aceloi fi uni6sc tipuri, te
se s ed adesca pe sol) polelc muntalur
1) Se dice c;ri cu,csLi luseriC:í s'a edi 11-
cat in tinipul SUCCC1011.111.1T
VIt6Z111 (I 6°8) de ab e ostasil acestul
domn, carY se stabiliseri aci, dup:i uci-
derca lor
1)23
1846 sc6la normala (cu clase
lancastrice) avea 80-90
In jurul oraului se intind
viile Malaescilor i ale Gor-
netuluí, cu frum6se livedi
cu tot fehd de pomí.
Comerciul ora.vlui e puOn
animat i cunsta mai mult
articole de bacanie, bravvenie
13euturi.
La inceputul lunei Tunic 1788,
fiind Domn Mavrogheni §i a-
v6nd resboin cu Austriach,
pc ciind Mavrogheni se afla
la Valeni-de-Munte, i-a venit
veste de isbAnda ce armata a
repurtat la vama Buzeuluï, in
contra Austriacilor.
Acolo au cac,lut woo de os-
ta;Y Austriaci, §i au fost mu10
prinï vii, cum aran Domni-
torul in urme,torul ordin de
çli dat co tirei
«Cinstitilor d-v6stra seras-
agale,
tuturor ascherliilor ce ve
sanetate s;i vrednice
aflaçi
biruinte asupra vrajma;ilor ye
pohtim de la prea., puternicul
Dumnedeu : VC facem Dom-
nia mea in scire, ca
Duminica la 4 dile ale luneT
Tunic, ne veni veste buna
Valeni, cum ca purtat6rea
biruiná o§tirea, n6stra iurudi-
sind asupra vrajm4lor Nenn,T
de la vama Buzeului
www.dacoromanica.ro
6,3
lovit fúrte reu, pe carf cu a-
jutorul lui Dumnedeu biruin-
du-i, peste i000 au omorit, au
prins vií i au ranit, osebit de
multe lucruri5;i agoniseh, care
au dobindit n6stre de
la vrajmaT. Pentru care nu
lipsim a ve vesti tuturor a-
césta biruinta care, dete Dum-
nedeu ostirilor n6stro, ca
bucurati asemenea cu D.-V6-
stra luzind pc Dumnedeu in-
tru ajutor sa navalgi cu in-
drasnéla asupra vrajma;ilor
nadajduim la mila lui Dum-
nedeu ca yeti birui, dupa cum
In t6te parile uncle s'au are-
tat vrajma;1 au fost biruiV
de care a§temptam §i de la
d-v6stra vestire de bucurie, sa
fiVf d-v6stra' sanato,i »')
VALENT, deal, com. Valeni, pl.
Teléjen, pe care se cultivi '72
h. a. vie.
VALENI padure par-
ticulara supus'a regimului sil-
vic, inca din a. 1883, pe
Momeni-Valeni, pendinte
de com. Vatleni, plaiu Tel6jen.
VALEN t, padure a statulta in in-
tindere de 185 h. a. pendinte
1) V. A. Uicana, Itori.t Romanilor,
Vol. 3, pag.
624
de com. Valeni, plaiu Teléjen,
formata din trupurile : PoYéna
Laculuí (13 h. a.), Valea Gar-
duluY i Cotu-cu-Plopí (62 h.
a), Obratele dupe sf6ra Pre-
dealu (50 h. a.), Bughea-de-
sus (45 a.) si Runcu (40 h. a.).
VXLkNCA, rîule, alimentat de
gh'rla Teisanca, uda centrul
comunel" Valeni - de - Munte ,
plaiu Teléjen. Apa sa e fórte
limpede.
Balada locala spune :
Fium6s11 e Vglénca
Cu apa sa cea dulce
Si Teianca
CAnd ine si se duce
VA.LkNCA, padure a statuluY in
intindere de 53 h. a. pendinte
de com. Ceptura, plasa Cricov,
formata din trupurile : Välén-
ca (50 h. a.), si Silistea (3 h. a.).
VA.LkNCA- CEPTIJRA, numitA
oCotrocénca» mosie a statuluY
pe care la a. 1864 s'au impro-
prietarit parte din loc. com.
Ceptura, pl. Cricov.
VARBILA, garla formata din mal
multe isvóre ce es din p4du-
rile com. Harsa, pl. Podgoria,
si se vérsd in riul Cricov, tot
In raionul com. Warsa.
VARBILA, sat, face parte din C,
www.dacoromanica.ro
V 624
R. Harsa, pl. Podg-oria. Are
o pop. de 519 loc. (270 b. 249 f.)
Aci e monastirea Vdrbila.
VARBILA, monastire fondata de
Radu Voevod Basarab, la a.
1510.1)
Dup. Preotul -Gr. Musce-
leanu, acésta monastire s'a e-
dificat la a. 1533 de Dragomi-
rescu Spatar, basându-se pe ur-
mbtórea inscriptiune din fron-
tispiciu
«Acest hram (biserica) cu
Adormirea Maici Domnului,
s'a zidit de j'upan Dragomi-
rescu, mare Spatar si Juptin
Toma, Ban, Septembre in 14,
din leatu 7041, i Juptm Ca-
ran Biv (aci literile lip-
sesc»).
Tot Parintele Muscelénu ne
mal spune, ca in biserica Var-
bila este mormintul luI Laiot
Voda Basarab, cu urm'étórea
inscriptie
«Basarab Laiot Voevod, ce
au fost taiat de Radul Voda
Calugarul i in pomenirea pa-
rintilor sn la anul 7043 (1535),
luna Octombre, s'au pristavit
robul luY D-deu Jup'an Stan-
ciu, marele Vistier, fie-Y po-
menire».
1) . C, Bilciurescu cMonastirile §i
serielle din R onutnia,)
62 5
cdst m-re a fost rnetoh
al m-reY
VARBIL.1 CU' TRUPUR[LE, mo§ie
a statultn, pendinte de m-rea
Margineni, care pe periodul
1887-97 s'a arendat Cu 6200
le i anual. De acésta mo§ie a-
parifine i trupul Benga din
Buzt."tu.
VA.RDELA, trup de padure a sta-
tului in intindere de 2470 h.
a. pendinte de com. Podcni,
pl. Podgoria, care, imprcuna
cu trup 1 P ,20 .1
a.), formezd. padurea Varbila-
Pdcalóia.
VA.RBILA-PACALOA1A, padure a
statuldi in intindere de 2678
h. a. pendintc de com. Po-
deni, plasa Podgoria, forman.
din trupurile : Varbila (2470
h. a.) §i. Pacalóia (208 h. a.).
