Fghgfdsasdfgb

Funcții de relație
PROF. FLORIN VIU

Școala Gimnazială ”Nicolae Stoleru” Baia
Funcții de nutriție
BIOLOGIE
Clasa a VII - a
2015 OUT
CLICK PE MOMENTUL LECȚIEI
OCHIUL – ORGAN DE SIMȚ
ALCĂTUIREA OCHIULUI
Globul ocular Organe anexe
FORMAREA IMAGINII ÎN OCHI
ACOMODAREA
VEDEREA CROMATICĂ ȘI ADAPTAREA
FORMAREA SENZAȚIEI DE VĂZ
DEFECTE DE VEDERE
ELEMENTE DE IGIENĂ
FUNCȚII DE RELAȚIE APLICAȚII
ORGANE DE SIMȚ
OCHIUL Materialul con ține imagini preluate și prelucrate de

pe site-urile: www.yuppy.ro,
www.phd2080spring2013.tumblr.com, www.beautyhows.com,
www.nicceps.ro, www.e-oftalmolog.ro,
bio1152.nicerweb.com, optizan.ro, www.rasfoiesc.com,
www.trenuriromania.blogspot.ro,
www.sherv.net www.jeffgothelf.com, ocularis.es,
www.romedic.ro, www.ochiul.wikidot.com,
www.tumblr.com,
BACK
OCHIUL – ORGAN DE SIMȚ
Este organul de simț specializat în receptarea semnalelor

luminoase
Sunt organe de simț pereche, așezate la nivelul feței, adăpostiți

în orbite și înconjurați de organe anexe care le asigură
protecția și mobilitatea.
BACK
ALCĂTUIREA OCHIULUI
Tunica externă: sclerotica
Tunica mijlocie: coroida, corpul ciliar, irisul

Globul ocular
Tunica internă: retina
FOWARD
Mediul optic: corneea, umoarea apoasă,
cristalinul, umoarea sticloasă
OCHIUL sprâncenele
pleoapele
Organe de
genele
protecție
glandele lacrimale
FOWARD
conjunctiva
Organe de
6 muşchi externi
mișcare
BACK
GLOBUL OCULAR
Sclerotica
Coroida Retina
Corp ciliar (rol de protecţie) (rol de
hrănire) conţine fotoreceptori
(secretă umoarea apoasă, rol
(celule cu bastonaș și
în vederea clară)
celule cu con)
Iris
(dă culoarea ochilor)
1
Pata galbenă
Corneea
(conține numai celule cu
transparentă
con, locul unde se
2
formează imaginea clară)
Pupila 7
3
Pata oarbă
4 5
(nu conține
Umoarea
fotoreceptori)
apoasă
Nerv optic
6
Cristalinul 8
(rol în 9
acomodare)
1
1
2 1
0
3
Umoarea
sticloasă
BACK
ORGANE ANEXE
Sprâncene
1
Glande lacrimale
2
ORGANE DE
3 Pleoape cu gene
4
PROTECŢIE
Conjunctiva
(acoperă partea vizibilă a globului ocular)
2 1
3 4
6 5
1
Muşchiul oblic superior
2
Muşchiul drept superior
ORGANE DE Muşchiul drept extern

3
MIŞCARE Muşchiul drept intern 5
Muşchiul oblic inferior

Muşchiul drept inferior
BACK
Ochiul primeşte lumina fie direct de la obiecte luminoase, fie lumina reflectată de
la
obiectele luminate.
Lumina ajunsă la ochi, străbate mediul optic al acestuia, pentru a ajunge la

retină.
La trecerea prin acesta, lumina suferă trei refracţii – una pe cornee şi două pe
cristalin, pentru a permite formarea clară a imaginii pe retină.
Click pe brad, pentru a vedea

cum se formează imagina sa în ochi.
Imaginea formată în ochi este reală (se întâlnesc doar raze

refractate),
răsturnată şi mai mică decât obiectul.
FOWARD
Ochiul funcţionează pe principiul aparatului

de proiecţie.
Pe acelaşi principiu funcţionează şi aparatul

de fotografiat.
Ce asemănări ai putea identifica între ochi

și aparatul foto?
BACK
ACOMODAREA
ACOMODAREA LA
APROPIERE Pupila se
micșorează
Cristalinul
se
bombează
La distanțe mai mici de 15cm cristalinul este bombat la maxim iar obiectele nu mai
apar clare.
ACOMODAREA LA
DISTANȚĂ Pupila se
dilată
Cristalinul
se
aplatizează
La distanțe mai mari de 6m cristalinul este aplatizat la maxim iar peste această
distanță
putem vedea clar fără efort.
BACK
VEDEREA CROMATICĂ ȘI ADAPTAREA CLICK
Gara Suceava Burdujeni
Pentru vederea
pe lumină sunt
responsabile
celulele cu con.
Acestea sunt
de trei tipuri:
• celule
sensibile la culoarea roșie;
• celule
sensibile la culoarea verde;
• celule
sensibile la culoarea albastră.
Celelalte
culori sunt date de stimularea
combinată și
în proporții diferite a celor
trei tipuri de
celule cu con
Apasă pe cele trei conuri pentru a vedea cum se formează culorile
Celulele cu bastonaș sunt responsabile pentru vederea pe întuneric.
Ochiul are capacitatea de a se adapta la variațiile intensității luminoase.
Poți identifica clădirea care se află în imaginea ce va apărea

dacă apeși butonul Click?
CLICK
CLICK
BACK
FORMAREA SENZAȚIEI DE VĂZ
Pe retina fiecărui ochi

se formează imaginea
reală, răsturnată și mai Impulsul nervos
ajunge la
mică a obiectului encefal, unde ia
naștere
senzația de văz (o
singură
Substanțele aflate în
imagine a
obiectului)
celulele receptoare Impulsul nervos sete
transformă imaginea transmis prin nervii
formată în impuls nervos optici către encefal
Click pe
brad, pentru a vedea
formarea
senzației de văz.
BACK
DEFECTE DE VEDERE
1. MIOPIA 2. HIPERMETROPIA
DIN CE CAUZĂ SE MANIFESTĂ? DIN CE CAUZĂ SE MANIFESTĂ?

Globul ocular este mai alungit decât normal. Globul ocular este mai scurt decât
normal.
CUM SE MANIFESTĂ? CUM SE MANIFESTĂ?

Imaginea se formează în fața retinei. Imaginea se formează în spatele
retinei.
CE EFECTE PRODUCE? CE EFECTE PRODUCE?

Persoanele afectate nu pot vedea clar Persoanele afectate nu pot vedea
clar
obiectele aflate la distanță, deși le văd bine obiectele aflate aproape, deși le
văd bine pe
pe cele apropiate. cele aflate la distanță.
CUM SE POATE CORECTA? CUM SE POATE CORECTA?
Miopia se corectează
Hipermetropia se
cu lentile biconcave. corectează
cu lentile
biconvexe.
FOWARD
DEFECTE DE VEDERE
3. PREZBITISMUL apare la persoanele în vârstă, din cauza scăderii elasticității

cristalinului.
Se corectează în același mod ca și hipermetropia.
Cataractă
Strabism
4. STRABISMUL are drept cauză slăbirea 6. DALTONISMUL este o boală

de natură
unuia din mușchii externi ai globului ocular. genetică. Persoanele afectate
nu disting
Se corectează prin exerciții de întăriri a culorile roșu și/sau verde.
Se manifestă
musculaturii. mai ales la persoanele de sex
masculin.
5. CATARACTA apare cel mai des la

persoanele în vârstă, din cauza pierderii
transparenței corneei. Se corectează
chirurgical.
BACK
ELEMENTE DE IGIENĂ A OCHIULUI
EFECTELE ACȚIUNII
FACTORI DE RISC
ELEMENTE DE IGIENĂ
FACTORILOR DE RISC
1. MECANICI:
• Particule metalice care pot sări în •
Purtarea ochelarilor de
ochi în timpul polizării metalelor; • Hemoragii
protecție;
• Obiecte dure, tăioase; • Distrugerea globului ocular • Lucrul
cu atenție;
• Explozii produse de petarde; • Orbire •
Evitarea obiectelor periculoase
• Obiecte murdare,ajunse la nivelul pentru
ochi.
ochiului.
•
Purtarea ochelarilor de soare;
2.FIZICI
•Răni pe retină •
Desfășurarea activității în
• Lumina prea puternică •Defecte de vedere
încăperi, ateliere cu iluminare
• Lumina prea slabă optimă.
3. CHIMICI • Arsuri
•
Purtarea ochelarilor de
• Acizi și baze puternice • Răni pe cornee
protecție;
• Alcoolul metilic • Orbire
4.BIOLOGICI • Conjunctivită; •
Menținerea stării de curățenie
• Virusuri • Infecții ale componentelor (igienă)
a ochiului;
• Bacterii globului ocular. •
Evitarea scăldatului în locuri
• Ciuperci • Orbire
neamenajate.
BACK
REPARĂ PODUL
4. Conjunctivita
2. Boala manifestată
poate apărea
prin pierderea
ca acțiune a
1.3.La
5.Celulele
peste
La nivelul
6 cu
metri
transparenței
retinei
conuri
distanță,
factorilor
se
sunt AI
AICÂȘTIGAT!
formează PIERDUT!
sensibile:
cristalinul:
corneei :se numește:
: Răspunde corect la întrebări și
repară
podul peste apa în care se află
crocodilul.
a) Este
a)a)Imaginea
La
a)aplatizat
daltonism
lumină
a) fizici
dreaptă
la
slabă
maxim Începe jocul prin apăsarea
butonului
START
b)b)Imaginea
b)La
Estelumină
b)
bombat
b)chimici
strabism
răsturnată
puternică
la maxim
START
c)Nu
c) la influențează
ambele
c) senzația
c)c)biologici
cataracta
tipuri
de
acomodarea
de
văz
lumină ATENȚIE! Orice răspuns greșit te
poate
duce în burta temutului
prădător!
FOWARD
REBUS
1 G L A N D E L A C R I MA L E
2 S C L E R O T I C A
3 M I O P I E 1 – Organe anexe ale globului
ocular
4 S T R A B I S M care secretă
lacrimile;
5 I R I S U L 2 – Numită și ”albul
ochiului”
6 P L E O A P E 3 – Defect de vedere în care imaginea
se
formează înaintea
retinei;
4 – Defect de vedere cauzat de
slăbirea
6 – Protejează globul ocular; unuia dintre mușchii globului
ocular;
7 – Tunica mijlocie, cu rol de hrănire; 5 – Dă culoarea
ochilor;
8 – ”Lentila” ochiului;
9 – Orificiul de intrare a luminii în ochi; 7 C O R O I D A
10 – Defect de vedere manifestat prin 8 C R I S T A L I N
imposibilitatea distingerii culorilor; 9 P U P I L A
11 – Conține receptorii vizuali; 10 D A L T O N I S M
12 - Acoperă partea 11 R E T I N A
anterioară a globului ocular. 12 C O R N E E
BACK
Urechea – organ de simț
Alcătuirea urechii
Urechea Urechea
Urechea
externă medie
internă
Receptorii auditivi și vestibulari
Cum auzim?
Cum ne menținem echilibrul?
Afecțiuni ale urechii
Elemente de igienă ale urechii

FUNCȚII DE RELAȚIE
ORGANE DE SIMȚ Aplicații
URECHEA Materialul con ține imagini preluate și prelucrate de pe

site-urile: www.descopera.ro, www.orlonline.ro,
www.artyfactory.com, www.autosharks.ro,
www.studyblue.com, perfecte.md, dvbc.com.au,
www.dreamstime.com, www.animationlibrary.com ,
www.giphy.com, www.gifs.net,
www.espagnolfacile.com, www.poze.haios.ro,
www.netanimations.net
BACK
URECHEA – ORGAN DE SIMȚ
Ce importanţă are auzul pentru cele două animale?
Urechea este organul de simț

specializat în receptarea semnalelor
sonore, și în menținerea echilibrului.
Este un organ pereche așezat în părțile

laterale ale capului și este adăpostit, în
cea mai mare parte în osul temporal.
Este formată din urechea externă.

Urechea medie și urechea internă
BACK
ALCĂTUIREA URECHII
3
1 2
URECHEA EXTERNĂ
URECHEA MEDIE
URECHEA INTERNĂ
BACK
URECHEA EXTERNĂ
PAVILIONUL URECHII
Prezintă numeroase pliuri și cute.
1
Are rol de a capta și dirija
semnalele sonore spre canalul
auditiv.
CANALUL AUDITIV
Continuă pavilionul urechii până
la timpan. Este căptușit cu piele 2 3
pe care se găsesc peri și glande
care secretă cerumenul
TIMPANUL
Membrana situată între urechea
externă și cea medie. Transformă
semnalele sonore în vibrații
BACK
URECHEA MEDIE
CIOCĂNELUL
OSCIOARELE AUZULUI
NICOVALA preiau vibrațiile timpanului și
le
transmit spre urechea internă
SCĂRIȚA
1 FEREASTRA OVALĂ
Fac legătura urechii
2 medii cu urechea
internă
FEREASTRA ROTUNDĂ
3 4
5 TROMPA LUI EUSTACHIO
7
Face legătura urechii medii cu faringele
pentru
egalarea presiunii aerului de o parte și de
alta
a timpanului
6
TIMPANUL
BACK
URECHEA INTERNĂ
LABIRINTUL OSOS
Format din vestibul, canale CANALE SEMICIRCULARE
semicirculare și melc osos.
Conține un lichid numit 3 Cele două încăperi
perilimfă UTRICULA
formează vestibulul
A care conține
receptorii
SACULA vestibulari
LABIRINTUL
MEMBRANOS NERVUL ACUSTICO - VESTIBULAR
Format din vestibul, canale
semicirculare B
și melc membranos.
Căptușește labirintul osos și 4
conține endolimfa. 7
1
5
MELC
FEREASTRA OVALĂ 2 (COHLEE)
6 Conține
FEREASTRA ROTUNDĂ receptorii
acustici
BACK
RECEPTORII AUDITIVI ȘI VESTIBULARI
Receptorii auditivi sunt celule cu cili, așezate RECEPTORI VESTIBULARI

în șiruri de-a lungul melcului membranos.
Receptorii vestibulari sunt celule cu cili,

grupate în două zone ale vestibulului
membranos și la baza canalelor
semicirculare.
Celulele cu cili aflate la nivelul vestibulului

membranos sunt înconjurate de o substanță 2
gelatinoasă cu numeroase cristale
microscopice de carbonat de calciu (otolite).
1
Celulele receptoare de la nivelul canalelor
semicirculare sunt înconjurate de o substanță
gelatinoasă, în formă de cupolă, dar care nu
conține otolite. RECEPTORI ACUSTICI
BACK
CUM AUZIM?
ATENȚIE! Pentru studiul acestui diapozitiv este necesar un
echipament audio (boxe)!
Click pe goarnă
Timpanul transformă
Receptorii auditivi
Pavilionul captează sunetul în vibrație care se
transformă Impulsul nervos
sunetul și îl transmite propagă prin oscioarele
vibrațiile în impuls ajunge la encefal
spre conductul auditiv, auzului, apoi prin nervos
care este unde se transformă
care îl amplifică fereastra ovală, perilimfă
transmis prin în senzație de auz
și endolimfă către nervul
acustico-
receptorii auditivi, aflați în
vestibular la
melcul membranos
encefal
FOWARD
RECUNOAȘTE MELODIILE!
ATENȚIE! Pentru studiul acestui diapozitiv este necesar un
echipament audio (boxe)!
Te afli în fața unui pian virtual. Dacă n-ai cântat niciodată la

acest instrument ai acum ocazia să o faci pentru prima dată.
Dă click succesiv pe codurile celor două melodii și recunoaște-

le, folosindu-te de simțul auzului.
Melodia 1
POWERPOINT PIANO
7-6-5-7-8-9, 7-8-9-8-7-6-5
( m a d e b y fl o v 1 9 8 2 )
7-6-5-7-8-9, 7-8-9-8-7-6-5
7-5-5-5-7-5-5, 7-8-9-8-7-6-5
7-5-5-5-7-5-5, 7-8-9-8-7-6-5
1 2 3 4 5 6 7 8 9
10 11
Melodia 2
1-1-2-3-1-2-2-3-1
1-1-2-3-1-2-2-3-1
5-5-4-3-1-2-2-1-5
5-5-4-3-1-2-1-2-1
BACK
CUM NE MENȚINEM ECHILIBRUL?
Receptorii de la nivelul vestibulului

membranos controlează poziția și
mișcările capului și corpului și sunt
stimulați de mișcările acestora.
Au rol în menținerea poziției verticale.
Receptorii de la baza canalelor semicirculare sunt sensibili

mai ales la mișcările de rotație ale capului și corpului și mai
ales la balansări puternice.
Stimularea excesivă a receptorilor

vestibulari (de exemplu în timpul
călătoriilor pe mare) duce la apariția
senzației de ”rău”, manifestată prin
amețeli, greață, vărsături, paloare,
transpirație.
BACK
AFECȚIUNILE URECHII
OTITA
OTITA constă în inflamarea urechii, poate fi externă
dacă afectează canalul auditiv sau medie, dacă
infecția se localizează la nivelul timpanului.
MASTOIDITA este inflamarea

cavității osoase în care se află
situată urechea medie.
MASTOIDITA
SURDITATEA se datorează spargerii

timpanului, afecțiunilor apărute la
nivelul urechii medii, interne, unor
leziuni ale nervului acustico-vestibular
TIMPAN
sau ale centrului nervos din creier. SPART
BACK
ELEMENTE DE IGIENĂ A URECHII
EFECTELE ACȚIUNII
FACTORI DE RISC
ELEMENTE DE IGIENĂ
FACTORILOR DE RISC
1. MECANICI:
• Infecții ale timpanului
• Corpuri străine introduse în •
• Spargerea timpanului
ureche; a
canalului auditiv;
• Leziuni la nivelul
• Obiecte ascuțite cu care se • Evitarea
obiectelor periculoase
componentelor urechii
”curăță” urechea pentru
ureche;
• Surditate
• Lovituri ale urechii
2.FIZICI •Folosirea
antifoanelor;
• Spargerea timpanului
• Zgomote puternice • Otită
•
Ascultarea muzicii la volum mai
• sonorul prea tare la radio, TV, mic,
evitarea căștilor;
• Slăbirea auzului
discotecă, spectacole; • Purtarea
unei căciuli în timpul
• Surditate
•Temperatura scăzută a aerului
anotimpului rece;
• Arsuri la nivelul componentelor
3. CHIMICI
urechii • Evitarea
substanțelor
• Substanțe chimice care pătrund
• Slăbirea auzului
periculoase pentru ureche;
accidental în ureche
• Surditate
•Spargerea timpanului
•Otită •
4.BIOLOGICI
•Mastoidită a
canalului auditiv;
• Microbii și sporii unor ciuperci
•Surditate •
Folosirea de bețișoare, sprayuri
• Urechelnița, alte insecte
•Dificultăți în menținerea auditive
etc.
echilibrului
BACK
APLICAȚII
I. Identifică pe desen componentele urechii, apoi grupează-le după componenta
urechii de care
aparțin
CIOCAN NICOVALA SCĂRIȚA
CANALE
SEMICIRCULARE
PAVILION
1
VESTIBUL
TIMPANUL
NERV ACUSTICO-
CANAL 8 11
VESTIBUAR
AUDITIV 5
4
6 9
MELC
2 3
10
7
URECHEA INTERNĂ:
•
Canale semicirculare
TROMPA LUI •
Vestibul
URECHEA EXTERNĂ: EUSTACHIO
• Pavilion •
Melc
• Canal auditiv URECHEA MEDIE:
• Timpan • Ciocan
• Nicovală
• Scăriță
• Trompa lui Eustachio
FOWARD
PE SÂRMĂ…
II. Alege varianta corectă: 5. Ascultatul muzicii la volum

mare duce
în timp la:
1.Otita este o inflamaţie a urechii:
a) mastoidită
b)slăbirea auzului
a) interne b) medii
6. Impulsul nervos generat de
receptorii
AI
AI CÂȘTIGAT!
PIERDUT!
2. Timpanul transformă sunetul în: acustici este condus la encefal
de nervul:
a) vibrație b) impuls nervos a)acustico-vestibular
b)optic
3. Receptorii echilibrului se găsesc în: 7. Utricula face parte din:
a) vestibul b) melc a) oscioarele auzului
b)vestibul
4. Cerumenul este secretat de: 8. În labirintul membranos se

află:
a) canalul auditiv b) trompa lui Eustachio a) perilimfa
b)endolimfa
ATENȚIE!!! Orice răspuns greșit

determină căderea omulețului în prăpastie!
BACK
Gustul și mirosul
Anatomia limbii
Stimularea celulelor gustative
Principalele tipuri de gust
Anatomia nasului
Stimularea celulelor olfactive
Funcțiile limbii și nasului
Igiena limbii și nasului

