ACTIVITATEAăDEăEVALUAREăLAăLIMBAăŞIăLITERATURAăROMÂN

I. Programa şcolară esteă parteă integrant ă aă Curriculumuluiă Na ional,ă iară elaborareaă saă
esteă orientat ă înă principală deă principiulă centr riiă peă elev,ă prină rolulă reglatoră asociată
obiectivelor,ărespectivăcompeten elor.ăAcestădocumentăşcolarădetaliaz ăofertaăeduca ional ă
corespunz toare.ă Structuraă programeloră şcolareă ilustreaz ă preocupareaă pentruă unitateaă şiă
interac iuneaă componenteloră curriculumului:ă eleă includă obiectiveă cadruă şiă deă referin ă
(respectivă competen eă generaleă şiă specifice),ă con inuturiă şiă exempleă deă activit iă deă
înv areă (corelateă cuă obiectivele),ă sugestiiă metodologiceă şiă standardeă curriculareă deă
performan ăpentruăelevi.ă
Privit ădinăperspectiv ăăstrictăstructural ăprogramaăcuprindeăurm toareleăelemente:
 Obiectiveleă educa ionaleă specificeă disciplineiă careă facă referireă laă tipulă deă
competen eă peă careă şiă leă voră formaă eleviiă caă urmareă aă parcurgeriiă aceleiă

 Prezentareaăcon inutuluiădisciplineiăpeăcapitoleăşiăsubcapitole;
discipline;

 Indicareaănum ruluiădeăoreăafectatăfiec ruiăcapitolăînăparte, dar acest element

poateă lipsiă dină uneleă programeă în ideea de a-iă l saă profesorului maiă mult ă
libertateăînăabordareaădiverselorăteme;
 Indicareaăstandardelorădeăperforman ăpeăcareătrebuieăs ăleăating ăeleviiăpentruă
aăaccedeăînăclasaăurm toare;
 Prezentareaă unoră indica iiă metodiceă peă careă profesorulă trebuieă s ă leă aib ă înă
vedereăînăpredareaăunorăelementeădeăcon inut.
Obiectivele cadru seă caracterizeaz ă printr-ună nivelă înaltă deă generalitateă şiă
complexitate,ă vizândă formareaă unoră capacit iă şiă atitudiniă generateă deă specificulă
disciplinelor dintr-oăarieăcurricular ăde-a lungul mai multor ani de studiu.
Obiectivele cadru pentru disciplina limbă şi literatură română sunt:
1. Dezvoltareaăcapacit iiădeăreceptareăaămesajuluiăoral
2. Dezvoltarea capacit iiădeăexprimareăoral
3. Dezvoltareaăcapacit iiădeăreceptareăaămesajuluiăscris
4. Dezvoltareaăcapacit iiădeăexprimareăscris
Obiectivele de referinţă vizeaz ăprogresulăînăachizi iaădeăcunoştin e,ăformareaădeă
capacit iăşiăatitudiniăetc., specifice unei disciplineădeăînv mânt,ăpeăparcursulăunuiăanădeă
studiu.
Opera ionalizareaăobiectivelorăeduca ionale;ă
1)ă Primaă condi ieă sauă cerin ă aă opera ionaliz riiă seă respect ă prină utilizareaă unoră
verbeăconcrete,ădeăac iune,ăcareăindic ăcuăfidelitateăceătipuriădeăachizi iiăauădobândităeleviiă
peăparcursulărespectiveiăsecven eădeăinstruire.ăÎnăconsecin ,ăvorătrebuiăselec ionateăverbeă
care nu induc nici un fel de ambiguitate de genul a rezolva, a descrie, a analiza, a
generaliza, a măsura, a localiza, a extrapola, evitându-seăînăacelaşiătimpăverbeădeăgenulăa
şti, a cunoaşte, a înţelege deoarece, înăacestăcaz, nu se poate circumscrie riguros tipul de
performan ărealizat ădeăc treăelevi.
De exemplu, înă cazulă Taxonomiei lui Bloom, cele mai indicate verbe pentru
opera ionalizareăvalabileăpentruăfiecareăcategorieătaxonomic ăarăfi:
1. cunoaşterea - aăreda,ăaărecunoaşte,ăaătransforma,ăaăreorganiza,ăaăprevedea;
2. înţelegerea - a reformula, a transforma, a reorganiza, a prevedea;
3. aplicarea - a utiliza, a aplica, a generaliza;
 4. analiza - aădiferen ia, a compara, a distinge;
5. sinteza - a produce, a proiecta, a reuni, a crea;
6. evaluarea – a argumenta, a valida, a decide.
2)ă Aă douaă cerin ă aă opera ionaliz riiă oă reprezint ă specificareaă condi iilor,ă aă
contextuluiăînă careăvaăfiăetalată comportamentulă vizată şiăînă esen ăeleăenumer ăfacilit ileă
acordateăelevilorăsau,ădimpotriv ,ărestric iileălaăcareăeiăsuntăsupuşi.
Respectareaăacesteiăcerin eăesteăfoarteăimportant , deoareceăacelaşiăobiectivăpoateă
fiăvizatăînăcondi iiăuneoriădiferite.
3)ă Aă treiaă cerin ă aă opera ionaliz riiă oă reprezint ă specificareaă criteriului de
evaluare, deoareceăînăfunc ieădeănaturaăacestuiaăseăpoateăapreciaăînăceăm sur ăobiectivulă
vizat a fost sau nu a fost atins.
Criteriile,ă laă rândulă lor,ă potă fiă foarteă diferiteă obiectivându-seă într-o varietate de
standarde de genul:
a) num rulăminimădeăr spunsuriăcorecteăpretinse:ăsă identifice corect trei funcţii
sintactice; să identifice patru trăsături ale genului epic;
b) propor iaădeăreuşit ăpretins :ăsă rezolve corect 80% din exerciţiile propuse;
c) limite de timp;
Avantajeleăopera ionaliz rii:
1) prină opera ionalizareă seă monitorizeaz ă maiă uşoră progresulă eleviloră înă
activitateaădeăinstruire,ăiarăacestălucruăesteăuşorăexplicabil, deoarece profesorul
poateă s ă vad ă careă dintreă obiectiveă auă fostă atinse,ă careă auă creată dificult iă
majore,ăcareăauăfostăincompatibileăcuăposibilit ileărealeăaleăelevilor;
2) prinăopera ionalizareăseăasigur ăpremizeăfavorabileăcaăactivitateaădeăproiectareă
didactic ă s ă seă realizezeă maiă eficient, deoareceă înă algoritmulă proiect riiă
didactice,ă unaă dintreă etapeă esteă chiară delimitareaă obiectiveloră lec iei; altfel
spus, oă opera ionalizareă corect ă vaă reprezentaă garan iaă unuiă proiectă didactică
bine elaborat;
3) prină opera ionalizareă eleviiă voră deveniă maiă motiva iă pentruă activitatea de
instruire- înv are, deoareceăvorăconştientizaăcerin eleăpeăcareăvorătrebuiăs ăleă
onorezeălaăsfârşitulălec ieiăşiăînăconsecin ,ăvorăadoptaăcomportamenteleăcareă
sunt adecvate;
4) opera ionalizareaă faciliteaz ă activitateaă ulterioar ă deă evaluare, pentruă c ă
aceastaădinăurm ,ătrebuieăs ăaib ăînăvedereăcriteriileăşiăstandardeleăcareăauăfostă
ataşateăobiectivelorăluateăînăconsiderareăpentruăaăfiăatinseădeăc treăelevi;
5) opera ionalizareaăreduceăposibilitateaăuneiăambiguit iăproceduraleădinăparteaă
utilizatorilor care, înălipsaăopera ionaliz rii, potăfiătenta iăs ăacordeăsemnifica iiă
diferiteă finalit iloră educa iei;ă altfelă spus, prină opera ionalizare, cadrele
didacticeă potă ajungeă maiă repedeă laă ună consensă înă privin aă aă ceeaă ceă trebuieă
f cutăăînăleg tur ăcuăoăanumit ătem ăsauăsubiectăpropusăspreăînv areăelevilor.
Dezavantaje:
a) nuă toateă disciplineleă deă înv mântă suntă înă aceeaşiă m sur ă pretabileă laă
activitateaă deă opera ionalizare, iară acestă lucruă seă datoreaz ă specificuluiă şiă
caracteristicilorăfiec ruiăobiectădeăînv mânt;
b) opera ionalizareaă poateă limitaă într-oă anumit ă m sur ă creativitateaă didactic ,ă
deoarece ”elaborarea obiectivelor conduce la raţionalizarea pedagogică,
lăsând puţin loc faptelor neprevăzute, incitării celor care învaţă”(N. Lebrun;
S. Berthelot, 1994);
 c) altă dezavantajă ală opera ionaliz riiă peă careă îlă subliniaz ă mul iă specialiştiă (J.
Pocztar, 1979; G. De Landsheere, 1980, L. D’Hainaut 1983; J. M. De Ketele,
1993)ă îlă reprezint ă fragmentareaă excesiv ă aă instruiriiă înă micro-obiective
evaluateăseparat,ăceeaăceăînseamn ăc ăexist ăunăriscărealăcaăobiectiveleăpentruă
fiecareă lec ieă s ă fieă atinseă deă c treă majoritateaă elevilor,ă dară aceast ă
performan ăs ănuăseăconstituieăîntr-oăpremis ăfavorabil ăpentruăatingereaăunoră
obiective cu grad mai mare de generalitate.
II. Obiectivele de evaluare suntăobiectiveleăavândăacelăgradădeăspecificitateăcareăpermiteă
o m surareăeduca ional caracterizat ăprintr-un grad suficient de obiectivitate pentru a
fiă valid ă şiă fidel ,ă deoareceă acestă lucruă seă faceă peă bazaă aprecierii,ă cuă ajutorul unui
instrumentădeăevaluare,ăaăcomportamentuluiăobservabilăalăceluiăevaluat,ăaflatăînăsitua iaădeă
evaluareăsauădeăexaminare.ăLaărândulălor,ăinstrumenteleădeăevaluareăsuntăcreateăpeăbazaă
unor obiective cu un grad de specificare mai ridicat (sunt obiectiveă opera ionalizate,ă
r spunzândă celoră treiă întreb riă clasice:ă ceă seă evalueaz ?;ă cumă seă evalueaz ?ă şiă câtă seă
evalueaz ?), facilitândă”m surarea"ăperforman elor.
Formulareaăobiectivuluiădeăevaluareătrebuieăs ăsatisfac ătoateăstagiileăsauăetapeleă
urm toare:
• s ăidentifice,ăcomportamentulăvizat,ăpeăcareăelevulătrebuieăs -l demonstreze;
• s ă identificeă cuă claritateă condi iileă importanteă înă careă comportamentulă seă poateă
produceăsauăpoateădeveniăvizibil,ăm surabil;
• s ă precizezeă ună nivelă ală performan eiă acceptabile,prină enun areaă unuiă criteriuă deă
reuşit ădirectăm surabil.
Dinăperspectivaăevalu riiăşiăexamin riiăeduca ionale,ăexist ăoădiferen ădeăesen ăîntreă
formulareaă (şiă eventuală operaţionalizarea obiectivelor procesului de predare-învăţare,
realizat ă deă celeă maiă multeă oriă deă c treă profesor,ă înă cadrulă planific riloră anuale,ă
semestrialeă şiă zilnice)ă şiă operaţionalizarea obiectivelor ca etapă esenţială în crearea
unui instrument de evaluare — acţiune specifică a activităţii de evaluare sau de
examinare.
Obiectivele careă stauă laă bazaă cre riiă unuiă instrumentă deă evaluare,ă indiferentă deă
naturaă acestuiaă (standardizată sauă creată deă profesor;ă folosită laă evaluareaă formativ ă sauă
sumativ ă etc.),ă trebuieă s ă fieă clară formulateă înă termeniă opera ionali,ă astfelă încâtă s ă fieă
evident faptulăc ăsuntăm surabileăcuăeficien aădorit .ăObiectiveleăsuntăunăelement-cheieăînă
construireaăinstrumentuluiădeăevaluare,ăastfelăîncâtăcalitateaăşiăacurate eaăopera ionaliz riiă
lorăsuntăesen iale.
Înă ă proiectareaă ă instrumentuluiă deă evaluare,ă s-a plecat deă laă ă Programaă şcolar ă
pentru clasa a VII-a, ca produs curricular. Demersul de evaluare a fost proiectat pentru
urm toareleăăobiectiveăăcadruăşiădeăreferin :
Obiective cadru
3. Dezvoltareaăcapacit iiădeăreceptareăaămesajuluiăscris
4. Dezvoltareaăcapacit iiădeăexprimareăscris