VARBILÀU , isvorasce. din
riu
muntele Radila-Mare, uda co-
munele : Stefanesa Livadea,
Varbildu ; traverséza com. Po-
iéna-de-Varbilau, plaiu Varbi-
lau i MdlaescY, unde se vérsa
in r. Telejen.
In raionul com. Varbilau
priimesce vade: Slanicu, cu
afluentele \ralea Pietr6sa, Ste-
jarul$ Cotuna, Baesci i Surli,
www.dacoromanica.ro
V 625
ArXRBIL'Au, plait, se marginesce
la E. cu plaiul Teléjen §i o
parte din plasa Podgoria, de
care se desparte inteo mica
parte cu riul Slanicu i co-
munele : Polka, Malácsci
r. Teléjen.
La S. cu parte din phi§ile
Verg§oru i Filipesci; la V.
cu plajul Prahova §i plaiul
Pele iar la N. cu Transilva-
;
nia, de care Se desparte prin
muntii Carpatí.
Din punctul de vedere ad-
ministrativ, plaiu Varbilltu se
compone din i i comune
afara de Slanic, com. ur-
band, adica :Bertea, Coconsci-
Misli, Cosminele,'Livadea,
Poiéna-de-Varbilau, Ste-
fesci , StrAmbeni, Trestióra ,
Valcanesci §i Varbilau.
Re§edinta sub - prefecturel
este in com. Sldnicu.
Cea mal populatd comund
din plaiul Varbilau este com.
Maldesci, apoi vin Striimbcni,
Valcdnesci, Varbilau. Cele mal
putin populate sunt Tresti-
Ora, Poiéna-de-Varbilau §i Li-
vadea.
Plaiul Varbildu se imparte
in regiunea muntOsa, delur6sa
Cea mai mare din a-
ceste regiuni este cea roun-
tósd, lar cea mal mica este
partea din urrn4. ProducOunea
49
626
de cApetenie a regiuneY mun-
tóse este prunAria, dar acéstA
regiunc mai produce tot felul
de fructe, aclimatisate
ca : mere, pere, g-utul, nucl,
etc.
Cire;m1, ca i duclul nu este
cultivat, iar caisul mal nu se
cunósce bine.
Padurile, in cari acest plait
este dostul de bog-at, produc
tot felul de lemne, atat pentru
ars, cat i pentru constructie.
Elementul predominant este
fa.gul. Stejarul i tufanul sunt
apr6pe esterminatT. Moliftul
este de asemenea exterminat
In curind, acest Chiparos
al muntilor nqtri, va lasa dór
numele s6u frumos, ca i fru-
musetea erAcilor ce-1 alcAtu-
iesc, printre earl' ciripesc pa-
serile sèlbatice. Bradul a ajuns
aprópe de capOtul Eicelea§t
nenorocite.
Dintre animale domestice
sunt : bol, vacY, cal, oY, pord ;
capre förte putine ; catarY de
loc. Dintre cele s6lbatice sunt
lupl, mal multi ; urY i vulpi,
jderf i veverite putine de tot ;
iar iepurile ir a1 nu se mal
gasesce, fiind aprópe exter-
minat.
Pasen l domestice sunt de tot
felul, afart de bibilica care este
apt-4e a fi exterminatA, iar
www.dacoromanica.ro
V 626
curcanul urmézt cu grAbire pe
acei4 cale.
Dintre pas6rile s6lbatice ,
grang-urul , podóba pas6rilor
din téra Romanésc, ea §i alte
dintre aceste pasen l sëlbatice,
ca .glinua, sitarul, etc., este
pe cale complectO. de plerdere.
Cereale nu se cultivA in a-
cest plaiii, afara de porumb
fasole. Dintre legúme se cul-
tiva cartoful i varza.
Apicultura §i. sericicultura
sunt capitalul mort al regiunei.
Ocupatia de capetenie a po-
pulatiuneY muntene este : desti-
larea tuicel i cócerea prunelor
pe loFp.tite. El nu cunosc fabri-
carea liboviÇei, nicY uscarea
prunelor in cuptóre sistema-
tice, care le-ar aduce folóse
marY.
Crescerea vitelor este iar4
una dintre ocupatiile popula-
tiuneT, dar nu cu ingrijire, dupa
regulile sciinÇei. Meseriile sunt
apr6pe necunoscute i lérna
tótá o pierd dormind sau stand
prin carciumY. Fórte putinT
dintre el ocupa cu cAratul
lemneIor de prin padurY, al sd-
rel, pletreT, etc., sau Cu
sareT prin localitaÇile salifere.
Regiunea dclicro's4 coprinde
comunole in care viticultura
incepuse a inffori i a se rati
pe o scarA maI întinsä, adu-
62
c'ènd insemnate fol6se ; acésta
regiune, cu productiunea el,
este nimicita prin filoxerare.
Ifi locurile viilor, se pun li-
veçlT de prunl. Ocupatia lo-
cuitorilor e i mai llingeda,
de unde i sáracia mal pro-
nunOta.
1?egizcizea ccimpenc'scd n'are
producOunile celor de sus, dar
are in schimb cultura cerea-
lelor. Fol6sele sunt maï marT.
Grospodaria mal avuta, cád o-
cupatiunea este mal activa.
Iérna niel femeile, nicl bar-
ba-0.f nu se indeletnicesc Cu
nimic.
Riurl insemnate are Tel.&
jenur i Cricovu-Sarat.
Din punctul de vedere al
cultuluI, plaiu Varbilau s'a
impAnit in 13 parohiY, avênd
si 12 filiale.
Parohia Gorulta (com. Co-
corasci-Misli), cu bis. paro-
hiala «sf. Voevoçll» compusa
din cat. Cocorasci-A. lisli si Ti-
páresei (MalaescY), avênd ca
filiale bisericile «sf. Dumitru»
«Isvorul Tamaduirel».
Parohia Bom'eni-illarY (com.
Bordeni), cu biserica parohiala
« Adormirea », compusa din
cat. Bordeni-Mid si S'Arca, a-
vênd ca filiala biserica «sf.
Nicolae».
,Parohia (com.
www.dacoromanica.ro
V 627
Maldesci), cu biserica parohiala
«sf. Voe voçh», compusa din
cat. Dumbravesci, Sfirlérica
Plopeni, ave'nd ca filiale bise-
ricile «sf. Voevoqi», «Cuvi6sa
Paraschiva» i 0.Adormirea».
I-'arohia Co(ofenesci (com.