ORGANE DE SIMȚ Rebus
NASUL ȘI LIMBA Materialul con ține imagini preluate și prelucrate de pe

siteurile:www.wikipedia.org,
www.linkmania.ro, www.kids.britannica.com, www.corpul-
uman.com, www.creeaza.com
BACK
GUSTUL ȘI MIROSUL
Gustul și mirosul sunt simțurile

noastre chimice.
Ele ne ajută să cunoaștem și să ne
bucurăm de multe dintre lucrurile
din natură dar și să ne ferim de
altele.
Celulele receptoare gustative se află

la nivelul limbii, iar cele olfactive se
află la nivelul nasului.
Ele sunt stimulate de substanțele chimice aflate în alimente, respectiv aer.
BACK
ANATOMIA LIMBII
Limba este un organ musculos, situat

în cavitatea bucală.
Suprafața limbii este acoperită de

mucoasa linguală, care prezintă
ridicături mici de diferite forme,
numite papile gustative.
Unele papile au în alcătuirea lor

formațiuni microscopice, de forma Mugure gustativ
unor butoiașe, numite muguri
gustativi (aproximativ 10000).
În mugurii gustativi se găsesc celule

receptoare gustativi prevăzute cu cili.
BACK
STIMULAREA CELULELOR GUSTATIVE
Substanțele chimice din alimente vin în contact direct cu celulele

receptoare gustative, pe care le stimulează.
Acestea trebuie să îndeplinească
următoarele condiții:
• Să fie dizolvate mai întâi în salivă;
• Substanțele dizolvate să aibă o
anumită concentrație;
• Să fie menținute un timp pe suprafața
limbii;
• Temperatura lor trebuie să fie potrivită
(15 – 30OC)
Impulsurile nervoase care iau naștere la nivelul receptorilor gustativi sunt

transmise la creier, unde ia naștere senzația de gust.
BACK
PRINCIPALELE TIPURI DE GUST
Se cunosc patru tipuri de gust,

considerate primare:
Dulce și sărat – percepute de
celulele receptoare aflate pe vârful
limbii;
Acru – perceput de receptorii aflați
pe laturile limbii;
Amar – perceput la baza limbii,
spre faringe.
Cele mai multe alimente, produc

senzații gustative complexe,
combinații ale celor patru gusturi
primare.
BACK
ANATOMIA NASULUI
Nasul este un organ nepereche,

așezat în mijlocul feței.
În interiorul nasului se găsesc

fosele nazale, prin care aerul
inspirat prin nări ajunge în faringe.
Fosele nazale sunt căptușite cu Structura mucoasei olfactive

mucoasa nazală, care încălzește și
curăță aerul inspirat.
O mică porțiune din mucoasa

nazală numită mucoasa olfactivă,
conține celule receptoare
olfactive, de natură nervoasă.
BACK
STIMULAREA CELULELOR OLFACTIVE
Mucusul care acoperă mucoasa

olfactivă captează și dizolvă
substanțele volatile.
Pentru a se produce senzația de

miros, trebuie îndeplinite și alte
condiții:
• Aerul încărcat cu substanțe

volatile trebuie să aibă o anumită
viteză de circulație în fosele
Impulsurile nervoase care
nazale;
iau naștere la nivelul
receptorilor olfactivi sunt • Mucoasa olfactivă trebuie să aibă
transmise la creier, unde ia
un anumit grad de umiditate.
naștere senzația de miros.
BACK
FUNCȚIILE LIMBII ȘI NASULUI
LIMBA:
1. Organ de simț
2. Participă la vorbire, modelând sunetele;
3. Intervine în mestecarea și înghițirea alimentelor.
4. Rol de apărare - în cazul unor alimente alterate sau toxice care ajung în
cavitatea bucală se declanșează reflexe precum voma
NASUL:
1. Organ se simț
2. Cale respiratorie
3. Rol de apărare – unele mirosuri neplăcute și iritante pot declanșa
strănutul sau tusea, cele foarte puternice pot opri respirația
BACK
IGIENA LIMBII ȘI NASULUI
Factori de risc Efecte Măsuri de igienă

Mecanici Hemoragii
• Lovirea nasului Răni 1. Evită să consumi alimente
prea fierbinți
• Mușcarea limbii Infecții sau prea reci, prea aromate
sau
condimentate!
Fizici
Răni 2. Depozitează substanțele
folosite la
• Temperatură prea
Arsuri curățenie, medicamentele sau
alte
scăzută sau prea
Faringită produse chimice în locuri în
care copiii nu
ridicată a alimentelor
au acces!
Chimici
• Acizi și baze Arsuri 3. Evită aglomerațiile în timpul
epidemiilor
• Produse petroliere Diminuarea simțurilor de gripă sau nu intra în
contact cu
• Detergenți persoanele bolnave!
Biologici 4. Dacă apar polipi la nivelul

nasului sau
• Virusuri Gripă limbii se recomandă
înlăturarea lor
• Bacterii Infecții chirurgicală.
• Ciuperci Stomatită
microscopice
BACK
REBUS
1 L I M B A
2 P A P I L E
3 N E R V O A S A
4 P O L I P I
5 S A R A T
6 D U L C E
7 O L F A C T I V I
1 – Organ musculos aflat în cavitatea bucală; 2 – Se află pe suprafața limbii; 3

Natura
celulelor receptoare gustative și olfactive; 4 – Formațiuni cărnoase care pot
apărea la
nivelul nasului; 5, 6 – Tipuri de gust percepute de vârful limbii; 7 – Nervii prin
care
impulsurile nervoase sunt transmise de la receptorii olfactivi spre creier.
BACK
PIELEA – ORGAN DE SIMȚ
ANATOMIA PIELII
Epiderma Derma
Hipoderma
Anexele pielii
FUNCȚIILE PIELII
SENSIBILITATEA TERMICĂ
SENSIBILITATEA TACTILĂ
SENSIBILITATEA DUREROASĂ
IGIENA PIELII
ORGANE DE SIMȚ APLICAȚII
Materialul conține imagini preluate și prelucrate de pe

site-urile: www.free2img.com,
www.corpul-uman.com, www.cleopatrabella.lt,
www.wundmanagement.ch, www.descopera.ro,
www.divahair.ro, www.hiperhidroza.com,
www.interferente.ro, www.imparte.ro,
www.scritub.com
BACK
Pielea – organ de simț
Pielea sau tegumentul acoperă
suprafața corpului.
La omul adult, are o suprafață de

1,5m2 și o greutate de 4kg, fiind
cel mai greu organ din corp.
Grosimea ei variază între 2,5 și
4mm.
Pielea este un organ de simț,

deoarece, la nivelul ei se află
numeroase celule receptoare
cutanate, care răspund de
sensibilitatea tactilă termică și
dureroasă.
BACK
Anatomia pielii
Pielea este alcătuită din trei pături care de la suprafață spre interior sunt:
epiderma,
derma și hipoderma.
ANEXE CORNOASE →
EPIDERMA →
DERMA →
ANEXE GLANDULARE →
HIPODERMA →
BACK
Stratul exterior, alcătuit la rândul lui Epiderma
din mai multe straturi de celule, dintre
care:
• stratul cornos, format din celule
turtite, strâns unite între ele. Acestea
conțin cheratină, proteină care
rezistență epidermei și o face STRAT
CORNOS
impermeabilă. Celulele epidermei care
vin în contact cu exteriorul se desprind
și cad continuu (descuamare)
STRAT
• stratul generator, în profunzimea GENERATOR
epidermei, format din celule care se
divid continuu. Conțin o proteină
numită melanină, care dă culoarea
pielii.
Nu conține vase de sânge.
BACK
Derma Este mai groasă decât epiderma şi
constituie pătura mijlocie a pielii.
PAPILE
DERMICE
Primul strat al dermei trimite spre
epidermă proeminenţe numite
papile dermice. Ele pot observa
mai bine pe degete, palme şi tălpi.
Ele ridică epiderma şi determină

unor linii caracteristice fiecărui om.
Acestea sunt vizibile cu ochiul liber
sau cu lupa, iar urmele lor poartă
numele de amprente digitale.
Conține vase de sânge
BACK
Hipoderma
Este zona situată sub dermă.
ȚESUT ADIPOS Este formată din țesut adipos în

care se depozitează substanțe
de rezervă.
Vine în contact cu organele de

sub piele și acționează ca strat
protector împotriva loviturilor și
ca izolant împotriva pierderilor
de căldură.
VASE DE Conține vase de sânge

SÂNGE
BACK
Anexele pielii
Sunt reprezentate de :
a) Anexe cornoase:
• Părul
• Unghiile
b) Anexe glandulare:
• Glandele sebacee
• Glandele sudoripare
• Glandele mamare
BACK
Funcțiile pielii
1) Înveliș al corpului • separă organismul de mediul înconjurător;
• protejează organismul împotriva factorilor

2) Rol protector dăunători din mediu (temperatură, radiații, lovituri,
compuși chimici, microbi);
• eliminarea sudorii la efort sau temperaturi

3) Rol de reglare a ridicate,
temperaturii • vasodilatația și vasoconstricția capilarelor
corporale • împiedicarea pierderilor de căldură prin stratul
adipos din hipodermă;
4) Organ excretor • glandele sudoripare care elimină sudoarea
5) Organ de simț • receptorii tactili, termici și dureroși, aflați în

piele.
BACK
Sensibilitatea termică
Receptorii termici de la nivelul
tegumentului înregistrează
variațiile de temperatură din jurul
nostru.
Teoretic, pentru noi, ”cald”

înseamnă o temperatură
superioară temperaturii noastre
corporale (37oC) iar ”rece”
înseamnă o temperatură inferioară.
Însă, senzația de cald sau rece nu

este percepută la fel de toate
persoanele.
BACK
Sensibilitatea
tactilă
Receptorii tactili sunt răspândiți în
toate zonele pielii, dar sunt mai
numeroși la nivelul mâinilor și
buzelor.
La atingerea obiectelor pot să apară

senzații de moale, tare, pufos,
aspru.
Atingerea mai puternică dă senzația

de presiune.
Prin pipăit putem cunoaște forma,

consistența sau greutatea
obiectelor din jurul nostru.
BACK
Sensibilitatea dureroasă
Receptorii dureroși sunt foarte
numeroși.
Senzația de durere apare la
stimuli mecanici (loviri, tăieri,
zgârieri, factori care afectează
integritatea pielii).
Orice stimul, termic sau tactil care
depășește o anumită intensitate
poate deveni stimul dureros.
Senzația de durere declanșează
reflexe de apărare (retragerea
mâinii când atingem un obiect
fierbinte).
BACK
Igiena pielii
Factori de risc Efecte Măsuri de igienă
Înțepături
Mecanici:
Zgârieturi
Obiecte dure, tăioase 1. Menține-ți pielea și părul în stare
Hemoragii
perfectă de curățenie!
Fizici
• radiații ultraviolete Insolații
• Focul Arsuri 2. Ai grijă cum folosești obiectele
• Temperatura prea Degerături tăioase și ascuțite!
mare sau prea mică a Cancer de piele
unor obiecte 3. Protejează-te corespunzător la frig
Arsuri sau la căldură!
Chimici Pete, răni
• Acizi și baze Înroșirea pielii
4. Expune-te la soare cu moderație!
Cancer de piele
Biologici Furunculoză 5. Fii atent la sursele de foc, gaze,
• bacterii Eczeme curent electric, substanțe chimice!
• Ciuperci Erizipel
• sarcoptul râiei Scabie
• păduchi Tricofiție
BACK
Rebus
1
T E G U M E N T
2 P A R U L
3 H I P O D E R M A
4 S U D O A R E
5 C H E R A T I N A
6 D E G E R A T U R I
7 M E L A N I N A
8 T A I E T U R I
1 – Înveliș exterior al corpului; 2 – producție cornoasă a pielii; 3 – stratul din

profunzime al pielii;
4 – produs toxic eliminat de glandele sudoripare; 5 – proteină aflată în stratul
cornos al pielii;
6 – Afecțiuni ale pielii produse de temperaturi scăzute; 7 – proteina care dă
culoarea pielii
8 – Afecțiuni ale pielii cauzate de obiecte ascuțite, tăioase.
BACK
SELECTEAZĂ MOMENTUL LECȚIEI
Organizarea și structura sistemului
nervos
Neuronul
Sistemul nervos central – alcătuire

externă
Măduva
Organe de
Encefalul
spinării
protecție
Sistemul nervos central, alcătuire

internă
Sistemul nervos periferic
Nervi spinali
Nervi cranieni
Rolul sistemului nervos

Reflexe
Reflexe
Reflexul
involuntare
voluntare
Boli ale sistemului nervos și măsuri de

igienă
FUNCȚII DE RELAȚIE Aplicații

SISTEME DE COORDONARE ȘI INTEGRARE Materialul con ține imagini și
prelucrări de imagini preluate de pe site-urile:,
www.simpliliving.wordpress.com,
www.revistacafeneauasufletelor.ro, www.turbosquid.com,
www.whitepage.com.au,
www.intranet.tdmu.edu.ua, www.sfatulmedicului.ro, www.quizlet.com,
www.rasfoiesc.com,
www.andrei21_wikispaces.com, www.esanatos.com, www.emedika.ro,
SISTEMUL NERVOS
www.creeaza.ro, www.corpul-uman.ro,
www.animateit.net, www.vidu.ro, www.biorutgers.edu,
www.leavingbio.net, www.highered.mcgraw-
hill.com, www.blog.lib.umn.edu, www.weddingbycolor.com,
www.filida.wordpress.com,
Imagini animate preluate de pe site-
urile: www.optoneuro.eu, www.gifsoup.com.
BACK
Organizarea și structura sistemului nervos
Sistemul nervos coordonează toate activitățile noastre, adaptând organismul la
condițiile mereu în schimbare ale mediului înconjurător.
Sistemul nervos somatic

(al vieții de relație)
Encefal
Sistemul nervos central (SNC)
(ax cerebro-spinal, nevrax)
Măduva spinării
SISTEMUL Nervi
NERVOS Sistemul nervos periferic
Ganglioni
nervoși
Sistemul nervos vegetativ – sub comanda SNC

(coordonează activitatea organelor interne)
o parte centrală
(distribuită în axul cerebro-spinal)
o parte periferică
În structura sistemului nervos se regăsesc neuronii și celulele gliale, cu rol de

protecție și hrănire a neuronilor.
BACK
Neuronul - alcătuire
În corpul uman există peste
100 de miliarde de celule
nervoase – neuronii.
Sunt celule înalt specializate

pentru a conduce excitațiile sub
formă de impulsuri nervoase.
Sunt alcătuiți din corpul celular și

prelungiri.
Neuronul reprezintă unitatea de

structură și funcție a
sistemului nervos
FOWARD
BACK
Sistemul nervos central – alcătuire externă
Trunchiul
cerebral
Encefalul Creierul mic

(Creierul) (Cerebelul)
FOWARD
Creierul
mare
SISTEMUL
NERVOS Măduva
CENTRAL spinării
FOWARD
Protecția
osoasă
Organe de Meningele
protecție
FOWARD
Lichidul
cefalorahidian
BACK
Organe de protecție
Țesutul nervos este foarte fragil și poate fi
distrus la cea mai mică presiune (lovire). De
aceea, organele sistemului nervos central
au o triplă protecție.
Protecția osoasă – encefalul și măduva

spinării sunt protejate de oasele cutiei
craniene, respectiv de canalul coloanei
vertebrale.
Meningele – în adăpostul lor osos, encefalul

și măduva spinării sunt învelite de trei foițe
numite meninge, care le protejează și le
hrănesc.
Lichidul cefalorahidian se află între a doua

și a treia foiță a meningelui. Este
asemănător limfei sanguine, și pe lângă
rolul protector (amortizează șocurile) are și
rol de hrănire.
BACK
Măduva spinării
Se întinde de la baza encefalului până în

dreptul celei de-a doua vertebre lombare;
restul canalului vertebral este format din
firul terminal și de un mănunchi de nervi
ce formează ”coada de cal”.
Are forma unui cilindru, turtit antero-

posterior, pe care se văd două șanțuri: unul
anterior, altul posterior.
În secțiune transversală, are lungimea de

11-12mm și lățimea de 8-9mm.
În dreptul membrelor, măduva este mai

îngroșată, aceste zone coordonând
activitățile complexe ale membrelor.
BACK
Encefalul – Trunchiul cerebral, cerebelul
Trunchiul cerebral reprezintă partea CEREBELUL
inferioară a encefalului și este acoperit

posterior de celelalte formațiuni ale
acestuia.
Este format din trei componente, una

dintre acestea fiind bulbul rahidian,
care se află în prelungirea măduvei.
Cerebelul (creierul mic) se află în

partea posterioară a trunchiului
cerebral.
Este format din două emisfere

cerebeloase, unite printr-o porțiune
mijlocie.
FOWARD
Encefalul – Creierul mare
Reprezintă partea cea mai voluminoasă a
encefalului.
Este format din două emisfere cerebrale
separate printr-un șanț adânc, în profunzimea
căruia cele două emisfere sunt unite printr-o
masă de substanță albă.
Suprafața emisferelor prezintă numeroase

șanțuri, unele mai adânci, care împart
emisferele în lobi cerebrali, altele mai puțin
adânci, care împart lobii în circumvoluțiuni sau
giri. Aceste formațiuni, măresc foarte mult
suprafața emisferelor cerebrale.
Lobii cerebrali poartă denumirea oaselor

craniului în dreptul cărora se află. Aceștia sunt:
lobul frontal, lobul parietal, lobul temporal și
lobul occipital.
BACK
Sistemul nervos central – alcătuire internă
La nivelul sistemului nervos central, neuronii formează:
• Substanța cenușie, alcătuită din corpii celulari ai neuronilor, care sunt de
culoare cenușie;
• Substanța albă, formată din prelungirile neuronilor. Teaca de mielină dă culoarea
substanței albe.
COMPONENTELE SUBSTANȚA CENUȘIE

SUBSTANȚA ALBĂ
DISPUNERE
SNC (formează centrii de comandă și control)
(formează căile de conducere)
Este așezată la interior și are, în secțiune, Se află la

exterior în jurul substanței
Măduva spinării
formă de fluture cenușii
Se află în interior sub forma unor grupuri Se află la

exterior și printre nuclei,
Trunchiul cerebral de corpi celulari care constituie nuclei de formând
fascicule ascendente și
substanță cenușie descendente
Se găsește la exterior, formând scoarța

