CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European este o instituție a Uniunii Europene. Șefii de stat sau de guvern ai țărilor UE se
reunesc, în cadrul Consiliului European, pentru a defini direcția politică generală și prioritățile
Uniunii Europene. Consiliul European este prezidat de un președinte ales pentru un mandat de 2,5
ani, care poate fi reînnoit o singură dată. Nu adoptă legi, cu excepția unor posibile modificări ale
Tratatului UE.

SCURT ISTORIC
Consiliul European reprezintă acum conferința la nivel înalt (summit) a șefilor de stat sau de guvern
ai statelor membre ale Uniunii Europene. Primul dintre aceste „summituri europene” a avut loc la
Paris în 1961, ele devenind tot mai frecvente începând din 1969. Primul summit important a fost
ținut după plecarea lui Charles de Gaulle la Haga în 1969, unde s-a ajuns la un acord referitor la
admiterea Marii Britanii în Comunitate și inițierea de politici de cooperare în afacerile externe
(Cooperarea Politică Europeană) ducând integrarea peste obiectivele economice. Primul Consiliu
European, așa cum a devenit cunoscut, a avut loc la Dublin în 10-11 martie 1975 în timpul primei
președinții Irlandeze a Consiliului Uniunii Europene. În 1987, Consiliul a fost inclus în tratate
pentru prima dată (Actul Unic European) iar rolul lui a fost definit pentru prima dată în Tratatul de
la Maastricht.

FUNCȚIONARE
Consiliul European se reuneşte de cel puţin două ori pe an. Este prezidat de şeful de stat sau de
guvern al ţării care are preşedinţia Consiliului. În principiu, hotărârile se iau în unanimitate. Din
2002, pe perioada fiecărei preşedinţii, o reuniune a Consiliului European are loc la Bruxelles. Din
momentul în care Uniunea a numărat 25 de state membre, toate reuniunile formale ale Consiliului
European au început să aibă loc la Bruxelles. Preşedinţii sunt liberi să organizeze reuniuni europene
informale cand doresc.

MEMBRI
Membrii Consiliului European sunt șefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre
ale UE, președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene.
Alcătuire: șefii de stat și de guvern ai statelor membre, președintele Consiliului European și
Președintele Comisiei Europene Dispune de propria sa administrație, alcătuită din funcționari
publici.
Rol: definește orientările și prioritățile politice generale ale UE.

Actualul președinte al Consiliului European este Charles Michel. El și-a început primul mandat la 1
decembrie 2019. La 24 martie 2022, a fost reales președinte pentru un al doilea mandat de doi ani și
jumătate.
Rolul președintelui este prevăzut la articolul 15 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE).
În special, președintele Consiliului European are următoarele responsabilități:
• să prezideze reuniunile Consiliului European și să impulsioneze lucrările acestuia
• să asigure pregătirea reuniunilor Consiliului European și continuitatea lucrărilor acestuia,
în cooperare cu președintele Comisiei și pe baza lucrărilor formațiunii Afaceri Generale a
Consiliului
• să acționeze pentru facilitarea coeziunii și a consensului în cadrul Consiliului European
• să prezinte Parlamentului European un raport după fiecare reuniune a Consiliului European
Rolul Consiliului European în procesul de desemnare și numire
Consiliul European joacă un rol important în anumite proceduri de numire în posturi de
importanță majoră la nivelul UE. În special, Consiliul European răspunde de:
• alegerea președintelui Consiliului European
Consiliul European își alege propriul președinte. Această alegere necesită o majoritate calificată.
Președintele deține această funcție pe durata unui mandat de 2 ani și jumătate, care poate fi
reînnoit o singură dată.

• propunerea candidatului pentru postul de președinte al Comisiei Europene

Ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European, Consiliul European trebuie să propună
un candidat pentru postul de președinte al Comisiei Europene.
Parlamentul European trebuie să aprobe candidatul propus cu majoritatea membrilor săi.

• numirea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate

Consiliul European răspunde de numirea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri
externe și politica de securitate. Decizia cu privire la candidatul propus necesită o majoritate
calificată.
Consiliul European poate, de asemenea, să decidă, tot cu o majoritate calificată, să pună capăt
mandatului de 5 ani al Înaltului Reprezentant.

• numirea oficială a întregului organ colegial al comisarilor

Consiliul European numește în mod oficial întreaga Comisie Europeană. Parlamentul votează
colegiul comisarilor – președintele Comisiei, Înaltul Reprezentant și ceilalți comisari – utilizând
metoda aprobării (majoritatea voturilor exprimate).
După ce Parlamentul și-a dat acordul, Consiliul European numește în mod oficial Comisia
Europeană.

• numirea Comitetului executiv al Băncii Centrale Europene (BCE), inclusiv a președintelui

BCE
Consiliul European îi numește pe toți cei 6 membri ai Comitetului executiv al Băncii Centrale
Europene (BCE), care include atât președintele, cât și vicepreședintele BCE, la care se adaugă alți 4
membri.
Consiliul European ia decizia pe baza unei recomandări a Consiliului. De asemenea, acesta consultă
Parlamentul European și Consiliul guvernatorilor BCE. Consiliul European adoptă apoi decizia sa,
prin vot cu majoritate calificată.

REALIZĂRI
Politica externă și de securitate
Politica externă şi de securitate constitue, de la începutul anilor 1990, un element primordial al
reuniunilor Consiliului European. Deciziile pe care le-a luat în acest domeniu au inclus:
- securitatea internaţională, dezarmarea şi lupta împotriva terorismului;
- relaţiile transatlantice;
- relaţiile cu Rusia;
- relaţiile cu ţările mediteraneene;
- relaţiile cu Asia şi America Latină;
- reglarea conflictelor din vechea Iugoslavie şi din Orientului Apropiat.
Extinderea
Consiliul European a stabilit termenii pentru fiecare rundă de negocieri privind extinderea Uniunii
Europene.
Consiliul European de la Copenhaga (12-13 decembrie 2002) a decis aderarea a Ciprului, Cehiei,
Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Slovaciei și Sloveniei. România și Bulgaria
s-au alăturat Uniunii la 1 ianuarie 2007.

Reforma instituţională
 Consiliul European de la Dublin din aprilie 1990, a decis începerea activităţii conferinţei
interguvernamentale privind Uniunea Economică şi Monetară în decembrie 1990.
 Reuniunea specială de la Turin, din martie 1996 a marchat deschiderea oficială a
Conferinţei interguvernamentale, care a condus la reformele din tratatele aprobate de către
Consiliul European de la Amsterdam din iunie 1997.
 Consiliul European reunit la Tampere (15 şi 16 octombrie) a decis modalităţile de
elaborare ale proiectului Cărţii Drepturilor Fundamentale ale UE. Consiliul European de la
Helsinki (decembrie 1999) a convocat Conferinţa interguvernamentală care a pregătit
Tratatul de la Nisa.
 După o scurtă Conferinţă Interguvernamentală, Tratatul de instituire a unei Constituţii
pentru Europa a fost semnat de către şefii de state şi de guverne la Roma, în octombrie
2004 .