.Malaesci), cu biserica paro-
biala «sf. Dumitru», compusa
din cdt. AIalltesci-de-sus , a-
vênd ca fil ala biserica «A-
dormirea».
Parokia Bcrlea, cu biserica
parohiala «sf. Apostoh», a-
v3nd ca filial bisPrica «sf.
Treim e».
Paro/tia Cosmi na-de-jos (com.
Cosminele), cu biserica paro-
i al a « /Vaxe a, D o m n ulul »,
compusä din cat. Poléna-Tres-
tiel, Cosmina-de-sus,
avênd ca filialá biserica
TreT ErarhT».
Parohia Livadea, ca bise-
rica parohiala «Adormirea»,
compusa din cat. Podu-Ur-
sulut
Parohia Pokíta-Varbilkizt (co-
muna PoTéna), cu bis. paroh.
«sf. Dumitru».
Parada Alltni.pc (com. Strim-
beni), cu bis. parohiala «sf.
Treï Erarhi».
Parohia StrcinzbenY, Cu bise-
rica parohiala «Duminica T.
Sfir4ilor».
Parohia ViErbilau, cu bise.
628 628

rica parohiald «Cuviósa Pa- Parohia. ScurtescY (comuna

raschiva» avênd ca filiara. bi- Stefesci), cu biserica paro-
serica «sf. Nicolae». Mala uNascerea Malea Dom-
Parohia Vaca' cu bi- nului», compustt din cat. Ste-
serica parohiala «sf. Dumitru», fesci.
compusa din cat. Carjani In plarul Varbilau , dupa
Trestióra, avênd ca filiale bi- cum se vede in tabloul
sericile <,sf. Nicolae» i «Cu- mal jos, se cultiva 122Y2 h. a.
viósa Paraschiva». vie, adica
27/1=1111=111.1.1.1.111{11

COMUNA H. A. ARTY COMUNA H. A. ARTY

Cocorasci-Misli . . 20 Varbilau . 50
Mdlaesci . . . . 69 Valcanesci 30 50
Poiéna-de-Varbilau 2 50 122 50

VA.RBIL.XU, comuna rural, plaiu alta mai nou6 , fondata de

Varbilttu. Se crede ca datéza vre-o 17 ani de Nica Filip §i
de vr'o 250 ara. locuitorii. Ambele biserici sunt
tste situata pe väile ape- deservite de 2 preoti.
lor Varbilau i Slanicu, la 30 Locuitori; comunei se ocupä
k. m. departe de capitala ju- mult cu carau§ia. In comuna
&tul& i la 7 k. m. de re§e- sunt 20 dulgheri, 2 zidari, io
dinta plaiului. butari, 3 rotari, 5 ferarl. Pro-
N'are niel un catun alipit. dusul muncei. 1 desfac in co-
Populatia sa e _e 1699 locui- muna i la orapl Ploesci.
tori (842 b. 857 f.), in care in- Parte din locuitori sunt mo§-
tra i 30 familii de tigani. neni i parte s'au improprie-
Capi de familie sunt 433 tarit la 1864. Atunci s'a dat
contribuabilí 386; case de lo- la 181 locuitori, 477 h. a. din
cuit 375. mo0a CoIÇiÍ, proprietate a
In comunui sunt dou6 bise- Eforiei din Bucuresci, i a
riel : una veche, fondata cam monenilor. Fi au 30 cal
de vr'o 8o ani, de Ion Te- epe, 244 vaci, 8 bivoli, 40 ca-
leanu i Lazar Moldovénu pre, 365 oi, 461 porci, 346 bol,

www.dacoromanica.ro
629
In raionul comuneY, pe apa
VArbildu, sunt tre'i mor.
Sc61A existd in conumA
5 anY. In anul trecut s'a fre-
cuentat de 40 bAett', din nu-
rn6rul de 301 copiï. (167 b.
134 f.), cu vé'rsta de sc61d.
&l'U carta 120 blirba(1 .5:2. 20
femei.
Tótt suprafata comuneY e
de vr'o 15oo h. a.
In raionul comuneY sunt
cate-va isvóre, ce Contin pu-
in puciósA., fári sä fie in-
trebuintatd.
Cand timpul e prielnic se
fabrica in comund pé'n6.1a 7000
d. 1. tuicA si 12.000 d. 1. vin.
GandacY de mà.' tase se cul-
tiv6, prea ; stupY Cu al-
bine sunt 30. PA.mé'ntul nu
este prielnic la t6t6, cultura.
Terenul cultivat dä, cand este
timpul favorabil, la un h. a.
p6n6, la 8 h. 1. grau, 7 h. 1.
ove'.2 ig h. L porumb. Dintre
pomY roditorY sunt : 800 meff,
200 perY, 100 ducp, 500 cires'1,
700 nucï. Livedile dau p6'nb,
la 1500 care fin.
Comerciul se exercita in
comunä de g carciumarY.
Bugetul comunei presintA la
veniturY sì cheltuelnei 3200.
In comunA sunt dou6 so-
sele, inlesnind comunicatia spre
com. urb. S10.nicu i Livadea.
www.dacoromanica.ro
629
E brAzdata de virfurile : MA-
gura, 'rampa, Via Popi
G-alma, t6te acoperite cu pri-
durY, printre care se aflit
petece de psunT.
E strAb6.tutA de la N. la S.
de garla V6.rbildu, in care,
la punctul numit «GandescI»
se vérgt apa SlAnicu, si de
vAile : StejaruluY, Petrósa, Co-
tuni, Surli, BAesi (v. 1. r.).
Se mArg-inesce la N. ca com.
Shinicu si Livadea, la S. ca
com. PoYéna-de-Vdrbilrtu, la E.
cu com. Bughiile si la V. cu
Tresti6ra.
vXRBILA.u, deal in com. si pl.
Vdrbiiltu, pe care se cultiv
1/2 h. a vie.
vXRBIL 'Au, pAdure a statuluY in
intindere de 500 h. a. pen-
dinte de com. VArbilb,u, plaiu
Varbildu, formatA din trupu-
rile: Valea BisericeT (200 h. a.)
MAgura-Urzicari (300 h. a.).
VÁJIITOAREA cascaa.. Valca
Campuldi , ce isvorttsce din
munii Vrdbiesd, com. Bréza-
de-sus, plaiu Prahova, in cur-
sul s6u, deschide o prdpAsti6sd
vale, numaY de stancY, numitA
«Vijiitóreao din causa sg-omo-
tulu'l ce face apa, cand cade
din cascadO, in cascadA.