Creierul mic
cerebeloasă și în interior, sub formă de Se află la
interior
(cerebelul)
nuclei.
Se află la exterior, formând scoarța

Este
distribuită șa interior și este formată
cerebrală (cortexul). Are grosimea de
din fibre care
fac legătura între:
2 – 4mm, și suprafața de circa 2200cm3,
Creierul mare • regiuni ale
aceleiași emisfere cerebrale;
conținând aproape 1,6×1010 neuroni.
• cele două
emisfere cerebrale;
Fiecare neuron, are mii de conexiuni
• diferitele
etaje ale axului cerebrospinal.
sinaptice.
BACK
Sistemul nervos periferic
Este format din nervi și ganglioni nervoși aflați pe traiectul lor.
Fiecare nerv este format din mii de fibre nervoase și funcționează ca o ”linie de
comunicație” între un organ al SNC și o anumită parte a corpului.
Nervii ajung la diferite părți ale corpului, pe care le inervează, preluând de la

acestea
informații pe care le conduc, după caz, la encefal sau la măduva spinării. De aici,
comenzile elaborate, sunt conduse înapoi către periferie.
CLASIFICAREA NERVILOR
După alcătuirea și rolul lor, nervii pot fi: După organul sistemului nervos
central de la
care pleacă, deosebim:
• nervi senzitivi, conduc informația de la
periferie la centru, de exemplu nervii optici, • nervii spinali (31 de
perechi), pornesc din
nervii olfactivi; măduva spinării, sunt nervi
micști și
• nervi motori, conduc comenzile elaborate la inervează tot corpul, cu
excepția capului și
nivelul nevraxului la periferie, de exemplu gâtului;
nervii oculomotori,
• nervi micști, conțin atât fibre senzitive, cât • nervii cranieni (12 perechi),
pornesc din
și fibre motorii, sunt cei mai numeroși. encefal, inervează capul și
gâtul.
BACK
Nervii spinali
Fiecare nerv spinal este legat la măduva spinării prin două rădăcini: una
posterioară și
alta anterioară, care se unesc, formând un trunchi comun scurt. De la acesta,
pleacă
ramurile nervului spinal spre periferie.
BACK
Nervii cranieni
În număr de 12 perechi, își au
originea sau se termină, în cea
mai mare parte, în nucleii
trunchiului cerebral.
I. Nervii olfactivi
II. Nervii optici
III. Nervii oculomotori comuni
IV. Nervii trohleari
V. Nervii trigemeni
VI. Nervii abducens
VII. Nervii faciali
VIII.Nervii acustico-vestibulari
IX. Nervii glosofaringieni
X. Nervii vagi
XI. Nervii accesori
XII. Nervii hipogloși
BACK
Rolul sistemului nervos
Elementele structurale de bază ale sistemului
nervos lucrează împreună, realizând funcțiile de
comandă și control care determină buna
funcționare a întregului organism.
La organele nervoase centrale sosesc în
permanență mii de informații din mediul extern
și de la organele interne. În urma analizei
acestora, sunt elaborate răspunsuri, care se
transmit spre organele efectoare.
Substanța cenușie din măduva spinării, nucleii

nervoși din trunchiul cerebral, scoarța cerebrală
sunt, funcțional, centrii nervoși sau centri de
comandă. Aici sunt primite și analizate
informațiile și elaborate răspunsurile.
Substanța albă constituie, funcțional, căile de

conducere a mesajelor în sens ascendent și
descendent.
BACK
Reflexul
Atunci când lovești ușor un coleg sub
rotulă, are loc extensia gambei (reflexul
rotulian).
Stimulul acționează asupra receptorilor

din mușchi și ia naștere un impuls
nervos ce este transmis pe calea
senzitivă a nervului spinal, la substanța
cenușie din măduva spinării. Aceasta Reflexul sau actul reflex este
răspunsul dat rapid și
elaborează comanda pe care o trimite adecvat dat de sistemul nervos unui
stimul provenit
pe calea motoare la mușchi (organul din mediul extern sau
intern.
efector).
Pentru că se închide în măduva spinării, CALE SENZITIVĂ 3
reflexul rotulian este un reflex medular. CENTRU4
NERVOS
5NEURON DE
Orice reflex are o bază anatomică, un
ASOCIAȚIE
traseu prin care este condus impulsul
6CALE MOTOARE
nervos, care poartă numele de arc 7ORGAN EFECTOR
Identifică pe
reflex. Pentru realizarea acestuia, este
desen, părțile
necesară integritatea tuturor 2ORGAN RECEPTOR
componente ale
componentelor arcului reflex. 1STIMUL

unui act reflex
BACK
Reflexe involuntare
Pentru punerea în evidență a acestor
reflexe, s-
au efectuat numeroase experimente pe
animale.
Unei broaște i s-a distrus encefalul cu

un ac, dar
măduva spinării i-a fost lăsată intactă.
Pe laba
piciorului s-a pus un tampon de vată,
îmbinat
cu acid slab. Broasca și-a retras
imediat
piciorul, apoi l-a adus la poziția
inițială. Ori de
câte ori se repeta experiența, se
producea
același răspuns.
Reflexele involuntare se închid în măduva spinării (reflexul rotulian, reflexe

cutanate,
vasoconstricția, accelerarea bătăilor inimii, dilatarea pupilei) și în trunchiul
cerebral (reflexul
suptului, masticației, deglutiției, salivației, vomei, tusei, strănutului,
sughițului, clipitului,
respirației). Sunt reflexe necondiționate, înnăscute, le au toți indivizii speciei.
Ele sunt
permanente, se mențin toată viața.
Instinctele sunt înlănțuiri de reflexe necondiționate. La om, acestea sunt

controlate
de scoarța cerebrală (de exemplu, instinctul alimentar).
BACK
Reflexe voluntare
Îți place înghețata?
Dacă îți place și vei consuma de mai multe

ori acest aliment, vei saliva fie la vederea
acesteia, fie numai dacă te gândești la ea.
Salivația este un reflex involuntar, care se
declanșează atunci când alimentele ajung în
cavitatea bucală.
Salivația la simpla vedere sau amintire se
datorează scoarței cerebrale, la nivelul
căreia s-au format legături între diverși
centri nervoși.
EXPERIMENTUL LUI
PAVLOV
Reflexele voluntare se închid în scoarța cerebrală (apărarea de obiecte fierbinți,

mersul pe
bicicletă, cititul, scrisul, condusul unei mașini, salivația la simpla vedere sau
amintire). Sunt
reflexe condiționate, se dobândesc pe parcursul vieții prin procesul de învățare și
se pot pierde,
dacă nu sunt exersate. Ele sunt caracteristice individului și fac parte din
experiența sa de viață.
Dresajul animalelor se realizează tot pe elaborarea de reflexe condiționate.
BACK
Boli ale sistemului nervos
Funcționarea în bune condiții a scoarței cerebrale, presupune alternanța a două
stări:
• Starea de excitație sau starea de veghe, când organismul este activ;
• Starea de inhibiție sau starea de somn – organismul se reface pentru a evita
suprasolicitarea.
Oboseala – apare în urma efortului îndelungat,
capacitatea de învățare și atenția scad. Dispare dacă ne
odihnim mai multe ore.
Surmenajul – stare de oboseală accentuată, dureri de
cap, insomnii, lipsa poftei de mâncare, slăbiciune
generală, atenție și memorie scăzute, senzația că
suntem mai obosiți decât la culcare.
Nevrozele – sunt boli psihice cauzate de factori

stresanți
precum stările de încordare prelungite, certuri repetate
în
familie.
Psihozele – sunt boli grave ale sistemului nervos care
duc
la tulburări de comportament, bolnavii nu se mai
integrează în mediul social și familial.
FOWARD
Măsuri de igienă
Întocmește-ți un program de lucru
în care să alternezi activitatea fizică
cu cea intelectuală și cu odihna!
Te poți odihni activ, plimbându-te în
aer liber, ascultând muzică,
vizionând filme sau pasiv, prin
somn.
Manifestă înțelegere și respect în
raporturile cu ceilalți!
Rezolvă cu calm orice situație!
Evită conflictele, certurile!
Manifestă toleranță și colaborează
cu toți!
Evită alcoolul, tutunul, drogurile!
BACK
Aplicații
I. Completează desenul: II. Completează desenul:
CREIERUL MARE
Membrană3
3
Lobul frontal
CELULAR
CORP
1 Citoplasmă4
1
Lobul temporal
Lobul parietal
Nucleu 5
4
Lobul occipital
2
CREIERUL MIC
Cerebelul
5
PRELUNGIRI
Dendrite 6
TRUNCHI CEREBRAL
2 6
Bulb rahidian
Axon 7 III. Completează schema generală a arcului
reflex:
Teacă de mielină 8 CENTRU 2NERVOS

Arborizații axonice
Ca
9
le
mo
vă 3
iti
1
to
r
nz
Butoni
ie
se
10
le
terminali
Ca
Organ receptor
4
Organ efector
FOWARD
Aplicații
IV. Alege varianta corectă: V. Marius
experimentează sensibilitatea termică la
nivelul pielii și,
din neatenție, pune mâna intr-un vas
1.Bulbul rahidian este o componentă a:
cu apă care are
temperatura de 70OC.
a) trunchiului cerebral b) cerebelului a Ce tip de
reflex se manifestă în acest caz?
2. În scoarța cerebrală se închid: b La nivelul
cărui organ nervos se afla centrul nervos
al acestui reflex?
a)Reflexe necondiționate b) reflexe condiționate c Calculați
durata de transmitere a influxului nervos
de la receptor la
efector (în secunde) știind că arcul
3. Prin rădăcina posterioară a nervului spinal
reflex conține
numărul minim de neuroni, lungimea
trece ramura: arcului reflex de
la R la E este de 100 cm, viteza de
a) motorie b) senzitivă transmitere a
influxului nervos este de 120m/s, la
nivelul unei
sinapse impulsul întârzie 0,5ms.
4. Direcția deplasării impulsului nervos este:
a) de la dendrite spre axon b) de la axon spre dendrite
RĂSPUNS:
5. Organele sistemului nervos central sunt a) reflex
necondiționat, de apărare, prin care mana este
protejat de un înveliș triplu numit: îndepărtată de
vasul cu apă;
a) meninge b)mielină b) centrul acestui

reflex se află în măduva spinării;
6. În cerebel substanța albă: c) numărul minim
de neuroni în cazul reflexelor medulare este 3
a) se află la interior b) formează scoarța cerebeloasă (n. senzitiv, n.
intercalar, n. motor), deci acest arc reflex are 2
sinapse, la
nivelul cărora impulsul nervos întârzie 10ms = 0,001s
7. În măduva spinării, substanța cenușie: Durata de
transmitere este :
1s x 1m (100cm) :
120 m/s = 0,0083s,
a)Este dispusă la exterior b) are forma unui fluture la care se adaugă
întârzierea sinaptică:
0,0083s + 0,001s =
0,0084 s
CORECT GREȘIT
FOWARD
Rebus
1 – Legături între neuroni;
1 S I N A P S E 2 – celule cu rol de hrănire și
protecție a
2 G L I A L E neuronilor;
3 – Nervi care pleacă din măduva
spinării
3 S P I N A L I 4 – Nervi care conduc informația
de la centrul
4 M O T O R I nervos spre organele efectoare;
5 – Creierul mic;
5 C E R E B E L 6 – Teacă ce învelește axonul;
6 M I E L I N A 7 – Componentă a trunchiului
cerebral;
7 B U L B R A H I D I A N
8 R E F L E X
8 – Răspuns rapid și adecvat, dat de sistemul nervos 9 N E U R O N
stimulilor din mediu;
9 – Unitate de structură și funcție a sistemului nervos; 10 D E N D R
I T E
10 – Prelungiri ale neuronului; 11 C O R T E X
11 – Denumire dată scoarței cerebrale;
12 – Este format din encefal și măduva spinării; 12 N E V R A X
13 – Prelungire unică a neuronului; 13 A X O N
14 – Nervi care conțin atât fibre senzitive cât
și motoare 14 M I C S T I
FOWARD
Diagramă
00 58
02
01
03 57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
59
00
SUCCES!
Găsește în diagrama de mai jos denumirile a trei nervi senzitivi, trei nervi motori
și patru nervi
micști. Ele sunt puse pe orizontală, pe verticală și pe diagonale și pot fi dispuse
și de la coadă
spre cap. Apăsând pe prima literă a unei denumiri din diagramă vei găsi noţiunile
căutate!
O C U L O M O T O R I J
E G M U NERVI SENZITIVI
Acustico-vestibulari
I E N T L A F I O C I T
S U C A Olfactivi
R H M R D I R A L U B I
T S E V Optici
A B E I F U H B F A U M H
N O Z NERVI MOTORI
START
STOP JOC!
Abducens
E U Z G O C E D A A N O
G P L C
Oculomotori
L N D E U J M U C F C I
T A H E Trohleari
H C B M A E H C T O G I
P M F D NERVI MICȘTI
Faciali
O L G E F O V E I L C H
A S E L
Spinali
R U A N Z D G N V I J G
U L E O Trigemeni
Vagi
T O T I H C N S I U M V
A G I P
Apasă butonul START pentru a începe jocul. Ai trei minute pentru a
descoperi cei zece nervi!
BACK
Glande exocrine și glande endocrine
Caracteristicile
hormonilor
Sistemul
endocrin
Hipofiza
Tiroida
Paratiroidele
Timusul
Suprarenalele
Pancreasul
Ovarele
Testiculele
Dereglări funcționale ale glandelor

endocrine
Hipofiza
Tiroida
Alte glande
endocrine
Aplicații
SISTEME DE COORDONARE ȘI INTEGRARE
SISTEMUL
Materialul con ține imagini și prelucrări de
imagini preluate de pe site-urile: , www.pirasan.ro, www.mymed.com,
SISTEMUL ENDOCRIN
www.talk.ifeng.com, www.glogster.com,
www.linkmania.com, www.corpuluman.com, www.primarna-
medicina.com, www.sistemul-
endocrin.ascetis.ro, www.moj-imunitet.com, www.anamedex.ro,
www.scrigroup.com, www.perfectwater.co.za,
www.bzi.ro, www.congenitalhypothyroidism.weebly.com,
www.clinica-anima.ro,
Imagini animate preluate de
pe site-urile: www.optoneuro.eu, www.gifsoup.com,
BACK
Glande exocrine și glande endocrine
se cr eț ie ex te rn ă sa u ex oc rine își varsă
Glandele cu
or canale:
produșii prin intermediul un
af ața pi el ii (gla nd el e se ba cee, glandele
- La supr
e);
sudoripare, glandele mamar
fe rite cavi tă ți (g la nd el e sa livare, glandele
- În di
gastrice, uretrale, etc).
Glandele cu secreție
internă sau
endocrin
produșii numiți horm
e își varsă
oni direct
în sânge. A
sunt hipofiza, epifiza
cestea
,
tiroida, paratiroidele
timusul și
glandele su ,
prarenale.
de le m ix te , prez intă atât funcție exocrină

Glan
do crin ă. Ac este a su nt pa ncreasul și
cât și en
lele)
gonadele (ovarele și testicu
BACK
Caracteristicile hormonilor
Hormonii sunt produșii de secreție ai
glandelor endocrine.
Sunt secretați în cantități foarte mici, dar

sunt substanțe foarte active care acționează
la distanță e locul în care au fost produși,
transmițând ”mesaje” prin sânge spre
diferite părți organe și țesuturi ale corpului .
Hormonii declanșează mecanisme ”fine” de

autoreglare, celulele din corp fiind capabile
să recunoască și să recepteze informațiile
specifice transmise de hormoni.
Hormonii reglează procese foarte
importante și vitale pentru organism:
• creșterea și dezvoltarea;
• nutriția – intervin asupra prelucrării
proteinelor, glucidelor, lipidelor;
• maturarea organelor reproducătoare.
BACK
Sistemul endocrin
Glande endocrine
Hipofiza →
Tiroida →
Timusul →
Suprarenalele →
Glande mixte
Pancreasul →
Ovarele →
Testiculele →
BACK
Hipofiza
Se mai numește și glanda pituitară
CARACTERISTICI HORMONI SECRETAȚI ROLUL HORMONILOR
Este așezată la baza

creierului mare și are • Hormonul somatotrop sau Intervine în creșterea
organismului, la
masa de 0,4 – 0,6g; hormonul de creștere nivelul oaselor și
mușchilor
Este formată din doi
lobi:
• Hormonul tireotrop; Controlează activitatea
celorlalte
• lobul anterior;
• Hormonul adenocorticotrop; glande endocrine (tiroidă,
• lobul posterior.
• Hormonii gonadotropi. suprarenale, gonade), fiind
denumită
și ”creier endocrin”
• Hormonul antidiuretic Scăderea formării de urină

(diureza)
Determină contracțiile
musculaturii
• Hormonul ocitocina
uterine în timpul nașterii
și
• Hormonul prolactină
declanșează secreția de
lapte
FOWARD
Hipofiza
OTROPI HORMO
HORMONI TIRE N
ANTID
IURETIC
OP
OTR HO
TIC RM
COR ON
E NO
OC
HOR
AD
PI
N
ITO
RO
O
CIN
T R OP
RM
MON
OT
HO
Ă
AD
OMATO
N
PRO
GO
LACT
I
ON
ON I S
RM
IN Ă
HO
HO R M
BACK
Tiroida și paratiroidele
• Secretă doi hormoni bogați în

Tiroida este așezată în
iod, tiroxina fiind cel mai Acționează asupra a
numeroase zone
fața traheei și are o
important din corp astfel:
masă de 25-30g;
• Determină
diferențierea țesuturilor;
Este formată din doi
• Intervine în procesul
de creștere;
lobi laterali, uniți
• Influențează
dezvoltarea și
printr-o porțiune
activitatea creierului;
transversală, numită
• Acționează asupra
activității inimii;
istm;
• Intensifică
metabolismul și
producerea de căldură
în organism.
Este bogat
vascularizată
Paratiroidele, în
număr de 4, sunt •Intervine în reglarea
nivelului de
• Parathormonul
așezate în partea calciu și fosfor din
organism
posterioară a tiroidei
BACK
Timusul
Este așezat în • Hormonul timic și alte

cavitatea toracică, în
substanțe cu rol hormonal
spatele sternului • Intervine în funcțiile de
apărare a
organismului (funcția
imunitară) –
Este format din mai organ hematopoietic;
mulți lobi
• Favorizează creșterea;
Funcționează în
copilărie și își • Influențează osificarea;
diminuează
activitatea la 18 – 20 • Influențează dezvoltarea
glandelor
de ani, de aceea i se genitale.
mai spune și ”glanda
copilăriei”
BACK
Glandele suprarenale
• Hormonii mineralocorticoizi:
• Influențează
metabolismul mineral
Au culoare brună – aldosteronul și
gălbuie și masa de (Na, K, Cl) și pe cel al
apei.
dezoxicorticosteronul;
circa 14g;
• Hormonii glucocorticoizi: • Au acțiune asupra
metabolismului
Sunt așezate deasupra glucidic;
corticosteronul, cortizonul și
rinichilor și prezintă • Măresc capacitatea de
activare a
hidrocortizonul;
două zone distincte: mușchilor;
La exterior • Reglează funcția
termoreglatoare a
corticosuprarenala; organismului
La interior • Produc vasoconstricția
la periferie și
medulosuprarenala. vasodilatația în organe ca
mușchi, inimă,
Suprarenala stângă plămâni, creier; se
intensifică ritmul
respirator și cardiac; se
dilată pupilele și
are formă de semilună constricția mușchilor
firelor de păr, care se
iar suprarenala ”zburlesc”;
dreaptă are o formă • Activează transpirația;
triunghiulară. • Adrenalina; •Declanșează un
comportament de
• Noradrenalina. apărare, manifestat prin
”luptă sau fugă”
BACK
Pancreasul endocrin
• Scade cantitatea de glucoză din