Obiectiveădeăreferin :
3.1.ăs ăciteasc ăunătext literar sau nonliterar, demonstrândăîn elegereaăsensuluiăacestuia;
3.2.ăs ărecunoasc ămodalit ileăspecificeădeăorganizareăaătextuluiăepic;
3.3.ăs ăsesizezeăcorectitudineaăcategoriilorăgramaticaleăşiălexicaleăînv ate;
4.2.ăs ăutilizezeăcorectăşiănuan atăcategoriileăsemnaticeăînv ate;
4.3.ăs ăorganizezeăsecven eleătextualeăînăfunc ieădeăoăcerin ăspecific ;
4.4.ă s ă utilizezeă corectă flexiuneaă nominal ă şiă verbal ă înă textul scris, utilizândă corectă
semneleăortograficeăşiădeăpunctua ie;
4.5.ăs ăfoloseasc ămodalit iăvariateăpentruărealizareaăexpresivit iiătextului;
Instrumentulădeăevaluareăseăvaăraportaăălaăfinalit ileăeduca ionaleăprinăintermediulăă
programeiăşcolare. Con inuturileăvorăfiădeăasemeneaăpreluateădinăprogram , corespunz torăă
obiectivelor selectate.
Motiva ie:
 Naturaă obiectiveloră permiteă evaluareaă unoră con inuturiă ceă voră fiă urm rite/ă
aprofundateăînăcursulăacestuiăanăşcolar.ă
 Timpul de lucru este suficient pentru rezolvareaă complet ă aă tuturoră cerin eloră

 Con inuturileă propuseă pentruă evaluareă vizeaz ă atâtă însuşireaă cunoştin elor, câtă şiă
pentru un elev cu un ritm mediu de lucru.

aplicareaălor,ăfiindăînăconcordan ăcuăprogramaăşcolar .
Tehnicaă ă deă evaluareă utilizat ă esteă ă probaă scris ,ă aşadară nuă ă seă potă verificaă decâtă
obiectiveă privindă ă dezvoltareaă capacit iiă ă ă de receptareă aă mesajuluiă scrisă şi a celei de
exprimareăăscris .
Testul proiectatăîşiăpropuneăs ăăevalueaze abilit i, deprinderiăşiăcompeten eăăancore,ăă
necesareăatâtăînăanulăşcolarăurm tor, câtăşiăînăvia aădeăziăcuăzi, dezvoltându-leăabilit ileădeă
comunicareăscris şiădeăreceptareăaăunuiămesajăscris.
Obiectivele de evaluare au caracter derivat în raport cu obiectivele curriculumului
şcolar, în vigoare.
Demersurileăcareăpotăamelioraăactivit ileăevaluativeă:
1) utilizarea tuturor formelor de evaluare în activitatea de instruire-învăţare,
ceeaă ceă înseamn ă c ă oriceă instruireă ară trebuiă s ă debutezeă printr-oă evaluareă ini ial ,ă
continuat ă printr-o evaluare formativ ă şiă finalizat ă printr-oă evaluareă sumativ ,ă ceeaă ceă
înseamn ăc ăpeăbazaăinforma iilorăfurnizateădeăevaluareăseăpotăluaădeciziiăşiăseăpotăaduceă
corec iiămoduluiădeădesf şurareăaăprocesuluiăinstructiv-educativ;
2) utilizarea tuturor metodelor de examinare a elevilor (orale, scrise, practice),
plecându-se de la ideea, c ăfiecareătipăposed ăatâtăavantaje, câtăşiălimite, ceeaăceăînseamn ă
c ă niciă oă categorieă nuă trebuieă favorizat ă înă detrimentulă celorlalte, deoareceă aceast ă
atitudine ar altera semnificativ modulădeădesf şurareăaăîntreguluiăprocesăevaluativ;
3) promovarea, în mai mare măsură, a unor modalităţi alternative de evaluare
(proiecte, portofolii, autoevaluare etc.)ăcuăscopulădeăaăfaceăevaluareaămaiăagreabil ăşiămaiă
adaptat ă subiec iloră careă facă obiectulă evalu rii,ă f r ă s ă seă pun ă problemaă caă prină acesteă
modalit iăalternativeăs ăseăelimineăevalu rileădeătipătradi ional;
4) eliminarea, sau măcar diminuarea la maxim, a efectelor factorilor
perturbatori ai notării sau, eventual, a altor factori care pot altera desfăşurarea
procesului evaluativ.

