Test 61:

1. Contravenții ce afectează activitatea autorităților publice

1.1 Particularitățile contravențiilor ce afectează activitatea autorităților publice:
Acest tip de contravenție sunt prevăzute în capitolul VII al Codul contravențional și reprezintă o
rată de aplicare mult mai redusă decât în cazul altor categorii contravenționale. Normele care
prevăd contravenții ce afectează activitatea autorităților publice vin se protejeze și să asigure
funcționarea normală a activității autorităților publice.
1.2 Elementele constitutive ale contravențiilor ce afectează activitatea autorităților publice:
Analizând normele contravenționale referitoare la această categorie de contravenții, putem stabili
următoarea caracteristică a elementelor constitutive.
În general, obiectul nemijlocit concretizează valorile sociale la care se atentează, iar în
cazul acestei categorii de contravenții el atentează la relațiilor sociale ce țin de funcționarea
mecanismul ăsta de administrare afectând astfel activitatea autorităților publice . Obiectul
generic al contravențiilor analizate sunt relațiile sociale cu privire la desfășurarea normală a
activităților autorităților publice. La unele contravenții se întâlnește și obiectul material, cum este
de exemplu stema sau drapelul, la care se atentează prin săvârșirea contravenției expuse la art.
322. Latura obiectivă a contravențiilor ce afectează activitatea autoritățile publice, de
regulile sunt analizate prin acțiuni iar în unele cazuri inacțiuni. De exemplu prin acțiuni se poate
demonstra abuzul de putere sau abuzul de serviciu iar inacțiuni, neexecutarea solicitărilor
Comisiei naționale de Integritate.
Subiectul la majoritatea contravențiilor ce afectează activitatea autorităților
publice este, de regulă, persoana fizică sau juridică. Pentru unele componente contravenționale,
îi este caracteristic subiectul special, cum ar fi persoana cu funcții de răspundere.
Latura subiectivă ca element constitutiv al contravențiilor date se manifeste prin
nevinovăție cu intenție, în unele cazuri și din imprudenta . sunt cazuri în care intenția este expusă
direct în conținutul normei , cum ar fi încălcarea cu intenție a modului de folosire a simbolului
de stat, conținut expus în art. 322.
1.3 Necesitatea stabilirii motivului și scopului special în cadrul calificării faptelor subiecților
speciali:
La calificare este obligatorie stabilirea motivului și a scopului special. Motivul este imboldul
interior care determina persoana fizică sau juridică să săvârșească contravenția, iar rezultatul
urmărit de făptuitor, scopul, poate fi de a primi o recompensă sau un profit din urma săvârșirii
contravenției. Acest lucru este important determinat devreme ce asigură principiul
individualizării pedepsei contravenționale...

2. Procedura scrisă de examinare a cauzei contravenționale în instanța de judecată

2.1 Cazurile în care se aplică procedura scrisă de examinare a cauzei contravenționale în instanța
de judecată:
Procedura scrisă de examinarea a cauzei contravenționale în instanța de judecată se aplică tuturor
cauzelor contravenționale, a căror sancțiunii privind mărimea a mi-ai zice nu va depăși 300 de
unități convenționale estimată cu 15 mii lei. Menționez, de asemenea, că procedura scrisă de
examinarea a cauzei contravenționale în instanța de judecată nu se aplică cauzelor
contravenționale a căror sancțiuni prevede privarea de anumite drepturi.
2.2 Efectele refuzului părților de aplicare a procedurii scrise de examinare a cauzei
contravenționale:
Dacă părțile refuză aplicarea procedurii scrise și solicită examinarea cauzei contravenționale în
ședință publică, instanța de judecată poate dispune citarea părților în cazul în care apreciază acest
fapt ca fiind necesar, sau dacă admite solicitarea uneia dintre părți de a examina cauza
contravențională în ședință publică, iar examinarea cauzei contravenționale se desfășoară în
conformitate cu capitolul VII din Cartea a doua Codul contravențional. De asemenea, instanța de
judecată poate să respingă, prin încheiere motivată, refuzul aplicării procedurii scrise și solicitare
examinării cauzei lor contravenționale în ședință publică în cazul în care consideră că nu sunt
necesare dezbateri publice.
2.3 Specificul soluționării cauzei contravenționale în procedură scrisă:
Soluționarea cauzei contravenționale în procedură scrisă ce se judecă în termen de 30 de zile la
data intrării dosarului în instanță. Dacă există temeiuri rezonabile, judecătorul, prin încheiere
motivată, poate prelungit termenul de judecarea cauzei cu 15 zile. Hotărârea judecătorească în
procedura scrisă se emite în condițiile art. 462 Cod contravențional și se aplică pe pagina web al
instanței judecătorești, precum și se comunică părților cauzei contravenționale, inclusiv prin
intermediul programului integrat de chestionare a dosarelor.

