Consiliul

N.Zamfir
 Consiliul
• Consiliul European Consiliul Două instituții în
cadrul acțiunii Europene.- Uniunea Europeană
2013
• Consiliul Uniunii Europene 1952-2012: legiuitor
și factor de decizie de 60 de ani.- - Uniunea
Europeană 2016
• Consiliul European și Consiliul. Casa statelor
membre. Oficiul pentru Publicații al Uniunii
Europene, 2018
 Consiliul
Sediul Consiliului este la Bruxelles .

Consiliul are sediul la Bruxelles, dar în

lunile aprilie, iunie şi octombrie îşi
desfăşoară sesiunile la Luxemburg.
Consiliul
Subiecte
• Consiliul Uniunii Europene: legiuitor și factor de decizie
• Unități de conținut:
• 1.Organizarea Consiliului
• 2. Funcţionarea Consiliului:
• Preşedinţia,
• Organele care pregătesc deciziile Consiliului. COREPER ;
• Desfăşurarea reuniunilor Consiliului
• 3. Modalităţile de vot în cadrul Consiliului
• 4.Atribuţiile Consiliului
 Consiliul – un pol de decizie esențial
pentru Uniunea Europeană
• Consiliul Ministerial Special
• Consiliul Comunităţilor Europene
• Consiliul Uniunii Europene
• Consiliul
Organizarea Consiliului şi Funcţionarea
Consiliului
• Articolul 16 TUE
• (1) Consiliul exercită, împreună cu Parlamentul
European, funcțiile legislativă și bugetară.
Acesta exercită funcții de definire a politicilor și
de coordonare, în conformitate cu condițiile
prevăzute în tratate.
• Sediul Consiliului este la Bruxelles.
Organizarea Consiliului şi Funcţionarea
Consiliului
• Consiliul este instituția Uniunii în cadrul căreia
se reunesc reprezentanții guvernelor
statelor membre, mai precis miniștrii din
fiecare stat membru care sunt competenți într-
un anumit domeniu. Compoziția sesiunilor
Consiliului, precum și frecvența acestora variază
în funcție de subiectele abordate. De exemplu,
miniștrii afacerilor externe se reunesc
aproximativ o dată pe lună în cadrul Consiliului
Afaceri Externe.
Organizarea Consiliului şi Funcţionarea
Consiliului
• Există zece formațiuni ale Consiliului, care
acoperă ansamblul politicilor Uniunii. Consiliul
Afaceri Generale, alcătuit în general din miniștrii
afacerilor externe sau din miniștrii afacerilor
europene, asigură coerența lucrărilor diferitelor
formațiuni ale Consiliului și pregătește
reuniunile Consiliului European.
Există 10 configurații diferite ale
Consiliului:
Calendarul reuniunilor
Organizarea Consiliului şi Funcţionarea
Consiliului
• Miniștrii care participă la reuniunea Consiliului
depind de subiectele de pe agendă – aceasta
fiind cunoscută drept „configurația” Consiliului.
Spre exemplu, dacă în Consiliu se vor discuta
probleme de mediu, la reuniune vor participa
miniștrii de resort din fiecare țară a UE, iar
reuniunea va avea titlul „Consiliul Mediu”; la fel
se întîmplă în cazul „Consiliului Afaceri
Economice și Financiare” sau al „Consiliului
Competitivitate” etc.
 Organizarea Consiliului şi Funcţionarea
Consiliului
• Consiliul este prezidat prin rotație de state membre ale
Uniunii, fiecare dispunând de o perioadă de șase luni.
În cursul semestrului respectiv, Președinția conduce
reuniunile la toate nivelurile, propune orientări și
elaborează compromisurile necesare adoptării de
decizii de către Consiliu.
• Pentru a favoriza continuitatea lucrărilor Consiliului,
președințiile semestriale succesive cooperează
îndeaproape în grupuri de trei. Echipa celor trei
președinții elaborează un program comun al
activităților Consiliului pentru o perioadă de 18 luni.
Organizarea Consiliului şi Funcţionarea
Consiliului
Președinția română a Consiliului UE: a fost
1 ianuarie-30 iunie 2019
• Președinția română a Consiliului UE: 1 ianuarie-30 iunie 2019
• Prioritățile președinției române se înscriu în sfera următorului
motto: coeziunea, o valoare europeană comună, înțeleasă ca
unitate, egalitate de tratament și convergență.
• Programul președinției se axează pe patru priorități principale:
Europa convergenței, o Europă mai sigură, Europa ca
actor global puternic și Europa valorilor comune.
• De asemenea, președinția va găzdui un summit la Sibiu de Ziua
Europei, care va orienta dezbaterea privind viitorul Europei.
România deține pentru prima dată președinția prin rotație a
Consiliului.
 Președinția portugheză a Consiliului UE:
1 ianuarie-30 iunie 2021
• Prioritățile președinției portugheze sunt determinate de deviza sa: „Vremea
rezultatelor: o redresare echitabilă, verde și digitală”.
• Programul președinției se axează pe cinci domenii principale, care sunt în
concordanță cu obiectivele agendei strategice a UE:
• consolidarea rezilienței Europei
• promovarea încrederii în modelul social european
• promovarea unei redresări durabile
• accelerarea unei tranziții digitale echitabile și favorabile incluziunii
• reafirmarea rolului UE în lume, cu garantarea faptului că acesta se va baza pe
deschidere și multilateralism
• Președinția portugheză a Consiliului UE se va axa pe depășirea pandemiei de COVID-
19 la nivelul UE și va promova imaginea unei UE inovatoare, orientate spre viitor și
bazate pe valori comune precum solidaritatea, convergența și coeziunea.
• În acest scop, Portugalia se angajează să joace un rol pozitiv și flexibil pentru a acționa
în mod pozitiv, a promova cooperarea, a obține rezultate tangibile în ceea ce privește
redresarea economică și a conduce Uniunea Europeană pe drumul ieșirii din criză.
 Președinția portugheză a Consiliului UE:
1 ianuarie-30 iunie 2021
• Slovenia: iulie-decembrie 2021
Franța: ianuarie-iunie 2022
Cehia: iulie-decembrie 2022
 Organizarea Consiliului şi Funcţionarea
Consiliului
• Secretariatul General asistă Consiliul European și președintele acestuia,
precum și Consiliul și președințiile sale. Secretariatul General le oferă
consiliere și îi ajută să își coordoneze lucrările. Acesta este condus de un
Secretar general numit de Consiliu.