630
VXLCANESCE, sat, face parte din
C. R. Valcanesci, pl. Varbilau.
v.;11..c.XNEscT, ape minerale con-
tintynd puci6sa, iod, sare si
fier, situate sub un deal din
com. Vnicanescï, plaiu
proprietatea
trie Pacurethlu. Se gasesc
apropiere de gara PlopenI.
Sunt bune contra reumatis-
multa si sifilisuluT. Au fost a-
nalisate, dar nu se scie cu si-
guranta cAnd. Se administr6za
de proprietar. Stagiunea bal-
neara incepe la i Iunie si se
termina la 31 August.
VIILCANESCY, deal in com. V.:11-
canescY, plaiuVarbilau, pe care
se cultiva. 30 112 h. a. vie.
vALcXNEscI, comuna. rural plaiu
Varbilau. .Nu se scie cu sigu-
ranta' anul infiintareY eY ; ,se
scie insa ca, pe la 145o exista
aci un schit de calugarY.
Este situatä pe valle g-ar-
lelor Cosmina si Sarata, la 35
k. m. departe de capitala jude-
tuluT, si la 20 k. m. de resedinta
Se compune din 2 catune
VAlcanesci i Carjari, avt,nd
populatiune de 1170 locui-
torY, in Tare infra si 43 fami-
liI de tiganI.
www.dacoromanica.ro
V 630
CapY de familie sunt 376;
contribuabilY 271; case de lo-
cuit 410.
In comuna sunt 2 bisericY;
una f6rte veche si reparatain
1869 Si a doua, adi parohie,
fondata de rOposatul Dimitrie
Pacuret6nu, In anul 1859. Am-
bele biserici sunt deservite de
dol preoti.
PutinT locuitorT se ocupa cu
rotaria dulg-heria.
Parte din locuitorI sunt mos-
neni. 222 s'au Improprietarit
la 1864 pe diferite proprietatI
si cu diferite pog-6ne,
find dintre cele de munte. Ei
au 53 cal', 436 boT, 152 vacI,
capre, 550 di, 348 porc7.
In raionul comuneI. pe rIul
Cosmina, e o sing-ura m61-11.
Sc6la exista in comuna de
la 1881. S'a frecuentat in a-
nul trecut de 72 baeyi si 3 fete,
clin nurnOrul de 185 copif (125
b. 6o f.), cu v(_'rsta de sc611't.
Scin carie
4,Ybr1i-ba(% fonc)'.
T6ta comuna se II-1611de pe
o supra-faya de 3500 h. a.
Tuica se fabrica in comuna
pi"na. la 13.000 d. 1. Gtu-KlacT
matase se cultiva in miel'
cantitatï; stupi cu albine sunt
putint
In comuna nu se cultiva de
cat puOn porumb. Dintre pornT
roditorT sunt: 400 merT, 200
631
perY, 270 duc;11, 300 ciresi, 380
nucY. LiveQile dau pLIna. la
300 care de fin.
Comerciul se exercita in
comuna de d carciumarY.
O singura sosea comunal
are si l inlesnesce comunica0a
spre Tresti6ra i Cosmina.
In partea de N. si V. are
dealurT frum6se, acoperite cu
pomY, islaz maracini. E u-
data de garlele : Cosmina, Sa-
rata si Lespedea si de vaile :
Mocanuluï, 1-lodor6ga,
Isvorulta, Mandi,Ursulul, Bur-
ti, Cu Nucï, Poléna-cu-Scaiu,
Dragna,
VA.LCEAUA LUNG-A, valcea, com.
Margineni-de-jos, pl. Filipescï.
VALCEALTA DE LA V'ALCELE, VA1.-
cea, isvordsce din raionnl com.
Cornu, plaiu Prah ova, si se
vérsa in 1'1111 Campin4a, intre
orasul Campina si com. Cornu.
VINA, isvor, curge din partea
de N. a com. Star-Chiojdu, pl.
Telejen, ja direqia dc la N.
la S. si se vérsa în garla Si-
riul-Mare pe partca stanga, tot
In raionul com. Star-Chiojdu.
VIRFU (La-), padure in com. Tar-
lesci, plaiu Teléjen.
www.dacoromanica.ro
V 631
VIR.FLT, localitate In com. Pose-
scI, plaiu Teléjen.
VIRFIJ AL MARE, deal in coin.
Prov4a-1e-jos, plaiu Prahova,
numit ast-fel pentru-ca virful
lm este mal' mare ca alto vil--
fui-1' dupe Muga el.
vgRFuL BoNciuLuI, munte la E.
de com. Comarnic, plaiu Peles.
VIRFli CETATELET, piscul cel
in alt al dealurilor din com.
Drajna-de-jos, plaiu Teléjen,
Intre Drajna-de-sus si Horno-
riciu, din care virf se p6tc ve-
dea tot plaiul Teléjen si chiar
orasul Ploesa
Virful CetateleY este gulerat
nu de natura, ri de mana o-
menésca, cela ce Me face sa
credem, dup cum dice poporul,
ca In acest virf ar fost o ce-
tate intdrita cu zidurz, dar carY
adY 721G se mal vc'd
VTRFUL COASTET, deal la S. de
com. Calugareni, plasa Cricov.
ViRFUL DEA.LULUÌ, deal in par-
tea de N. a com Bordeni, pl.
Prahova, numit asa din ve-
chime, find mal ridicat ca
cele-l'alte. Este acoperit cu
acum filoxerate, i porra
roditori.
6 32
VIRFUL DORULU1, deal, com-.
Gura-Vitiöret, plaiul Telejen,
ce servA de pilune vitelor.
V3RFUL DORULUT, virful col mai
inalt al dealulut Scio., COM.
plaiu Teléjen.
VIRFUL CU DOR, pisc inalt de
2288 metri d'asupra nivelulut
MAret Negre. De la Sinaia
Virful cu Dor este o potea de
cal care urcA, ura neincetat,
trece de limita Odurilor
ocolind stiincY i prAp.stiT, In-
calea muchea pentru a se co-
bori pe clina In
valea riuluT Ialomita.
O datA sus pe crésta,
inaltA. In stanga VIrful cu Dor,
unde se face escursiunT Du-
minica de la Sinaia. De aci
vederea se intinde Incolo de-
parte pe vale, pEln6. la Cam-
pina §i
VersiunT deosebite s'au sta-
bilit asupra tutulor legendelor
earl' acoper muntit Bucegilor,
afarä de nepretuitele leg-ende
ale M. S. Reginet, de cart am
remas fermecatt, citindu-le.