Test. 62
1 Recursul – cale ordinară de atac
1.1 Subiecții ce pot ataca cu recurs hotărârea judecătorească contravențională:
Hotărârea judecătorească contravențională poate fi atacată cu recurs de către contravenient, agent
constatator, victimă. În Codul contravențional neactualizat există prevederea că recursul poate fi
instituit și de către procuror, însă după noile prevederi această atribuție a procurorului a fost
scoasă. Totodată, recursul poate fi declarat în numele părților și de către apărător, iar din numele
contravenientului arestat, de către soț.
1.2 Temeiurile în baza cărora poate fi declarat recursul
Recursul poate fi declarat doar în baza unor temeiuri indicate într-o listă exhaustivă din Codul
contravențional. Unul dintre temeiuri presupune că nu au fost respectate dispozițiile privind
competența după materie sau după calitatea persoanei. Alt termen reprezintă faptul că ședința de
judecată nu a fost publică. De asemenea ca temeiuri se consideră că cauza fost judecată fără
citarea legală a unei părți, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția
ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau aceasta este expus neclar. De
asemenea se consideră ca temei că nu a fost întrunite elementele constitutive ale contravenției
sau instanța a pronunțat o hotărâre de sancționare pentru alte fapte decât cea imputată
contravenientului. Contravenientul a fost s-o sancționat pentru fapte neprevăzute de prezentul
cod, sau s-au aplicat sancțiuni în alte limite decât cele prevăzute de lege ori nu contravin fapte
săvârșite. De asemenea contravenientul a fost supus anterior răspunderii contravenționale pentru
această faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii contravenționale. Temei reprezintă și
faptul că a faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, a intervenit o lege mai favorabilă
sau Curtea Constituțională a declarat neconstituțional prevedere a legii aplicate.
1.3 Efectele declarării recursului
Efectele declarării recursului sunt:
efectul suspensiv, care înseamnă că recursul suspendează executarea hotărârii
judecătorești atacate,
efectul privind neagravarea situației contravenientului și nici persoane în favoarea căreia
a fost declarat trimis cursul,
efectul extensiv prin care legea recunoaște dreptul instanței de a judeca recursul cu privire
la persoanele care nu au declarat recurs sau la care aceasta nu se referă.

2. Arestul contravențional
2.1 Noțiunea de arest contravențional:
Arestul contravențional este considerată cea mai severă sancțiune și presupune privarea de
libertate pe o perioadă determinată. Arestul contravențională se aplică persoanelor fizice în cazul
în care aceasta a pus în pericol sănătatea ori integritatea corporală a unei alte persoane.
2.2 Comparați arestul contravențional și reținerea contravențională
Sancțiunea contravențională a arestului nu trebuie confundată cu reținerea persoane în calitate de
măsură procesuală de constrângere. Reținerea constă limitare a libertății persoanei fizice de
scurtă durată, până la 3 ore, iar în anumite cazuri până la 24 de ore și se aplică de către agentul
constatator. Arestul constituie sancțiune și se aplică în conformitate cu Codul contravențional, in
exclusivitate de către instanța de judecată, în cauze contravenționale pentru care sunt prevăzute
astfel de sancțiuni, dar și atunci când contravenientul nu a executat intenționat poate sancțiuni
contravenționale.
2.3 Prevederile ce țin de durata arestului contravențional și lista persoanelor exceptate de la
aplicarea acestuia
Durata arestului contravențional este de la patru la 15 zile, iar pentru concurs de contravenții sa
acuma de hotărâri de arest, instanța poate aplica sancțiunea și până la 30 de zile Arestul
contravențional nu poate fi aplicat: persoanelor cu dizabilități severe și accentuate, militar în
termen, militarilor și angajaților speciali ai MAI, minorilor, femeilor gravide, femeilor care au
copii cu vârsta de până la 8 ani, persoanei care este unicul întreținătorii al copilului cu vârsta de
până la 16. În această categorie se pot înscrie și persoanele care au împlinit vârsta de pensionare
însă doar cu condiția că starea lor de sănătate nu este suficient de bună pentru a ispășit sancțiunea
de arest contravențional .