• Insulina
sânge;
• Glucagonul •Mobilizează rezervele de

glicogen;
Se află în cavitatea
abdominală la nivelul
duodenului;
Partea exocrină a
pancreasului secretă
sucul pancreatic, care
este eliminat prin
canale, în duoden.
BACK
Gonadele
• Testosteronul
Testiculele au ca • Influențează creșterea și

dezvoltarea
funcție exocrină organelor reproducătoare;
producerea de • Determină apariția caracterelor
spermatozoizi; sexuale secundare;
• Foliculina;
• Progesteronul.
• Influențează creșterea și
dezvoltarea
organelor reproducătoare;
Ovarele au ca funcție
• Determină apariția caracterelor
exocrină producerea
sexuale secundare;
de ovule;
• Ambii hormoni reglează ciclul
menstrual.
BACK
Dereglări funcționale ale glandelor endocrine
Sistemul endocrin se află sub controlul
sistemului sistemului nervos și conlucrează cu
acesta, asigurându-se astfel, o funcționare
armonioasă a organismului uman.
Starea de sănătate necesită o funcționare

normală a glandelor endocrine prin secreția
unor cantități optime de hormoni adaptată
permanent cerințelor organismului.
În buna funcționare a organismului pot apărea

tulburări ale stării fizice și psihice datorate
disfuncțiilor glandelor endocrine: hipofuncția
și hiperfuncția.
Hipofuncția unei glande determină secreția
unei cantități mai mici de hormoni decât
normal (hiposecreție), iar hiperfuncția
determină o secreție mai mare de hormoni
(hipersecreția).
FOWARD
Dereglări funcționale ale hipofizei
Pot apărea atât în copilărie cât și la vârsta

adultă.
Hipofuncția determină în copilărie

nanismul hipofizar. Copilul rămâne pitic
(80-120cm), dar proporțional dezvoltat și
normal din punct de vedere psihic.
Hiperfuncția în copilărie determină

gigantismul. Se manifestă prin creștere
exagerată, de peste 2m înălțime. Forța
fizică este mai scăzută.
La adult, hiperfuncția determină creșterea

exagerată a extremităților (limbă, buze,
nas, degete). Boala se numește
acromegalie și duce de obicei la deces. Nanism hipofizar și Gigantism
FOWARD
Dereglări funcționale aletiroidei
Hipotiroidismul determină în copilărie
nanismul tiroidian. Creșterea este încetinită,
copilul rămâne pitic și disproporționat.
Sistemul nervos nu se dezvoltă normal, de
aceea boala mai poartă și numele de cretinism.
Nanism tiroidian Boala Basedow
La adult, hipotiroidismul determină scăderea
temperaturii corporale, diminuarea funcției
musculare, scăderea capacității intelectuale și
încetinirea funcțiilor de nutriție.
Hipertiroidismul determină la adulți boala

Basedow. Se manifestă prin gușă moale sau
nodulară, scăderea în greutate, accelerarea
bătăilor inimii, nervozitate, insomnie, stare de
anxietate, ieșirea ochilor din orbite.
Gușă
Gușa endemică apare din cauza lipsei de iod.
FOWARD
Dereglări funcționale ale altor glande endocrine
Tetania este o insuficiență hormonală a
paratiroidelor. Apare la populația tânără și se
manifestă prin spasme musculare declanșate
de efort fizic, frig, emoții, traumatisme ușoare.
Tetanie
Hirsutism Boala Addison este o insuficiență a glandelor

suprarenale. Apare în special la bărbați și se
manifestă prin melanodermie,
astenie
neuromusculară, tulburări cardiovasculare,
hipertensiune arterială, hipotermie etc.
La hiperfuncție a suprarenalelor apar

obezitatea, hirsutismul (dezvoltarea anormală a
pilozității).
Hipofuncția pancreasului apare boala denumită diabet zaharat, ce determină

creșterea cantității de glucoză din sânge. Se manifestată prin creșterea poftei de
mâncare peste normal, sete exagerată, eliminarea de mari cantități de urină.
BACK
Aplicații
I. Identifică pe desenul de mai jos II. Răspunde corect întrebărilor:
principalele glande endocrine: 1. Cretinismul este dat de hiperfuncția
/ .
hipofizei tiroidei
2. La baza creierului mare se găsește
1
hipofiza
hipofiza
/ timusul .
3. Paratiroidele se găsesc pe fața
2
tiroida / a
tiroidei.
anterioară posterioară
4. Activitatea timusului este mai intensă
3
timusul
/
.
la vârsta adultă în
copilărie
5. Hormonii mineralocorticoizi
influențează
metabolismul Na, K, Cl, apei / glucozei .
4
suprarenale 6. Hormonul secretat de pancreas se
5
pancreas
numeste /
.
pancreatină
insulină
7. Hormonii gonadotropi sunt secretați
6
ovar de / .
hipofiză gonade
8. Nivelul de calciu și fosfor din
organism
7
testicul este reglat de paratiroide /
spurarenale .
CORECT GREȘIT
FOWARD
Aplicații
III. Completează spațiile de mai jos:
Glandele cu secreție externă (____________)

exocrine
1
își varsă secrețiile prin canale la
exterior
2
_______________ cavități
3
sau în _______________
ale corpului.
Glandele cu secreție internă
endocrine
4
( ______________) își varsă produșii de
secreție numiți _____________
hormoni
5 direct în
____________
sânge
6 .
Unele glande ale corpului au funcție mixtă.
pancreasul
7
Acestea sunt _____________ gonadele
8
și __________ . IV. În imaginea de sus
sunt cel mai
hipofiză
Glanda _____________ 9 prin hormonii scund și cel mai înalt om
din lume.
tropi
10
_____________ controlează celelalte glande Funcționarea cărei glande
endocrine
endocrine iar prin hormonul provoacă bolile de care
suferă cei
somatotrop
11
_______________ intervine în creștere. doi?
Sistemul endocrin se află sub controlul
sistemului
12 nervos
__________________ și conlucrează cu De ce boli suferă
aceștia?
acesta.
FOWARD
Rebus
1 S U P R A R E N A L E 1 – Glande endocrine
așezate deasupra
rinichilor;
2 H I P O F I Z A 2 – Glandă care
controlează activitatea
3 B A S E D O W tuturor celorlalte glande
endocrine;
4 T I M U S U L 3 – Boală provocată de
hiperfuncția
tiroidei;
5 T I R E O T R O P 4 – Numită și ”glanda
copilăriei”;
6 H O R M O N I 5 – Hormon secretat de
hipofiză ce
7 I N S U L I N A controlează activitatea
tiroidei;
6 – Secretați de glandele
endocrine;
8 F O L I C U L I N A 7 – Hormonul secretat de
pancreas;
8 – Hormon secretat de
gonada feminină;
9 – Glande cu dublă funcție, întâlnite la bărbat; 9 T E S T I
C U L E
10 – Afecțiune provocată de hipofuncția glandei
hipofize; 10 N A N I
S M
11 - Insuficiență (boală) a glandelor suprarenale; 11 A D D I S
O N
12 – Glande cu dublă funcție întâlnite la femeie;
12 O V A R
E
13 – Glandă mixtă, anexă a sistemului digestiv;
14 – Hormon secretat de glandele suprarenale; 13 P A N C R E A
S
15 – Glandă așezată în fața traheii, cu masa de 14 A D R E N A
L I N A
25-30g;
15 T I R O I
D A
16 – Afecțiune provocată de hiperfuncția glandei
hipofize. 16 G I G A N T I S
M
BACK
Alcătuirea scheletului
Tipuri de oase
Scheletul capului (Craniul)
Coloana Vertebrală
Coastele și sternul
Scheletul membrului
Scheletul membrului
superior
inferior
Structura unui os lung
Compoziția chimică a oaselor
Articulații
Afecțiuni ale sistemului osos
Aplicații
SISTEME CARE ASIGURĂ MIŞCAREA Materialul con ține imagini preluate și
prelucrate de pe site-urile: www.wisegeek.com,
www.3dscience.com, www.free-desktop-
backgrounds.net, www.angelfire.com, www.iefo.com,
SISTEMUL OSOS
www.ctechglobal.com, www.healthandcare.co.uk,
www.corpshumain.ca, www.rci.rutgers.edu,
www.spondiloze.info,
www.anatomiacorpuluiuman.ro, www.funonthenet.in, www.bizoo.ro.
BACK
ALCĂTUIREA SCHELETULUI
În corpul unui om adult există 206 oase.
Acestea sunt organe dure, rezistente.
Totalitatea oaselor așezate în poziție anatomică
formează scheletul
Scheletul capului
Structura Scheletul trunchiului

scheletului
Scheletul membrelor
Click pe componentele scheletului pentru a vedea dispunerea lor
BACK
TIPURI DE OASE
În imagine sunt desenate cele mai Unde predomină oasele lungi?

mici oase din organism. Unde sunt Dar oasele late?
așezate și ce rol au ele? Dar oasele scurte?
BACK
SCHELETUL CAPULUI (CRANIUL)
Os frontal
1 2 Os parietal
CUTIA
Os sfenoid
3
CRANIANĂ
4 Os temporal
6 5 Os occipital
8 7
Os zigomatic
Maxilar superior
OASELE
9 Vomer
FEȚEI
Mandibulă
1
Click pe numere pentru a vedea
dispunerea oaselor craniene
2
3
4 8
6
7 1. Ce organ important
adăpostește cutia craniană?
2. Care dintre oasele de
mai sus sunt perechi și care
5
neperechi?
9
BACK
COLOANA VERTEBRALĂ
Curburile
coloanei vertebrale ușurează
1
menținerea
poziției de echilibru,
rezistența la
presiune și amortizează
loviturile
primite de talpă în timpul
mersului
Vertebrele C1 și C2 (atlas și axis)
2 Alcătuirea
unei
Regiunea cervicală vertebre
1
Regiunea toracală
Apofiza
spinoasă 2
Regiunea lombară
3 Apofize
laterale 3
Regiunea sacrală Canalul

vertebrei
4
4 Corpul
vertebrei
Regiunea coccigiană
5
1. Ce
adăpostește canalul format de orificiile
vertebrelor?
Click pe numere pentru a vedea regiunile
coloanei vertebrale
BACK
COASTELE ȘI STERNUL
Coastele sunt arcuri
osoase , care unesc
vertebrele regiunii
toracale a coloanei
vertebrale cu sternul,
formând cutia sau
I
II cușca
toracică
III
IV Coaste adevărate (se

articulează direct de stern)
1
4 V
Coaste false (se
articulează de stern prin
VI intermediul
cartilajului perechii a VII-a)
VII
XI VIII
Coaste
libere (flotante)
2 IX
XII
X
Stern
3
1. Câte perechi de
coaste prezintă scheletul uman?
Click pe numere pentru localizarea 2. Ce organe
adăpostește cutia toracică?
tipurilor de coaste și a sternului
BACK
SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR
1 Claviculă
Centura
superioară
2
Omoplat
3 Humerus Scheletul
brațului
Radius
Scheletul
antebrațului
Cubitus (ulna)
4 Carpiene
5 Metacarpiene Scheletul
mâinii
6 Falange
7
1. Ce formă au oasele brațului și
antebrațului?
8 2. Ce formă are omoplatul?
Click pe numere pentru localizarea 3. Ce formă au oasele încheieturii
palmei(carpienele)?
oaselor membrului superior
BACK
SCHELETUL MEMBRULUI INFERIOR
Click pe numere pentru localizarea oaselor membrului inferior
1 Ilion
2 Ischion Centura inferioară
3
Pubis
4 Femur Scheletul coapsei

Rotula (Patela)
Tibia
5 Scheletul gambei
Peroneul (Fibula)
6 Tarsiene
7 Metatarsiene Scheletul piciorului
Falange
8 1. La ce tip de mers este adaptat scheletul

9 membrelor inferioare la om?
10
BACK
STRUCTURA UNUI OS LUNG
1
2 Cartilaj de articulație
Os spongios Epifiza
Măduva roșie
4
5 Canal medular
6 Măduva galbenă
Diafiza
Os compact
7
Periost
Între diafiză și epifize se află cartilajele de creștere prin

care se face creșterea în lungime a oaselor în copilărie și
adolescență.
3 În jurul vârstei de 20 – 22 de ani, acestea se osifică.
BACK
COMPOZIȚIA CHIMICĂ A OASELOR
Experiment 1 Experiment 2
MOD DE LUCRU:
1 – Introdu osul în paharul cu acid acetic
(click pe os)
2 – Așteaptă un timp. Ce observi?
3 – Scoate osul din paharul cu acid acetic
(click pe pahar)
4 – Înnoadă osul (click pe os).
Ai reușit?
Dacă vrei să efectuezi experimentul, osul
trebuie ținut în acid acetic circa 10 zile.
În primul experiment, s-a pus în

evidență prezența substanțelor minerale. Dacă
oasele ar avea doar substanțe
minerale, acestea ar fi foarte fragile.
În cel de al doilea experiment, s-a

pus în evidență prezența substanțelor
organice. Dacă oasele ar avea
numai substanțe organice, acestea ar fi atât
SURSĂ
MOD DE de elastice,
încât s-ar putea înnoda!
DE FOC
LUCRU:
Cele două tipuri de substanțe
dau duritatea specifică oaselor.
1 – Cu ajutorul cleștelui, adu osul
deasupra sursei de foc (click pe clește); Ca și celelalte organe din corp,
oasele sunt organe vii, vascularizate și inervate.
2 – Pornește sursa de foc și așteaptă un
timp. Ce observi? Oasele conțin:
(pentru pornirea și oprirea sursei de foc,
click pe SURSĂ DE FOC) - substanțe minerale (îndeosebi
săruri de calciu și fosfor);
3 – Oprește sursa de foc, apoi aplică o - substanțe organice
(oseina);
lovitură osului cu ajutorul ciocanului. Ce
s-a întâmplat? - apă (aproximativ
20%).
BACK
ARTICULAȚII
Articulații fixe (ex. articulațiile craniului)
Articulații mobile (ex.
articulațiile membrelor)
Articulații cu mobilitate redusă

(articulațiile coloanei)
BACK
AFECȚIUNI ALE SISTEMULUI OSOS
DEFORMĂRILE COLOANEI VERTEBRALE FRACTURI
AFECȚIUNI ALE ARTICULAȚIILOR

ENTORSA – întinderea sau răsucirea
ligamentelor, determinând durere, umflătura și
imobilizarea articulației.
Comprese reci, bandajarea articulației, repaus.
LUXAȚIA – afecțiune asemănătoare entorsei,

dar are loc și deplasarea oaselor din
articulație.
Repunerea oaselor se face numai de către Susținerea antebrațului
Imobilizarea piciorului
(atele)
medic!
BACK
APLICAȚII
I. Identifică oasele și formațiunile osoase: II. Identifică părțile unei
vertebre :
Cutie 1
Apofiza spinoasă
1
craniană
Mandibulă
2 2
Apofize laterale
3
Canalul vertebrei
Coaste
3 4
Corpul vertebrei
Humerus
4
Coloana
5
III. Completează spațiile
libere:
vertebrală
centura Radius 6și ulna Scheletul uman este format
din:
8
inferioară a)________________________;
Scheletul1 capului
Scheletul2
trunchiului
b) ________________________;
Scheletul
7 mâinii
Scheletul3membrelor
c) _________________________
.
Femur
9 Scheletul capului este
format din
4
cutia craniană
_________________
5 feței
oasele
și ___________ .
rotula
1o
Scheletul trunchiului este
format din
tibia și 11
peroneul coloana7vertebrală _______
_____________,
8
coaste 9
și __________.
stern
Scheletul membrului inferior
este adaptat
la ___________
10 biped .
mersul
Scheletul Calcaneu
13 În compoziția oaselor intră
______, apă
11 săruri
12
piciorului
de ___________
calciu
12 și
___________,
fosfor
13
substanțe organice
(________). 14
oseina
FOWARD
PUZZLE - SCHELETUL
Humerus Humerus
stâng drept
Femur Femur
drept stâng
Femur Femur
drept stâng
Picior Picior
drept stâng
Os sacru Bazin
Cutie
Craniu
craniană
Picior Picior Humerus Humerus

stâng drept stâng drept
Mâna Mâna
Mâna Mâna
dreaptă stângă
stângă dreaptă
Click pe varianta corectă

FOWARD
REBUS
1 S C H E L E T
1 – Totalitatea oaselor așezate în
poziție
2 I L I O N anatomică;
3 S C O L I O Z A 2 – Os al centurii inferioare;
3 – Afecțiune caracterizată prin deviația
în
4 T E M P O R A L lateral a coloanei vertebrale;
5 E N T O R S A 4 – Os pereche al cutiei craniene situat
în
părțile laterale;
6 M A D U V A 5 – Afecțiune manifestată prin întinderea
sau
7 S U T U R I răsucirea ligamentelor;
6 – Se află în interiorul epifizei
8 L O M B A R A 7 – Articulații ce nu permit mișcarea
oaselor;
8 – Regiune a coloanei, formată din 5
vertebre
mari;
9 O M O P L A T
9 – Os al centurii superioare;
10 S T E R N 10 – Osul pieptului;
11 C O A S T E 12 – Arcuri osoase, în număr de 12
perechi;
13 – Regiune a coloanei, formată din 5
vertebre
12 S A C R A L A
sudate.
BACK
Ce sunt mușchii?
Mușchii netezi
Mușchii striați
Tipuri de mușchi striați
Alcătuirea unui mușchi lung
Grupe de mușchi scheletici
Mușchii capului și
Mușchii trunchiului
gâtului
Mușchii membrelor
Mușchii membrelor
superioare
inferioare
Proprietățile mușchilor
Realizarea mișcării
Aplicații
SISTEME CARE ASIGURĂ MIŞCAREA
Materialul conţine imagini preluate şi prelucrate
de pe site-urile: www.craiovamed.eu, drmattreddy.com,
www.britannica.com, www.medical-artist.com,
www.pelvicphysiotherapy.com, www.deviantart.com,
SISTEMUL MUSCULAR www.scrigroup.com, triaddx.com,

www.carlosmontero.com, droualb.faculty.mjc.edu, www.driverlayer.com,
www.builtlean.com, www.docstoc.com,
www.ultramarathonrunning.com.au, www.studyblue.com,
www.gopixpic.com, www.southeastdrives.com,
funny-pictures.picphotos.net, www.animateit.net
BACK
CE SUNT MUȘCHII?
Te-ai întrebat vreodată cum
poți executa fel de fel de
mișcări, unele mai simple,
altele mai complexe?
Poți mesteca hrana, poți

vorbi, poți să mergi, să alergi,
să joci fotbal sau să dansezi
datorită mușchilor tăi!
Totalitatea mușchilor din corp

formează sistemul muscular,
partea activă a sistemului
locomotor.
BACK
MUȘCHII NETEZI
Intră în alcătuirea organelor Esofag
Mușchi
interne ale corpului, cum ar fi: Orificiul cardia
longitudinali
Mușchi
circulari
stomacul, intestinele, căile Mușchi
oblici
respiratorii, vezica urinară. Duoden
Cute
gastrice
Se contractă involuntar. Orificiul pilor
BACK
MUȘCHII STRIAȚI
Se prind de oase – mușchi
scheletici.
Se contractă voluntar.
Prezintă următoarele
caracteristici:
• acoperă oasele și dau forma
corpului;
• se inseră pe oase și, prin
contracție, le mișcă;
• asigură poziția verticală a
corpului;
• stabilizează articulațiile;
• generează căldură.
BACK
TIPURI DE MUȘCHI STRIAȚI
1
3
Mușchi lungi (de viteză) Mușchi lați