Nicolae, un betran din Pe-
tro§ita-,- jud. Diimbovita, ne In-
credintézA cä cele ce se spun
de Virful cu Dor, nu sunt
basme ; cä, inteadevi_lr, acum
vr'o 50 de anY, un cioban ar
www.dacoromanica.ro
V 632
fi mas acolo o iarnA IntreagP,
dar aceasta nu din focul iu-
bireY, ci In 'Irma unta «mi e
c'oit face-o». prin care s'a
legat cu baciul ;eu, pe 20 de
miérc.
A stat el cum a stat t6tn.
iérna, Inter) colibA cc-0 o fa-
cuse in vIrful muntehiY, dar
In prim6.-va.rg, and a fost o-
ile sA urce la deal, vi-a dat
sufietul de un don de piept,
care-1 luase in tirnpul Arisen-
lulut; §i, and ciobaniT au so-
sit la el, l'au gAsit mort §i
l'au ingropat pe muchia mun-
telut. Acura chiar, alaurt cu
poteca, pe soseaua care lég-A
YIrful cu Dor cu Furnica, se
p(Ste vedea culeatA pe un a§-
ternut de piétrA, o cruce cc
se zice cA pAzesce mormintul
ciobanulut.
Intemperiile au ros literile
ce au fost sA.pate pe cruce,
pe piciorul el nu se maï
cury5sc de at cuvintele : Ro-
bul lut Dumnedet.
Tot VIrful cu Dor este pre-
sArat cu nisce floricele numite
emcmone alpina sau deditel de
munte, cart in Mait i Iunie
infloresc §i smAltézd paji§tea
verde cu fiort albe-roietice,
§i cart mat tarziu, când fl6rea
cade, Imbraa semintele cu
fulgt de catifea.
633
Acest ranunculaceu se ga-
sesee pe muntele Brocken in
IIarz, uncle este in asa mare
stima, in eta pe cararea ce
duce pe munte sunt placarde
prin cari se r6ga caletori1
respecte anemona ilpiii i sa
nu o rupa.
VTRFUL LUT DRAGAN, munte,
com. Predeal, pl. Peles, care
impreuna cu muntii Susaiu,
Retivoiu, Fata GavaneY, ju-
metate din Lacul Rosu, ju-
me tate din Podurile, Ung-hia-
Mica i Costila cu Virful 0-
mului, a apartinut familiei Du-
descilor, de la care, la a. 1804
a trecut in posesiunea unui
camatar Baltaretu.
Asta-li se stapanesce de
M. S. Regele Carol i,si a fost
cumperat, impreuna cu mun-
tii de mai sus, in Mala 1892,
de la Manuk-Bey, pe pretul de
850,000 lei.
\IRFUL LUT GAGEL, munte ce
se vede existand in t6te do-
cumentele de posesiune ale
familiei Filipescu, i ca facênd
parte din domeniul acestor
proprietatY, dar care, cu tóte
cautarile facute de inginerii
Fischtum i Papadopol la a.
1846, nu l'au
Niel ciobanii, nid locuito-
www.dacoromanica.ro
633
t'A nu pot da nici o deslusire
asupra acestui munte. Nu cum-
va o fi muntele Gag-u de la
Sinaia ?
VIRFUL LUT GANAN, munte, com.
Predealu, pe care Medelnice-
rul Const. Filipescu l'a yin-
dut la a.. 1794 v6ru1ui ski
Dinu Cantacuzino Paharnicul,
impreuna, cu aiÇi munti, caff,
dupe cum spun actele: se «vor
imparti fratesce Cu copiii fra-
telui seu, Stolnicul Raducan
Filipescu».
"ORFUT, G-ARLIGI, deal ce-Y maY
zice si Chela lui Grumad, si-
tuat In partea de N. si E. a
com. Cornu, pl. Prahova, Serva
de pasune pentru vitelo locu-
itorilor.
VTRFUL GASCET, plait, com. Sla-
nicu, plaiu Varbilau.
VIRFUL GLIGORILE, vec,li Les-
pedea.
VTRFUL LUT GURE(, piala, com.
Slanicu, plaiu Varbilau.
VIRFUL Nin,.;oRoAL.A., deal in com.
Salcia, plasa Podgoria, pe
care se cultiva cereale.
VIRFUL NEGRWLUI, trup de
631.
pOdure a statuluT, pendinte
de com. Te§ila, pl. Pele;, care,
impreunA cu trupurile :
Carabanu, Lacurile cu Rusu,
Rusu-de-jos, Prislopu i Po-
durile, form6zO. pOdurea Te-
;ila, ce are o mntindere de
5.000 h. a.
NIRFUL PÉRULTA, deal la V. de
com. Olteni, plaiu Te16jen.
V?RFUL PIETRI, culme pe dea-
lul VlAdanu, com. Provita-de-
jos, plaiu Prahova, numit ast-
fel cAcI e formata numal din
piétrO.. La p6lele acestuT deal
este situatO com. Provita-de-
jos.
VTRETTL PTETRI, localitate in com.
Apostolache, plasa Podgoria,
unde se g-Osesce multtt pi6trA.
VTRFUL PIETRT, trup de pOdure
a statuluT in intindere de 12
h. a. pendinte de com. Apo-
stolache, plasa Podgoria, care
impreunA cu trupurile : Lacu
Trestiatu (35 h. a.), Ursóia
(.11 h. a.), \ralea PacureY (15o
h. a.) i RAcorelele (17 h. a.),
formézA pOdurea Apostolache.
VIRFUL PISICEI, cel maT inalt
virf pe dealul Predeal, com.
OpOritï, plaiu Tel6jen. Se credo
www.dacoromanica.ro
634
cä s'a numit ast-fel de la pi-
sicile sAlbatice, ce se vinau pe
acest pisc.
VIRFUL POEXI, MAMO pe dealul
Vladeanu, com. Provita-cle-jos,
plaiu Prahova, numit ast-fel
pentru-cA de aci incepe com.
Polka.
VIRFUL SURDESCILOR, virf de
munte numit ;i «In virf la
Pietricica» com. Bréza-de-sus,
plaiu Prahova.
VTRIFUL ;-,TNDRTLET, plaiti, com.
Tilrlesci, pl. FilipescI.
VIRFUL L'Uf TACHE, deal situat
pe stanga garleT Ogretinu,
com. Ogretinu, pl. Tel6jen,
numit §i «dealul
VI 2FUL TIGANLT, munte la X.
com. BOtrilni, plaiu Teléjen,
situat la frontiera ti_'»reT despre
Transilvania.
VIRFUL VTET, deal, com. Valea
LungO, pl. Prahova, numit
ast-fel de la viile ce au fost
aci i carY au Inceput a se fi-
loxera, replantandu-se acum
din nou. Aci se afitt ;i un pla-
tou frumos.