Formularea obiectivelor de evaluare

Elaborareaă probeiă scriseă esteă ună procesă careă seă realizeaz ă înă etape.ă Acestă faptă
presupuneă precizareaă scopuluiă probeiă şiă aă func iiloră sale,ă apoiă stabilireaă con inuturilor
supuseăverific riiăşiăaăobiectivelor. Astfel, demersulăini iatăpuneăînăeviden ăconvergen aă
dintreăcon inut,ăobiective,ăproceseleădeăînv areăşiăevaluare.
Deă asemenea,ă aplicareaă probeiă scriseă esteă condi ionat ă deă modulă înă careă s-a
elaborat, destina iaăşiădeăprocedurileădeăutilizare. Pentruăcunoaştereaărezultatelorăşcolare,
seăimpuneăevaluareaărezultatelorăînv rii, fieălaăînceputulăactivit iiădeăpredareă– înv are,
fieăpeăparcursulăsauălaăsfârşitulăacesteia.
Rezultatele instruirii, stabilite prin evaluare, dauăinforma iiăasupra:
a. procesuluiă deă instruireă înă ansamblulă s uă şiă aă unoră elementeă componente
(metode,ă suporturiă deă instruire,ă con inuturile,ă mijloacele,ă activit ileă deă
înv are,ăetc.ă)
b. obiectivelor asumate care pot fi realizate.
Rezultatele au rol ”reglator”,ăînăsensulăc ,ăpeăbazaălor,ăseăpoateărealizaăunăprocesădeă
reglareă aă unoră componenteă anterioareă şiă seă poateă construiă ună procesă educa ională cuă
eficien ăsporit .ăă
Obiectivele de evaluare suntăobiectiveleăavândăacel grad de specificitate care permite
o m surareăeduca ional caracterizat ăprintr-un grad suficient de obiectivitate pentru a
fiă valid ă şiă fidel ,ă deoareceă acestă lucruă seă faceă peă bazaă aprecierii,ă cuă ajutorulă unuiă
instrument de evaluare, a comportamentuluiăobservabilăalăceluiăevaluat,ăaflatăînăsitua iaădeă
evaluareăsauădeăexaminare.ăLaărândulălor,ăinstrumenteleădeăevaluareăsuntăcreateăpeăbazaă
unor obiective cu un grad de specificareă maiă ridicată (suntă obiectiveă opera ionalizate,ă
r spunzândă celoră treiă întreb riă clasice:ă ceă seă evalueaz ?;ă cumă seă evalueaz ?ă şiă câtă seă
evalueaz ?), facilitândă”m surarea"ăperforman elor.
Formulareaăobiectivuluiădeăevaluareătrebuieăs ăsatisfac ătoateăstagiileăsauăetapeleă
urm toare:
• s ăidentifice,ăcomportamentulăvizat,ăpeăcareăelevulătrebuieăs -l demonstreze;
• s ă identificeă cuă claritateă condi iileă importanteă înă careă comportamentulă seă poateă
produceăsauăpoateădeveniăvizibil,ăm surabil;
• s ă precizezeă ună nivelă ală performan eiă acceptabile,ă prină enun areaă unuiă criteriuă deă
reuşit ădirectăm surabil.
Dinăperspectivaăevalu riiăşiăexamin riiăeduca ionale,ăexist ăoădiferen ădeăesen ăîntreă
formulareaă (şiă eventuală operaţionalizarea obiectivelor procesului de predare-învăţare,
realizat ă deă celeă maiă multeă oriă deă c treă profesor,ă înă cadrulă planific rilor anuale,
semestrialeă şiă zilnice)ă şiă operaţionalizarea obiectivelor ca etapă esenţială în crearea
unui instrument de evaluare — acţiune specifică a activităţii de evaluare sau de
examinare.
Obiectiveleăcareăstauălaăbazaăcre riiăunuiăinstrumentădeăevaluare, indiferent de natura
acestuiaă(standardizatăsauăcreatădeăprofesor;ăfolositălaăevaluareaăformativ ăsauăsumativ ă
etc.),ătrebuieăs ăfieăclarăformulateăînătermeniăopera ionali,ăastfelăîncâtăs ăfieăevidentăfaptulă
c ă suntă m surabileă cuă eficien aă dorit .ă Obiectivele sunt un element-cheieă înă construireaă
instrumentuluiă deă evaluare,ă astfelă încâtă calitateaă şiă acurate eaă opera ionaliz riiă loră suntă
esen iale.
Scopulăstudieriiălimbiiăşiăliteraturiiăromâneăînăperioadaăşcolarit iiăobligatoriiăesteăacelaădeă
a forma un tân ră cuă oă cultur ă comunica ional ă şiă literar ă deă baz , capabilă s ă în eleag ă
lumea,s ăcomuniceăşiăs ăinterac ionezeăcuăsemenii,s -şiăutilizezeăînămodăeficientăşiăcreativă
capacit ileăpropriiăpentruărezolvareaăunorăproblemeăconcreteădinăvia aăcotidian , s ăpoat ă
continuaăînăoriceăfaz ăaăexisten eiăsaleăprocesulădeăînv are, s ăfieăsensibilălaăfrumosulădină
natur ă şiă laă celă creată deă om. Înă acestă context, neă întreb mă ceă trebuieă s ă verific mă şiă s ă
evalu m,atunciă cândă neă propunemă acesteă obiective, înă procesulă didactică ală recept riiă
limbiiăşiăliteraturiiăromâne? Date, fapteădeăistorieăliterar , s ăselectezeăelemente de lexic
adecvateăsitua iilorădeăcomunicare, s ăsesizezeăcorectitudineaăgramatical ăaăunuiăenun ăşi/ă
sau a formelor lexicale, s ă sesizezeă inten iaă unei persoane de a angaja un dialog sau
gradulă receptivit iiă literar-artistice, înă etapeleă eiă normaleă deă dezvoltare? Credă c ă toateă
acesteaătrebuieăs ăsteaăînăaten iaăceluiăcareăverific ăşiăevalueaz ăprocesulăşcolarăînăstudiulă
limbiiăşiăliteraturiiăromâne, dar cuăoăcondi ieăesen ial , şiăanume:să se aibă în vedere un
dozaj al obiectivelor,determinat de specialitatea artistică a domeniului investigat. Înă
consecin , obiectiveleăprioritareătrebuieăs ăfieăgradulădeădezvoltareăaăreceptivit iiăliterar-
artistice a elevilorăşiăactivareaăcunoştin elorădeălimb ăpentruăaăpercepeăşiăaărealizaăfapteădeă
comunicare,oral ă siă scris , adaptându-seă dinamică şiă eficientă laă strategiileă şiă regulileă
interac iuniiăsocialeăcuăăelementeleăimplicate:
 disponibilit ileăafectiveăaleăelevilor(sensibilitateăînăprimulărând) fa aădeăoperaă
literar ;
 imagina ia(îndeosebiăceaăcreatoare);
 gândireaă(cuătoateăopera iileăei, înăspecialăgândireaăcritic );
 cultura literar-artistic (dinădomeniulăartelorăconexeămaiăales);
 limbajul critic de specialitate;
Înăaceast ăviziune, verificareaăşiăapreciereaăelevilorăareăînăvedere, totodat , şiăevaluareaă
deprinderilor,ă priceperilor,ă aptitudiniloră (talentuluiă literar),ă înă strâns ă leg tur ă cuă
dezvoltareaăposibilit ilorădeăexprimare, însuşireaăatributelorălimbajuluiăpoetic.
Formulareaăobiectivelorădeăevaluareăăpeăbazaăcelorăeduca ionale:
Obiectiveăopera ionale:
O1.ăs ăoperezeăcuăno iuniădeăvocabularăşiădeăfonetic ;
O2.ăs ăilustrezeăvalorileămorfologiceăşiăfunc iileăsintacticeăaleăcuvintelorădate;
O3.ăs ărecunoasc ătr s turileăgenuluiăepic/operei epice;
O4.ăs ărezumeăunătextănarativă;
O5. s ăredactezeăcompuneriădialogate;
Obiectivul 1 va fi considerat atins dacă elevii vor identifica corect cel puţin un mijloc
intern de îmbogăţire al vocabularului şi vor despărţi corect în silabe cel puţin un cuvânt.
Obiectivul 2 va fi considerat atins dacă elevii vor identifica cel puţin o funcţie sintactică
şi categoria gramaticală a timpului.
Obiectivul 3 va fi considerat atins dacă elevii vor recunoaşte cel puţin o trăsătură a
genului epic/operei epice.
Obiectivul 4 va fi considerat atins dacă elevii au ţinut cont de cel puţin două dintre
cerinţele date în vederea realizării rezumatului.
Obiectivul 5 va fi considerat atins dacă elevii vor alcătui o compunere dialogată de
minimum 10 rânduri,respectând cel puţin două dintre cerinţele date.
III. Instrumentul de evaluare proiectat
( test iniţial pentru identificarea realizării obiectivelor studiului într-o etapă anterioară
şi lacunele intervenite în pregătirea fiecărui elev)
TESTăăINI IAL
CLASA a VII-a
LIMBAăŞIăLITERATURAăROMÂN

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timpulăefectivădeălucruăesteădeă1ăor .ăSeăacord ă10ăpuncteădinăoficiu.

