MODULUL 2

Tematică MODUL 2

„ Măsuri terminale pentru lungimi

„ Tehnici de măsurare a lungimilor cu
şublerul
„ Tehnici de măsurare a lungimilor cu
micrometrul
„ Tehnici de măsurare utilizând aparate cu
amplificare mecanică
„ Mijloace de măsurarea a unghiurilor şi
conicităţilor
„ Tehnici de măsurare a principalelor
organe de mașini
Mijloace de măsurare a lungimilor

Sunt măsuri ale căror valori reprezintă distanţa dintre

suprafeţele terminale perpendiculare pe axa de măsurare,
numite suprafeţe de măsurare.

Clasificare:
Ö lame plan-paralele;
Ö cale plan-paralele;
Ö calibre;
Ö lere pentru grosimi;
Ö sfere.
 Lamele plan-paralele

„ Sunt confecţionate din sticlă optică,

folosite pentru verificarea planităţii
suprafeţelor prelucrate prin lepuire şi au
formă cilindrică, iar cele două baze au
suprafeţe perfect plane şi paralele.
„ Se păstrează în truse , iar pentru
verificare se pot folosi una sau mai multe
la un loc.
 CALELE PLAN PARALELE
¾ Se folosesc la conservarea şi transmiterea unităţii
de măsurare a lungimii, cât şi pentru verificarea şi
reglare instrumentelor de măsurare.
¾ Au formă paralelipipedică, cu două suprafeţe de
măsurare plane şi paralele, cu finisare foarte bună.
¾ Se confecţionează din oţel, carburi metalice cu W,
materiale ceramice, cu coeficient de dilatare
termică liniară mică între 10 şi 300C, şi duritate de
65 HRC.
¾ Suprafeţele de măsurare au o rugozitate de 0,012
mm, materialul nefiind magnetic.
CALE PLAN PARALELE
 TRUSA CE CALE

Număr de bucăți: 110, 83, 79, 46, 38, 33, 17

TRUSA CE CALE
FORMAREA UNUI BLOC
DE CALE
FORMAREA UNUI BLOC
DE CALE
 Calibre
„ Măsuri terminale, folosite la controlul
dimensiunilor, al formelor şi al poziţiei
relative a pieselor.
„ Sunt mijloace de verificare, deoarece
nu măsoară efectiv dimensiunile, ci
verifică dacă acestea corespund sau
nu prescripţiilor din desenul de
execuţie.
„ Se folosesc la verificarea valorilor
extreme admisibile.
 Lerele
„ Sunt măsuri terminale cu valoare unică, în
formă de lamelă metalică flexibilă şi se
utilizează la verificarea interstiţiului dintre
două suprafeţe relucrate, la reglarea şi apoi
la verificarea reglajului unor mecanisme, la
determinarea jocului apărut ca urmare a
uzurii mecanismului.

Sferele
‰ Sunt bile calibrate de diametre diferite, utilizate
la controlul conicităţilor interioare. Ele sunt păstrate
în truse.

„ Este cel mai răspândit mijloc
pentru măsurat lungimi şi este
format dintr-o riglă cu scară
gradată şi un cursor cu vernier.
Precizia de măsurare: 0,1 mm;
0,05 mm; 0,02 mm.
„ Şublerele sunt caracterizate de:
limita superioară de măsurare
(mm), exactitatea de măsurare,
grosimea peste cele două
ciocuri, lungimea ciocurilor şi
greutatea lor.
„ Limita superioară de măsurare,
L: 150; 200; 300; 500; 800;
1500; 2000 mm.
Şublere
¾ Constructiv, pot fi cu una sau
două perechi de ciocuri şi cu tijă
de adâncime.
„ Se folosesc pentru
măsurarea dimensiunilor
interioare şi exterioare,
putând fi prevăzut cu tijă
de adâncime
„ Părţi componente: 1, 2-
ciocuri; 3-suprafeţe de
măsurare; 4-vernier; 5-
riglă; 6-şurub de fixare.