Test. 63
1. Privarea de un drept special – sancțiune contravențională complementară
1.1 Formele de privare de un drept special
Privarea de drept special este o sancțiune contravențională complementară aplicată doar de către
instanța de judecată în cazurile prevăzute de lege. Legiuitorul face referință la două forme de
privare de dreptul special: dreptul de a conduce vehicule și dreptul de a deține arma și de
portarmă. Privare de dreptul de a conduce vehiculul se aplică de instanță de judecată pe un
termen de la 6 luni la 3 ani, iar privarea de dreptul de a deține arma, de la 3 luni la un an în
funcție de gravitatea contravenției.
1.2 Subiecții exceptați de la aplicarea sancțiunii de privare de un drept special:
În cazul privării de dreptul de a conduce vehicule, această sancțiune nu poate fi aplicată
persoanei cu dizabilități, care folosește vehiculul ca unic mijloc de deplasare, cu excepția
cazurilor în care l-a condus, atribuindu-i cu bună știință un număr de înmatriculare fals ori la
condus în stare de ebrietate, cauzat de alcool sau alte substanțe.
1.3 Procedura de aplicare a sancțiunii de privare de un drept special:
Cum am mai menționat, privare de dreptul de a conduce vehiculul se aplică de către instanță pe
un termen de la 6 luni la 3 ani iar, privarea de a deține arma și eu portarmă este de la 3 luni la un
an în funcție de gravitatea contravenție. După ce expiră perioada de privare stabilită, la repunerea
în drept a persoanei se va ține cont de îndeplinirea pe deplin a cerințelor stabilite, de exemplu a
trecut sau nu programul probațional sau care sunt rezultatele schimbări comportamentale.

2. Percheziția în dreptul contravențional

2.1

Test 64
1.
1.1 Regulile privind desfășurarea ședinței de judecată în ordine de recurs:
Recursul se judecă de un complet de 3 judecători, cu citarea părților. Nereprezentarea părților
legal citate nu împiedică judecarea recursului. Regulile desfășurării ședinței de judecată în recurs
se asemănătoare celor specifice ședinței de judecată în primă instanță, cu anumite particularități.
Dintre aceste particularități face parte faptul că după enunțarea recursului, se oferă cuvânt
recurentului, apoi inculpatului și la urmă procurorului. La finalul dezbaterilor judiciare completul
de judecată se retrage în camera de deliberare unde este adoptată o decizie irevocabilă. Decizia
instanței de recurs se pronunță integral sau doar dispozitivul, urmând a fi redactat în cel mult 3
zile.
1.2 Posibilele decizii luate de instanță în vederea soluționării recursului:
Soluția instanței de recurs se conține în una din următoarele decizii:
respinge recursul și menține hotărârea atacată dacă recursul este tardiv, inadmisibil,
nefondat;
admite recursul parțial sau integral și adoptă soluții cum ar fi dispunerea achitării
persoanei sau încetarea procesului contravențional în anumite cazuri prevăzute de lege,
rejudecă cauza cu adoptarea unei noi hotărâri însă fără a înrăutățit situația
contravenientului,
dispune judecarea cauzei în primă instanță, dacă este necesar administrare de probe
suplimentare sau alte condiții legale pentru a lua o decizie corectă.
1.3 Conținutul deciziei instanței asupra recursului examinat:
Decizia instanței de recurs va conține: data și locul pronunțării, denumirea instanței care a emis
hotărârea, numele și prenumele membrilor completului de judecată și a altor participanți în
cadrul ședinței de judecată, dispozitivul hotărârii atacate, fondul recursului, temeiurile de drept
care au dus la respingerea sau admiterea recursului, mențiunea că decizia este irevocabilă.
2. Aplicarea punctelor de penalizare:
2.1 Noțiunea puncte de penalizare
Punctele de penalizare reprezintă unități de evidență aplicate în calitate de sancțiune
contravențională complementară, concomitent cu sancțiunea principală sub formă de amendă în
cazurile și mărimea prevăzută de sancțiunea normei.
2.2 Cazurile de aplicare a punctelor de penalizare pentru contravenții:
Aplicarea punctelor de penalizare este o sancțiune complementară, care se aplică în cazul
comiterii contravențiilor ce atentează la regimul de transporturi și contravențiilor în domeniul
circulație rutiere.
2.3 Procedura aplicării punctelor de penalizare pentru unele categorii de contravenții:
Dacă titularul permisului de conducere acumulat 15 puncte de penalizare, agentul constatator
trimite cauza în instanța de judecată competentă, care aplică privare de dreptul special de a
conduce, vehicule pe un termen de la 6 luni la un an. Punctele de penalizare se anulează la
expirarea termenului de 6 luni de la data constatării contravenții pentru care au fost aplicate sau
de la data privării, prin hotărâre judecătorească, de dreptul de a conduce vehicule.