Subiectul I (60 de puncte)

Citeşteăcuăaten ieătextulădat.ăScrieăapoiăr spunsurileăpentruăfiecare dintreăcerin eleă
de mai jos.

”N-amă avută deă treab ă şi,ă întorcându-m ă maiă târziuă acas , l-amă sc rpinată cuă
unghiileăpeăcoaj ăGic . M garulădeăcopacănumităGic ăm-aăluatăînăseriosăşiăvrând-nevrândă
aăînceputăs ăfac ăparteădinămineăînsumi.
Dac ănuăîncepăprintr-oăglum , nuăseăîn elegeănimicădinăprieteniaămeaăcuăGic ăşiă
dinăprieteniaăluiăăGic ăcuămine.
Invitasemă oă distins ă doamn , şiă cevaă nuă eraă laă loculă s u. Pân ă când, deodat ă
azvârlindu-mi vederea peste balcon, l-amăv zutăpeăGic , mai mare peste cei zece copaci
ai lui, careăfoşg iauăşiăfrunz reau, peăm garulădeăGic , solemnăşiă eap năuitându-se verde
şiă fixă laă mine. Îiă eraă fric ă c ă nuă m-aşă fiă purtată dup ă rang. Înă gândireaă luiă deă copacă ă nuăă
aveaă încredereă înă gândireaă meaă deă om. Ce mai, m-a luat sub protec iaă umbreiă sale,
indiferentădac ăr sareăsoareleăsauănu, indiferentădac ălunaăesteăcaăoăsecereăturceasc ăsauă
caăoăm m lig ăalb .
Gic ăesteăunăcopacăgelos.
M-aăpusădracu’ădeăl-amăsc rpinatăpeăscoar ăîntr-oăsearaăşiănuămaiăscapădeăelădefel.
Venise la mineă într-oă ziă oă distins ă doamn . Dină pricinaă principialit iiă luiă
Gic ,niciămânaănuăamăapucatăs ăi-oăs rut. Gic ăesteăunăcopacăgelos. Excesulădeăgrij ăpeă
careăîlăareăpentruămine, curiozitateaăluiădeăpomăcareăseăuit ălaămineămirat, c ăsuntăom, nu
m ălas ăîn libertatea mea.
N-avuiă treab ! Cine m-aă pusă s -lă scarpină peă scoar ă cândă singuratică amă venită
acas ?ă”
(NichitaăSt nescuă–Copacul numit Gică)

Scrie, pe foaia de testare, r spunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai

jos:
A.
1. Desparteăînăsilabeăcuvintele:(a) început, scoarță, libertatea......................6 puncte
2. Precizeaz ă mijloculă internă deă îmbog ireă aă vocabularuluiă prină careă s-au format
cuvintele:deodată, turcească, distinsă(doamnă).........................................6 puncte
3. Stabileşteăcâteăunăsinonimăpotrivităpentruăcuvintele:coajă, invitasem, defel.......6
puncte
4. Numeşteătimpulăverbuluiădinăpropozi ia:”N-avui trebă!”...........................6 puncte
5. Identific ă func iaă sintactic ă aă cuvinteloră dină propozi ia:”Gică este un copac
gelos.”.........................................................................................................6 puncte
 B.
6. Numeşteămodulăprincipalădeăexpunereădinătextulădat...................................6 puncte
7. Transcrieă ună scurtă fragmentă înă careă seă explic ă cumă aă începută prieteniaă dintreă
naratorăşi copaculăăGic ...........................................................................................6 puncte
8. Men ioneaz ădou ătr s turiăcareăs ăjustificeăfaptulăc ătextulăcitatăapar ineăgenuluiă
epic/unei opere epice.................................................................................6 puncte
C.
Scrie o compunere de 10 – 15ărânduri, înăcareăs ărealizeziărezumatulătextuluiăcitat. Înă
redactarea compunerii, veiăaveaăînăvedereăurm toarele repere:
 Respectareaă fidelit iiă fa ă deă textulă dat(concordan aă dintreă con inutulă textuluiă şiă
con inutulărezumatuluiăscrisădeătine);
 Desprindereaăelementelorăesen iale/aăideilorăprincipaleăaleătextului;
 Prezentareaă esen ializat , pe baza ideilor principale ale textului, a succesiunii
întâmpl rilorălaăcareăparticip ăpersonajele;
 Respectareaă altoră conven iiă specificeă rezumatului(relatareaă laă persoanaă
aIIIa;utilizareaă moduriloră şiă timpuriloră verbaleă potrivite; trecerea de la vorbirea
direct ă laă vorbireaă indirect , f r ă dialogă inserat; relatareaă obiectiv , f r ă
interven iiăemo ional-subiectiveăşiăf r ăcitate).ă
Not ! Veiăprimiă8ăpuncteăpentruăcon inutăşiă4ăpuncteăpentruăredactare. Înăvedereaă
acord riiăpunctajuluiăpentruăredactare, rezumatul trebuieăs ăseăîncadrezeăînălimitaă
deăspa iuăcerut .

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Scrie o compunere de 10-15ărânduri, înăcareăs - iăimagineziăoăconversa ieăpeă
careăaiăputeaăs ăoăaiăcuăcopaculăGic . Înăredactareaăcompunerii, veiăaveaăînăvedereă
urm toareleărepere:

 S ăformuleziăunătitluăexpresiv/personalizatăalătextuluiăredactatădeătine;

 S ărespec iăconven iileăspecifice unui dialog;........................ 6 puncte

...............................................................................................4 puncte

 S ăaiăunăcon inutăşiăunăstilăadecvateătipuluiădeătextăşiăcerin eiăformulate;

 Respectarea normelor de exprimare, deăortografieăşiădeăpunctua ie;

...............................................................................................12 puncte

................................................................................................8 puncte

Not !ă Înă vedereaă acord riiă punctajuluiă pentruă exprimare, o rtografieă şiă
punctua ie,compunereaătrebuieăs ăseăincadrezeăînălimitaădeăspa iuăcerut .
IV. Baremulădeăcorectareăşiănotare

TESTăINI IAL
LIMBAăŞIăLITERATURAăROMÂN
CLASA a VII-a

BAREM DE CORECTARE ŞIăDEăNOTARE

Not ! Seă acord ă acelaşiă punctajă pentruă r spunsurileă redactateă înă sprijinulă solu iiloră dină
barem.

Subiectul I (60 de puncte)

A.
1. Desp r ireaăcuvintelorăînăsilabe:(a) în-ce-put, scoar-ţă, li-ber-ta-tea.
(2p.+2p.+2p.) 6 puncte
2. Exempleădeăr spuns:ădeodată – compunere(prin sudare/unire/alipire...); turcească
– derivare(cu sufix); distinsă(doamn )ă– conversiune/schimbarea valorii
gramaticale(adjectiv din verb la participiu). (2p.+2p.+2p.) 6 puncte
3. Exempleădeăr spuns:ăcoajă-scoar , invitasem -poftisem, defel-deloc, nicidecum.
4. Numireaăcorect ăaătimpuluiăverbului”n-avui”- perfect simplu. 6 puncte
5. Identificareaăcorect ăaăfunc iilorăsintacticeăaleăcuvintelor:Gică- subiect, este un
copac-predicat nominal, gelos – atribut adjectival. (2p.+2p.+2p.) 6 puncte
B.
6. Exempluă deă r spuns: ună modă principală deă expunereă înă fragmentulă citată esteă
nara iunea. 6
puncte
7. Transcriereaăunuiăscurtăfragmentăînăcareăesteăexplicat cumăaăînceputăprieteniaă
dintreănaratorăşiăcopaculăGic ă:ă”- N-am avut de treabă şi, întorcându-mă mai
târziu acasă, l-am scărpinat cu unghiile pe coajă Gică.”, ”N-avui treabă! Cine
m-a pus să-l scarpin pe scoarţă când singuratic am venit acasă?ă”ăăăăăăăăă6ăpuncte
8. Men ionareaăa dou ătr s turiăcareăs ăjustificeăfaptulăc ătextulăcitatăapar ineăgenuluiă
epic/unei opere epice: prezen aănaratorului, aăac iunii/aăconflictului, a personajelor,
modul principal de expunere: nara iunea etc. (Formularea corectă, nuanţată:6p.;
formularea parţial corectă sub aspect logic şi/sau ortografic:4 p.; formulare
parţial corectă sub aspect logic şi/sau de ortografie: 2p.) 6 puncte
C.
C.1.ăCon inutulărezumatului
1. Respectareaăfidelit iiăfa ădeătextulădat(Concordanţa dintre conţinutul textului
şi rezumatul scris de tine-în totalitate:2p./parţial:1p.) 2 puncte
2. Desprinderea elementelorăesen iale/aăideilorăprincipaleăaleă
textului.(Desprinderea adecvată a elementelor esenţiale/a ideilor principale:
2p.; desprinderea parţial adecvată sau cu omisiuni a elementelor
esenţializate/a ideilor principale: 1p.) 2 puncte
3. Prezentareaă esen ializat , pe baza ideilor principale ale textului, a succesiunii
întâmpl riloră laă careă particip ă personajele(Prezentarea în succesiune logică,
esenţializată:2p.; prezentarea cu omisiuni sau cu amănunte nesemnificative1p.)
2 puncte
 4. Respectareaă altoră conven iiă specificeă rezumatului (Relatarea la persoana
aIIIa;utilizarea modurilor şi timpurilor verbale potrivite; trecerea de la
vorbirea directă la vorbirea indirectă, fără dialog inserat; relatarea
obiectivă, fără intervenţii emoţional-subiective şi fără citate-înă totalitate:
2p./par ial:ă1p.)ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 2 puncte
C.2. Redactare(Pentru acordarea punctajului, rezumatulătrebuieăs ăseăîncadrezeăînă
limtaădeăspa iuăcerut .)
5. Coeren aătextului.(Claritatea enunţului, lexic şi sintaxă adecvată.) 1 punct
6. Registrul de comunicare, stilulăşiăvocabularulăadecvateăcon inutuluiă
rezumatului. 1 punct
7. Ortografiaăşiăpunctua ia.(0- 2 greşeli: 1 p.; 3sau mai multe greşeli:0 p.)
1 punct
8. Aşezareaăcorect ăaătextuluiăînăpagin , lizibilitatea. 1 punct