ŞUBLERE DE ADÂNCIME
„ Se utilizează numai
pentru măsurarea
adâncimilor.
„ Rigla gradată culisează
într-un suport-traversă,
care poate fi vernierul,
suprafaţa de sprijin fiind
lama.
„ Măsurarea se face
aşezând şublerul pe
suprafaţa frontală a găurii
care se măsoară.
ŞUBLERE DE
TRASAJ
„ Sunt compuse dintr-o riglă
fixată pe o talpă de fontă
cu baza plană, care se
foloseşte la poziţionare pe
masa de trasaj.
„ Pe riglă se deplasează
cursorul cu cioc ascuţit,
pentru trasaj (sau în unele
variante constructive, plat,
pentru măsurare).
 Alte tipuri de şublere

ŞUBLERELE PENTRU
ROŢI DINŢATE
Şubler cu cadran
„ Sunt formate din două
rigle perpendiculare una
pe alta, fiecare având
cursor şi vernier.
„ Aceste şublere sunt
folosite exclusiv pentru
măsurarea grosimii
dinţilor roţilor dinţate.
Şubler digital
Principiul vernierului
precizia de 0,1 mm
Precizia de 0,05 mm
Precizia de 0,02 mm
Măsurare cu precizia de 0,1 mm
Măsurare cu precizia de 0,05 mm
Măsurare cu precizia de 0,02 mm
Vernier circular
 MICROMETRE MICROMETRE
DE EXTERIOR

„ Deschiderea potcoavei,
reprezintă elementul
determinant al limitei de
măsurare (domeniile de
„ Funcţionează pe baza măsurare cresc din 25 în 25
transformării mişcării de de mm şi sunt fabricate în
rotaţie a unui şurub variantele de la 0 la 500 mm)
micrometric în mişcare de „ Părţi componente: 1-
translaţie potcoavă; 2-braţ cilindric; 3-
„ Pasul şurubului micrometric nicovală; 4-tija şurubului
este de 0,5 mm, deci la o micrometric; 5-tambur; 6-
rotaţie completă a dispozitiv de fixare; 7-
tamburului, deplasarea dispozitiv de limitare a forţei.
liniară a tijei este de 0,5 „ Citirea constă în determinarea
mm. mm şi a ½ de mm pe braţul
„ Au precizie de măsurare mai cilindric şi a sutimilor pe
mare ca şublerele (0,01; tambur.
0,002 sau 0,001 mm).
 Tipuri de micrometre
Micrometru pentru roţi
dinţate

Micrometru pentru filete

Micrometru cu cadran

Micrometru de interior tip

Micrometru pentru sârme vergea
Micrometru digital

Micrometru de interior cu
fălci

Micrometru
Micrometru pentru pentru ţevi Micrometru de
table adâncime
Principiul de măsurare cu
micrometrul
Aparate ce măsoară prin metoda relativă

Aparate comparatoare
„ Cu amplificare mecanică
• Comparatoare cu cadran
• Minimetre
• Ortoteste
• Pasametre
„ Cu amplificare optică
• Optimetrul orizontal
• Optimetrul vertical
Comparatorul cu cadran
Aparat cu comparator pentru alezaje
 Minimetrele

Cu cuţit basculant Cu cuţit basculant Cu reazem

superior inferior alunecător
Ortotestul
Microscopul de atelier
Microscopul de atelier
Optimetrul
Prelucrarea datelor măsurătorilor

Achiziția datelor
Prelucrarea datelor măsurătorilor
Culegerea datelor
Prelucrarea datelor măsurătorilor
Tipuri de distribuții
Elemente de geometrie
Cercul trigonometric
Formule trigonometrice
 Formule trigonometrice

Reducerea la primul cadran

Formule pentru sumă şi diferenţă

Formule pentru
dublul unghiului
Transformări trigonometrice
Relaţii metrice în triunghiul oarecare
 Măsurarea unghiurilor se
poate face prin trei metode:
‰ cu măsuri terminale (cale
unghiulare, şabloane, echere,
calibre);
Metode pentru
măsurarea ‰ prin metoda goniometrică,
unde unghiul este determinat
unghiurilor direct în grade, minute şi
secunde, utilizând raportoare,
cap divizor, microscop universal;
‰ prin metoda trigonometrică,
măsurarea unghiurilor rezultă din
calcul, folosind funcţiile
trigonometrice.
Măsuri terminale pentru unghiuri
ƒ Sunt măsuri etalon pentru unghiuri, sub formă de
plăci prismatice din oţel, cu coeficient de dilataremic,
având duritatea minimă de 62 HRC. Muchiile au raza sub o,5
mm, cu rugozitatea de 0,012 mm – pentru suprafeţele de
măsurare şi 0,8 –pentru celelalte suprafeţe. Sunt lipsite de
magnetism, zgârieturi şi bavuri.
ƒ După numărul de unghiuri şi forma bazei prismei, pot fi:

-cale prismă trapezoidală, cu un singur unghi de lucru, având

mărimea cuprinsă între 1-90;
-cale prismă triunghiulară, cu măsura unghiului de lucru 10-900;
-cale prismă patrulateră, cu patru unghiuri de lucru;
-cale prismă poligonală, cu multe unghiuri de lucru.
ƒ Se livrează sub formă de seturi, iar mai multe se pot cupla în

blocuri. În seturi, diferenţa unghiului activ pe bucată este de 100;

10; 1'; 1”.
ƒ Seturile cele mai des folosite au cale de 15 ; 30 ; 45 ; 55 ; 65 .
0 0 0 0 0

ƒ Controlul se face prin metoda fantei de lumină, care are erori de

măsurare între 15‘şi 300.

 2.Şabloanele 3.Echerele

¾ Sunt mijloace de
măsurare cu valoare fixă,
utilizate pentru verificare
şi trasare de unghiuri.
„ Sunt utilizate ¾ Valoarea unghiurilor active:

pentru măsurarea 900; 300; 450; 600; 1200.

unghiurilor de ¾ După forma constructivă pot fi:

ascuţire a sculelor simple, cu talpă, profilate, lamă

aşchietoare. sau pentru suprafeţe.
„ Precizia ¾ Verificarea lor se face prin:

verificărilor metoda fantei de lumină,

metoda calibrelor lamelare sau
efectuate este
metoda comparării cu un echer
scăzută.
etalon.
 Măsurarea unghiurilor

Raportor cu vernier circular:

a – pentru unghiuri de 0-180º; b – pentru unghiuri de 0-320º
Scheme de măsurare a unghiurilor
cu raportorul
 Aparate goniometrice 1.Raportoarele
™ Sunt mijloace de măsurare
9 Sunt instrumente de măsurat
pentru unghiuri, prevăzute
unghiuri.
cu două suprafeţe de
aşezare, ce se pot roti una 9 Diviziunile raportoarelor
mecanice sunt marcate din 10’
faţă de cealaltă.
în 10’ şi din 5’ în 5’ pentru
™ Ca metodă de măsurare se
raortoarele optice.
foloseşte metoda
suprapunerii suprafeţelor
de măsurare peste laturile a.Raportorul
unghiului ce trebuie universal
măsurat.
™ Se clasifică în:
- raportoare;
- nivele cu bule de aer; Are domeniul de măsurare cuprins
între 0 şi 3600 cu o precizie de citire
- capete divizoare;
de 5’ (24 de diviziuni, câte 12 de o
- microscoape de aterlier şi parte şi de alta a reperului zero).
universale.
Raportor universal

Rportorul
optic tip Zeiss
Are domeniul de
măsurare cuprins între 0
şi 3600, cu o precizie de citire de 5”
ƒ Se compune din: corpul 1 format
din două părţi: una fixă ce face
corp comun cu rigla 2 şi una
mobilă, ce se roteşte în jurul unui
ax, de care se fixează rigla mobilă
4 cu şurubul 3; în interiorul părţii
fixe a corpului 1 se montează placa
circulară de sticlă cu scara gradată
din 90 în 900.
Discul mobil şi rigla 4 se fixează în
poziţia de măsurare cu pârghia 6.
Prin orificiul 5 se iluminează scara
gradată şi lupa cu o sursă
luminoasă.
Citirea se face vizând prin lupă;
ƒ
imaginea scării gradate se
suprapune peste imaginea
vernierului.
2.Nivelele cu bule de aer
‰ Se folosesc pentru determinarea
abaterilor de la poziţia orizontală
sau verticală ale suprafeţelor
plane.
‰ Constructiv există două
variante:
-nivela cu cadran, prevăzută cu un
tub de sticlă umplut cu eter etilic
şi cu o bulă de aer, care se
deplasează ; valoarea diviziunii
variind de a 4” la 1I, iar distanţa
dintre repere este de 2 mm;
-nivela cu microscop, utilizată
când cele două suprafeţe ale piesei
sunt separate, iar determinarea
unghiului se face relativ la o
suprafaţă de referinţă, faţă de care
se efectuează măsurarea.
 Se bazează pe măsurarea directă a unor
Aparate dimensiuni, apoi pe calcularea măsurii
trigonometrice unghiului aplicând formule trigonometrice.
1.Măsurarea unghiului cu rigla
sinus, se bazează pe poziţionarea 2.Măsurarea unghiurilor
corectă a piesei şi calcularea
cu rigla tangentă, se
unghiului funcţie de înălţimile H şi h
ale celor două cale, cunoscând
bazează pe un principiu
lungimea L a riglei sinus. asemănător, cu
sina=H-h/L unde valoarea unghiului deosebirea deosebirea
ase obţine din tabele trigonometrice. că, în calcul, nu se
De regulă, lungimea L are valoarea de foloseşte lungimea
100 mm sau multiplu de 100. riglei, ci distanţa dintre
calibre.