Test 65
1. Contravenții ce atentează la ordinea publică și la securitatea publică
1.1 Scopul reglementării categoriilor de contravenții ce atentează la ordinea publică și la
securitatea publică:
Scopul reglementării categoriilor de contravenție ce atentează la ordinea publică și la securitatea
publică este stabilirea regulilor de conduită în locurile publice și de siguranță publică, precum și
protejarea lor prin intermediul aplicării măsurilor de constrângere statală. Astfel este asigurată
prezența stimei, onoare și demnității umane respectării drepturilor și libertăților cetățenilor,
crearea unor condiții favorabile pentru munca și odihna lor cetățenilor.
1.2 Persoana fizică și persoana juridică – subiect al contravențiilor ce atentează la ordinea
publică și la securitatea publică:
Subiectul contravențiilor ce atentează la ordinea publică și securitatea publică sunt persoanele
fizice și persoanele juridice. Persoana fizică poate fi subiect al contravențiilor cu referire la
consumul de băuturi alcoolice pe străzi, huliganism sau jocuri de noroc și ghicitul în locuri
publice, prevederile acestora fiind expuse în Partea specială a Codului contravențional. Persoana
fizică ca și cea juridică la fel poate fi subiect al contravențiilor ce țin de tulburarea liniștii sau
încălcarea regulilor de apărare împotriva incendiilor. Contravențiile în care persoana juridică
rreprezintă subiect al contravenției este cazul în care aceasta se ocupă cu amplasarea mijloacelor
de publicitate exterioară pe arbori sau în zonele monumentelor de arhitectură sau încalcă regulile
de acces la secretul de stat.
1.3 Ordinea și securitatea publică sunt afectate cel mai des de acte de huliganism și consum de
acolo în locuri publice. În acest context pentru a combate acest fenomen, la nivel național
Guvernul Republicii Moldova a aprobat Strategia Națională de ordine și securitate publică pentru
anii 2017-2020 și planul de acțiuni privind implementarea acesteia. Strategia prevede sporirea
calității serviciilor de asigurare a ordinii publice și a securității cetățenilor inclusiv prin
iimplicarea societății civile în combaterea fenomenului infracțional și contravențional. Prin
implementarea strategiei se urmărește dezvoltarea sistemului de formare profesională angajaților
organelor de forță și instituirea unui sistem modern de ordine publică și de securitate publică
capabil să sporească încrederea populației și să consolideze protecția socială.
2. Executarea sancțiunilor contravenționale aplicate persoanelor juridice
2.1 Tipurile de sancțiuni contravenționale aplicate persoanelor juridice:
Printre tipurile de sancțiuni contravenționale aplicate persoanelor juridice, cea mai răspândită
este amenda, care este sancțiune contravențională pecuniara care constă în obligarea
contravenientului la plata unei sume de bani. De asemenea persoana juridică poate fi privată de
dreptul de a desfășura o anumită activitate prin interdicția de a încheia anumite tranziții, de a
emite acțiuni sau alte titluri de valoare, de a obține subvenții, înlesniri și alte avantaje de la stat .
2.2 Particularitățile executării sancțiunilor pecuniare (amenzilor) în raport cu persoanele juridice:
Executarea sancțiunii amenzii aplicate persoanelor juridice este asigurată de executorul
judecătoresc , în a cărei competență teritorială, stabilită de camera teritorială a executorilor
judecătorești, se află sediul. Amenda se achită de către persoana juridică în mod benevol în
termen de 30 de zile de la data aplicării ei. După achitarea de către contravenient a amenzii,
instituția bancară sau agentul constatator care aplicat amenda, în termen de 2 zile lucrătoare, este
obligat să includă informația privind achitarea acesteia în Registru debitorilor. Dacă nu a fost
achitată se trimite executorului judecătoresc documentul pentru încasarea silită. În cazul în care
amenda nu a fost achitată întreprinderea poate fi privată de a desfășura o anumita activitate pe un
termen de la 6 luni.
2.3 Specificul executării sancțiunilor ce țin de privarea de dreptul de a exercita o anumită
activitate:
Privare de dreptul de a desfășura o anumită activitate se face atunci când aceasta activitate a fost
folosită la săvârșirea contravenției sau în cazul în care contravenția reprezintă o încălcare a
regulilor de desfășurare acestei activități. Privarea persoanei juridice de dreptul de a desfășura o
anumită activitate constă în stabilirea interdicție de a încheia anumite tranzacții de a emite acțiuni
sau alte titluri de valoare, de a obține subvenții, înlesnit și alte avantaje de la stat sau de a
desfășura alte activități. Această sancțiune se asigură de către organul de probațiune în a cărei
rază teritorială își desfășoare activitatea întreprinderea.