• Serviciile Secretariatului General cuprind mai multe direcții generale

(printre care se numără și serviciul juridic), precum și o direcție privind
chestiuni politice generale și relații interinstituționale. Organizarea include
și un serviciu de presă și un serviciu de protocol.
• Dincolo de aspectele logistice și organizatorice (invitațiile la reuniune, sălile
de reuniune, producerea de documente, traducerile etc.), Secretariatul
General contribuie la pregătirea reuniunilor Consiliului, precum și la buna
desfășurare și la monitorizarea acestora. Aceleași sarcini le оndeplinește și
pentru Coreper și grupurile de pregătire, acordвnd președințiilor sprijinul
necesar оn scopul realizării obiectivelor acestora.
 Organizarea Consiliului şi Funcţionarea
Consiliului
• Consiliul se întrunește în cadrul diferitelor
formațiuni, în funcție de subiectul abordat. Lista
formațiunilor Consiliului, cu excepția formațiunii
Afaceri Generale (CAG) și a formațiunii Afaceri
Externe, se adoptă de către Consiliul European
hotărând cu majoritate calificată. (art. 236 TFUE)
• Pînă la adoptarea Deciziei, CAG poate adopta o
asemenea decizie cu o majoritate simplă
(Protocolul nr. 10 privind dispoziţiile tranzitorii,
art. 4).
 Organizarea Consiliului şi Funcţionarea
Consiliului
• Având în vedere programul pe 18 luni al
Consiliului, președintele întocmește
ordinea de zi provizorie pentru fiecare
reuniune. Ordinea de zi se trimite
celorlalți membri ai Consiliului și ai
Comisiei cu cel puțin 14 zile înainte de
începerea reuniunii. Aceasta este
transmisă în același timp parlamentelor
naționale și statelor membre.
 Organele care pregătesc deciziile
Consiliului. COREPER
• La fiecare lectură, propunerea trece prin trei
niveluri în cadrul Consiliului:
• I - Grupul de lucru
• II - Comitetul Reprezentanților Permanenți
(Coreper)
• III - Formațiunea Consiliului
 Organele care pregătesc deciziile
Consiliului. COREPER
• Peste 150 de grupuri de lucru și comitete ajută la
pregătirea lucrărilor miniștrilor care examinează
propunerile în cadrul diferitelor formațiuni ale
Consiliului. Aceste grupuri de lucru și comitete
sunt alcătuite din funcționari din toate statele
membre.
 COREPER
• Coreperul este împărțit în două părți.
• Coreper II (în cadrul căruia reprezentanții
permanenți se reunesc o dată pe săptămână)
pregatește summiturile și reuniunile Consiliului
care se ocupă de chestiuni economice și
financiare, justiție și afaceri interne, afaceri
externe și afaceri generale.
 COREPER
• Coreper I (în cadrul căruia reprezentanții
adjuncți se reunesc de două ori pe săptămână)
pregătește reuniunile Consiliului care se ocupă
de toate celelalte subiecte. Lista este lungă:
agricultură, pescuit, mediu, schimbări climatice,
transportul, telecomunicații, energie, ocuparea
forței de muncă, afaceri sociale, piață internă,
industrie, cercetare, spațiu, educație, tineret,
cultură și sport.
 Organele care pregătesc deciziile
Consiliului. COREPER
• Examinarea propunerii de către Coreper depinde de
nivelul acordului la care s-a ajuns în cadrul grupului
de lucru.
• Dacă se poate obține un acord fără dezbatere, punctele
se înscriu în partea I a ordinii de zi a Coreper.
• Atunci când este necesară o discuție mai aprofundată
în cadrul Coreper, pentru că nu s-a ajuns la un acord
în cadrul grupului de lucru în privința anumitor
aspecte ale unei propuneri, punctele se înscriu în
partea a II-a a ordinii de zi a Coreper. În acest caz,
 Organele care pregătesc deciziile
Consiliului. COREPER
• Coreper poate:
• să încerce să negocieze el însuși un acord
• să trimită chestiunea mai departe grupului de
lucru, eventual însoțită de propuneri de
compromis
• să transmită chestiunea Consiliului.
• Majoritatea propunerilor apar pe ordinea de zi a
Coreper de mai multe ori, căci se încearcă
rezolvarea divergențelor pe care grupul de lucru nu
le-a soluționat.
 Organele care pregătesc deciziile
Consiliului. COREPER
• Dacă Coreper a fost în măsură să finalizeze discuțiile
privind o anumită propunere, aceasta este înscrisă ca
punct „A” pe ordinea de zi a Consiliului, ceea ce
înseamnă că se preconizează ajungerea la un acord
fără dezbatere. Ca regulă generală, aproximativ două
treimi din punctele înscrise pe ordinea de zi a
Consiliului sunt supuse adoptării ca puncte „A”.
• Discuția pe marginea acestor chestiuni poate, totuși,
să fie reluată dacă unul sau mai multe state membre
cer acest lucru.
 Organele care pregătesc deciziile
Consiliului. COREPER
• Secțiunea „B” a ordinii de zi a Consiliului
cuprinde punctele:
• rămase de la reuniunile precedente ale
Consiliului
• asupra cărora nu s-a ajuns la un acord în cadrul
Coreper sau la nivelul grupurilor de lucru
• care sunt prea sensibile din punct de vedere
politic pentru a fi soluționate la un nivel inferior.
 Modalităţile de vot în cadrul Consiliului
(procesul decizional)
• «Articolul 3TFUE