Relaţia de calcul:
tga=H-h/L;
unde:
L=l+l1
Măsurarea conicităţilor interioare
cu metoda bilelor calibrate

D−d
sin α =
2l

D−d
l = H −h−
2

K = 2tgα
Măsurarea conicităţilor exterioare
cu metoda inelelor calibrate

D−d
K=
H −h
 Inspecţia suprafeţelor filetate
Filetul – organ de maşină sub forma unei nervuri elicoidale
dispuse pe o suprafaţă cilindrică sau conică, care în secţiune
normală pe această elice are un anumit profil
Inspecţia suprafeţelor filetate
Inspecţia suprafeţelor filetate

Filetul metric (M)

Inspecţia suprafeţelor filetate

Filetul Withworth, în ţoli, (W)

Inspecţia suprafeţelor filetate

Filetul trapezoidal (Tr)

Inspecţia suprafeţelor filetate

Filetul ferăstrău (S)

Inspecţia suprafeţelor filetate

Filetul pătrat (Pt)

Inspecţia suprafeţelor filetate

Filetul rotund (Rd)

 Măsurarea elementelor filetelor

„ Cu lere pentru filete

„ Cu micrometrul pentru filete
„ Cu microscopul de atelier
„ Metoda sârmelor calibrate
Inspecţia suprafeţelor filetate

Micrometrul pentru
filete

Vârfuri de măsurare
Inspecţia suprafeţelor filetate

Măsurarea diametrului mediu

Inspecţia suprafeţelor filetate

Măsurarea diametrului interior

 Inspecţia suprafeţelor filetate

Microscopul mic de atelier Microscopul mare de atelier

 Inspecţia suprafeţelor filetate

Cap ocular pentru filete

Exemplu de măsurare a
unui filet metric cu pasul de
1,25 mm
Inspecţia suprafeţelor danturate

Tipuri de angrenaje
Inspecţia suprafeţelor danturate

Elementele geometrice ale dintelui

Inspecţia suprafeţelor danturate

Cerinţe de execuţie pentru danturi

cilindrice
Inspecţia suprafeţelor danturate

Cerinţe de execuţie pentru danturi

conice şi melcate
Inspecţia suprafeţelor danturate

Elementele danturii roţilor dinţate cilindrice şi conice

Inspecţia suprafeţelor danturate
Cota peste n dinţi, Wn

La dantură exterioară La dantură interioară

Inspecţia suprafeţelor danturate
Calculul cotei peste n dinţi, Wn

Micrometrul pentru roţi

dinţate
Inspecţia suprafeţelor RUGOZITATEA
În urma procesului de prelucrare rămân urme mici cu
aspect de neregularităţi. Ansamblul acestor asperităţi
constituie rugozitatea suprafeţei prelucrate.
Neregularităţile care constituie rugozitatea pot fi
măsurate ca abateri ale profilului efectiv de la o anumită
linie, numită linie medie a profilului.
 Inspecţia suprafeţelor
parametrii de rugozitate
În raport cu aceasta, se pot defini:
¾Ra, abaterea medie aritmetică a neregularităţilor în

raport cu linia medie, în limitele unei lungimi de bază;

¾Rz, media valorilor absolute ale înălţimilor celor mai de

sus cinci proeminenţe şi ale adâncimilor celor mai de jos
cinci goluri, în limitele lungimii de bază.

Rz≅5 Ra

Determinarea rugozităţii se face în laborator, cu ajutorul

unor aparate speciale numite rugozimetre, sau prin
compararea cu un etalon de rugozitate.
Parametrii de rugozitate
Inspecţia suprafeţelor
RUGOZITATEA
Inspecţia suprafeţelor RUGOZITATEA
Inspecţia suprafeţelor RUGOZITATEA

Abrazare - pilire

Frezare

Strunjire
Inspecţia suprafeţelor RUGOZITATEA

Strunjire fină

Rectificare plană

Rectificare
cilindrică