V?RFUL ZIAIBRQAIET, pise al dea-
635
luluï Zimbróia, com. Predealu,
plaiu Teléjen.
viRTEJART, numire ce se mal' dA
ch.t. Cosmina.-de-jos, pl. V.qr-
bildu.
VTRTEJELE, virf de deal, com.
Valea Lung6., plaiu Prahova,
numit ast-fel de la un drum
invirtit, ce se aflä pe aci.
VIRTEJUI., munte la N. com.
Barani. plaiu Tel6jen.
VERACANAREA, munti§or pe tim-
bal garleY Zeletinu, com. Po-
sese, plaiu TeMjen, pe care
sunt pA§unI pentru vite.
In pítele acestid 171217Zfi
S1171/ visco localitqY ?tilde se
presupcne a fi sare. Tot in
acrst n'unte ClIrgra un 11SVOr cit
afiel saratel.
VF,ZUNITLE, gar14.1., isvorAsce de
la N. com. Salcia, pl. Podgo-
ria, se impreunä in raza co-
muneI cu isvórele : Ciuciuru,
Bîl cilor, InicureY, Onceï, Stu-
pina Popi, Burlacu, CaYnele
Vulpea i formezA garla
Salcia. Acéstä vale e acope-
rita cu ptidure.
VIA CATAONULUT, deal, com.
Liva.dea, pl. VArbilAu, numit
www.dacoromanica.ro
V 635
ast-fel de la un bètran, Ion
Ca.-0.onu, care a plantat cel
d'ant6iu vie pe acest deal. A41
e acoperit cu pAdure.
VIA POPET (Virful-), deal in par-
tea de V. a com. VArbilliu,
plaiu VA.rbilAu, acoperit cu
radure, printre care- se afl6.
poera.
vii TATARÄSCT, vesIT Vitióra, sat.
vuff (Virful-), localitate isolatä in
com. Cosminele, pl. VArbiau,
numitA ast-fel de la via ce a
fost sAditä odini6rit acolo.
vm.oR (Valea-), deal in partea
de E. a cn.t. Cuibu, Com. Gor-
netu-Cuib, plasa Podgoria, a-
coperit cu vil, live1T i islaz.
VIIpARA, sau Pierla, paraia§
ce Incinge com. Pucheni-Mari,
pl. Crivina, in partea de V. §i
S. IsvorAsce din com. Tèrg-
§orul, curge spre S. E. i se
vérsä in riul Prahova, aprópe
de com. Buda-Palanga.
VEIF,+OARA, apA formatä din di-
ferite isv6re, vine din raionul
com.Tèrgoru-Vechiti, pl.Têrg-
§or, i se vérsä in apa Leaotu.
VII',;ORU, deal in partea de E.
636
a com. Moreni, pl. FilipescT,
plantat cu vie.
VIEZU1NET, vtdcea ce servesce
de flotar 'filtre corp. Talea, pl.
Peles si mosia OcineT, in par-
tea de E. a com. Talea.
VINELE, 10C isolat in com. Tei-
sani, plziiu Teléjen.
VITIOARA, sat, face parte din
C. R. Oparitf, pl. Teléjen. Are
o pop. de 644 loc. (318 b.
326 f.). Fste situat In centrul
comuneY.
Primiï locuitorY stabilitT aci
au cultivat mai nt'éiti via,
pe care a prin nisce
viT vechT pArasite, numite de
betrAnT «Yif TatArascl» si ast-
fel a remas numele satuldf de
Vitióra.
Aci e o biseric fondata de
locuitorf la anul 1841.
VITIOARA, vale, com. OpttritT,
plaiu Teléjen.
VITIOAR A, lac in mijlocul era.
Vitien-a, com. OpArit2f, pl. Te-
léjen, in care se vérs0. Orla
Stupina, avésnd si un canal de
scurgere in pArilul Copa'cera,
com. OpttritT.
VITIOARA, numire ce purta in
vechime com. Oprtriti, pl. Te-
léjen.
www.dacoromanica.ro
V 636
VI PIOARA, mosie a statuluI pen-
dinte de Mitropolia din Bucu-
resc'1, Tiorezu si Radu Vod6.,
care pe periodul 1885-95 s'a
arendat cu 4400 lef anual.
VITNXIJL, riu, inconj6ra com.
Cornurile , plasa. Campu, la
V. S. E.
VP5-,INESCI, sat, face parte din
C. R. Valea-Lung-A, plaiu Pra-
hoya. Este situat spre N. de
comuntt si are o pop. de 96
loc. (51 b. 45 f.).
VIN.D (Valea-luï-), vale, isvorAsce
de sub un pise din PoIéna
Hotilor si Sc vérsa in Pro-
vita, pe malul stang. Are di-
rectia de la E. la V.
VLAD e§ in rajo-
nul com. Ogretinu, pl. Te-
léjen. S'a numit ast-fel dupe
numele posesoruluf seu.
VEADANIT, deal, incepe din par-
tea de N. a com. Provita-de-
jos, plaiu Prahova, se prelun-
cresce In formrt de semi-cerc
crare E. si S., formand cul-
mile : .Mestecenf, Virfu-Poeni
Virful Pietre'f.
Din aceste dealuff se rami-
ficA dealurile numite : Durda,
plaiul Nisipuhff si Piétra Nea-
637
guluï. Se d.ice ca-si a luat nu-
mirea de la un locuitor anume
Vlad, care-si stabilise locuiTTta
la p6lele
Este acoperit cu padure ma-
runta si la p6lele lul sunt
islazurí, poml i puOnd
cultura de porumb.
VLA.DANU (Muntele-), isvor de
apa minerala, situat sub munte
In apropiere de gara Campina,
com. Provita-de-jos, pl. Pra-
hoya, aparOnênd D-lui G. Gr.
Cantacuzino. Apa sa conOne
puci6sa si pCma acum n'a fost
analisata. chimicesce.
VL.A.DEN1, mosie a statului pen-
dinte de m-rea Margineni, care
pe periodul 1888-93 s'a aren-
clat cu 19.050 lel anual, in
plus 1680 leï plata de padu-
rail' i confinistT.
VLADENI-MA.RGFNEXY, com. ru-
rala., pl. Térgsor. O legendd
locald spune cd s'ar fi infiiMat
pc la 1573.
Este situata pe malul garle-
lor Provita i Crovu-Dulce, la
iS k. m. departe de capitzdzt
judetuluT si la S k. m. de a
plitseY.