Test 66
1. Contravenții ce afectează activitatea de întreprinzător, fiscalitatea, activitatea vamală și
valorile imobiliare
1.1 Categoriile de contravenții ce afectează activitatea de întreprinzător, fiscalitatea, activitatea
vamală și valorile imobiliare:
Printre categoriile de contravenție ce afectează activitatea de întreprinzător, fiscalitatea,
activitatea vamală și valorile imobiliare se numără desfășurarea ilegală activității de
întreprinzător, fiind aplicate amenzi în 25000 de cazuri. De asemenea se întâlnesc frecvent
încălcare a modului de prezentare de către contribuabili a dării de seamă fiscale. Încălcări
frecvente se întâlnesc și domeniul regulilor vamale și reguli de exploatare a mașinilor de casă și
control.
1.2 Elementele constitutive ale contravențiilor ce afectează activitatea de întreprinzător,
fiscalitatea, activitatea vamală și valorile imobiliare:
Obiectul generic al contravențiilor ce afectează activitatea de întreprinzător, fiscalitate,
activitatea vamală și valorile mobiliare poartă un caracter complex și este format din 4 categorii
de relații sociale, acestea fiind: cu privire la activitate de întreprinzător, cu privire la fiscalitate,
cu privire la activitatea vamală și cu privire la valorile mobiliare. În privința obiectului nemijlocit
al contravențiilor aceasta îl reprezintă relațiile sociale ce vizează anumite valori concrete care
derivă din fiecare articol în parte, cum este în cazul relațiilor cu privire la organizarea structurii
financiare legale sau a relațiilor cu privire la asigurare obligatorie de asistență medicală. Obiectul
material nu este la toate componentele, ci doar la cele contravenția căror valoarea socială ocrotită
constă sau se exprimă într-o entitate materială, cum este în cazul achiziționării sau păstrării
ilegale a valorilor materiale.
Cu referință la latura obiectivă a contravențiilor aceste fapte se manifestă atât prin acțiune
cat și inacțiune. Acțiunea se manifestă de exemplu prin încălcarea anumitor reguli de comerț.
Subiecții contravențiilor sunt persoane fizice responsabile și persoane juridice. În mare
parte aceasta reiese din conținutul normelor juridice materiale, fie că subiectul este reflectat în
sancțiunea normei. Persoana fizică poate de asemenea să aibă calitățile unui subiect special,
aceasta fiind în ipostaza de persoană cu funcție de răspundere, fie funcționar public sau persoană
cu funcție de demnitate publică
Latura obiectivă a contravențiilor reprezintă atitudinea psihică a făptuitorului, această
trăsătură referindu-se doar la persoana fizică iar, în cazul aplicării sancțiunilor contravenționale
față de persoana juridică, aceste elemente a contravenției nu poate exista. Vinovăția la fel se
poate manifesta atât prin intenție cat și prin imprudență, în dependență de circumstanțele
contravenției comise.
1.3 Politicile adoptate la nivel de stat în vederea contracarării activității ilicite în domeniul vizat:
Protecția juridică a categoriilor de relații sociale ce sunt protejate de normele în vederea
domeniului dat au importanță majoră pentru economie națională și infrastructura socială. În mare
parte atentarea la aceste categorii de relații sociale constituie un atentat dacă securitatea
economică a statului, de aceea necesită o protecție deosebită din partea autorităților competente
ale statului.
2. Executarea sancțiunilor contravenționale aplicate persoanelor fizice
2.1 Temeiurile inițierii procedurilor de executare a deciziilor judiciare:
Deciziile judiciare au un caracter executoriu după intrarea lor în vigoare, cu excepția cazurilor în
care legislația sau hotărârile judecătorești prevăd executarea lor imediată. Astfel Codul
contravențional stabilește că trimiterea spre executare a hotărârii judecătorești se pune în sarcina
instanței care a judecat cauza în primă instanță. În termen de 10 zile de la data rămânerii
definitive a hotărârii președintele instanței trimite dispoziție de executare precum și o copie de pe
hotărârea definitivă autorități însărcinate cu puterea în executare a hotărârii .
2.2 Particularitățile executării sancțiunii amendă aplicate persoanelor fizice
Amenda se achită de către contravenient în mod benevol în termen de 30 de zile de la data
aplicării ei. După achitarea de către contravenient, instituția bancară sau agentul constatator care
aplicat amenda este obligat în termen de 2 zile lucrătoare să introducă informația privind
achitarea amenzii în Registrul debitorilor. Instanța de judecată sau agentul constatator după caz,
care a aplicat amenda verifică în Registru debitorilor dacă amenda fost achitată și în cazul în care
aceasta nu a fost achitată trimite executorului judecătoresc documentul pentru încasare silită.
După primirea documentului executoriu, executorul judecătoresc verifică în Registrul debitorilor
dacă amenda fost achitată. Dacă aceasta a fost achitată, executorul întocmește o încheiere privind
refuzul de a primit documentul executoriu spre executare, informând despre aceasta instanța de
judecată sau după caz agentul constatator. Concomitent cu amendă, se vor încasa și cheltuielile
de executare.
2.3 Procedura executării sancțiunii munca neremunerată în folosul comunității:
Sancțiunea muncii neremunerate în folosul comunității se asigură de către organul de probațiune,
în a cărei rază teritorială se află domiciliul contravenientului, în conformitate cu prevederile
regulamentului cu privire la modul de executare a pedepsei contravenționale sub formă de muncă
neremunerată în folosul comunității. Instanța de judecată trimite hotărârea privind munca
neremunerată și dispoziția de executare organului de probațiune care în cel mult 15 zile asigură
executarea pedepsei . Persoana sancționată la muncă neremunerata semnează în instanță de
judecată un angajament prin care se obligă să se prezinte, în termen de 5 zile din momentul
rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată la organul de probațiune . Această sancțiune
se execută de la 2 la 4 ore pe zi în afara timpului activității de bază sau de studiu. În cazul
contravenientului care nu este antrenat în activități de bază sau de studii, la solicitarea sau cu
acordul acesteia, pedeapsa poate fi executată și până la 8 ore. În caz de eschivare a
contravenientului de la executarea sancțiunii, organul de probațiune înaintează instanței de
judecată privind înlocuirea muncit neremunerate în folosul comunității cu altă sancțiune în
conformitate cu legislația în vigoare .

