UNIUNEA

EUROPEANA

Uniunea Europeană (UE) este o uniune politică și economică a 27 de state membre

situate în principal în Europa. Are o suprafață de 4.233.262 km2 și o populație estimată de
aproximativ 447 milioane. UE a dezvoltat o piață unică internă printr-un sistem standardizat
de legi care se aplică în toate statele membre. Politicile UE vizează asigurarea liberei circulații
a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor în cadrul pieței interne,adoptarea legislației
în domeniul justiției și afacerilor interne și menținerea unor politici comune privind comerțul,
agricultura] pescuitul și dezvoltarea regională.] Pentru călătoriile în spațiul Schengen,
controlul pașapoartelor a fost eliminat. O uniune monetară a fost înființată în 1999, a intrat în
vigoare în 2002 și este compusă din 19 state membre ale UE care utilizează moneda euro.
Uniunea Europeană își are originea în Comunitatea Europeană a Cărbunelui și
Oțelului (CECO) și în Comunitatea Economică Europeană (CEE), înființate în 1951 prin
Tratatul de la Paris, respectiv în 1957 prin Tratatul de la Roma. Membrii inițiali ai
Comunității Europene au fost: Belgia, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda și Germania
de Vest. În anii următori Comunitatea s-a lărgit prin aderarea unor noi state membre și și-a
crescut puterea prin adăugarea de domenii economice, sociale și politice în competența sa.
Cea mai recentă modificare majoră a bazei constituționale a UE, Tratatul de la Lisabona, a
intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Regatul Unit a semnalat intenția de a părăsi Uniunea în
urma unui referendum din iunie 2016. Astfel, pe 31 ianuarie 2020 Regatul Unit a părăsit
definitiv Uniunea Europeană.
UE REPREZINTĂ APROX. 7.3% DIN POPULAȚIA LUMII.
Prin intermediul extinderilor succesive, Uniunea Europeană a crescut de la cele șase state
fondatoare (Belgia, Franța, Germania de Vest, Italia, Luxemburg și Țările de Jos) la cele 27
de state actuale. Țările care au aderat la Uniune au devenit parte la tratatele fondatoare,
supunând astfel la privilegiile și obligațiile aderării la UE. Acest lucru presupune o delegare
parțială a suveranității instituțiilor în schimbul reprezentării în cadrul acestor instituții, o
practică numită adesea "împărțirea suveranității".
 STATE MEMBRE
1. Austria
2. Belgia
3. Bulgaria
4. Cipru
5. Danemarca
6. Estonia
7. Finlanda
8. Franta
9. Germania
10. Grecia
11. Irlanda
12. Italia
13. Letonia
14. Lituania
15. Luxemburg
16. Malta
17. Croatia
18. Olanda
19. Polonia
20. Portugalia
21. Republica Ceha
22. Romania
23. Slovacia
24. Slovenia
25. Spania
26. Suedia
 27. Ungaria

 INSTITUȚII
Uniunea Europeană are șapte organe principale de decizie, instituțiile
sale: Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia
Europeană, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Banca Centrală Europeană și Curtea
Europeană de Conturi. Competența în examinarea și modificarea legislației este împărțită
între Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European, în timp ce sarcinile executive sunt
îndeplinite de Comisia Europeană și într-o capacitate limitată de către Consiliul European (să
nu se confunde cu Consiliul Uniunii Europene). Politica monetară a zonei euro este
determinată de Banca Centrală Europeană. Interpretarea și aplicarea legislației UE și a
tratatelor sunt asigurate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Bugetul UE este examinat
de Curtea de Conturi Europeană. Există, de asemenea, o serie de organisme auxiliare care
oferă consiliere UE sau operează într-un anumit domeniu.

o Consiliul European, care stabilește direcțiile și prioritățile

politice generale ale Uniunii prin adunarea șefilor de
stat/guvern ai statelor membre. Concluziile summiturilor sale
(ținute cel puțin trimestrial) sunt adoptate prin consens.

Consiliul European dă o direcție politică UE. Se întrunește

cel puțin de patru ori pe an și este alcătuit din președintele
Consiliului European (în prezent Charles
Michel), președintele Comisiei Europene și un reprezentant
al fiecărui stat membru(fie șeful de stat, fie șeful guvernului).
Consiliul European își folosește rolul de conducător pentru a
soluționa disputele dintre statele membre și instituții și
pentru a rezolva crizele politice și dezacordurile privind
problemele și politicile controversate. Acționează în exterior ca "șef de stat colectiv" și
ratifică documente importante (de exemplu, acorduri și tratate internaționale).