Subiectul al II-lea ( 30 de puncte)

A. Con inutulăcompunerii

1. Formularea unui titlu expresiv/personalizat al compunerii (Formularea

expresivă/personalizată a titlului, în acord cu tema/cu subiectul, cu ideea sau cu
imaginea centrală a textului:4p.; formularea unui titlu comun, dar în acord cu
tema/cu subiectul, cu ideea sau cu imaginea centrală a textului:2p.; formularea unui
titlu care nu subliniază un aspect relevant al conţinutului:1p.)..................... 4 puncte
2. Respectareaă conven iiloră unuiă dialog:folosireaă dialoguluiă caă modă principală deă
expunere, formularea unor replici deătipulă”întrebare-răspuns”ăpotriviteăcaălungime,
repliciă careă s ă nuă determineă r spunsuriă monosilabice, prezen aă aă dou ă elementeă
verbale/nonverbale(Respectarea convenţiilor specifice unui dialog, în acord cu
tema/cu subiectul sau cu ideile conţinutului:6p.; respectarea parţială a convenţiilor
specifice unui dialog:3p.; respectarea doar a unei/a unor convenţii specifice unui
dialog,în text aparând ca dominant alt mod de expunere:1p.)........................6 puncte
3. Prezentareaă unuiă con inută şiă aă unuiă stilă adecvateă tipuluiă deă textă şiă cerin eiă
formulate(Conţinutul şi stilul adecvate tipului de text şi cerinţei formulate:12p.;
stilul potrivit dialogului,dar conţinutul parţial adecvat cerinţei formulate.9p.; stil
adecvat,dar conţinut formal/banal:6p; stil şi conţinut parţial adecvate unui
dialog,improvizaţii:3p)..................................................................................12 puncte

B. Redactare(Pentru acordarea punctajului, compunereaă trebuieă s ă seă

încadrezeăînălimitaădeăspa iuăcerut .)
4.ă Coeren aă textului.(Claritatea enunţului, lexicul şi sintaxa adecvată–în totalitate:
3p./parţial:1p.)....................................................................................................... 3 puncte
5.Ortografiaăşiăpunctua ia.(0 -1 greşeli:3p.;2-3 greşeli:2p.;4-5 greşeli:1p.)......... 3 puncte
6. Aşezareaăcorect ăaătextuluiăînăpagin , lizibilitatea –înătotalitate:2p./par ial:1p.. 2 puncte

NOT !ăSeăacord ă10ăpuncteădinăoficiu.Notaăfinal ăseăob ineăprinăîmp r ireaăălaă10ăaă

punctajuluiăob inutădeăelev.
V. Documentă deă prezentareă aă administr riiă instrumentuluiă deă evaluare,ă înso ită deă
raportădeăanaliz
Administrarea testeloră scriseă reprezint ă oă etap ă deosebită deă important ă înă desf şurareaă
oric reiă evalu ri(ă interneă sauă externe). Efortulă deă elaborareă aă testeloră şiă aă schemeloră deă
notare poate fi compromis printr-oăadministrareănecorespunz toare.
Înăproiectareaăunuiătestătrebuieăavuteăînăvedereăurm toareleăetape:
 Determinareaă tipuluiă deă test(ini ial, secven ial, semestrial, de progres,
formativ, final–criterial–raportarea rezultatelor elevilor la obiectivele
definiteăînăprogramaăşcolar );
 Definirea obiectivelor de evaluare(ăşiăcomunicareaăacestoraăeleviloră);
 Construireaăuneiămatriciădeăspecifica ie;
 Construirea itemilor;
 Elaborarea schemei de notare;
 Administrarea testului;
 Corectareaăşiăanalizaărezultatelor.
Orice educator, conştientă deă rolulă şiă importan aă misiuniiă sale, doreşteă s ă realizezeă oă
instruireăeficient . Aăinstruiăeficientăînseamn :
 Aădiagnosticaăexactăstareaăini ial ăaăinstruirii;
 Aăproiectaăşiărealizaăactivit iădeăînv areăînăclas ;
 A evalua sistematic progresul instruirii;
 A-iăînv a peăeleviăs ăînve eăindependent.
Tipul de test ales:ini ial(predictiv)
Calitateaă uneiă noiă înv riă depindeă deă calitateaă înv riloră anterioareă şiă deă nivelulă
motiva ional. De aici, se poate deduce un principiu elementar: dac ă laă ună momentă dată
vremăs ăcontinu măinstruireaăunuiăelev, trebuieăs ăştimăexactăceăştieăs ăfac ăelevulăpân ăînă
acel moment.
Altfel spus, înă fiecareă elevă trebuieă s ă vedemă rezultatulă uneiă istoriiă instruc ionaleă ă peă
parcursulă c reiaă elă aă achizi ionată maiă multeă sauă maiă pu ineă informa iiă dină ă domeniulă
disciplinei pe careă oă pred m,ă precumă şiă capacit iă deă aă operaă cuă acesteă informa ii;
calitateaă acestoră achizi iiă condi ioneaz ă calitateaă şiă eficien aă instruiriiă ceă vaă urma.
Educatorulăcareăaccept ăacesteăadev ruriăseăăvedeăobligatăcaăînainteădeăaădeclanşaăunănouă
proces instructiv-educativ, s ă examinezeă minu iosă stareaă ini ial ă aă preg tiriiă celoră careă
înva ăşiăcapacitateaălorădeăînv are.ă
Aceasta presupune :
1. s ădetermineăprecisăobiectiveleămaterieiăanteriorăparcurseădeăelev ;
2. s ăelaboreze, s ăapliceăşiăs ăexaminezeădetaliat rezultatele unui test predictiv ;
3. s ăstabileasc ăprogrameăcompensatorii.
Testul predictiv înseamn ăunătestăini ială– aplicatălaăînceputulăuneiănoiăetapeădeăinstruireă
pentruă aă identificaă nivelulă deă realizareă aă obiectiveloră studiuluiă într-oă etap ă anterioar ,
rigurosădelimitat ăşiălacuneleăinterveniteăînăpreg tireaăfiec ruiăelev, al clasei pe parcursul
instruirii sau ulterior.
Listaădeăobiectiveăterminaleăconstituieăbazaăderivariiăitemilor(problemelor)careăalc tuiescă
testul predictiv. Regulaăsimpl ădeăelaborareăaăunuiătestăpredictivăesteăurm toarea: pentru
fiecare obiectiv terminal trebuie elaborat un item, careăverific ărealizareaăsauănerealizareaă
acestuiaălaăunănivelădeăperforman ăsuficient, pentruăcaăelevulăs ăpoat ăcontinuaăadecvată
instruirea.
Schema deriv riiăitemilorăesteăurm toarea :
I O
O
I O
O
I O
O

I O
O

Obiectivele ciclului de TESTUL PREDICTIV Ciclul nou de instruire

instruire anterior

Seă observ ă c , deşiă bazaă testuluiă predictivă oă constituie obiectivele instruirii deja
desf şurate, înăelaborareaăsa, trebuieă inutăseamaăşiădeăceeaăceăurmeaz ăs ăînve eăelevii.
Numaiăînăacestăfelăseăpotăstabiliăperforman eăminimalăacceptabileăînăraportăcuăcareăseăvaă
apreciaă reuşitaă sauă nereuşitaă eleviloră şiă înă bazaă c roraă seă anticipeaz ă posibilitateaă sauă
imposibilitateaă continu riiă instruiriiă înă ritmulă impusă deă parcurgereaă programeiă deă
înv mânt.