Ex: mușchii membrelor (ex. mușchii trunchiului)
2 Mușchi circulari – aflați

Mușchi scurți
în jurul diferitelor
(de efort)
orificii și deschideri
Ex. mușchii
(mușchii orbiculari ai
intervertebrali 4
ochilor)
BACK
ALCĂTUIREA UNUI MUȘCHI LUNG
VASE DE SÂNGE 8
FIBRE MUSCULARE –
– au rolul de a iriga 4
celule cu diferite
mușchii dimensiuni
7
(1mm – 12cm)
CORPUL 6
MUȘCHIULUI
format din țesut 5 FASCICUL MUSCULAR
muscular și
3
conjunctiv. MEMBRANA
CONJUNCTIVĂ – separă
diferitele fascicule
TENDON – capătul musculare
mușchiului, care se 2
inserează pe os
NERVI – au rolul de a
1 inerva mușchii
OS
BACK
GRUPE DE MUȘCHI SCHELETICI
Mușchii Mușchii
capului și membrelor
gâtului superioare
FOWARD FOWARD
Mușchii
Mușchii membrelor
trunchiului inferioare
FOWARD FOWARD
BACK
MUȘCHII CAPULUI ȘI GÂTULUI
MUȘCHII MIMICII – prin contracțiile
lor dau expresia feței
MUȘCHII MASTICATORI – participă

la mișcarea mandibulei, ajutând la
1
mestecarea hranei (masticație)
2
MUȘCHII GÂTULUI – majoritatea se

prind cu un capăt de oasele
craniului și cu altul pe trunchi, 3
realizând mișcările capului
BACK
MUȘCHII TRUNCHIULUI
MUȘCHII
MUȘCHII TORACELUI 1 ABDOMENULUI
MUȘCHIUL DREPT
MUȘCHII PECTORALI 2 ABDOMINAL (pe fața
5 abdominală), prin
contracție crește
MUȘCHII
presiunea
INTERCOSTALI
intraabdominală și
(în profunzime) –
ajută la satisfacerea
sunt situați între
necesităților
coaste și ajută la
fiziologice
respirație
3
MUȘCHIUL DIAFRAGM
MUȘCHIUL TRAPEZ este cel mai important
mușchi respirator,
4 separă cavitatea
MARELE DORSAL
toracică de cea
abdominală.
BACK
MUȘCHII MEMBRULUI SUPERIOR
5 MUȘCHIUL BICEPS
– pe fața anterioară MUȘCHII
BRAȚULUI
MUȘCHIUL TRICEPS
4 – pe fața posterioară
1
2 5
3
MUȘCHII 4 1
2
ANTEBRAȚULUI MUȘCHIUL DELTOID, dă
rotunjimea umărului
MUȘCHII MÂINII 3
BACK
MUȘCHII MEMBRULUI INFERIOR
MUȘCHII FESIERI
– participă la stațiunea bipedă 1
2
MUȘCHII COAPSEI
MUȘCHII GEMENI – fac

parte din mușchii gambei.
Sunt situați pe fața 3 4
posterioară și se prind de
tendonul lui Ahile.
Sunt cei mai importanți MUȘCHII
mușchi ai mersului PICIORULUI
BACK
PROPRIETĂȚILE MUȘCHILOR
EXCITABILITATEA – Proprietatea mușchilor de a
răspunde la stimuli externi sau interni
CONTRACTILITATEA – proprietatea mușchiului de a răspunde
la stimul prin contracția fibrelor sale. Ele își modifică forma,
dar nu și volumul, dezvoltând tensiune asupra tendoanelor.
TONUSUL – starea de contracție permanentă a mușchilor la
primirea continuă de impulsuri nervoase
EXTENSIBILITATEA – însușirea mușchiului de a se lungi,
de a se întinde sub acțiunea unei forțe.
ELASTICITATEA - Însușirea mușchiului de a reveni la
forma inițială, la încetarea forței ce acționează asupra sa
ENERGIE
LUCRU MECANIC CĂLDURĂ
BACK
REALIZAREA MIȘCĂRII
Mișcările complexe se realizează cu participarea mai multor grupe de mușchi.
Mușchii, oasele și articulațiile lucrează după sistemul pârghiilor.
Pârghia de ordinul I – balansoarul Pârghia de ordinul II - roaba Pârghia de

ordinul III - penseta
Păstrarea poziției drepte a Păstrarea echilibrului corpului Aducerea

antebrațului pe braț
capului
F – Forță activă, R – forța de rezistență, S – punct de sprijin
BACK
APLICAȚII
I. Identifică principalii mușchi din organismul uman:
MUȘCHII1 MIMICII MUȘCHII2GÂTULUI

MUȘCHII
3 MUȘCHIUL
4 TRAPEZ
MASTICATORI
DELTOID
5 MARELE6DORSAL
PECTORAL
7 TRICEPS
8
BICEPS
9 MUȘCHII
10MÂINII
MUȘCHII
11 MUȘCHIIFESIERI
12
ANTEBRAȚULUI
MUȘCHIUL
13 MUȘCHII
14GEMENI
ABDOMINAL DREPT
MUȘCHII15COAPSEI MUȘCHII 16
PICIORULUI
FOWARD
APLICAȚII
a) tendoane b) fibre c) fascicule
a) b) c)
elasticitate extensibilitate contractilitate
a) mușchi striați b) mușchi netezi
a)voluntar b) involuntar
b) fața anterioară c) posteriorul

a) coapsă a brațului brațului
FOWARD
REBUS
1 – Mușchi care ajută la mestecarea
hranei;
1 M A S T I C A T O R I
2 – Mușchi situat pe fața anterioară a
brațului;
2 B I C E P S
3 – Mușchi neted situat în globul
ocular;
3 I R I S 4 – Prin ele se inserează mușchii
pe oase;
4 T E N D O A N E 5 – Cei mai importanți mușchi ai
mersului;
5 G E M E N I 6 – Mușchi situat pe fața
abdomenului;
6 A B D O M I N A L 7 - Țesut care separă fasciculele de fibre
musculare;
8 – Proprietatea mușchilor de a reveni la
forma
7 C O N J U N C T I V
inițială după încetarea
acțiunii unei
8 E L A S T I C I T A T E
forțe
deformatoare
9 – Organele ce fac parte din sistemul muscular;

10 – Starea de contracție permanentă a mușchilor la
9 M U S
C H I
primirea de impulsuri nervoase;
11 – Mușchi foarte importanți pentru menținerea 10 T O N U S
stațiunii bipede; 11 F E S I E
R I
12 – Mușchi situat pe fața posterioară a brațului; 12 T R I C E P
S
13 – Cel mai răspândit țesut întâlnit în alcătuirea 13 M U S C
U L A R
mușchilor; 14 D E L T O
I D
14 – Mușchi ce dă rotunjimea umărului;
15 D I A F R
A G M A
15 – Cel mai important mușchi al respirației;
16 – Muşchi ce acoperă posterior cavitatea toracică. 16 T R A P
E Z
BACK
Alimentele și importanța lor
Anatomia sistemului digestiv
Tubul digestiv
Glandele Anexe
Digestia
Digestia Digestia
Digestia
bucală gastrică
intestinală
Absorbția și drumul nutrimentelor
Fiziologia intestinului gros
Boli ale sistemului digestiv
Elemente generale de igienă
Aplicații
FUNCȚII DE NUTRIȚIE Materialul conține imagini și prelucrări de imagini
preluate de pe site-urile: www.prostemcall.org,
www.wikipedia.org, www.stildeviata.ro, www.bizoo.ro,
www.gustulbio.ro, www.frumusele.ro,
DIGESTIA
www.medhealth.net, www.edoficial.ro,
www.healthly.kudica.ro, www.anatomie.romedic.ro,
www.corpul_uman.com, www.doctor.info.ro, www.columbus.fi,
www.colonhelp.ro, www.mymed.rom
www.sfatulmedicului.ro, www.ck12.org,
www.barola.ro, www.universdecopil.ro,
www.englishforlearner.com
SISTEMUL DIGESTIV
Imagini animate preluate de pe site-
ul www.gifsoup.com
BACK
ALIMENTELE ȘI IMPORTANȚA LOR
Alimentele asigură substanțele necesare dezvoltării și
bunei funcționări a organismului
Legume Apă
De origine
Fructe
vegetală Minerale:
Făinoase
Alimente Ca, Fe, P, Mg,
Proteine
Na etc.
Carne, Pește
Lipide
De origine
Lapte, Lactate Substanțe
Glucide
animală
Ouă organice
Vitamine
Mineralele, vitaminele și apa sunt folosite ca atare de către organism, fără a fi

transformate
Substanțele organice sunt descompuse mai întâi în substanțe simple, adică sunt
digerate, pentru a fi ulterior absorbite și distribuite prin circulație tuturor
celulelor.
FOWARD
GRUPE DE ALIMENTE
Ouă, carne și Proteine, Lipide PIRAMIDA ALIMENTAŢIEI
produse din Fosfor, Fier, SĂNĂTOASE
carne vitamine (A, B)
5
Lapte și Proteine, Lipide,
produse Calciu 4
lactate Vitamine (B, D)
3
Lipide 2
Grăsimi Vitamine (A, E, K)
1
Glucide, proteine,
Fructe şi
minerale, vitamine,
legume
celuloză 1 - Cereale, Paste
2 – Fructe şi legume
Pâine, Glucide (amidon), 3 – Carne, Peşte, lactate, ouă
dulciuri, proteine, vitamine 4 - Grăsimi
unele legume (grupul B) 5 – Dulciuri, snacksuri
FOWARD
VITAMINE
Sunt substanţe indispensabile pentru sănătate.
Ele asigură creşterea, înmulţirea şi buna funcţionare a celulelor
Tulburări de vedere,
uscarea pielii, îngroşarea
mucoaselor
Anemie, boli ale

sistemului nervos
Scorbut, scăderea
rezistenţei antiinfecţioase
a organismului
Deformări ale oaselor

(rahitism)
BACK
ANATOMIA SISTEMULUI DIGESTIV
Sistemul digestiv este format din organe specializate
pentru transformarea alimentelor şi absorbţia
substanţelor nutritive
Cavitatea bucală →
Tubul
Faringe →
Digestiv
(aproximativ
9m, începe cu Esofag →
orificiul bucal
şi se continuă
până la Stomac →
orificiul anal)
Sistemul Intestin subţire →
digestiv
Intestin gros →
Glande salivare →
Glande Ficat →
anexe
Pancreas →
BACK
CAVITATEA BUCALĂ
2 Incisivi (I) Este primul segment al tubului digestiv
1 Canin (C)
Prezintă :
2 Premolari (PM) • planşeul superior format din bolta palatină
3 Molari (M)
și omușor;
• planșeul inferior pe care se află limba;
• pereții laterali, formați de obraji.
Bolta palatină
Mucoasa bucală este umezită de saliva
Omușor
produsă de glandele salivare
Amigdale
Pe maxilare sunt înfipți dinții în alveolele
Limba
dentare. Aceștia sunt organe vii, dure.
Tipurile de dinți (incisivi, canini, premolari și
molari) și reprezentarea lor pe maxilare
reprezintă formula dentară:
a) de lapte – 20 dinți:
b) definitivă – 32 dinți:
BACK
FARINGELE ȘI ESOFAGUL
Faringele este locul în care calea digestivă se
întretaie cu calea respiratorie
Intrarea în faringe este străjuită de amigdale,

organe de apărare împotriva bacteriilor și
virusurilor, ajunse aici prin hrană și prin aerul
inspirat
Esofagul este un tub de circa 25cm lungime. El străbate cavitatea

toracică și mușchiul diafragma, deschizându-se în stomac prin
orificiul cardia
Mucoasa esofagului are cute care-i permit dilatarea în timpul
trecerii bolului alimentar
Musculatura faringelui și a esofagului, dublu stratificată,
participă la
înghițirea hranei
BACK
STOMACUL
Stomacul este segmentul cel mai Esofag
Mușchi
dilatat al tubului digestiv, situat în Orificiul cardia
longitudinali
abdomenul superior stâng, sub
Mușchi circulari
mușchiul diafragma; se deschide în Duoden
Mușchi oblici
duoden prin orificiul piloric.

Cute gastrice
Mucoasa stomacală are cute și Orificiul pilor
glande care secretă sucul gastric și un

mucus abundent care o protejează.
Musculatura este dispusă în trei

straturi (longitudinal, circular și
oblic); cu ajutorul ei, hrana este
amestecată cu sucul gastric și este
împinsă în duoden prin orificiul
piloric.
BACK
INTESTINUL SUBȚIRE
Segmentul cel mai lung al tubului digestiv (circa 4 –
6m), cu diametrul de 2,5cm
Este format din:

- Duoden (partea fixă);
- Jejun și ileon (intestinul liber) care formează bucle
sau anse intestinale.
Mucoasa intestinală are un singur strat de celule și

prezintă cute circulare și milioane de vilozități
intestinale. Acestea măresc suprafața de prelucrare
și absorbție a hranei iar vascularizația bogată
facilitează trecerea substanțelor simple în sânge.
Glandele mucoasei secretă sucul intestinal
Musculatura, dispusă în două straturi, participă prin

Vilozități contracțiile sale la amestecarea conținutului
Vase limfatice intestinal cu sucurile digestive, la contactul lui cu
Mucoasa intestinală mucoasa pentru facilitarea absorbției și înaintarea
Vase de sânge acestuia.
BACK
INTESTINUL GROS
Colon transversal
Are o lungime de
Colon
circa 1,5m și diametrul mai mare decât cel al intestinului
descendent
subțire.
Prezintă la începutul lui apendicele și se termină cu
orificiul
anal (anusul)
Mucoasa prezintă numeroase pliuri și glande
producătoare de mucus, care ajută la eliminarea
materiilor fecale
Colon
ascendent
Rect Musculatura se
concentrează în trei benzi
dispuse de-a
lungul său
Apendice Orificiu anal
BACK
(anus)
GLANDELE ANEXE
Își varsă produșii de secreție prin canale în
diverse segmente ale tubului digestiv
Glandele salivare secretă saliva pe care o

elimină prin canale în cavitatea bucală:
• glandele parotide;
• glandele sublinguale;
• glandele submandibulare.
Ficatul este cea mai voluminoasă glandă din

corp (circa 1,5kg), este situat în abdomenul
superior drept, sub diafragmă. Secretă bila
sau fierea pe care o depozitează în vezica
biliară.
Pancreasul este situat în spatele stomacului.

Partea sa exocrină secretă sucul pancreatic
Atât bila cât și sucul pancreatic ajung prin

canale în duoden
BACK
DIGESTIA
Pe măsură ce străbate tubul digestiv, hrana
ingerată, este supusă digestiei, adică unui
ansamblu de transformări:
• mecanice;
• fizice;
• chimice.
Alimentele sunt mai întâi prelucrate mecanic și

fizic, pentru a face ușura prelucrarea lor chimică
sub acțiunea substanțelor numite enzime din
sucurile digestive.
Digestia implică mai multe etape:
Digestia bucală →
Etape ale Digestia gastrică →
digestiei
Digestia intestinală →
BACK
Cavitate
bucală
Dinți
Faringe
Epiglotă
Laringe
Esofag
BACK
DIGESTIA GASTRICĂ
Stomacul depozitează temporar hrana și în același timp o amestecă cu sucul gastric
secretat de către glandele aflate în pereții săi.
Apă Diluează celelalte componente ale sucului

gastric
împiedică alterarea alimentelor, distruge

eventualii
Acid clorhidric microbi și activează enzimele gastrice
Sucul
gastric protejează împotriva acidității și împotriva
atacului
Mucus enzimelor proprii (autodigestie)
Degradează proteinele la
proteine mai
Proteaze simple
Enzime
Degradează lipidele (numai
din lapte,
Lipaze frișcă, maioneză) la
lipide mai simple
Rezultatul digestie gastrice se numește chim gastric, care trece în porții mici
prin
orificiul piloric în duoden.
BACK
BACK
ABSORBȚIA ȘI DRUMUL NUTRIMENTELOR
Sunt atacate de Sunt atacate
de Aminoacizi
Proteine proteaza gastrică protezele
pancreatice
și
intestinale
Sunt atacate de Sunt

emulsionate de Acizi grași
Lipide lipaza gastrică către bilă
Glicerină
(numai grăsimile din Sunt atacate
de
lapte, frișcă) lipazele
pancreatice
ALIMENTE și
intestinale
Sunt atacate de către Sunt atacate

de Glucoză RESTURI
Glucide către
amilazele
amilaza salivară
NEDIGERATE
pancreatice
și
intestinale
Apă
Apă
Minerale
Minerale
Vitamine
Vitamine
DIGESTIA DIGESTIA DIGESTIA

INTESTINALĂ
VILOZITĂȚI
BUCALĂ GASTRICĂ ȘI
ABSORBȚIA
SE ABSORB ÎN SÂNGE:
aminoacizi, acizi grași, glucoză, apă, minerale, vitamine
SE ABSORB ÎN LIMFĂ:
acizi grași, glicerină, vitamine liposolubile
BACK
FIZIOLOGIA Resturile nedigerate trec din intestinul
INTESTINULUI subțire în intestinul gros prin valva ileo –
cecală.
GROS Aici sunt supuse unor transformări la
care participă bacteriile prezente (flora
intestinală) :
• Sinteza unor vitamine (grupul B și K);

• Fermentația resturilor cu degajare de
gaze;
• Procese de putrefacție, din care rezultă
substanțe urât mirositoare;
• Absorbția apei;
Se formează astfel materiile fecale, care
sunt eliminate prin orificiul anal în
procesul numit defecație.
BACK
BOLI ALE SISTEMULUI DIGESTIV
Cariile dentare apar atunci când
bacteriile din cavitatea bucală produc
acizi care atacă dintele. Netratate,
cariile dentare se pot complica cu
infecții și pot duce chiar la pierderea
dintelui.
Poate fi prevenită prin periajul dinților

și folosirea aței dentare cu
regularitate, prin controale
stomatologice periodice și prin
evitarea alimentelor bogate în zahar.
Dacă sucurile digestive lipsesc, ori apar în cantități prea mici sau prea mari;
musculatura vezicii biliare sau a intestinului nu se contractă normal, pot
apărea boli precum gastrita, ulcerul gastric sau duodenal, constipația, diareea.
Aceste boli sunt netransmisibile, dar pot să provoace infecții ale mucoasei
digestive
FOWARD
BOLI TRANSMISIBILE ALE SISTEMULUI DIGESTIV
Oxiuroza – produsă de oxiuri – femela depune ouă în cutele orificiului anal,
mai ales noaptea, ceea ce determină apariția mâncărimilor. Se transmite prin
mâini contaminate, lenjerie de pat, de corp și alimente infestate.
Ascaridioza – produsă de limbrici, care trăiesc în intestin. Uneori se înmulțesc

atât de mult, încât prin încolăciri formează gheme; toxinele limbricilor, foarte
puternice, produc intoxicații grave.
Giardioza – produsă de Giardia – se transmite prin alimente și apă infestate.
Parazitează căile biliare și intestinul subțire; formează chisturi care sunt
eliminate prin materiile fecale.
Febra tifoidă – este cauzată de un bacil.
Dizenteria – este produsă de bacilul dizenteric; se manifestă prin scaune foarte

dese (cca. 20/zi), purulente, cu sânge.
Hepatita - este produsă de un virus care atacă celulele ficatului, este o boală
foarte gravă
BACK
ELEMENTE GENERALE DE IGIENĂ
Alege o alimentație bogată, variată și echilibrată!
Servește masa la ore regulate!
Evită să mănânci alimente prea fierbinți sau prea
reci!
Spală-te pe dinți după fiecare masă!