• (1) Competența Uniunii este exclusivă în următoarele domenii:

• a) uniunea vamală;
• b) stabilirea normelor privind concurența necesare funcționării pieței
interne;
• c) politica monetară pentru statele membre a căror monedă este euro;
• d) conservarea resurselor biologice ale mării în cadrul politicii comune
privind pescuitul;
• e) politica comercială comună.
• (2) De asemenea, competența Uniunii este exclusivă în ceea ce privește
încheierea unui acord internațional în cazul în care această încheiere este
prevăzută de un act legislativ al Uniunii, ori este necesară pentru a permite
Uniunii să își exercite competența internă, »
 Modalităţile de vot în cadrul Consiliului
(procesul decizional)
• Art.4 TFUE «Competențele partajate între Uniune și statele membre se aplică în
următoarele domenii principale:
• a) piața internă;
• b) politica socială, pentru aspectele definite în prezentul tratat;
• c) coeziunea economică, socială și teritorială;
• d) agricultura și pescuitul, cu excepția conservării resurselor biologice ale mării;
• e) mediul;
• f) protecția consumatorului;
• g) transporturile;
• h) rețelele transeuropene;
• i) energia;
• j) spațiul de libertate, securitate și justiție;
• k) obiectivele comune de securitate în materie de sănătate publică, pentru
aspectele definite în prezentul tratat.
Modalităţile de vot în cadrul Consiliului
• Consiliul votează la inițiativa președintelui.
• De asemenea, președintele trebuie să inițieze o
procedură de vot la inițiativa unui membru al
Consiliului sau al Comisiei, cu condiția ca majoritatea
membrilor Consiliului să se pronunțe în acest sens.
• Consiliul poate vota numai în prezența majorității
membrilor Consiliului care au drept de vot în
conformitate cu tratatele. Atunci când se votează,
președintele, asistat de Secretariatul General, verifică
dacă este întrunit cvorumul.
Modalităţile de vot în cadrul Consiliului
• Ordinea de zi provizorie are două părți, consacrate
deliberărilor privind actele legislative și, respectiv,
activităților fără caracter legislativ. Prima parte este
intitulată „Deliberări legislative”, iar cea de a doua
„Activități fără caracter legislativ”.
• Consiliul se întrunește în ședință publică atunci când
deliberează și votează un proiect de act legislativ.
• Accesul la reuniunile Consiliului se face sub rezerva
prezentării unui permis eliberat de Secretariatul
• General.
Modalităţile de vot în cadrul Consiliului
• Nici consensul nici acord comun nu
constituie o regulă de vot în ceea ce privește
adoptarea de acte ale Consiliului. (numirea
judecătorilor, avocațiilor generali, stabilirea
sediilor instituțiilor)
Votul cu majoritatea simplă
• Art.238 al.1 (1) TFUE, în cazul deliberărilor
pentru care este necesară majoritatea simplă,
Consiliul hotărăște cu majotitatea membrilor
care îl compun. 15 din 28
• Art.240 al.3 TFUE deciziile de procedură
• Art.337 TFUE solicitări de studii sau propuneri
adresate Comisiei
Modalităţile de vot în cadrul Consiliului
• Majoritatea calificată este metoda de votare
cel mai des utilizată în Consiliu. 
• Aceasta este folosită atunci când Consiliul ia