CALIT ILEăUNUIăTESTăPREDICTIV
Ceă calit iă trebuieă s ă întruneasc ă ună testă predictivă pentruă aă puteaă fiă considerat ”bun şi
folositor”?
Iat ăinventarulăcelorămaiăimportante :
A. Validitatea
Un test este valid, dac ă şiă numaiădac ăesteăastfelăconstruit, încâtă m soar ăexactă ceeaă ceă
trebuieă s ă m soare. Ună testă docimologică nuă esteă validă dac ă itemiiă careă îlă compună nuă
acoper ăîntregulăcâmpădeăproblemeăcareăintereseaz ăm surareaăsauăacoper ăunăcâmpădeă
problemeămaiăvastădecâtăintereseaz .ăValiditateaăpredictiv ăaătestuluiăini ialăesteăasigurat ă
dac ă acestaă esteă astfelă construit, încâtă poateă indicaă înă ceă felă seă poateă continuaă înă viitoră
instruireaăfiec ruiaădintreăceiăcareăauăfostătesta i.
B. Fidelitatea
Un test docimologic este fidel, dac ăşiănumaiădac ăaplicatăînăsitua iiăanalogeăsauăidentice,ă
conduce spre rezultate analoge sau identice. Unătestăpredictivănuăesteăfidelădac ăaplicat la
doiăeleviăcuăaceleaşiălacuneăînăinstruire,leăeviden iaz ănumaiălaăunulădintreăei. Fidelitatea
unuiă testă nuă poateă fiă niciodat ă absolut ă (100%), fiindă admisibil ă oă anumit “abatereă
standard”, dară infidelitateaă unuiă testă nuă trebuieă s ă dep şeasc ă niciodata 2,5-3%; un test
accentuatăinfidelăeste,ăprinădefini ie, invalid.
 C. Reprezentativitatea
Un test docimologic este reprezentativ dac ă « acoper »ă ună câmpă câtă maiă largă deă
cunoş inteă sauă capacit iă dină domeniulă deă instruireă pentruă careă aă fostă elaborat; un test
predictivă nuă poateă fiă considerată reprezentativă dac ă verific ă doară p r iă sauă elementeă aleă
materieiăanteriorăstudiateăşiănuăesen ialulăîntregiiămateriiăparcurse.
D. Puterea de discriminare
Un test predictiv este eficient dac ă identific ă exactă nivelulă deă performan ă deă careă esteă
capabilă şiă toateă lacuneleă esen ialeă careă auă intervenită înă instruireaă anterioar ă aă elevului.
Gradulă ă sc zută deă discriminareă ală unuiă testă ini ială reduceă corespunz toră capacitateaă luiă
predictiv .
E. Aplicabilitatea
Un test predictiv este aplicabilă dac ă şiă numaiă dac ă ofer ă dateă utileă atâtă elevuluiă câtă şi
educatorului,ăasigurândăunăfeedbackădiferen ial. Unătestăpredictivăesteăinaplicabilădac ănuă
ofer ădateleănecesareădiagnosticuluiăşiăremediului.

REGULI PENTRU APLICAREA UNUI TEST PREDICTIV

 Înainteădeăaăaplicaătestulăpredictivăamăf cutăcunoscuteăelevilorăobiectiveleăăurm rite.

 Am insistat, pe un ton adecvat, c ănuădorescăs -iăprindăpeăeleviănepreg ti i, c ănuă
voiă notaă înă catalogă rezultateleă şiă niciă nuă îmiă voiă formaă oă imperesieă definitiv ă
asupraăpoten ialuluiălorădeăînv are.
 Amă asigurată ună climată deă munc ă nestresant, prevenindă emo iaă exagerat ă
manifestat ădeăuniiăelevi, darănuăamăsprijinităpeăniciunul,înăniciunăfelăînădep şireaă
dificult ilorăpeăcareăle-a ridicat testul.
 Amă stabilită oă limit ă de timp – oă or – pentru rezolvarea testului, peă careă s ă oă
respect m.
 Amă corectată imediată testulă predictivă împreun ă cuă elevii, dup ă careă amă examinată
acas ăcuămaxim ăaten ieăfiecareătestăînăparte.

VI. Matricea deă specifica ie – areă caă scopă realizareaă leg turilor dintre obiectivele
evaluateăşiăextensiuneaătematic ăaăsecven eiăsupuseăevalu rii.

Taxonomia lui Bloom

7. cunoaşterea - aăreda,ăaărecunoaşte,ăaătransforma,ăaăreorganiza,ăaăprevedea;
8. înţelegerea - a reformula, a transforma, a reorganiza, a prevedea;
9. aplicarea - a utiliza, a aplica, a generaliza;
10. analiza - aădiferen ia,ăaăcompara,ăaădistinge;
11. sinteza - a produce, a proiecta, a reuni, a crea;
12. evaluarea – a argumenta, a valida, a decide.
Con inuturi/ Achizi iaă
În elegere Aplicare Analiz Sintez Evaluare Total
Obiective informa iei

No iuniădeă
fonetic :desp r irea 1 1
corect ăaăcuvinteloră
înăsilabe
Cuvinte formate
prin derivare, prin
compunere, prin 1 1
schimbarea valorii
gramaticale
Categorii
semnatice: 1 1
sinonime
Sesizarea corect ă
a categoriilor
1 1
morfologice

Valori sintactice ale

1 1
cuvintelor
Moduri de
1 1
expunere
Elemente de
identificare a
1 1
semnifica iei
textului
Structura textului
1 1
epic
Rezumatul pentru 1
1
textul dat
Textul dialogat 1 1
Total 3 2 4 - 1 10
Definirea obiectivelor de evaluare:
Testul iniţial prezentată evalueaz ă urm toareleă abilit i, deprinderiă şiă elementeă deă
competen ă careă seă refer ă laă capacit ileă deă receptareă aă mesajuluiă scrisă şiă deă exprimareă
scris , prev zuteăînăprogramaăscolar ăpentruăclasaăaăVI-aăprinăobiectiveleădeăreferin ăşiă
prinăactivit ileădeăînv are,ădup ăcumăurmeaz :
Subiectul I
A
1. Obiectiv de referinţă 3.3.;ădesp r ireaăcuvintelorăînăsilabe;
2. Obiectiv de referinţă 3.3.; precizareaămijloacelorădeăîmbog ireăaăvocabularuluiă
prin care s-au format cuvintele;
3. Obiectiv de referinţă 3.3.; identificarea categoriilor morfologice;
4. Obiectiv de referinţă 4.4.;ăutilizareaăcorect ăaăp r ilorădeăvorbireăşiăaăfunc iiloră
sintactice;
5. Obiectiv de referinţă 3.3;ăidentificareaăfunc iilorăsintactice;
6. Obiectiv de referinţă 3.3;ăsesizareaăroluluiăsemnelorăortograficeăşiădeăpunctua ieă
dintr-un text dat,
7. Obiectiv de referinţă 3.2; identificare structurii textului epic;
8. Obiectiv de referinţă 3.1; identificarea unor elemente de structurare a textului
epic;
9. Obiectiv de referinţă 3.2; identificareaăunorătr s turiăaleăgenuluiăepic;
10.Obiectiv de referinţă 4.3.; rezumarea unor texte narative la prima vedere;
11.Obiectiv de referinţă 4.5; redactarea unei compuneri dialogate;
Not ! Înăevaluareaărealiz riiăacesteiăsarciniădeălucru- rezumarea unui text –se are
înăvedereăunăcomplexădeăobiective de referinţă şiăactivităţi de învăţare, de exemplu:
3.1.-identificarea structurii textului epic: timp, spaţiu, acţiune, personaje;
3.3.-identificarea ideilor principale; relaţionarea idei principale-idei secundare;
4.2.-elaborarea de răspunsuri adecvate cerinţei formulate, cu folosirea adecvată
a paragrafelor, a modurilor de expunere, a convenţiilor tipului de text indicat;
4.3.-construirea corectă a unui text din punct de vedere sintactic; utilizarea
adecvată a formelor verbale prin raportare la cronologia faptelor relatate; utilizarea
conectorilor adecvaţi la nivelul propoziţiei şi frazei;

SUBIECTUL al II-lea
Obiectivă deă referin ă 4.5.;realizareaă unuiă dialogă prină respectareaă elementeloră
esen ialeăaleădialogului(inten ie, parteneri, situa ieădeăcomunicare).