Spală-ți bine mâinile înainte de masă!
Spală fructele și legumele care pot fi contaminate!

Ferește alimentele de praf și de muște!
Întreține curățenia corpului, a lenjeriei
și
dezinfectează periodic instalațiile sanitare!
BACK
APLICAȚII
Copiază următoarele exerciții și rezolvă-le pe caietul tău!
1. Completează spațiile libere cu termenii 2. Formula dentară

definitivă este:
corespunzători:
orifi ciul bucal
Tubul digestiv începe cu ___________________
orifi ciul anal
și se continuă până la ____________________ .
Completează tabelul cu
numărul total de
Segmentele tubului digestiv sunt în ordine
_______________
dinți aflați în cavitatea
bucală a unui om
cavitate bucală , _________
faringe , ___________
esofag ,
stomac
____________ intesti n subțire
, ______________________ și adult:
intesti n gros
____________________ .
saliva
Glandele salivare secretă ______________ pe Incisivi
8
canale
care o elimină prin ____________ în cavitatea Canini
4
bucală.
Ficatul este situat în abdomenul superior Premolari
8
drept
__________ bila
. Secretă ________ pe care o Molari
12
vezica biliară
depozitează în ________________________ .
TOTAL
32
Confruntă răspunsurile ! Confruntă răspunsurile !
FOWARD
Aplicații
Copiază următoarele exerciții și rezolvă-le pe caietul tău!
3. Realizează asocierile corecte între 4. Alege răspunsul corect:

categoria de substanțe nutritive aflate pe a) Hrana este înghițită în procesul
numit
coloana A, enzimele care acționează deglutiție / masticație
deglutiție
GREȘIT! masticație
CORECT!
asupra lor aflate pe coloana B și tipurile b) În urma digestiei gastrice rezultă
de nutrimente în care se transformă, CORECT!
bolul
bolul GREȘIT!
chimul
/ chimul
aflate pe coloana C c) Absorbția nutrimentelor are loc la
nivelul intestinului
A B C subțire
subțire / CORECT!
GREȘIT! gros
gros
Acizi grași și
Proteine Amilaze d) Bila este secretată de
glicerină
pancreas
CORECT!
pancreas / ficat GREȘIT!
ficat
Lipide Lipaze
Aminoacizi e) În sistemul digestiv proteinele
Glucide Proteaze CORECT!
nu sunt s / ficat
Pancrea GREȘIT!
sunt
digerate
Glucoză
f)Orificiul de ieșire din stomac în
intestin
este GREȘIT!
pilor / CORECT!
cardia
g) Ascaridioza este GREȘIT!
o boală
provocată de
Confruntă răspunsurile ! CORECT
oxiuri !fdfdfdfdfdf
limbrici
/
FOWARD
Rebus
1. Dinți numiți și ”tăietori”;
1 I N C I S I V I
2. Organ de simț situat în
cavitatea bucală;
2 L I M B A
3. Glande anexe ale căror
canale se
3 S A L I V A R E
deschid în cavitatea bucală;
4 S T O M A C 4. Cel mai lățit segment al
tubului digestiv;
5 E S O F A G 5. Face legătura între faringe
și stomac;
6 M O L A R I 6. Tip de dinți cu patru
rădăcini;
7 G L U C I D E 7. Substanțe organice atacate
de amilaze;
8 L I P I D E 8. Numite și ”grăsimi”;
9. Orificiul de intrare în stomac;
10. Mușchi sub care se află stomacul și 9 C A R D I A
ficatul; 10 D I A F
R A G MA
11. Se află în pereții stomacului și secretă 11 G L A
N D E
sucul gastric; 12 D U O D E N
12. Primul segment al intestinului subțire; 13 A B S O R
B T I A
13. Are loc la nivelul vilozităților intestinale;
14 I N T E S
T I N
14. Cel mai lung segment al tubului digestiv;
15. Dinți cărora li se mai spune și ”colți”;
15 C A N I N I
16. Substanțe organice care nu sunt
16 V I T
A M I N E
digerate.
FOWARD
Diagramă
00 58
02
01
03 57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
59
00
SUCCES!
Găsește în diagrama de mai jos numele a 11 boli ale sistemului digestiv.
Ele sunt puse pe orizontală, pe verticală și pe diagonale și pot fi dispuse
și de la coadă spre cap.
Apăsând pe prima literă a unei boli din diagramă, vei găsi bolile căutate!
A T P E D O G I A R D I
O Z A Abcesul
R S V U A I R E T N E Z
I D M Ascaridioza
L M C A I T A P I T S N
O C I Carii
A D G A S T R I T A O D
E I G Constipația
START
Diaree
STOP JOC!
N S B P R M G L A E M I
R A S
Z I N E D I A S P C B A
E T A Dizenteria
O G C V S R D H E T C R
S V M Gastrita
H L O A B O L I H O P E
I L Z Giardioza
U R M C S E V T O U H E
L A B Hepatita
C P E O X I U R O Z A S
U D E Oxiuroza
L U S E C B A U I D A G
E T S Ulcer
Apasă butonul START pentru a începe jocul. Ai trei minute pentru a descoperi
cele unsprezece boli!
BACK
Mediul intern
Sângele
Anatomia sistemului circulator
Inima
Vasele de sânge
Fiziologia sistemului circulator

Activitatea Circulația sistemică
Circulația prin
inimii și pulmonară
vasele de sânge
Limfa și sistemul circulator limfatic
Măsurarea tensiunii și a pulsului
Boli ale sistemului circulator și elemente de

igienă
Aplicații
FUNCȚII DE NUTRIȚIE
Materialul con ține imagini și prelucrări de imagini
preluate de pe site-urile: , www.wikipedia.org, www.imed.ro,
CIRCULAȚIA www.e-scoala.ro, www.121.ro, www.de_azi.ro,

www.vladinegroup.eu, www.anatomie.romedic.ro,
www.bookexpress.ro, www.minik.tv, www.mymed.ro,
www.turbosquid.com, www.jamesdanyonlonte.net,
www.soothe.ca, www.dreamstime.com, www.vectorstock.com,
www.monografies.com, www.onconfort.ro,
SISTEMUL CIRCULATOR
www.scritube.com, www.sanatate.bzi.ro, www.gbebe.ro,
www.ampress.ro, www.cardio_flavin7.ro,
Imagini animate preluate de pe site-ul

www.gifsoup.com, www.4gifs.com, www.devilsfoe.com
BACK
BACK
COMPOZIȚIA SÂNGELUI
-Reprezintă 55% din sânge;
- conține apă și substanțe organice, unele specifice, cum ar fi
fibrinogenul, cu rol în coagularea sângelui;
PLASMA -Constituie mediul de transport al nutrimentelor, hormonilor,
enzimelor, vitaminelor, produșilor de metabolism și elementelor
figurate.
- circa 4,5 – 5mil./mm3 de sânge;

- dimensiuni foarte mici: 2μ grosime și 7μ
diametru;
Globulele roșii -nu prezintă nucleu;
(Hematiile) -Conțin o proteină numită hemoglobină, cu rol în
transportul
gazelor respiratorii: cu oxigenul formează
oxihemoglobina, iar cu
dioxidul de carbon carbohenoglobina.
-circa 6-8mii/mm3 sânge;

ELEMENTE -sunt celule nucleate și mobile;
FIGURATE Globulele albe -traversează pereții capilarelor
(Leucocitele) (diapedeză);
-apără organismul de infecții, bacterii,
virusuri, microbi (fagocitoză);
FAGOCITOZA
-Circa 300 mii/mm3 de sânge;

-Aderă de pereții capilarelor sanguine , la locul
rupturii acestora
Trombocitele
și eliberează substanțe care opresc hemoragiile;
-Participă la coagularea sângelui.
FOWARD
GRUPELE SANGUINE
Grupa de
sânge 0(I) A(II) B(III) AB(IV)
Antigenul de
pe suprafața
hematiilor Lipsă Aglutinogene A Aglutinogene B
Aglutinogene A și B
Anticorpi
plasmatici
Aglutinine a și b Aglutinine b Aglutinine a
Lipsă
Poate dona 0, A, B, AB A, AB B, AB AB
grupelor (Donator universal)
Poate primi
0 0, A 0, B 0, A, B, AB
de la grupele (primitor
universal)
FOWARD
ANALIZELE DE SÂNGE
Mediul intern are o compoziție Tipul analizei Valori normale
Boli asociate
complexă care se menține
constantă între anumite limite.
HEMATII
Celulele sângelui îmbătrânesc și •Bărbați 4,2 – 5,6mil/mm3
mor, însă altele noi le iau locul. •Femei 3,7 – 4,9mil/mm3
•Copii 4,5 – 4,8mil/mm3
Substanțele chimice consumate de În
cazul scăderii – ANEMIA,
manifestată prin paloare,

celule sunt înlocuite în HEMOGLOBINA
incapacitate de efort. Cauze:
permanență, iar cele toxice, •Bărbați 13,6-16g/100mL
alimentație incorectă, proasta
•Femei 11,5 – 15g/100mL
funcționare a măduvei roșii
rezultate în urma activității
celulelor sunt eliminate. Abaterile FIER
•Bărbați 0,9 – 1,5 mg/L
de la valorile normale ale •Femei 0,8 – 1,4 mg/L
concentrației diferitelor substanțe
ATACURI MICROBIENE –
din mediul intern indică tulburări, LEUCOCITE
numărul leucocitelor scade
•Neutrofile 4 – 8 mii/mm3
INFECȚII – Numărul
de multe ori grave ale funcționării •Limfocite 4,5 – 5,2mii/mm3
leucocitelor crește
organelor vitale. •Monocite 0,3 – 0,6mii/mm3
LEUCEMIE – creșterea uriașă a
numărului de leucocite
TROMBOCITE 0,15 – 0,30 mil/mm3
Rezultatele analizelor de TIMP COAGULARE 8 - 12 min
HEMOFILIA – în cazul creșterii
sânge servesc la GLUCOZĂ
65-110 mg/100mL
DIABETUL – în cazul creșterii
diagnosticarea bolilor (Gilcemia)
CALCIU 9 - 11 mg/100mL
TETANIE – în cazul scăderii
BACK
ANATOMIA SISTEMULUI CIRCULATOR
Inimă →
Artera aortă
Artere
Artera pulmonară
CIRCULAȚIA Vena cavă

SÂNGELUI Vase de sânge
superioară
Vene Vena cavă inferioară

→
Vene pulmonare
Capilare
Canalul limfatic drept

CIRCULAȚIA
LIMFEI
Canalul toracic
BACK
INIMA
• Este o mică ”pompă” cu masa de circa 300g și de
mărimea
pumnului drept;
• situată în cavitatea toracică, între cei doi plămâni,
cu baza în
sus și vârful orientat în jos spre stânga;
• căptușită de un sac fibros numit pericard;
• organ musculos(mușchiul inimii – miocard), format din
patru
camere, două atrii și două ventricule, căptușite cu un
strat numit
endocard;
• De la nivelul ei pleacă și vin 8 vase mari
de sânge;
• prin jumătatea dreaptă circulă sânge
încărcat cu dioxid de carbon (CO2), adus
din organism;
• prin jumătatea stângă circulă sânge
încărcat cu oxigen(O2), adus de la plămâni;
• vascularizația inimii este asigurată de
arterele și venele coronare.
BACK
VASELE DE SÂNGE
Formează un sistem închis prin care sângele curge într-un singur sens
INIMĂ INIMĂ
(ventricule)
(atrii)
ARTERE VENE
ARTERIOLE VENULE
CAPILARE
ARTERELE sunt vase care pleacă de la inimă și transportă sânge

spre țesuturi. Diametrul lor scade de la inimă către periferie.
Au pereții elastici, în timp ce pereții arterelor mijlocii au
numeroase fibre musculare. Sunt situate în profunzime și sunt
protejate de planuri osoase.
Aorta este cea mai mare arteră a corpului. Pornește din
ventriculul stâng și duce sânge încărcat cu O2 în tot corpul. La
ieșirea din inimă se curbează, formând cârja aortică, apoi are
un traseu descendent, străbătând toracele și abdomenul. Din
ea se desprind numeroase ramuri care irigă întreg corpul.
Artera pulmonară pornește din ventriculul drept. La ieșirea din
inimă se bifurcă în artera pulmonară dreaptă și stângă; Duce
sânge încărcat cu CO2 la plămâni.
FOWARD
VASELE DE SÂNGE
VENELE sunt vase care vin la inimă și transportă sânge de la
țesuturi către aceasta. Diametrul lor crește de la periferie spre
inimă. Sunt mai numeroase decât arterele și sunt așezate
superficial. Pe traiectul unor vene se găsesc valvule în formă
de semilună, cu rolul de a favoriza întoarcerea sângelui la
inimă.
Venele cave – superioară și inferioară –sunt vase care vin la

inimă și aduc din corp sânge încărcat cu CO2. Se deschid în
atriul drept.
Venele pulmonare – în număr de patru, vin de la plămâni cu

sânge încărcat cu O2 și se deschid în atriul stâng
CAPILARELE formează rețele întinse care

fac legătura
între artere și vene. Peretele lor este
subțire, alcătuit
dintr-un singur strat de celule.
BACK
FIZIOLOGIA SISTEMULUI CIRCULATOR
Funcționarea sistemului circulator este
asigurată de:
Activitatea inimii – aceasta îndeplinește

rolul de ”pompă a sistemului circulator”,
deservind două circuite: mica și marea
circulație.
Circulația sângelui prin întregul sistem

circulator: sângele circulă prin vasele
sangvine cu diferite viteze și presiuni.
Formarea lichidului intercelular și a limfei:

datorită presiunii din capilare, o parte din
plasma sangvină iese prin pereții acestora
formând lichidul interstițial. Din acesta se
formează apoi limfa, care este colectată
de canalele limfatice, care se varsă apoi
tot în sânge.
BACK
ACTIVITATEA INIMII
Miocardul se contractă în mod ritmic și automat.
Contracțiile miocardului se numesc sistole, iar relaxările
diastole. Această activitate este percepută ca bătăi ale
inimii.
Bătăile inimii sunt însoțite de două zgomote specifice,
ce pot fi auzite prin examinare cu stetoscopul.
Primul zgomot - corespunzător sistolei – lung, surd, este
produs de închiderea valvelor atrioventriculare și de
expulzarea sângelui din ventricule.
Al doilea zgomot – corespunzător diastolei – scurt,
ascuțit este produs de închiderea valvelor arterelor
mari (aorta și artera pulmonară)
Inima unui om adult se contractă și se relaxează de
aproximativ 70 de ori într-un minut.
Perioadele de relaxare sunt mai lungi decât cele de
contracție, lucru ce face ca inima să bată o viață
întreagă, fără să obosească.
BACK
CIRCULAȚIA SISTEMICĂ ȘI PULMONARĂ
Inima deservește două ”circuite” care reprezintă:
Capilare Vena
(plămâni) pulmonară
• Circulația sistemică (marea circulație) – asigură irigarea cu
sânge a corpului; Artera
pulmonară
• Circulația pulmonară (mica circulație) – asigură irigarea cu
sânge a plămânilor.
Artera
aortă
CIRCULAȚIA SISTEMICĂ (MAREA CIRCULAȚIE) Vena
cavă
O2 CO2
v. s. a.d.
Artera aortă Vena cavă
Capilare
Capilare
(corp)
(corp)
Astfel,
circulația sângelui este
CIRCULAȚIA PULMONARĂ (MICA CIRCULAȚIE) dublă (sângele
trece de două
ori prin inimă
în timpul unei
CO2 O2 circulații
complete) și închisă
(sângele
oxigenat nu se
v. d. a. s. amestecă cu
sângele încărcat cu
Artera Vena
pulmonară Capilare pulmonară dioxid de
carbon).
(plămâni)
FOWARD
CIRCULAȚIA ÎN VASELE DE SÂNGE
CIRCULAȚIA PRIN ARTERE – se realizează cu viteză mare (0,5m/s în aortă)
La fiecare sistolă ventriculară, inima trimite ritmic și cu presiune un jet de
sânge, care circulă apoi
în flux continuu. Faptul este datorat pereților arteriali, care se destind, apoi
revin la dimensiunile
inițiale.
La fiecare sistolă, un val de sânge se lovește de cel precedent; ia naștere o undă
vibratorie, numită
puls.
Sângele este împins cu putere în artere, iar pereții acestora opun rezistență.
Rezultă o presiune
numită tensiune arterială, ale cărei valori normale sunt de 120mmHg în sistolă
(maximă) și de
70mmHg în diastolă(minimă)
CIRCULAȚIA PRIN CAPILARE – se realizează la viteză

foarte mică (1mm/s) și presiune scăzută.
Datorită acestora, dar și a pereților subțiri, aici are loc
schimbul de substanțe dintre sânge și celule.
Tot aici, datorită presiunii capilare, o parte din plasmă
iese printre celule, formându-se lichidul interstițial.
CIRCULAȚIA PRIN VENE – are loc cu viteză mai mare decât
în capilare, dar mai mică decât cea din artere (0,1m/s în
venele mari). Presiunea este mai mică, atingând chiar
Experiența lui
Marey, pune în evidență
valori negative la nivelul venelor mari.
viteza de
circulație diferită a sângelui în
Diferența mare dintre presiunea în artere și cea din vene,
artere și vene
face ca sângele să fie împins și totodată aspirat de inimă.
BACK
LIMFA ŞI SISTEMUL CIRCULATOR LIMFATIC
Aşa cum am mai amintit, limfa ia naştere din
lichidul intercelular. Ea este colectată de o
reţea vastă de capilare limfatice, care
împânzesc ţesuturile.
Vasele limfatice mici se unesc în vase din ce
în ce mai mari, care, în final formează:
• Canalul limfatic drept, care adună limfa din
partea dreaptă a capului și a gâtului,
membrului superior drept și jumătatea
dreaptă a toracelui;
• Canalul toracic, cel mai mare colector
limfatic, adună limfa din restul organismului.
Pe traiectul acestor vase se află ganglionii
limfatici, grupați în anumite zone. Ei produc
limfocite.
Cele două vase limfatice mari se deschid în
vena cavă superioară.
BACK
MĂSURAREA PULSULUI ȘI A TENSIUNII
PULSUL reprezintă expansiunea ritmică a TENSIUNEA ARTERIALA reprezintă
presiunea
arterelor ce se comprimă pe un plan dur, osos exercitată de sângele circulant
asupra pereţilor
şi este sincronă cu sistola ventriculară. arteriali.
Scop: evaluarea funcţiei cardiovasculare. Scop: evaluarea funcţiei

cardiovasculare (forţa
de contracţie a inimii,
rezistenţa determinată
Loc de măsurare: oricare arteră accesibilă de elasticitatea şi calibrul
vaselor).
palpării şi care poate fi comprimată pe un
plan osos: dar mai ales în zona încheieturii
palmei (radială), zona gâtului (artera carotidă,
sau a tâmplelor (artera temporală
superficială).
Se măsoară tensiunea arterială

sistolică
(maximă) şi cea diastolică
(minimă).
Loc de măsurare: artera
humerală, radială
(electronic)
Când frecvența pulsului crește, apare Când valoarea tensiunii crește

peste cea
tahicardia, iar când aceasta scade, apare normală, apare hipertensiunea,
iar când
brahicardia. valoarea scade, hipotensiunea.
BACK
BOLI ALE SISTEMULUI CIRCULATOR
BOLI CAUZATE DE STILUL DE VIAȚĂ Factorii de risc enumerați
anterior duc în timp la
formarea unor depozite formate
din colesterol,
Factori de risc: grăsime, săruri de calciu și
cheaguri de sânge în
Cafeaua pereții arterelor -
ARTERIOSCLEROZĂ.
Tot acești factori duc și la
creșterea tensiunii
arteriale – HIPERTENSIUNE.
Obezitatea
Sedentarismul
- ANGINĂ PECTORALĂ – îngustarea