Se compune din 3 cdtune
Vladeni, C6da IsvoruluI si Za-
hanaua, avênd o populaOtme
www.dacoromanica.ro
637
de 2600 loc. (1200 barb. 1400
femeT), in care intrd si 6o fa-
miliT de tig-anT.
Capí de familie sunt 45o
contribuabilí 381 ; case de lo-
cuit 4.5o.
In comuna e u biserica fon-
data la a. 1802 si reparata. in
1880, deservita de un sing-ur
preot.
Vara de agricultura, 20 lo-
cuitorl se mal ocupa cu rotaria.
Produsul munceT I desfac la
orasul Ploesd.
238 locuitorí s'au improprie-
tdrit la 1864, pe mosia \Tia-
deni, din care li s'au clat 687
h. a. si 56 pe mosia C6da-E-
voruluí din care li s'au dat
143 h. a. In comuna sunt 400
bol, 260 vad, 260 caT, 1300
too capre, 800 pord, 12
bivolT.
Pe iazul din garla Prahova
o pivä si o m6ra.
Scóla clatéza in comuna de
la 1878. Localul e proprietatea
comuneT. S'a frecuentat in a-
nul trecut de 30 copiI, din nu-
ine'rul de 313 coph (169 b. 144
f.), cu vC-trsta de sc61a. Sciu
&arte. 30 bitrba(1, 12 felIld.
Tótli comuna se intinde pe
supratap de 4100 h. a.
In termen mediu se cultivä
aci pêna. la 5oo d. 1. - uied.
CiAndad de matase nu
638
cultiva; stupY Cu a,lbine sunt 5o.
Terenul nu e prielnic cul-
ture'í, cultivandu-se plqin grau,
ovOz i porumb. Dintre poan
roditori sunt : 400 merY, 350
per)", ioo chof, 500 cire;4, 200
nucT, etc., iar liveqile dau 120
care de fin.
Comerciul se exercita in co-
muna de 8 carciumar'í.
Bugetul comuneY pe anul
financiar 1894-95 presinta la
venitue suma de lei 6921
la cheltuelY 6888,66.
In comuna sunt 2 sosele
una spre Darmonesd i alta
spre Manese.
E udata' la E. de riul Pra-
hova la V. de riul Cricovu-
Dulce.
Se mArgifiesce la N. cu com.
Darmonesci, la S. cu com. Ma-
nesci, la V. cu com. Baleni din
jud. Dambov4a i la E. cu
Ternoru-Nou.
VLADENI, sat, face parte din C.
R. Vladeni-Marginenr, plasa
Tergrr.
VIASCENT, vale, com. Gura-Vi-
plaiu Telejen.
VLÀSCENILoR, poiénä situata in
partea de S. a corn. Bughiile,
plaiu Teléj en.
www.dacoromanica.ro
638
VIASCENILuR (Valea-),
isvorasce de la S. V. do com.
Bughiile, plaiu Teléjen,
versa in garla Bughea, tot in
raionul com. Bughiile.
VoYCuLUL cesta, com. Tarlesci,
plaiu Telejen.
VOICULEO, gârliyt, isvorasce din
malul Vokuley , com. Fili-
pesci-de-Padure , plasa
pesd, :;;i. se versa in garla Ro-
VOICULEit, mal, loc isolat, com.
Filipesci-de-Padure , pl. Fili-
pesci.
VoRNLCUL ( Muntele - ), padure
particulara Supusd regimului
silvic inca din a 1883, pe mo-
ia Vornicu, pendinte
de com. Comarnic, plaiu
VORNICUL, munte, proprietatea
d-luT G. Gr. Cantacuzino.
VRABIESCI, munte, com. Breza-
de-sus, plain Prahova. De aci
isvorasceValea Campuldí, vale
prapastiósa, pe unde apa cade
numaT in cascade i se versa,
in riul Prahova , pe malul
drept.
VRA.NESCI, deal in partea de V.
4 corn. P4cureyí, pl. Poclgoria;
639
acest deal are direcOa de la
N. la S. A fost plantat cu vil,
carI s'au distrus de filoxera.
Asta-di, parte din dealurile
com. PacureV servesc de is-
laz, parte pentru cultura po-
rumbulul.
VULPEA, pArau, isvorasce de la
N. E. com. Salcia, pl. Pod-
goria, se impreuna in raza
comunei cu isv6rele Ciuciur a,
PacureY, °anca Stu-
pina Popeï, Burlacu i Cal-
nele, si forméza
VULPEA sau Barseanu, munte
partea de N. a cat. Scurtescl,
com. Stefescï, plaiu Varbilau.
VULPEA, padure particulara su-
pusa regimuluT silvic inca
z.
ZA.HANA, numire veche a cat.
FundenT, com. Scaiosl, plaiu
Teléjen.
ZALHANA, sat, face parte din
C. R. Vladeni-MarginenY, pla-
,sa Urgsor.
ZALUANAUA, sat, face parte din
C. R. NegoescT, pl. Tèrgsor.
Este situat pe loc yes, pe
marginea apeï Leaotu. Are o
www.dacoromanica.ro
z 639
din anul 1883, pe mosia
Muntele Vulpea, pendinte de
com. StrâmbenT, plaiu Var-
bilau.
VULPET (PoYéna-), Vtrf de deal
situat la N. de com. Gornetu-
Cuib, plasa Podgoria, acope-
rit cu padure. Acest virf este
maiinalt de cilt Virfurile Nas-
tasoaia i Fasiilor. Se spune
ca, in vechime o vulpe 41 a-
vea culcusul In poréna acestuT
virf,si de aci i s'a dat numi-
rea de PoYéna VulpeT.
vuLPE8cT, numire ce se mal da
cat. Sfirlanescl din com. Ma-
laescI, plaiu Varbilau.
vuleTuRuLuT, pisc, com. Slanicu,
plaiu Varbilau.
pop. de 56 loc. (27 b. 29 f.).
Aci, se dice, locuiau o data
feirte mulV BulgarT i SArbl,
care se ocupau cu taerea vite-
lor mal-Y i micT (de unde i se
dice Zalhanaua). Tot aci, alta
data se facea têrg mare de
vite, cuOtarie i altele, i Cu
ocasiunea infiintareY claceT s'a
pustiit, r6mané'nd numaT ate-
va case, ce sunt i adT.
Aci e o biseric4 fondat4'
640
locuitorY la a. 1811 i repa-
rata in anul 1893.
ZAMFIRA; monastire de caluga-
rite, fondata la a. 1857 de Mi-
trop olitul Nifon cu ajutorul
altor ArbimandliV, in Vele
CaTmacamieT luT Alexandru Du-
mitru Ghica Voevod.