Not ! Înăevaluareaăacesteiăsarciniădeălucru-realizarea unui dialog-seăareăînăvedere

un complex de obiective de referinţă şiăactivităţi de învăţare, de exemplu:
4.2.-elaborarea de răspunsuri adecvate cerinţei formulate, cu folosirea adecvată
a replicilor, a modului de expunere, a convenţiilor tipului de text indicat;
4.3.-construirea corectă şi expresivă aunui text din punct de vedere sintactic;
utilizarea conectorilor adecvaţi la nivelul propoziţiei şi frazei;
4.4.-dispunerea în pagină a diferitelor texte;scrierea îngrijită şi lizibilă a textului;
4.5.-exprimarea unui punct de vedere referitor la tema dată;
 Construirea itemilor – veziă testulă proiectată (ă itemiă structura i-itemiă semiobiectiviă şiă
subiectivi )
3. instrumentul de evaluare proiectat..doc

Elaborarea schemei de notare ( baremul )

4. baremul de corectare si notare.doc

VII. Administrarea testului:testul a fost administrat elevilor clasei aVIIa, multiplicate

înănum r corespunz torănum ruluiădeăelevi.ăEleviiăauăprimităinforma iiăreferitorălaăscopulă
testului,ăobiectiveleăurm rite,ătimpulădeălucru,ămodulădeărezolvareăaăfiec ruiăitemăetc.

I
IA IB IC II- OFICIU-
NR.CRT NUME 1-6p 2-6p 3-6p 4-6p 5-6p 6-6p 7-6p 8-6p 12p 30p 10p TOTAL
ALDIC ă
1 ŞTEFANIA 6 5 4 0 4 6 0 4 6 24 10 69
ANDREI
2 FLORINA 6 5 4 6 6 6 6 6 8 20 10 83
3 ANGHEL ILIE 6 3 0 0 2 6 6 4 4 0 10 41
APETREI
4 ROXANA 6 5 6 6 6 6 6 5 10 24 10 90
BURLACU
5 FELICIA 6 4 6 6 4 0 6 4 6 24 10 76
6 BURLAN LUANA 6 2 2 0 0 6 6 2 6 0 10 40
BUSUIOC
7 REMUS 6 0 4 6 6 6 0 4 6 12 10 60
8 C LINăGEORGE 6 3 0 0 0 3 6 4 0 0 10 32
9 CHI ăBOGDAN 6 4 4 6 4 6 0 6 0 0 10 46
CHI ESCU
10 ROXANA 6 5 4 3 6 6 6 4 10 26 10 86
DAMIAN
11 ALBERTO 6 1 4 0 0 6 6 0 4 0 10 37
12 DIMA ŞTEFAN 6 3 6 0 4 6 6 2 6 2 10 51
13 DOI A BOGDAN 6 0 4 6 6 6 6 4 0 18 10 66
DUMITRU
14 ANITA 6 2 2 0 4 6 6 0 0 18 10 54
FLOREA
15 ROBERT 6 5 4 6 5 6 0 4 8 20 10 74
GHEBOIANU
16 EDUARD 6 4 4 0 4 0 6 4 2 0 10 40
GRIGORE
17 ANDREEA 6 5 6 0 3 6 0 6 6 22 10 70
 GRIGORESCU
18 ANDREI 6 5 4 6 5 6 6 4 6 20 10 78
ION
19 ALEXANDRA 6 5 4 0 6 3 6 4 8 24 10 76
20 NAE CORINA 6 5 0 0 4 0 0 2 0 10 10 37
NISIPEANU
21 IOANA 6 2 2 0 5 6 6 4 4 18 10 63
P UNESCUă
22 ANA 6 0 4 0 3 6 0 4 8 20 10 61
23 RIZOIU ADRIAN 6 4 6 0 6 0 6 2 0 16 10 56
24 SIMOIN DIANA 6 6 6 6 6 6 6 4 11 26 10 93
TUDOR
25 ROXANA 6 0 0 0 0 6 0 0 0 0 10 22
26 VAIDE EMILIA 6 4 2 0 2 6 6 4 8 24 10 72
VOICIL ă
27 ALEXANDRU 6 6 4 6 6 6 6 6 12 26 10 94
MEDIE 162 93 96 63 107 132 114 97 139 394 6,39

REALIZAREA OBIECTIVELOR
ITEMI ITEM IA ITEM IB ITEM IC ITEM II
punctaj obţ. pt.27 elevi 521 343 139,00 394
puntaj max. pt.27 elevi 810 486 324,00 810
Procent 64,32% 70,58% 42,90% 48,64%
 Realizarea Obiectivelor(%)

48,64% 64,32%

42,90%
70,58%

ITEM IA ITEM IB ITEM IC ITEM II

Subiectele cu grad de complexitate mai mare sunt IC si II. Punctajul maxim pentru 27 de
eleviă supuşiă testuluiă esteă deă 324ă puncteă pentruă subiectulă ICă şiă 810ă pentruă subiectulă
IIC.Realizareaă obiectiveloră înă ceeaă ceă privesteă celeă dou ă subiecteă esteă subă pragulă deă
reuşit - 42.9%- la subiectulă ICă şiă 48.64%ă laă subiectulă II.ă Subiecteleă deă complexitateă
medie- IAăşiăIB,ăauăunăpunctajăceăleăsitueaz ăpesteăpragulădeăreuşit ăcuă64.32%,ărespectivă
70.58%.Analizaă rezultateloră neă conduceă laă apreciereaă uneiă insuficienteă capacit iă deă
sintez ăşiădeăaplicare. MajoritateaăitemilorăIăAăşiăIBăauăînregistratăunăprocentădeărealizareă
de peste 50%. Oă problem ă real ă oă constituieă rezultateleă nesatisf c toareă obşinuteă laă
cerin eăvizândăînămodăspecialărespectareaănormelorădeăortografieăşiădeăpunctua ie.

Situa iaăstatistic ăpeătranşeădeămedii:

1- 2- 3-
medii 4-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10
1,99 2,99 3,99
nr . 0 1 2 4 3 4 7 3 3 0
procen 0,00 1,00 7,00 15,00 12,00 15,00 26,00 12,00 12,00 0,00
t % % % % % % % % % %
 Situatie statistica pe transe de medii

13% 0% 16%
13%
13%

28% 17%

1-1,99 2-2,99 3-3,99 4-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99

8-8,99 9-9,99 10

Sub aspectul cincimiiăsuperioareăşiăceleiăinferioare, înăcazulădatăavemăintervalulă83 –

94 de puncte, respectiv 22 – 40 de puncte.
Domeniul este de 72 de puncte.
Reuşita este de 70%.
Calitatea rezultatelor este de numai 18%.

NUM RăDEăMEDII

Modulul îlăreprezint ăcelămaiămareănum rădeămediiăsimilare. Înăplajaădeămediiădat ,ă

el cuprinde mediile din intervalul 70- 80 de puncte.
 CINCIMEA

100 94 93 90
86 83
78 7676 74
80 72 70 69
66 63
61 60
56 54
60 51
medii

46
41 4040 3737
40 32
22
20

0
1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27
număr elevi

7
6
6
5
5
număr medii

4
3 3 3 3
3
2
2
1
1
0
>90 >80 >70 >60 >50 >40 >30 >20

>90 >80 >70 >60 >50 >40 >30 >20

Mediana înă cazulă dată oă reprezint ă punctajulă deă mijlocă ală eşantionuluiă deă mediiă şiă
anume cel de 63 de puncte.

MEDIANA

100

80
63
punctaj

60

40

20

0
94

90

83

76

74

70

66

61

56

51

41

40

37

22
medii elevi

 au avut un grad de dificultate de nivel mediu;

PUNCTE TARI (Strenghts)

 auăfostăaccesibileăşiăînăconcordan ăcuăparticularit ileădeăvârst ăaleăelevilor.

 s-auăînscrisăînăcerin eleăprogrameiăşcolare;
 timpulăăprev zutăaăfostăgeneros,ăle-aăpermisăelevilorăoăbun ăgestionareăaălui;
 auăcunoştin eleănecesareădespreăfonetic (desp r ireăînăsilabe);
 s ăoptezeămotivatăpentruăanumiteăformeăgramaticaleăînăcomunicareaăproprie;
 s ăapliceăregulileăortograficeăşiădeăpunctua ie;

 s ăelaboreze rezumatul textului dat – 0 puncte – 7 elevi;

PUNCTE SLABE(Weaknesses)

 s ărealizeze o compunereădialogat ă– 0 puncte – 7 elevi;

 s ăidentificeăcorectăfunc iileăsintacticeăaleăcuvintelorădateă– itemul IA/5 – 0 puncte
– 4 elevi.
VIII. Documentădeăanaliz ăaămoduluiăînăcareăaăfostăaplicatăbaremulădeăcorectareăşiă
notare proiectat
Testul a fostăadministratăînăperioadaă-23 septembrie 2009
Clasa aVII-a
Nr.ădeăeleviăătesta i:ă27ădeăelevi

