PARTICULARITĂȚILE RAPORTURILOR

JURIDICE DE MUNCĂ ALE FEMEILOR

 Motto

 “Egalitatea de gen trebuie să constituie un

obiectiv central al oricărei democraţii care
doreşte să ia măsuri ca opiniile femeilor şi
bărbaţilor să se bucure de aceeaşi greutate şi
influenţă. A milita pentru drepturi reale
pentru femei înseamnă să tindem către o
societate care să dea dovadă de generozitate
şi de o toleranţă care poate crea drepturi
cetăţeneşti depline şi egale pentru toţi.”
 ACTUALITATEA temei de cercetare:

 Legea interzice discriminarea femeilor pe piața muncii;

 maternitatea și grija față de copii mici, lipsa politicilor de
conciliere a vieții profesionale a femeilor cu cea de familie,
mecanismelor economice şi sociale de pe piața muncii atribuie
femeii un rol prioritar în familie, dar nu pe piața forței de
muncă, segregarea pieții muncii - nu pot să nu-și lase amprenta
asupra carierei profesionale a femeilor;
 Particularitățile fiziologice ale organismului feminin;
 Legislația stabilește garanții pentru munca femeilor, dar sunt
oare aceste garanții justificate sau suficiente?
 Din aceste considerente femeile trebuie privite ca un
grup relativ vulnerabil pe piața muncii și din aceste motive sunt
indicate aplicarea diferitor politici de protecție socială a lor.
 PARTICULARITĂȚILE RAPORTURILOR JURIDICE
DE MUNCĂ ALE FEMEILOR

SCOPUL: cercetarea complexă a particularităților

raporturilor juridice de muncă ale femeilor, în
vederea elucidării:
 a) prin ce se individualizează raporturile juridice de
muncă ale femeilor în raport cu cele ale bărbaților;
 b) diagnosticarea problemelor cu care se confruntă
femeia pe piața muncii și propunerea de soluții în
vederea depășirii lor;
 c) identificarea carențelor legislative naționale și
efectuarea de propuneri de lege ferenda orientate spre
îmbunătățirea situației femeilor pe piața muncii.
 PARTICULARITĂȚILE RAPORTURILOR JURIDICE
DE MUNCĂ ALE FEMEILOR

 Obiectivul I: evidențierea evoluției istorice a dreptului la

muncă a femeilor și a reglementărilor privind protecția acestui
drept;
 Obiectivul II: analizarea principiilor ce guvernează raporturile
juridice de muncă ale femeilor și a cadrului instituțional de
promovare și protecție a drepturilor de muncă a femeilor;
 Obiectivul III: identificarea particularităților ce vizează
raporturile juridice de muncă ale femeilor la diferite etape de
desfășurare a acestora: apariție, derulare și încetare;
 Obiectivul IV: elaborarea de concluzii generale privind
particularitățile raporturilor juridice de muncă ale femeilor și
efectuarea de propuneri de lege ferenda în vederea
îmbunătățirii situației femeilor pe piața muncii.
OBIECTIVUL I: evidențierea evoluției istorice a dreptului la muncă
a femeilor și a reglementărilor privind protecția acestui drept

 În perioada antică femeile aveau dreptul la muncă, însă pentru a

munci aveau nevoie de acordul tatălui până la căsătorie sau a
soțului după căsătorie.
 În evul mediu situația femeilor nu a înregistrat careva schimbări
semnificative, ele fiind în continuare privite ca fiind inferioare
bărbaților, iar rolul lor în continuare se rezuma la casă și copii.
 Perioada modernă apar primele revendicări publice privind
egalitatea femeilor cu bărbații.
 Perioada contemporană egalitatea în drepturi a femeilor cu
bărbații este consacrată la nivel de lege, iar implicarea femeilor
în câmpul muncii este masivă.
 Discriminarea directă
A
p
li E
c x
a i
r s
e t
a e
n
u ț
n a
u
i c
tr rit
a e
t ri
a u
m l
e u
n i
t p
d r
if o
e t
r e
e j
n a
ți t
a
t

Discriminare
directă

P
e
r
s
o
a
n
e
l
E e
x
i tr
s e
t b
e u
n i
ț e
a
s
u ă
n
u s
i e
t a
e fl
r e
m
e
n î
n
d tr
e -
o
c
o s
m it
u
p a
a ți
r e
a
ție c
o
m
p
a
r
a
b
il
ă
Practică judiciară
 Debra Allonby vs Accrington și Colegiul
Rossendale (lispa termenului de comparație);