arterelor inimii.
Se manifestă prin dureri la
nivelul inimii ce apar la
efort și dispar la încetarea
acestuia;
- INFARCT MIOCARDIC – formarea de
cheaguri în
Alcoolul
arterele coronare și moartea
celulelor miocardului
Fumatul din zona lipsită de irigare;
- ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL –
formarea de
Alimentație bogată în cheaguri în arterele creierului.
Se manifestă prin
grăsimi paralizii, deces;
- ANEVRISM – dilatarea arterelor,
urmat de ruperea
Stres, infecții etc.
acestora.
FOWARD
BOLI ALE SISTEMULUI CRCULATOR
BOLI CAUZATE DE FACTORI BIOLOGICI HEMORAGIILE
Localizarea unor microbi (streptococi, stafilococi) la Sunt pierderi de sânge
din cauza
nivelul cordului sau al vaselor de sânge produce o serie lezării sau ruperii unor
vase. Sunt
de boli cum ar fi: PERICARDITA, MIOCARDITA, afecțiuni ce pot fi
foarte grave.
ENDOCARDITA, ARTERITA (inflamarea pereților
arteriali), FLEBITA (inflamarea peretelui venos) Se pot produce:
-În interiorul corpului:
HEMORAGII
INTERNE;
-În exteriorul corpului:
HEMORAGII
EXTERNE.
Pot fi:
- arteriale: este lezată
o arteră iar
pierderea de sânge are
loc în jeturi
Miocardita Flebita Varicele intermitente, sângele
este mai
deschis la culoare și se
scurge rapid;
BOLI CAUZATE DE FACTORI FIZICI - venoase: este lezată o
venă, iar
pierderea de sânge se
produce lent;
VARICELE se produc în urma statului prelungit în sângele este mai închis
la culoare.
picioare, gravitația făcând ca sângele să stagneze mai Primul ajutor în astfel
de hemoragii
ales în venele membrelor inferioare. Acesta presează se acordă prin aplicarea
garoului.
pereții venelor, provocând dilatații ale acestora.
FOWARD
BACK
APLICAȚII
I. Completează desenul: II. Marius și Ioana au
grupa sanguină
8 A(II), Viorel are grupa
sanguină 0(I), iar
Georgeta și Grigore are
grupa sanguină
10
9 B(III) . Cine și cui
poate dona și de la
cine poate primi sânge?
12 Răspuns:
Marius nu poate dona sânge decât Ioanei,
dar poate primi de la Ioana și
de la Viorel. Ioana poate să îi doneze
sânge lui Marius și poate primi de
4 la acesta și de la Viorel.
6 Viorel poate dona sânge la toți ceilalți
dar nu poate primi de la nici
5 unul.
7 3 Georgeta și Grigore pot să își doneze unul
celuilalt sânge, dar pot primi
și de la Viorel.
11
1
III. Gândește-te că ești
medic. La tine se
2
prezintă un pacient cu un
buletin de
1 - miocard 2 - pericard 3 - endocard analize a căror rezultate
sunt:
4 – atriu stâng 5 – ventricul stâng Globule roșii: 4,85mil/mm3, Limfocite:
5mii/mm3,
6 – atriu drept 7 – ventricul drept calciu: 9,5mg/100mL, glucoză 95mg/100mL.
Ce
diagnostic i-ai pune acestuia?
8 – artera aortă 9 – artera pulmonară
10 – vena cavă superioară Răspuns:
11 – vena cavă inferioară Pacientului i-au ieșit toate analizele
bune, deci este sănătos.
12 – vene pulmonare
FOWARD
APLICAȚII
IV. Completează textul: V. Alege
răspunsul corect:
Artera ________ pleacă din __________ stâng și duce 1. Învelișul

exterior al inimii se
sânge încărcat cu __________ către _________ .
endocard
CORECT pericard
GREȘIT
Din corp, sângele încărcat cu ________________ se numește
/ .
întoarce prin ______________, care se deschide în 2. Grupa
GREȘIT
AB IV / CORECT
B III
__________ drept.
Din ventriculul __________, sângele este pompat în se
numește primitor universal.
_______________, care duce la _______________. De 3. Pierderea
de sânge se numește
acolo, sângele se întoarce la inimă prin patru
hemoragie
________________ care se deschid în atriul ________ .
aGREȘIT / anevrism
CORECT
Circulația sângelui este _________ și ________ . 4. Limfa

CORECT
conține / nuGREȘIT
conține
e
În __________, o parte din plasmă este forțată să iasă
afară și să formeze _________________ . globule
roșii.
Din acesta ia naștere apoi ______________ care este 5.
Trombocitele
GREȘIT / Leucocitele
CORECT au rol
colectată de _________________________ și
_____________________ . în
sudarea leziunilor capilarelor.
6.
Închegarea sângelui se datorează
canalul toracic oxigen vene pulmonare plămâni
fibrinogenului
GREȘIT hemoglobinei
CORECT
artera pulmonară atriul limfa dioxid de carbon f
/ .
vena cavă drept canalul limfatic drept ventriculul
7.
Carbohemoglobina este formată
împreună
cu CORECT
CO / GREȘIT
CO . 2
închisă corp lichidul interstițial aortă stâng
capilare dublă
FOWARD
REBUS
1 S Â N G E 1 – Principalul component al
mediului intern;
2 – Cele mai numeroase vase de
sânge
2 C A P I L A R E
3 – Contracția mușchiului inimii
se numește…;
3 S I S T O L A 4 – Încăperi ale inimii în care
se deschid venele;
4 A T R I I 5 – Globule roșii sau…;
5 H E M A T I I 6 – Mușchiul inimii se numește…;
6 M I O C A R D 7 – În timp duce la apariția
bolilor cardiovasculare;
7 F U M A T U L 8 – Componentă a mediului intern
ce ia naștere din
lichidul interstițial.
8 L I M F A
9 – Aduce sângele de la corp la
inimă(2 cuvinte);
10 – Elemente figurate, apără organismul de
microbi, bacterii, infecții; 9 V E N A C A V Ă
11 – Cămăruțe ale inimii din care pleacă 10 L E U C O C I T E
arterele; 11 V E N T R I
C U L E
12 – Boală a inimii cauzată de blocarea arterelor 12 I N F A R C T
coronare; 13 P
U L S
13 – Expansiune ritmică a arterelor sincronă cu
sistola ventriculară;
14 V A R I C E L E
14 – Apar în urma statului prelungit în picioare; 15 P L A MA N I
15 – Organe unde sângele preia oxigenul și 16 A R
T E R E
eliberează dioxidul de carbon; 17 F I B R I N O G E N
16 – Vase de sânge care pleacă de la inimă; 18 P E R I C A R D
17 – Proteină din plasmă, cu rol în coagulare;
18 – Învelișul extern al inimii
FOWARD
DIAGRAMA
Găsește în diagrama de mai jos patru componente ale sângelui şi opt boli ale
00 58
02
01
03 57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
59
00
sistemului circulator. Ele sunt puse pe orizontală, pe verticală și pe diagonale
și pot fi dispuse și de la coadă spre cap. Apăsând pe prima literă a unei
denumiri din diagramă vei găsi noţiunile căutate!
A S E T P A H E M O R A G I
E T Componente ale sângelui:
N L O A L C P O R T A S N V
G R PLASMA
E I I T A M E H I R M L O E
S O HEMATII
V A S C S A T B N E L A T I
A M LEUCOCITE
TROMBOCITE
R T U B M I O C A R D I T A
V B
START
STOP JOC!
Boli ale sistemului circulator:

I I N F A R C T B R C L S D
F O
S B A E S C N A V O T A R M
A C INFARCT
M E U H V A R I C E A E N T
P I ACCIDENT VASCULAR
ANEVRISM
C L D I P N A U S L N A R U
S T MIOCARDITĂ
L F E G S A E P T O A V B I
G E ARTERITĂ
S N D L A L I G A C M C E A
T N FLEBITĂ
R A L U C S A V T N E D I C
C A VARICE
cele patru
HEMORAGIE
componente ale sângelui şi cele opt boli ale sistemului circulator!
BACK
Aerul. Calitatea aerului
Anatomia sistemului respirator
Căile respiratorii
Plămânii
Fiziologia sistemului respirator
Inspirația
Expirația
Realizarea schimbului de gaze la nivelul plămânilor și
la
nivelul celulelor
Factori de risc pentru sănătatea sistemului

respirator
Afecțiuni ale sistemului respirator
Reguli de igienă a sistemului respirator
Aplicații
FUNCȚII DE NUTRIȚIE
RESPIRAȚIA Materialul con ține imagini și prelucrări de imagini

preluate de pe site-urile: , www.wikipedia.org,
www.e-scoala.ro, www.docstoc.com, www.agrosy.com,
www.motioncow.con, www.desprecopii.com,
www.e-learning.masterprof.ro,
www.iefo.ro, www.prostemcell.org
SISTEMUL RESPIRATOR Imagini animate preluate de pe site-ul

www.gifsoup.com, www.4gifs.com, www.gifak.net
BACK
AERUL. CALITATEA AERULUI
Omul poate trăi cinci săptămâni fără hrană, cinci zile fără apă, dar nu poate
rezista
nici măcar cinci minute fără aer. Creierul şi inima nu pot suporta lipsa de oxigen.
Viaţa şi sănătatea noastră depind în primul rând de aportul respirator, de

calitatea
aerului respirat, cât şi de prevenirea acţiunii factorilor de risc.
COMPOZIȚIA PROCENTUALĂ A AERULUI

GAZUL AER INSPIRAT AER EXPIRAT
Azot (N2) 78% 78%
Oxigen (O2) 21% 16%
Dioxid de carbon (CO2) 0,03% 5,03%
Alte gaze 0,97% 0,97%
Activitate practică:
Într-un pahar cu soluție de var cu concentrație mică, adaugă câteva
picături de
fenolftaleină, până când aceasta capătă culoarea roșu-carmin. Cu ajutorul
unui pai, suflă
apoi aer în soluție, până când se decolorează.
De ce s-a decolorat soluția?
FOWARD
BACK
ANATOMIA SISTEMULUI RESPIRATOR
CĂILE RESPIRATORII →
Cavitatea nazală
Faringe
Laringe
Trahee
Bronhii
PLĂMÂNII →
Plămânul drept (3 lobi)
Plămânul stâng (2lobi)
DIAFRAGMA
BACK
CĂILE RESPIRATORII
Cavitatea nazală este formată din fose nazale, care comunică cu exteriorul prin
nări și
cu faringele prin coane;
La intrarea în nări, fire de păr filtrează impuritățile din aerul expirat.
Fosele nazale sunt căptușite de mucoasa nazală, bogat vascularizată, care
încălzește
aerul inspirat. Mucusul produs de aceasta asigură umiditatea și reține praful și
unele
microorganisme.
Ce rol mai are mucoasa nazală?
Faringele este locul în care calea respiratorie se întretaie cu cea digestivă.
Laringele face legătura între faringe și trahee. Are rol

dublu: cale pentru aer și organ al vorbirii (fonator).
Este alcătuit din mai multe cartilaje între care mărul
lui Adam (cartilaj tiroid).
În interiorul său se găsesc corzile vocale, cu rol în
producerea sunetelor, iar spațiul dintre acestea se
numește glotă.
Deschiderea laringelui este acoperită în timpul
deglutiției de epiglotă.
FOWARD
CĂILE RESPIRATORII
Traheea este situată în continuarea
laringelui și coboară prin fața esofagului
spre cei doi plămâni.
Prezintă 15 – 20 de inele cartilaginoase,
în formă de potcoavă; în partea dinspre
esofag este completată de o lamă
musculară ce permite bolului alimentar
să înainteze de-a lungul esofagului .
Este căptușită de mucoasa traheală care

prezintă cili și glande care secretă mucus.
Acestea au rolul de a trimite praful și
microbii înapoi spre faringe, împiedicând
pătrunderea lor în plămâni.
Bronhiile, fac legătura între trahee și

plămâni. La intrarea în plămâni se
ramifică din ce în ce mai mult, formând
arborele bronșic.
BACK
PLĂMÂNII
Au aspect buretos și culoarea roz
Sunt înveliți de două foițe, numite pleure,
între care se află lichidul pleural
Plămânul drept este format din 3 lobi, iar
cel stâng este mai mic, format din 2 lobi.
De ce?
Lobii pulmonari sunt formați din mai
multe segmente, iar acestea, sunt formate
la rândul lor din mai mulți lobuli
pulmonari de formă piramidală.
Lobulii pulmonari sunt alcătuiți din
acini
pulmonari, în care intră bronhiolele.
Ei au
forma unor chiorchine, în care
fiecare
bobiță prezintă câte o alveolă
pulmonară.
Alveolele pulmonare sunt
bogat
vascularizate. Aici are loc schimbul
de gaze
respiratorii. Ele sunt unitatea de
structură
și funcție a
plămânilor.
BACK
FIZIOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR
Respirația constă în alternanța ritmică a două
procese:
• Inspirația – aerul atmosferic pătrunde prin
căile respiratorii până la alveolele
pulmonare;
• Expirația – o parte din aerul din plămâni
este eliminat în afara organismului
Ritmul respirator (16 – 18respirații/minut) se accelerează la efort și se

diminuează în timpul somnului.
Ritmul respirator variază în funcție de sex, vârstă și tipul activității depuse.
Adaptarea ritmului respirator și a celui cardiac la efort se face prin

intensificarea frecvențelor respiratorie și a bătăilor inimii, pentru a se asigura
celulelor un aport crescut de sânge oxigenat.
BACK
INSPIRAȚIA
• Mușchii intercostali se
contractă, coastele se ridică,
sternul este împins înainte;
• Diafragma se aplatizează,
apăsând asupra organelor
abdominale;
• Prin contracția acestor mușchi,
volumul cutiei toracice se
mărește;
• Plămânii, fiind organe foarte
elastice, urmează expansiunea
cutiei toracice, de care sunt
solidarizați prin pleure;
• Presiunea aerului din
interiorul plămânilor scade, iar
Inspirația este un proces activ. aerul atmosferic pătrunde în
plămâni;
BACK
EXPIRAȚIA
• Mușchii intercostali și
diafragma se relaxează;
• Coastele coboară iar mușchiul
diafragm urcă;
• Volumul cutiei toracice scade
iar plămânii își micșorează și ei
volumul;
• Presiunea în interiorul
plămânilor crește, motiv pentru
care aerul este eliminat;
• Expirația poate deveni activă în

timpul efortului sau în anumite
meserii (la soliștii vocali); se
contractă și alți mușchi toracici
Expirația este un proces pasiv. iar coastele coboară și mai jos.
BACK
REALIZAREA SCHIMBULUI DE GAZE
1. ETAPA PULMONARĂ A SCHIMBULUI DE GAZE
În timpul inspirației, aerul încărcat cu oxigen ajunge
la nivelul alveolelor pulmonare. Oxigenul trece din
1. Etapa
pulmonară
aerul alveolar în sânge. Tot la acest nivel, dioxidul
de carbon trece din sânge în alveolă și va fi eliminat
prin aerul expirat Plămâni
2. TRANSPORTUL GAZELOR RESPIRATORII 2.

Transportul
gazelor
respiratorii
Sângele transportă oxigenul de la plămâni la celule
și dioxidul de carbon de la celule către plămâni. Cele
două gaze respiratorii se combină cu hemoglobina Inimă
de pe suprafața hematiilor formând
oxihemoglobina, respectiv carbohemoglobina. Organe
3. ETAPA CELULARĂ A SCHIMBULUI DE GAZE 3. Etapa

celulară
La nivelul celulelor, sângele cedează oxigenul
necesar diferitelor procese și se încarcă cu dioxidul
de carbon rezultat din activitatea lor. oxigen dioxid de
carbon
BACK
BACK
AFECȚIUNI ALE SISTEMULUI RESPIRATOR
Factorii vătămători Afecțiuni
INFECȚII:
FACTORI BIOLOGICI Răceala, gripa, sinuzita, amigdalita, rujeola
(virusuri, bacterii) laringita, bronșita,
Pneumonia, tuberculoza pulmonară
GUTURAI
INTOXICAȚII cu:
Monoxid de carbon – se formează
FACTORI CHIMICI carboxihemoglobina, combinație stabilă ce
blochează hemoglobina ;
(substanțe toxice, Nicotina și gudronul, provenite din fumul de țigară,
poluanți) duc la dependență și favorizează cancerul
TUBERCULOZA
pulmonar;
Pulberi industriale – duc în timp la apariția silicozei
ASFIXIA
FACTORI FIZICI
Arsuri ale căilor respiratorii
(temperatura)
Aspirația de corpuri străine

FACTORI MECANICI Asfixia – obturarea căilor respiratorii
BACK
REGULI DE IGIENĂ A SISTEMULUI RESPIRATOR
FOLOSEȘTE BATISTE SAU
ȘERVEȚELE 1. Respirația se va realiza numai pe nas!
2. Întreține-ți curățenia nasului cu
batiste
SUFLĂ-ȚI CORECT NASUL
curate individuale sau șervețele de unică
folosință!
3. Suflă-ți mai întâi o nară, apoi pe
GIMNASTICA RESPIRATORIE cealaltă!
4. Tratează bolile organelor respiratorii!
5. Practică în mod regulat exerciții
fizice
EVITĂ FUMATUL pentru dezvoltarea musculaturii
toracelui!
6. Evită fumatul!
BACK
APLICAȚII
I. Completează spațiile cu termenii II. Completează
desenul:
corespunzători:
Sistemul respirator este format din
2
______________ și ____________ 3
Fosele nazale comunică cu exteriorul prin
1
___________ și cu faringele prin __________. 5
Laringele este format din mai multe
4
_______________ . În interiorul său se găsesc
patru _____________ cu rol în ____________. 8
Traheea este formată din 15 – 20
7
________________ în formă de potcoavă și o 6
______________.
Plămânul stâng este format din ______ lobi,
iar plămânul drept din ________ lobi. 1 – Nări 2 –
Cavitate nazală (fose nazale)
Fiecare lob este alcătuit din mai mulți 3 – Faringe 4 –
Laringe 5 – Trahee 6 – Bronhii
___________ în care se găsesc
7 – Plămân stâng
8 – Plămân drept
__________pulmonari.
trei corzi vocale plămâni nări
III. Ce boală crezi
că i-a cauzat
inele cartilaginoase vorbire acini
fumatul
personajului din
căi aeriene lamă musculară coane
imaginea alăturată?
cartilaje doi lobuli
FOWARD
APLICAȚII
IV. Alege răspunsul corect: V.
Descrie drumul oxigenului în
cele
3 etape ale schimbului de
1. Mușchii intercostali participă participă / nu nuparticipă
participă gaze
în respirație.
2. În timpul deglutiției, laringele este acoperit
1. Etapa pulmonară
de mărulmărullui Adam / epiglotă.
lui Adam epiglotă
Oxigenul trece din aerul

3. Are rol de a încălzi aerul inspirat:
alveolar în sânge.
mucoasa nazală / mucoasa
mucoasa nazală traheală
mucoasa traheală
4. Unitatea de structură și funcție a
2. Transportul gazelor
plămânilor este acinul acinul / alveola
alveola Plămâni
respiratorii
5. În etapa celulară a schimbului de gaze,
Oxigenul se combină cu
sângele preia CO2 CO / OO .
2 2
hemoglobina și formează
6. La inspirație, presiunea în interiorul cuștii
oxihemoglobina. Este
toracice scade
scade / crește
crește .
transportat la inimă prin