Test 67
1. Executarea sancțiunilor privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate, privarea de
dreptul de a deține anumite funcții și privarea de dreptul special
1.1 Subiecții ce pot fi supuși sancțiunilor privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate,
privarea de dreptul de a deține anumite funcții și privarea de dreptul special.
Subiecții ce pot fi supuși plimbării de desfășura o anumită activitate reprezintă persoana fizică și
persoana juridică. Subiectul privind privarea de dreptul special sau privare de dreptul de a deține
o anumita funcție poate fi doar persoana fizică.
1.2 Instituțiile ce asigură executarea sancțiunilor privarea de dreptul de a desfășura o anumită
activitate, privarea de dreptul de a deține anumite funcții și privarea de dreptul special:
Sancțiunea privare de dreptul de a desfășura o anumită activitate sau privării de dreptul de a
deține anumite funcții se asigură de către organul de probațiune, în a cărui rază teritorială își
desfășoară activitatea sau își are domiciliul contravenientul. Executarea sancțiunii de privare de
dreptul de a conduce vehicule și a privare de dreptul de a deține o armă și de portarmă se asigură
de către organul de poliție, în a cărui rază teritorială își are domiciliul contravenientul.
1.3 Procedurile de executare a sancțiunilor privarea de dreptul de a desfășura o anumită
activitate, privarea de dreptul de a deține anumite funcții și privarea de dreptul special:
Executarea pedepsei privative de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită
activitate, stabilită ca pedeapsă complementară, este asigurată de către instituția care asigură
executarea pedepsei principale, iar după executarea ei, de către organul de probațiune, în a cărei
rază teritorială își are activitate sau își are domiciliul contravenientul. În vederea asigurării
executării sancțiunii, instanța de judecată trimite hotărârea privind privare de dreptul de a ocupa
anumite funcții sau de a exercita anumite activitate și dispoziția de executare a organul de
probațiune în a cărei rază teritorială își desfășoară activitatea sau își are domiciliul. Organul de
probațiune trimite hotărârea judecătorească organului abilitat cu dreptul de a dispune eliberarea
contravenientului din funcție sau de a interzice exercitarea unei anumite activități, iar acest
organ, în termen de 3 zile adoptă actul de eliberare din funcție sau interzicerea de a exercita o
anumită activitate și îl trimit împreună cu hotărârea judecătorească organului de probațiune .
Organul de probațiune, în termen de 5 zile, informează instanța de judecată dispune executarea
hotărârii ei pentru ca aceasta să ducă oarecare evidență a contravenienților. Cum am mai
menționat, executarea sancțiunii întrebării dreptului special se asigură de către organul de poliție
dacă era să teritorială își are domiciliul contravenientului. Înainte de aceasta însă instanța de
judecată trimite hotărârea privind privarea dreptul lui corespunzător și dispoziția de executare
organului de poliție . Organul de poliție, în termen de 5 zile informează instanța de judecată
despre executarea hotărârii.
2. Contravenții ce atentează la sănătatea populației, sănătatea persoanei, la starea sanitar-
epidemiologică