La facerea acesteI monastirT
a contribuit fórte mult i sta-
retul Iftimie de la monasti-
rea Ghighiu, cu banT i oste-
neala.
luat numele de Zam-
fira, dupe satul Zamfira.
Este s;tuata pe o campie
intinsa, lângá riul Teléjen, 2
ore departe de Ploescï, in
drumul Valenilor.
Acésta monastire se admi-
nistreaza de o star4d, ajutata
in partea administrativa de
un consiliu economic si in cea
duhovniceasca de un consi-
liu spiritual.
Calugar4ele in num6r de
46, pe langa serviciul biseri-
ceT lucréza si la mohair, pAn-
zeturT, covóre i alte lucrurY
de mAna.
ZAMFIRA sat, face parte din C.
R. Magurelele, pl. Podgoria.
ZAMURA, (Muntele-), padure par-
ticulara supusä regimuluI sil-
www.dacoromanica.ro
640
vic inca din anul 1883, pe
mosia Muntele Zamura, pen-
dinte de com. Sinaia, plaiu
Peles.
ZAMURA, munte, travers6za mij-
locul com. Predealu, pl. Pe-
les, si este renumit prin pa-
durile séle de fag, pentru ne-
numèratele stane de oT, pen-
tru bogatele luT pasunT si lo-
cu rI de fan e .
Asta-dl este in posesiunea
D-luT G. Gr. Cantacuzino.
Se scie ca, un anume Aslan,
venit din Ruar in Azuga, a
infiintat ad, pe la anul 1830,
prima fabrica de sticlarie, a-
sortand'o cu material brut
pentru fabricaiune din carie-
rile din Zamura.
ZAMURA, vale, isvorásce de la
S. E. de com. Predealu, pl.
Peles, de sub pólele munteluT
Zamura, curge de la E. spre
V. si se vérsa in riul Pra-
hoya, pe tèrmul stang, in cat.
PoTéna-TapuluT.
ZAGANU, padure p- articulará su-
pusa regimuluT silvic, pe mo-
sia Muntele Zaganu, com. A.Ia-
neciu-Ungb, pl. Teléjens.
zAiojiLoR, vale, com. Drajna-
de-jos, plaiu Teléjen,

LINOAGA, (Munchia-), muchie de
deal inalt in com. Bréza-de-
sus, plaiu Prahova.
ZXN0AGA, sat, face parte din
C. R. Neto0, plasa Campu.
ZANOAGA, Babe§u i Bratocea
(Mul4iT-), mo§iT ale statuluT
pendinçï de m-rea Snagov,
carY pe periodul 1888-93 s'au
arendat cu 2800 leT anual, in
plus 480 leT plata de padurarT.
ZA NOAGX-MORTULUÌ (Muntele-),
padure particulara supusa re-
gimuluT silvic Inca din a. 1883,
Pe mo§ia Muntele Zan6ga-
.MortuluT, pen dinte de com.
Comarnic. pl. Peles.
ZANOAGA-SUB VIRE (Muntele.- ),
padure particulara supusa re-
gimuluT silvic inca din a. 1883,
pe mosia Muntele Zan6ga-
SubOre, pendinte de com. Te-
§ila, plaiu Peles.
ZXPODIA., poYénd in partea de
N. a com. Provi%aAe-sus, pl.
Prahova.
ZXPODIA., localitata Mun-
tele Verde, in "aaitlea de N.
E. a com. Slanicur, Plaiu Var-
bilau, untie este a carierit
fiietryi din care ,se fabrica -ty5so,s.
www.dacoromanica.ro
64t
zAP0DIT, localitate in partea de
N. a com. Star-Chiojdu, pl.
Teléjen, unde se ved nisce
gropT, ciesfire cari locuitoril spun
cì ar fi fast facute de Miele.
z.A.P0DIET (Muchia-), muche de
deal in com. Bréza-de-sus,
plaiu Prahova.
zXvoiA, mahala din C. R. Co-
cordsci-Misli,. plaiu Varbil.au.
zAvoiu loc isólat, com..
Strasmbeni, pl. Varbilau.
ZBoILOR, plaiú laS. de com.
Tariesci, plaiu Telejet, pe care,
se afla padure i locurT de pa-
§une-
ZELETINU, campie mare in ra-
ionul com. Posescí, pl. Te-
léjen.
ZELETINU, gâ,r16., isvorAsce din
lunca Zeletinu, c6rn. Posescl,
curge catre E. in zigzag, prin
com. rarlesci, pl. Te16.jen,
se vérsa in gh'rla Wisca-, pe
teritorul jud. Buzeu.
ZELETINU, mosie in partea de
E. a com. Rincezí, pl. Tel6jen.
ZADURI, deal cu direqia S. E.,
c6m. Diesci, plasa
41
642
trago numireaspun lo-
cuitoriIde la nisce urme de
zidurY vechl, carl, aa e le-
g-enda, ar fi fost niscc case
de eral'.
Pe el se cultiva vita, sunt
prunI, nucY §i merY. Parte serva
de p4une vitelor, fiind dis-
truse de filoxera'.
ZILPTEA-TRESTIENT (Muntele-),
proprietate a EforieT Spita-
lelor civile din Bucurescl
pendinte de m-rea Sinaia ,
com. Teila, plaiu Pele, care
impreuna cu mo§iile Negra§u
!;i Sa.;;ilor, au o intindere de
1246 h. a. (1044 h. a. supra-
fga impadurita i 200 h. a.
pamênt cultivabil i finge).
In total s'au arendat cu 8422
leT anual.
zimnRoxiA, deal in partca de
E. a com. Predcal, pl. Te-
www.dacoromanica.ro
léjen. Accst deal are spre N.
un pise inalt, numit «Virful
Zimbr6ielo. Dealul incepésnd
de la N. se prelungesce ca-
tre S. Tot spre N. are pa-
duri, i in cea mal mare parte
serva de paune vitelor.
spre S., apr6pe de cat.
rarii, este bun pentru cultura
priesce maf ales porumbu-
lul i livedilor dc prunT. Dea-
lul Zimbr6ia, trece'nd in cat.
Sarari ja numirea de dealul
Sarari. aci e acoperit cu
padurl, livedí de prura §i
nela, mal cultivandu-se i po-
rumb.
ZIMBRO.A1A., sat, face parte din
C. R. Predealu, plaiu Te-
16jen. Are o pop. de 312 loc.
(160 b. 152 f.). S'a numit ast-
fel de la zimbriY, aa se spune,
ce se gasiau orl-cand pc a-
césta vale.