 Pacifica Dekker vs Stichting Plus (refuz de
angajare pe motiv de graviditate).
Exemple de discriminare directă
 refuzul de angajare a unei femei pe motiv de
graviditate;
 două persoane de sex diferit care ocupă acelaşi
post şi au aceiaşi pregătire profesională primesc
salarii diferite;
 un angajator menţionează că numai bărbaţii pot
solicita locul de muncă scos la concurs, deşi
activitatea respectivă ar putea fi îndeplinită în
aceleaşi condiţii şi de către femei etc;
 Discriminare indirectă

Discriminare
indirectă

Î
n

r
a
p
A o
p
li r
c
a
t
r
e
a
c
u
n u
u
i
tr
a o
t
a
m
e
a
n
t
l
d
if
t
e
r
ă
e
n
ți
a p
t
e
r
s
o
a
n
ă
 Exemple de discriminare indirectă
 între salariul angajaţilor cu durata normală a timpului
de muncă şi al celor cu timp de muncă parțial există
o diferenţă de salariu care nu are la bază duratele
diferite ale timpului de muncă, ci criteriul sexului în
condiţiile în care angajaţii cu timp de muncă parțial
sunt exclusiv sau predominant femei;
 impunerea condiției pentru accedere la un post de

muncă a unui termen special de vechime în muncă

neîntrerupt, spre exemplu 5 sau 7 ani – discriminare
femeile tinere etc;
 vârsta de pensionare mai mică pentru femei ect
Tratamentul diferențiat
 - art. 8 CM, art. 7 Legea asigurării egalității,
art. 6 Legea asigurării egalității F și B)

 Practica judiciară:
a) Hoffman:
b) Jonhstov vs Irlanda de Nord;
 Acțiunile afirmative
 - art. 2 Legea asigurării egalității; art. 2
Legea asigurării egalității F cu B

 Practică judiciară
a) Kalanke vs Bremen;
b) Marschall vs Southampton;
B) Principiul asigurării remunerării egale;

 a) art. 10 alin. (2) lit. g) CM instituie în sarcina

angajatorului obligația să asigure plata egală pentru o
muncă de valoare egală;
 b) art. 247 alin. (1) CM prevede interdicția reducerii
cuantumului salariului pe motiv de graviditate sau
copii mici;
 c) cauzele de ce femeile primesc salarii mai mici;
 d) segregarea pieței muncii;
 e) nu există condiție de simultaneitate (cauza Wendy
Smith);
 Hărțuirea morală și sexuală

Art. 542 Cod contravențional condamnă hărțuirea la locul de muncă

Art. 173 Cod penal incriminează hărțuirea sexuală

 Principiul protecției muncii femeilor

:
Norme de
protecție a
muncii:

Norme cu
acțiune asupra
Norme cu tinerelor,
acțiune asupra salariatelor
tuturor femeilor gravide și a
celor care
alăptează
 Obiectivul III: identificarea particularităților ce vizează
raporturile juridice de muncă ale femeilor la diferite etape de
desfășurare a acestora: apariție, derulare și încetare;

APARIȚIA RAPORTURILOR JURIDICE DE

MUNCĂ ALE FEMEILOR:

 a) se interzice publicarea anunțurilor de angajare cu criteriu

discriminatoriu (sex, vârstă, statul marital, poză etc);
 b) se interzice refuzul de angajare pe motiv de graviditate sau
de prezență a copiilor în vârstă de până la 6 ani (art. 247 CM);
 c) interzicerea aplicării perioadei de probă femeilor gravide (art.
62 CM);
 d) munci proscrise femeilor (art. 248 CM, HG 624/93).
 DERULAREA RAPORTURILOR JURIDICE DE
MUNCĂ ALE FEMEILOR:

a) doar femeile beneficiază de concediu de maternitate (art. 124

CM);
b) Propuneri de lege ferenda
 A) Propunem includerea în art.124 alin.(1) CM RM înainte de
sintagma „în cazul sarcinilor cu 3 și mai mulți feți” a
următoarei prevederi: „în cazul sarcinilor gemelare − 91 de
zile calendaristiceˮ.
 B) Propunem completarea art.124 CM RM cu un nou aliniat cu
indicele (11), care ar avea următorul conţinut: „Durata
concediului de maternitate prenatal trebuie să fie prelungită
cu un concediu echivalent cu durata cuprinsă între data
prezumată a naşterii şi data efectivă a naşterii, fără reducerea
duratei concediului postnatal obligatoriu”.
 Concediu de maternitate
 . Propunem completarea art.16 al Legii nr.289/2004 privind
indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și
alte prestații de asigurări sociale cu un nou aliniat − 21, a HG
nr.108/2005 prin care a fost adoptat Regulamentul cu
privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a
indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă cu
subpunctul 411 și a HG 469/2005 pentru aprobarea
Instrucţiunii privind modul de eliberare a certificatului de
concediu medical cu subpunctul 421, care ar avea următorul
conținut: „Pentru asigurate, soții aflate la întreținerea soților
și șomere care au handicap concediul de maternitate se
acordă începând cu a 26-ea săptămână de sarcină, cu
condiţia prezentării certificatului ce atestă dizabilitatea
acesteiaˮ.
 DERULAREA RAPORTURILOR JURIDICE DE
MUNCĂ ALE FEMEILOR :
 salariatele gravide și cele care alăptează nu pot fi atrase la
anumite categorii de munci (munca de noapte (art. 103 CM),
munca suplimentară (art. 104) etc);
 salariatele gravide și cele care alăptează pot fi transferate

la o altă muncă dacă munca curentă este dăunătoare (art.

250 CM);
 femeile care au copii în vârstă de până la 3 ani pot fi

transferate la o muncă mai ușoară cu menținerea salariului

(art. 250 CM);
 Propunere de lege ferenda
 Propunem înlocuirea cuvântului „femeile” din art.250 alin.

(3) CM cu cuvântul „unul din părinți care are copil în

vârstă de până la 3 ani”.
 DERULAREA RAPORTURILOR JURIDICE DE
MUNCĂ ALE FEMEILOR:
 pauze pentru alimentarea copiilor (art. 108 CM);
 1. Modificarea art.108 alin.(2) din Codul muncii după cum
urmează: „Pauzele suplimentare vor avea o frecvenţă de cel
puţin odată la fiecare 3 ore, fiecare pauză având o durată de
minimum o oră. Pentru unul dintre părinţii (tutorele, curatorul)
care au 2 sau mai mulţi copii în vârstă de până la 3 ani, durata
pauzei nu poate fi mai mică de o oră și 30 de minute ˮ.
 2. Completarea art.108 cu un nou aliniat cu indicele (3 1), care
ar avea următorul conţinut: „În baza cererii salariatului care
îngrijeşte de copilul în vârstă de până la 3 ani, pauzele pentru
alimentarea copilului/copiilor se alătură pauzei pentru odihnă
şi masă sau se sumează şi se transferă fie la începutul, fie la
sfârşitul zilei de muncă (schimbului) cu reducerea
corespunzătoare a zilei de muncă”.
 ÎNCETAREA RAPORTURILOR JURIDICE DE
MUNCĂ ALE FEMEILOR:

 a) angajatorul poate concedia salariatele gravide și cele cu

copii în vârstă de până la 6 ani doar în 6 din 23 de temeiuri
de concediere (art. 86 CM);
 1) Propunem înlocuirea cuvintelor „a femeilor” din art.251
CM cu „a părinților”.
 2) Propunem înlocuirea sintagmei „cu excepția cazurilor
prevăzute la art.86 alin.(1) lit.b), g)-k)” din art. 251 CM cu
sintagma „în cazurile prevăzute la art.86 alin.(1) lit.a), d) și
s)”.
 3) Propunem adăugarea după sintagma „femeilor gravide”
din art.251 CM a sintagmei „în măsura în care angajatorul
cunoaște despre graviditatea salariatei”.
Obiectivul IV: elaborarea de concluzii generale privind particularitățile raporturilor juridice
de muncă ale femeilor și efectuarea de propuneri de lege ferenda în vederea îmbunătățirii
situației femeilor pe piața muncii

 a) Legislația muncii prevede garanții speciale pentru femei

(protecția ;
 b) Femeile întâmpină pe piaţa muncii mai multe dificultăţi
decât bărbaţii (discriminare, hărțuire, plafon de sticlă,
salarizare diminuată, lipsa politici fiabile de conciliere a
vieții profesionale cu cea de familie etc);
PARTICULARITĂȚILE RAPORTURILOR JURIDICE
DE MUNCĂ ALE FEMEILOR

VĂ MULȚUMESC !!!