Test 68
1. Contravenții în domeniul circulației rutiere
1.1 Specificul contravențiilor în domeniul circulației rutiere:
Contravențiile în domeniul circulație rutiere reprezinte în toate statele lumii o mare parte dintre
contra vieții ce se comit pe teritoriul unui stat. Odată cu evoluția fără precedent a transporturilor
în ultimele decenii, s-a conturat și o creștere semnificativă a numărului de încălcări ale
dispozițiilor rutiere. Astfel s-a stabilit o procedură specifică de constatare și sancționare a
contravenției lor în domeniul circulație rutiere prin instituirea unor norme derogatorii de la
dreptul contravențional comun.
1.2 Elementele constitutive ale contravențiilor în domeniul circulației rutiere:
Obiectul generic al acestui grup de contravenție sunt relațiile sociale cu privire la securitatea
circulație rutiere. Aceste relații se referă la aproape toate componentele contravenționale cu mici
excepții în cazul contravenienților care se referă la pietoni în. În acest caz obiectul generic sunt
relațiile sociale cu privire la securitatea pietonilor. Obiectul nemijlocit este interdependent, direct
cu obiectul generic și rezultă din aceasta reprezentând valoarea ocrotită și relații sociale generate
de aceasta. Astfel obiectul nemijlocit se referă la respectarea vitezei de circulație și a relațiilor
sociale privind respectarea indicatoarelor de semnalizarea rutieră și alte prevederi expuse în cod .
Latura obiectivă a contravențiilor din domeniul circulație rutiere se manifestă prin
acțiunea de exemplu depășirea vitezei de circulație sau inacțiune, de exemplu încălcarea regulilor
de folosirea centurii de siguranță și a altor măsuri . Un rol important în cercetarea acestor tipuri
de contravențiile revine locului și timpului constatării ca elemente facultative ale laturii
obiective.
Cu referință la subiect putem spune că cu excepția minorilor de sub 16 ani și a
persoanelor iresponsabile, toți membrii societății sunt susceptibile de a săvârșit contravenția
având calitatea de subiect potențial al contravenției, condiția necesară fiind deținerea dreptului
special, adică permisului de conducere. În unele cazuri se poate întâlni și ca subiect persoana
juridică, acest fapt reieșind din însăși conținutul normei .
Latura subiectivă se caracterizează atât prin vinovăție intenționată, cat și din imprudenta,
ea fiind atitudinea psihică a persoanei care a săvârșit contravenția. În acest sens un exemplu
elocvent ar fi depășirea vitezei de circulație stabilită pe un anumit sector de drum, acest lucru fi
putut cauzat de vinovăție prin intenție .
1.3 Măsurile întreprinse de autorități în vederea creșterii securității traficului rutier și propuneți,
la necesitate, modificări de lege ferenda:
Creșterea securității în traficul rutier, precum și ridicarea nivelului de responsabilitatea
conducătorilor de vehicule reprezintă un interes public major, obligație pozitivă a statului, dar și
a comunității întregime . Unitate de transport, ca participant la trafic, reprezintă o sursă de
pericol sporit, conducătorul auto având obligația de a respecta anumite reglementări impuse de
autorități în evitarea riscurilor rezultate din utilizarea autovehiculelor .