7. Temperatura aerului este un factor
venele pulmonare și apoi
fizic
fizic / mecanic
mecanic ce duce la boli ale Inimă
către corp prin artera aortă.
sistemului respirator.
3. Etapa celulară
8. Silicoza este cauzată de intoxicația cu Organe
monoxid decarbon
monoxid de carbon / pulberipulberiindustriale.
industriale
Sângele cedează oxigenul
necesar diferitelor procese

Corect Greșit
ce au loc la nivelul celulelor.
FOWARD
REBUS
1 I N S P I R A T I E 1. Etapă a
respirației în care aerul pătrunde în
plămâni;
F 2 A R I N G E 2. Cale
respiratorie, comună cu calea
3 I N T E R C O S T A L I digestivă;
3. Mușchi care
participă la respirație;
4 C A R T I L A J E
4. Din ele este
alcătuit laringele;
5 F O S E N A Z A L E 5. Împreună
formează cavitatea nazală;
6 P L A M A N I 6. Au aspect
buretos și culoare roz;
7. Un lob
pulmonar este alcătuit din mai
7 L O B U L I
mulți ….. ;
8 A L V E O L A 8. Unitate de
structură și funcție a plămânilor.
9. Fac legătura între trahee și plămâni; 9B R O N
H I I
10. Etapă a respirației în care o parte din aerul
din plămâni este eliminat; 10 E X P
I R A T I E
11. Obturarea căilor respiratorii; 11 A S F I
X I E
12. Mărime fizică ce scade la inspirație și 12 P R E
S I U N E
crește la expirație;
13. Gaz respirator rezultat în urma activității 13 D I O X I D D
E C A R B O N
celulelor; 14 L A R I N
G E
14. Organ fonator;
15 C O A N E
15. Fac legătura foselor nazale cu faringele;
16. Formată din 15 – 20 inele cartilaginoase; 16 T R A
H E E
17. Gaz preluat de sânge din aerul alveolar; 17 O X I
G E N
18. Fac legătura foselor nazale cu exteriorul.
18 N A R I
FOWARD
DIAGRAMĂ
00 58
02
01
03 57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
59
00
SUCCES!
Găsește în diagrama de mai jos douăsprezece afecțiuni și boli ale sistemului
respirator. Ele sunt puse pe orizontală, pe verticală și pe diagonale și pot fi
dispuse și de la coadă spre cap. Apăsând pe prima literă a unei denumiri din
diagramă vei găsi noţiunile căutate!
E S G R A N O M L U P R E C N A
C AMIGDALITĂ
B C M A V M N M R O H U I E R
A P ASFIXIE
L E T C V E I S B C T J P G
I S J BRONȘITĂ
O D S E E Z P G A U D E B H
Z F D CANCER PULMONAR
START
B V E A P B E T D A Z O C I
L I S GRIPĂ
A R A
S
F
I
Z
STOP JOC!
L
O A D G P
S N N A
S T
S
I V
B D U
I
E
N U Z
A B
L
L
A R
I
S
T
G B
T D
A V
LARINGITĂ
PNEUMONIE
RĂCEALĂ
O D B I S T E D P A P V T A B
P D RUJEOLĂ
R S R V B I A P T A I B S A D
T O SILICOZĂ
U A H B I N T U B E R C U L O
Z A SINUZITĂ
L U T A D V S A E I N O M U E N P
TUBERCULOZĂ
Apasă butonul START pentru a începe jocul. Ai trei minute pentru a descoperi cele
douăsprezece
afecţiuni şi bolii!
BACK
Excreţia
Anatomia sistemului excretor
Rinichii Nefronul
Căile urinare
Fiziologia sistemului excretor
Formarea urinei
Eliminarea urinei
Factori de risc pentru sănătatea
sistemului excretor
Boli ale sistemului excretor
Măsuri de igienă
Aplicații
FUNCȚII DE NUTRIȚIE Materialul con ține imagini și prelucrări de imagini

preluate de pe site-urile: , www.wikipedia.org,
www.e-scoala.ro, www.turbosquid.com, www.endoszkop.com,
www.guaresmal123.glogster.com,
www.gograph.com, www.telegraph.co.uk,
www.anatomie.romedic.ro, www.ralusandu.wordpress.com,
EXCREŢIA www.hiperdia.ro, www.scritub.ro, www.ekilibrum.ro,

www.badpolitics.com, www.sanatate.bzi.ro,
www.tantasalute.it,
www.cerasus.ro
SISTEMUL EXCRETOR
Imagini animate preluate de pe site-urile:
www.north_hlmwood_village_hall.org.uk, www.artie.com,
www.smailiki.ru.
BACK
EXCREŢIA
Din activitatea celulelor rezultă produși nefolositori și toxici pe care organismul
îi
elimină în mediul extern prin funcția de excreție.
Pielea elimină Plămânii elimină

substanțe toxice prin expirație
și săruri dioxid de carbon,
minerale sub o parte din apă și
formă de substanțe
sudoare prin volatile.
glandele
sudoripare.
Rinichii
elimină
prin urină
substanțele
toxice
s se
Prin intestinul gro și
nefolositoare
elimină resturile și o
parte din
dușii
nedigerate și pro
sărurile din
b
de putrefacție su sânge,
împreună
formă de materii cu o
cantitate de
fecale.
apă.
BACK
ANATOMIA SISTEMULUI EXCRETOR
Sistemul excretor este alcătuit din rinichi și
căi urinare (excretoare).
→ Rinichi
→ Căi urinare
Uretere
Vezica urinară
Uretră
BACK
RINICHII
Organe perechi de forma unui bob de
fasole, cu lungime de circa 12cm și
masa de 150g.
Sunt așezați în cavitatea abdominală,
de o parte și de alta a coloanei
vertebrale, în zona lombară.
În secțiune longitudinală, sub capsula
fibroasă ce protejează rinichiul se
disting două zone:
• Zona corticală (periferică);
• Zona medulară (internă), formată
din 7-14 piramide renale, cu baza spre
zona corticală și vârful spre pelvisul
renal.
O piramidă renală împreună cu țesutul
înconjurător din zona corticală,
formează un lob renal.
FOWARD
NEFRONUL
În fiecare rinichi se găsesc
aproximativ un milion de ”unități de
curățire” a sângelui, numite nefroni.
Este alcătuit dintr-o capsulă, în Sânge

nefiltrat
interiorul căreia se găsește un ghem
de capilare, numit glomerul. Capsula
se continuă cu tubul urinifer, format
la rândul său din 3 segmente.
Tubii uriniferi se deschid mai departe
în tuburi colectoare ale urinei, aflate
în piramidele renale
Nefronul este unitatea de structură și

funcție a rinichiului.
Sânge filtrat Urină
La nivelul nefronilor se formează urina
BACK
CĂILE URINARE
Se mai numesc şi căi excretoare.
Sunt reprezentate de pelvisul renal(bazinet), două uretere, vezica urinară şi
uretră.
BACK
FORMAREA URINEI
Filtrarea sângelui se face prin pereții subțiri ai capilarelor glomerulale, în
capsula nefronului.
BACK
ELIMINAREA URINEI
Urina finală astfel formată, trece din tubii uriniferi
în tuburile colectoare ale urinei și prin orificiile din
vârful piramidelor renale ajunge în final în bazinet
Din pelvisul renal, urina trece în uretere și

înaintează prin contracția musculaturii înspre
vezica urinară, unde este depozitată un timp.
Când aceasta se umple, musculatura pereților ei
se contractă și urina este eliminată prin uretră
la exterior (micțiune).
Actul micțiunii este controlat de scoarța

cerebrală.
Dacă mănânci sărat, rinichii elimină surplusul

de sare prin urină. Dacă bei apă prea multă,
surplusul este eliminat, iar dacă bei apă puțină,
reabsorbția apei se mărește.
Astfel, rinichii intervin în menținerea echilibrului
mediului intern.
BACK
BACK
BOLI ALE SISTEMULUI EXCRETOR
Factori vătămători Niveluri de acțiune și efecte
1.Mecanici: Arsuri pe suprafețe
Afectează în timp și funcționarea rinichilor
mari ale pielii
La nivelul rinichilor: calculi renali (nisip sau
pietre
2. Alimentație bogată în sare; la rinichi);
exces de carne La nivelul țesuturilor: retenția de apă și
umflarea
acestora (edeme).
intoxicații ce duc la pierderea capacității de
filtrare
3. Chimici: substanțe toxice, selectivă și reabsorbție a nefronilor;
medicamente blocaj renal;
creșterea concentrației toxinelor în sânge.
Nefrite - infecții la nivelul rinichilor ce au

ca efect
pierderea capacității de filtrare selectivă,
4. Biologici: virusuri, bacterii hematurie, pierderi de glucoză și albumină prin
urină, creșterea concentrației toxinelor în
sânge
Cistite – infecții la nivelul căilor urinare
BACK
MĂSURI DE IGIENĂ
• Întreține curățenia zilnică a corpului!

• Tratează focarele de infecție din corp!
• Urmărește dacă urina își schimbă culoarea timp de mai
multe zile!
• Ferește-te de substanțele toxice!

• Nu abuza de medicamente și de alcool!
• Nu abuza de sare, condimente și carne!
• Ferește-te de alimentele alterate!
• Prezintă-te periodic la medic pentru consultații și pentru

analize!
BACK
APLICAȚII
I. Identifică părțile componente ale II. Faceţi asocierea corectă între
rinichiului în imaginea de mai jos: organele excretoare aflate pe coloana A
şi produşii eliminaţi, aflaţi pe coloana B:
capsulă B
fibroasă 2 1
calice A
zona Piele Resturi
nedigerate
corticală3 Urină
Plămâni
zona
medulară4 Intestin gros Sudoare
Rinichi Dioxid de
carbon
artera
renală 5 III. Din ce cauze pot apărea calculii
renali?
vena
renală 6
Calculii renali pot apărea ca
urmare a
bazinet7 excesului de carne şi
excesului de sare.
ureter 8
Ştiai că un om poate trăi şi cu un singur
rinichi? Sistemul
piramidă
renală 9
excretor funcţionează în condiţii normale,
atâta timp cât
funcţionează cel puţin 700000 de nefroni.
FOWARD
APLICAȚII
IV. Alege varianta corectă:
Unitatea de structură și funcție a rinichiului se numește nefron / bazinet .

În urina finală nu se regăsește amoniac / glucoză .
Este organ pereche uretra / ureterul .
Piramidele renale se găsesc în zona medulară / corticală .
În capsula nefronului se formează urina primară / finală .
Urina este depozitată temporar în uretră / vezică .
Urina finală nu conține / conține aminoacizi.
Cistita este o boală a căilor urinare / rinichilor . CORECT GREȘIT
V. Completează cu afirmațiile corecte:

1
rinichi
Sistemul excretor este alcătuit din ________________ 2
căi urinare
şi _____________________
.
3
zona
corticală
Într-o secţiune longitudinală a rinichiului se observă două zone:
_____________________, dispusă
zona medulară
4
spre exterior şi _____________________ în care se găsesc 7 – 14 piramide
renale.
Unitatea de structură şi funcţie a rinichilor se numeşte _____________________
nefron
5
. El este alcătuit
capsulă
6
dintr-o _____________________ în care se găseşte un ghem de capilare numit
7
glomerul
_____________________ 8
tub urinifer
şi dintr-un _____________________, format din trei
segmente.
FOWARD
REBUS
1 C A P S U L Ă 1 – Componentă a nefronului, în care
are loc filtrarea
selectivă;
2 R I N I C H I 2 – Organe ale excreției;
3 C I S T I T A 3 – Boală a căilor urinare cauzată de
infecții;
4 – zona periferică a rinichilor;
4 C O R T I C A L A 5 – Tub urinar, face legătura între
vezică și exterior;
5 U R E T R A 6 – Ghem de capilare înconjurat de
capsulă;
7 – Produs al excreției;
6 G L O M E R U L 8 – Este filtrată de nefron, dar este
reabsorbită în sânge;
7 U R I N A 9 – Rezervor în care urina este
depozitată între micțiuni;
8 G L U C O Z A 9 V E Z
I C A
10 E X C
R E T I E
10 – funcție îndeplinită de organele excretoare;
11 – Pietre la rinichi; 11 C A L
C U L I
12 – căi urinare perechi; 12 U R E
T E R E
13 – zona centrală a rinichiului, unde se găsesc
piramidele renale;
13 M E D U
L A R A
14 – actul eliminării urinei; 14 M I C T I
U N E
15 – dă mirosul caracteristic urinei;
16 – boală provocată de infecţii la nivelul
15 A M O N
I A C
nefronilor; 16 N E F R I
T A
FOWARD
DIAGRAMĂ
00 58
02
01
03 57
56
55
54
53
52
51
50
49
48
47
46
45
44
43
42
41
40
39
38
37
36
35
34
33
32
31
30
29
28
27
26
25
24
23
22
21
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
09
08
07
06
05
04
03
02
01
59
00
SUCCES!
Găsește în diagrama de mai jos șase factori vătămători și șase afecțiuni ale
sistemului
excretor. Ele sunt puse pe orizontală, pe verticală și pe diagonale și pot fi
dispuse și de la
coadă spre cap. Apăsând pe prima literă a unei denumiri din diagramă vei găsi
noţiunile
căutate!
O S U B S T A N T E T O X I
C E M Y FACTORI VĂTĂMĂTORI
U M N P A V C E S D H F V A O
I S I Substanțe toxice
S V J R H P I F Z L D G T O V N
A I Alimentație
A S B E D Y M R O E B I C P
E T L R Bacterii
Medicamente
START
H R O C S U D I U F T M L H
M O D E
STOP JOC!
Virusuri
M P S B F A X T H S P D N O E
X E T Arsuri
S D A U S D B A I J U L E F
D I N C AFECȚIUNI
L A N E R J A C O L B R F A
E C O A Blocaj renal
C H S A L I M E N T A T I E
L A Z B Cistită
P B L X E T N E M A C I D E
M T H P Nefrită
Intoxicații
U F H S P V O L S D F A P H
S I M L
Calculi renali
P E O C A L C U L I R E N A
L I V A Edeme
afecţiunile şi factorii
vătămători pentru sistemul excretor!
BACK
SCHIMBUL DE MATERIE ȘI ENERGIE DINTRE
ORGANISM ȘI MEDIU
MEDIU EXTERN Aer
Vapori
ALIMENTE O2 CO2
de apă
SISTEMUL Acizi grași
SISTEMUL CIRCULATOR și glicerină
RESPIRATOR
Glucoză
MEDIU
Aminoacizi
DIGESTIE INTERN
RESPIRAȚIE Oxigen
Dioxid de
Vilozități
carbon
intestinale
Alveole
pulmonare Apă
Substanţe toxice,
Acizi grași
nefolositoare
și glicerină
Glucoză CIRCULAȚIE
Energie
Aminoacizi Nefroni
Substanţe REACŢII DE
REACŢII DE
SISTEMUL de rezervă
ENERGIE ENERGIE
SINTEZĂ
DEGRADARE
EXCRETOR
(ANABOLISM)
(CATABOLISM)
• Pierderi de
căldură
ŢESUTURI, CELULE • Producere de
căldură
• Contracţie
musculară
SISTEMUL EXCREȚIE
(MIŞCARE)
PIELE
DIGESTIV
EXCREMENTE URINĂ TRANSPIRAŢIE
BACK
Vă mulţumesc!
Materialul a fost realizat în conformitate cu programa
școlară aprobată prin O.M. nr. 5097/9.09.2009 și este
destinat exclusiv folosirii în cadrul orelor de biologie.
BIBLIOGRAFIE:
1. Marcu – Lapadat, M., Macovei, F., Dobran, F., –

”Biologie – Manual pentru clasa a VII-a”, Editura
Teora SRL, București, 2013
2. Țibea, F. – ”Biologie – Manual pentru clasa a V-a”,
Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003
3. Partin, Z., Logofătu, L. , Niculescu, C., - ”Biologie –
Manual pentru clasa a VII-a”, Editura Corint,
București
4. www.didactic.ro
Site-urile de proveniență ale imaginilor folosite sunt

specificate la fiecare material în parte
©2015. Florin Viu

Materialul poate fi republicat doar cu acordul scris al autorului.
BACK
OUT

Fghgfdsasdfgb

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fghgfdsasdfgb

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Funcții de relație

PROF. FLORIN VIU

Globul ocular Organe anexe

FORMAREA IMAGINII ÎN OCHI

VEDEREA CROMATICĂ ȘI ADAPTAREA

FORMAREA SENZAȚIEI DE VĂZ

OCHIUL Materialul con ține imagini preluate și prelucrate de

Este organul de simț specializat în receptarea semnalelor

Sunt organe de simț pereche, așezate la nivelul feței, adăpostiți

Tunica externă: sclerotica

Tunica mijlocie: coroida, corpul ciliar, irisul

ORGANE DE Muşchiul drept extern

MIŞCARE Muşchiul drept intern 5

Muşchiul oblic inferior

Lumina ajunsă la ochi, străbate mediul optic al acestuia, pentru a ajunge la

Click pe brad, pentru a vedea

Imaginea formată în ochi este reală (se întâlnesc doar raze

Ochiul funcţionează pe principiul aparatului

Pe acelaşi principiu funcţionează şi aparatul

Ce asemănări ai putea identifica între ochi

Celulele cu bastonaș sunt responsabile pentru vederea pe întuneric.

Ochiul are capacitatea de a se adapta la variațiile intensității luminoase.

Poți identifica clădirea care se află în imaginea ce va apărea

Pe retina fiecărui ochi

DIN CE CAUZĂ SE MANIFESTĂ? DIN CE CAUZĂ SE MANIFESTĂ?

CUM SE MANIFESTĂ? CUM SE MANIFESTĂ?

CE EFECTE PRODUCE? CE EFECTE PRODUCE?

CUM SE POATE CORECTA? CUM SE POATE CORECTA?

3. PREZBITISMUL apare la persoanele în vârstă, din cauza scăderii elasticității

4. STRABISMUL are drept cauză slăbirea 6. DALTONISMUL este o boală

5. CATARACTA apare cel mai des la

Receptorii auditivi și vestibulari

Cum ne menținem echilibrul?

Afecțiuni ale urechii

Elemente de igienă ale urechii

URECHEA Materialul con ține imagini preluate și prelucrate de pe

Urechea este organul de simț

Este un organ pereche așezat în părțile

Este formată din urechea externă.

Receptorii auditivi sunt celule cu cili, așezate RECEPTORI VESTIBULARI

Receptorii vestibulari sunt celule cu cili,

Celulele cu cili aflate la nivelul vestibulului

Te afli în fața unui pian virtual. Dacă n-ai cântat niciodată la

Dă click succesiv pe codurile celor două melodii și recunoaște-

Receptorii de la nivelul vestibulului

Au rol în menținerea poziției verticale.

Receptorii de la baza canalelor semicirculare sunt sensibili

Stimularea excesivă a receptorilor

MASTOIDITA este inflamarea

SURDITATEA se datorează spargerii

II. Alege varianta corectă: 5. Ascultatul muzicii la volum

4. Cerumenul este secretat de: 8. În labirintul membranos se

ATENȚIE!!! Orice răspuns greșit

Stimularea celulelor gustative

Principalele tipuri de gust

Stimularea celulelor olfactive

Funcțiile limbii și nasului

Igiena limbii și nasului

NASUL ȘI LIMBA Materialul con ține imagini preluate și prelucrate de pe

Gustul și mirosul sunt simțurile

Celulele receptoare gustative se află

Ele sunt stimulate de substanțele chimice aflate în alimente, respectiv aer.

Limba este un organ musculos, situat