o Comisia Europeană, "Gardianul tratatelor", constă dintr-un

cabinet executiv al funcționarilor publici, condus de
un președinte ales în mod indirect. Acest colegiu de
comisari gestionează și conduce serviciul public permanent
al Comisiei. El transformă obiectivele consensuale ale
Consiliului European în propuneri legislative.
Comisia Europeană acționează ca un braț executiv al UE și
este responsabilă de inițierea legislației și de funcționarea
zilnică a Uniunii. De asemenea, Comisia este văzută ca
motorul integrării europene. Funcționează ca un cabinet
guvernamental, cu 27 de comisari pentru diferite domenii
de politică, câte unul din fiecare stat membru, deși comisarii
sunt obligați să reprezinte interesele UE în ansamblu, mai degrabă decât interesul statul
lor de origine.Unul dintre cei 27 de membri este președintele Comisiei Europene (în
prezent Ursula von der Leyen).
o Consiliul Uniunii Europene reunește miniștrii departamentelor guvernelor statelor
membre. Ea formează partea superioară a legislativului esențial bicameral al UE, iar
aprobarea sa este necesară pentru orice propunere de adoptare a legii.
o Parlamentul European este alcătuit din 751 de reprezentanți aleși în mod direct, care
formează camera inferioară a UE a legislaturii sale bicameral. Împarte cu Consiliul UE
competențele legislative de modificare, aprobare sau respingere a propunerilor Comisiei
pentru majoritatea domeniilor legislației UE. Competențele sale sunt limitate în domeniile
în care suveranitatea statelor membre este de interes primar (adică apărare).
Alege președintele Comisiei, trebuie să aprobe Colegiul comisarilor și poate vota pentru
a-i îndepărta colectiv din funcție.

Parlamentul European formează

cealaltă jumătate a legislaturii UE. Cei
751 de deputați europeni sunt aleși
direct de cetățenii UE la fiecare cinci
ani, pe baza reprezentării
proporționale. Deși deputații europeni
sunt aleși la nivel național, aceștia se
grupează mai degrabă în funcție de
grupurile politice decât de
naționalitatea lor. Fiecare țară are un număr stabilit de locuri și este împărțită în
circumscripții subnaționale, în cazul în care acest lucru nu afectează caracterul
proporțional al sistemului de vot.

o Curtea de Justiție a Uniunii Europene asigură aplicarea uniformă a legislației UE și

soluționează litigiile dintre instituțiile UE și statele membre și împotriva instituțiilor UE
în numele persoanelor.
o Banca Centrală Europeană este responsabilă pentru stabilitatea monetară în statele
membre.
o Curtea Europeană de Conturi investighează buna gestionare a finanțelor atât în cadrul
entităților UE, cât și finanțarea UE acordată statelor membre. Pe lângă faptul că oferă
supraveghere și consiliere, aceasta poate să adreseze Curții Europene de Justiție chestiuni
nerezolvate pentru a arbitra orice presupuse nereguli.

 SIMBOLURI
Conform Tratatului de la Lisabona, simbolurile Uniunii Europene sunt drapelul Uniunii,
moneda, imnul european, ziua Europei și deviza europeană.
Drapelul
Drapelul Europei este folosit atât de Uniunea Europeană cât și
de Consiliul Europei. Este format dintr-un cerc din 12 stele
(galbene) pe un fundal albastru. Albastrul reprezintă vestul,
numărul de stele reprezintă perfecțiunea iar faptul că sunt în
cerc reprezintă unitatea. Stelele nu variază în funcție de
numărul statelor membre a nici uneia dintre organizații pentru
că reprezintă oamenii din Europa, inclusiv cei dinafara
Uniunii.
Imnul
Imnul European este bazat pe un preludiu al „Odei Bucuriei” al lui Ludwig van Beethoven.
Având în vedere numărul mare de limbi din Europa, imnul este doar în versiunea
instrumentală, iar versurile germane nu au nici un statut oficial. A fost adoptat de liderii
Comunităților Europene în 1985. Acesta nu înlocuiește imnurile naționale, dar este destinat să
celebreze valorile comune. Este cântat în ocazii oficiale atât de Consiliul Europei cât și în
Uniunea Europeană.
Ziua Europei
„Ziua Europei” este o sărbătoare în Europa ținută anual în 5
și 9 mai din cauza diferențelor dintre Consiliul Europei și
Uniunea Europeană. 9 mai 1950 a fost data la care Robert
Schuman a făcut istorica „Declarație Schuman” prin care
propunea ca industriile de oțel și cărbuni ale Germaniei de
Vest, Franței și a altor state trebuie să se unească pentru a
evita un nou război. Acesta moment este considerat ca fiind
fondator pentru ceea ce astăzi este Uniunea Europeană și a
fost aleasă ca Zi a Europei de Consiliul European de la Milano din 1985. Consiliul Europei a
fost fondat pe 5 mai 1949 si astfel a ales să sărbătorească la această dată înființarea sa.
Deviza
Deviza „Unitate în Diversitate” a fost adoptată de Uniunea Europeană la 4 mai 2000 după ce a
fost organizat un concurs numit „O deviză pentru Europa”. Este inspirată din deviza latină a
premiatului Nobel Ernesto Teodoro Moneta: „In Varietate unitas!„ Deviza a fost tradusă în
toate cele 24 de limbi oficiale în 2004.
Euro
Euro nu a fost unul dintre simbolurile originale create de către Consiliul
Europei și aparține doar UE, dar a devenit un simbol din anul 2002, când
a înlocuit 12 monede naționale din UE. În acest moment este folosită de
cei mai mulți membri ai UE și a devenit unul dintre cele mai tangibile
simboluri ale unității europene pentru cetățenii din Uniunea Europeană.