2. Agentul constatator
2.1 Funcționarii care pot fi desemnați în calitate de agenți constatatori:
Este desemnat ca agent constatator funcționarul din autoritățile indicate la articolul 400 – 423
Cod contravențional, împuternicit cu atribuții de constatare a contravenției sau de sancționare
acesteia. Printre autorități indicate în cod și numără Serviciul Vamal, Comisia Națională a pieții
financiare, Consiliul Concurenței, Ministerul afacerilor Interne etc.
2.2 Cazurile în care persoana desemnată ca agent constatator nu poate participa (nu este în drept
să participe) la desfăşurarea procesului contravențional
Agentul constatator nu poate participa la desfășurarea procesului contravențional în calitate de
agent constatator, dacă el personal, soțul său ascendenții ori alte rude sunt direct sau indirect
implicați în proces, dacă este parte vătămată sau reprezentanta ei, dacă a participat la acest
proces în calitate de martor, expert, specialist sau interpret și în conformitate cu alte condiții cu.
Art. 33 din Codul de procedură penală. De asemenea agentul nu poate participa în cazul în care
se află în situații de conflict de interese.
2.3 Procedura de examinare a declarației de abținere sau a cererii de recuzare a agentului
constatator:
Examinare declarație de abținere sau a cererii de recuzare depuse în privința agentului
constatator are loc în termen de 2 zile lucrătoare de către conducătorul autorității publice, în
cadrul căreia activează acesta sau în cazul în care declarația de abținere sau cerere de recuzare
este depusă la etapa examinării cauzei instanța judecătorească de către instanța judecătorească
competentă să examineze aceasta. Acestea mai pot fi depuse în privința conducătorului autorității
competente să soluționeze cauza contravențională având termen de 10 zile lucrătoare de către
instanța de judecată în a cărei rază teritorială activează autoritatea respectivă . Decizia sau
hotărâre asupra acțiunii din recuzării nu este susceptibile de a fi atacată.

Test 69
1. Autoritățile competente să soluţioneze cauze contravenţionale
1.1 Autoritățile competente să soluţioneze cauze contravenţionale:
Cauzele contravenționale sunt soluționate printr-o activitate desfășurată de anumite organe
împuternicite cu asemenea competență. Sunt competente să soluționeze cauzei contravenționale:
instanța de judecată, procurorul, comisia administrativă și agentul constatator .
1.2 Categoriile de cazuri cu privire la contravenții din competența instanțelor de judecată:
În procesul contravențional instanța de judecată are rolul unei a dintre organele care examinează
și aplică sancțiunea contravențională, iar în cazurile în care contravenientul contestat deciziile
autorității administrației publice care au competența de a constata și a sancționa, servește instanță
de examinarea contestării asupra acestor decizii . Instanța judecă judecă toate cazurile cu privire
la contravenție, cu excepția celor atribuite de prezentul cod competențe altor organe precum și
cauzele contravenționale în privința minorilor sau în privința cărora a fost dispusă măsura
procesuală de constrângere. Instanța stabilește sancțiunea de privare de dreptul desfășura o
anumită activitate, de dreptul de a deține anumite funcții, dreptul special, muncă neremunerata în
folosul comunității și arestul contravențional.
1.3 Competența funcțională a comisiei administrative cu privire la soluționarea cauzelor
contravenționale:
Comisia administrativă pe lângă autoritatea publică locală executivă se formează de către
Consiliul Local în componența președintelui, vicepreședintelui, secretarul responsabil și a 4-7
membri. Comisia administrativ examinează contravenției prevăzute de cod, cum ar fi
contravenții ce afectează sănătatea publică sau contravenții cu privire la drepturi reale.
2. Constrângerea fizică și/sau psihică – cauză care înlătură caracterul contravențional al faptei
2.1 Prevederile legale ce țin de constrângerea fizică și/sau psihică drept cauză care înlătură
caracterul contravențional al faptei
În conformitate cu Codul contravențional, nu constituie contravenție fapte prevăzute de prezentul
cod săvârșită din cauza unei constrângeri fizice căreia persoane nu i-a putut rezista și care nu
putea fi înlăturat în alt mod . O faptă comisă sub imperiul constrângeri fizice nu constituie
contravenție, deoarece îi lipsește trăsătură esențială a vinovăției sub aspectul factorului volitiv.
Iar constrângere psihică constă în exercitarea unei presiuni pe care o persoană realizează prin
orice mijloace asupra psihicului alte persoane astfel cea din urmă nu-și mai poate dirija în mod
liber voința și săvârșește o faptă prevăzută de legea contravențională.
2.2 Violența (constrângerea) drept mijloc de influență ilegală asupra persoanei:
Însăși aplicarea forței nu poate fi considerată ca un act de violență. Despre violență se poate de
vorbit numai în cazurile când există încălcarea legii . aplicare violenței, în genere, poate fi legală.
În baza celor expuse, putem defini violența ca influenței legal asupra inviolabilității fizice sau
psihice a persoanei . Astfel făptuitorul acționează doar ca un simplu instrument sub influența
unei energii străine săvârșind o faptă prevăzută de legea contravențională dar neputând opune
rezistență energii care oprimă .
2.3 Semnele amenințării drept unica formă a constrângerii psihice
Amenințare este unica formă a constrângerii psihice, care are două semne principale. Unul dintre
aceste semne este posibilitate influențării amenințări asupra psihicului persoanei iar cel de-al
doilea simt prezintă prezența în amenințare a elementelor intimidări ......