decizii în cadrul procedurii legislative
ordinare. Aproximativ 80% din întreaga
legislație a UE este adoptată prin această
procedură.
 Majoritatea calificată, “majoritatea
dublă”
• De la 1 noiembrie 2014, în Consiliu se aplică o nouă procedură
pentru votul cu majoritate calificată. În cadrul acestei
proceduri, atunci când Consiliul votează cu privire la o propunere a
Comisiei sau a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru
afaceri externe și politica de securitate, se întrunește o
majoritate calificată dacă sunt îndeplinite două condiții:
• 55% dintre statele membre votează pentru - în practică,
aceasta înseamnă 16 din 28
• propunerea este sprijinită de un număr de state membre care
reprezintă cel puțin 65% din totalul populației UE
• Minoritatea de blocare trebuie să includă cel puțin patru membri
ai Consiliului care să reprezinte peste 35% din populația UE.
 Majoritatea calificată, “majoritatea
dublă”
• Atunci când Consiliul votează cu privire la
o propunere care nu a fost prezentată de
Comisie sau de Înaltul Reprezentant, o decizie se
adoptă dacă:
• cel puțin 72% din membrii Consiliului (21 din
28) votează pentru
• aceștia reprezintă cel puțin 65% din populația UE
• O abținere în cadrul votului cu majoritate calificată
este calculată ca un vot împotrivă. Abținerea nu este
echivalentă cu neparticiparea la vot. Orice membru se
poate abține de la vot în orice moment.
 Unanimitatea
• Art.238 al.(4) din TFUE prevede că abținerile
membrilor prezenți sau reprezentați nu
trebuie să împiedice adoptarea hotărârilor
Consiliului pentru care este necesară
unanimitatea.
• Anumite măsuri de protecție a mediului
art.192 al.(2)
• Anumite măsuri în domeniul politicii sociale
art.153 al.(2)
 Modalităţile de vot în cadrul Consiliului
(procesul decizional)
• Procedura scrisă simplificată (procedura
tacită)
• Procedura scrisă obișnuită
 Atribuţiile Consiliului

• Adoptă acte legislative (regulamente, directive etc.).

• • Contribuie la coordonarea politicilor statelor
membre. Un astfel de exemplu îl constituie
domeniul economic.
• • Elaborează politica externă și de securitate
comună pe baza liniilor strategice stabilite de
Consiliul European.
• • Încheie acorduri internaționale în numele Uniunii.
• • Aprobă, împreună cu Parlamentul European,
bugetul Uniunii.
 Atribuţiile Consiliului

• Printre obiectivele Consiliului se mai numără

crearea de locuri de muncă, ameliorarea
sistemelor de educație și asistență medicală și
creșterea nivelului de bunăstare. Deși statele
membre răspund, fiecare în parte, de propriile
politici în aceste domenii, ele pot cădea de acord
asupra obiectivelor comune și pot face schimb de
experiență.
 Atribuţiile Consiliului

• În cadrul Consiliului, miniștrii justiției fac

eforturi pentru a garanta că sentințele
pronunțate de un tribunal într-o țară a UE - în
cazuri de divorț, de exemplu - sunt recunoscute
în toate celelalte state membre.
• Miniștrii justiției și afacerilor interne
coordonează supravegherea frontierelor externe
și lupta împotriva terorismului și a crimei
organizate la nivel internațional.