Administrareaăinstrumentuluiădeăevaluareăaăavutădreptăscopăprincipalăevaluareaăşiă
diagnosticareaă exact ă aă st riiă in ialeă aă instruirii. Calitateaă uneiă înv riă noi depinde de
calitateaă înv riloră anterioareă şiă deă nivelulă motiva ional. De aici, se poate deduce un
principiu elementar: dac ă laă ună momantă dată vremă s ă continu mă instruireaă unuiă elev,
trebuieăs ăştimăexactăceăştieăs ăfac ăelevulăpân ăînăacelămoment.
Pentruă standardeleă curriculareă corespunz toareă auă fostă redactateă obiectiveă deă
evaluareăcuăoăacoperireăcâtămaiăcuprinz toare. Forma de evaluare pentru care am optat a
fostătestareaăscris .
Principalele etape pe care le-am parcurs au fost:
1. Stabilireaăeşantionuluiădeăsubiec iă– clasa aVII-a
2. Elaborarea probelor de evaluare, conformă Curricumuluiă Na ional, urm rindă
curriculum–nucleu (am formulat obiective de evaluare care au vizat elementele de
baz ădinăclasaăaVIa)
3. Proiectareaă unuiă num ră deă itemiă pentruă fiecareă obiectiv de evaluare stabilit.
Concomitentăcuătesteleă amă elaborată criteriileădeă notareăşiă deăcorectare, apreciere
pentru varianta de test.
Eşantionulăproiectatăaăcuprinsă27ădeăelevi, prezen aălaătestareăfiindădeă100%.
Distribu iaăsarcinilorădeălucruăpeăvariantaădeătestăaăavutăcaăscopăposibilitateaăevalu riiă
unuiă num ră câtă maiă mareă deă obiectiveă deă evaluareă corespunz toareă standardeloră
curriculareădeăînceputăalăprocesuluiăinstructivăgimnazial, prinătesteăechilibrateăînăraportăcuă
posibilit ileădeălucruăpeăunitateaădeătimpăaleăsubiec ilor.
Laănivelulăbaremuluiădeăcorectareăşiănotare, pentruăoăevaluareăcorect , consistent ăşiă
careă s ă permit ă diferen iereă întreă nonr spunsă şiă nonperformare, am inclus itemi
semiobiectiviăcuăr spunsăscurt/întreb riăstructurateăşiăitemiăsubiectiviăcuăr spunsădeschis.
Matriceădeăanaliz ăaăitemilor
Seă stabilescă gradulă deă dificultateă şiă deă discriminareă ală fiec ruiă ă item,ă pentruă ă aă puteaă
realiza optimizarea testului.
Penultimulă rândă cuprindeă num rulă deă eleviă careă auă realizată acelă item, iar ultimul
procentul elevilor care au rezolvat itemul.
Itemii cu gradul cel mai mare de dificulate sunt cei pe care i-au rezolvat doar un
num rămicădeăelevi.
REALIZAREA OBIECTIVELOR
ITEMI ITEM IA ITEM IB ITEM IC ITEM II
punctaj obţ. pt.27 elevi 521 343 139,00 394
puntaj max. pt.27 elevi 810 486 324,00 810
Procent 64,32% 70,58% 42,90% 48,64%
 Realizarea Obiectivelor(%)

48,64% 64,32%

42,90%
70,58%

ITEM IA ITEM IB ITEM IC ITEM II

Subiectele cu grad de complexitate mai mare sunt IC şi II. Punctajul maxim pentru 27
deă eleviă supuşiă testuluiă esteă deă 324 puncte pentru subiectul IC şiă 810 pentru subiectul
IIC. Realizareaă obiectiveloră înă ceeaă ceă privesteă celeă dou ă subiecteă esteă sub pragul de
reuşit - 42.9%- laăsubiectulăICăşiă48.64%ălaăsubiectulăII.
Subiectele de complexitate medie- IAăşiăIB,ăauăunăpunctajăceăleăsitueaz ăpesteăpragulă
de reuşit ăcuă64.32%,ărespectivă70.58%.

I
IA IB IC II- OFICIU-
NR.CRT NUME 1-6p 2-6p 3-6p 4-6p 5-6p 6-6p 7-6p 8-6p 12p 30p 10p TOTAL
ALDIC ă
1 ŞTEFANIA 6 5 4 0 4 6 0 4 6 24 10 69
ANDREI
2 FLORINA 6 5 4 6 6 6 6 6 8 20 10 83
3 ANGHEL ILIE 6 3 0 0 2 6 6 4 4 0 10 41
APETREI
4 ROXANA 6 5 6 6 6 6 6 5 10 24 10 90
5 BURLACU 6 4 6 6 4 0 6 4 6 24 10 76
 FELICIA
6 BURLAN LUANA 6 2 2 0 0 6 6 2 6 0 10 40
BUSUIOC
7 REMUS 6 0 4 6 6 6 0 4 6 12 10 60
8 C LINăGEORGE 6 3 0 0 0 3 6 4 0 0 10 32
9 CHI ăBOGDAN 6 4 4 6 4 6 0 6 0 0 10 46
CHI ESCU
10 ROXANA 6 5 4 3 6 6 6 4 10 26 10 86
DAMIAN
11 ALBERTO 6 1 4 0 0 6 6 0 4 0 10 37
12 DIMAăŞTEFAN 6 3 6 0 4 6 6 2 6 2 10 51
13 DOI A BOGDAN 6 0 4 6 6 6 6 4 0 18 10 66
DUMITRU
14 ANITA 6 2 2 0 4 6 6 0 0 18 10 54
FLOREA
15 ROBERT 6 5 4 6 5 6 0 4 8 20 10 74
GHEBOIANU
16 EDUARD 6 4 4 0 4 0 6 4 2 0 10 40
GRIGORE
17 ANDREEA 6 5 6 0 3 6 0 6 6 22 10 70
GRIGORESCU
18 ANDREI 6 5 4 6 5 6 6 4 6 20 10 78
ION
19 ALEXANDRA 6 5 4 0 6 3 6 4 8 24 10 76
20 NAE CORINA 6 5 0 0 4 0 0 2 0 10 10 37
NISIPEANU
21 IOANA 6 2 2 0 5 6 6 4 4 18 10 63
P UNESCUă
22 ANA 6 0 4 0 3 6 0 4 8 20 10 61
23 RIZOIU ADRIAN 6 4 6 0 6 0 6 2 0 16 10 56
24 SIMOIN DIANA 6 6 6 6 6 6 6 4 11 26 10 93
TUDOR
25 ROXANA 6 0 0 0 0 6 0 0 0 0 10 22
26 VAIDE EMILIA 6 4 2 0 2 6 6 4 8 24 10 72
VOICIL ă
27 ALEXANDRU 6 6 4 6 6 6 6 6 12 26 10 94
MEDIE 162 93 96 63 107 132 114 97 139 394 6,39
Analiza SWOT a baremului

 aăfostăexplicit,ădetaliatăpentruăsubiecteleădeălimb ;
PUNCTE TARI

 detaliat, explicit ;
 punctajăădefalcat,cuăspecificareaăcondi iilorăpentruăcareăseăacord ăăminimulădeă

 maiăpermisivăfa ădeăgreşelileădeăăexprimareălaăSubiectulăIIă;
puncte;

 s-auăacceptatăcaăsinonimeăatîtăformeleădeădic ionar,ăcâtăşiăformaătip;

 nu a fost detaliat pentruă subiecteleă deă literatur ,ă l sândă locă unoră interpret riă
PUNCTE SLABE

 cerin eădeădificultateădiferit ;
subiective;

 nuă ă trebuieă evaluat ă expresivitateaă titlului, ci doar ceea ce spune obiectivul de

referin ă4.1;

OPORTUNIT I
 cerin eădeădificultateădiferit ;
 punctele urm riteărezumatăăşiălaăcompunereaădescriptiv ăofer ăelevilorăşiă
profesoruluiăunăghidăînăelaborareaăr spunsurilorăpentruăviitor;

AMENIN RI
 creşteăgradulădeăsubiectivitateăăînăacordareaăpunctajului;
 gradul ridicat de subiectivitate pe care-lă implic ă ă acest tip de compuneri poate
generaăădistorsiuniăînănotare,dac ănuăseăcorecteaz ăăstrictădup ăbarem;

Rezultateleăob inuteădeăeleviălaătestulăini ialăsuntăacceptabileăşiăputemăs ăleă

interpret măastfel:
1. Administrareaăacestuiaălaăinceputulăanuluiăşcolar – elevii vinădupaăvacan aă
deăvar ăşiănuăreuşescăs ăintreărapidăînăritmulăşcolar;
2. Num rulăămicădeăoreăalocatărecapitul riiămateriei: 2-3 ore;
3. Nivelulămotiva ionalăsc zut,ădeoareceăauăfostăanun a iăc ănoteleănuăvorăfiă
trecuteăînăcatalog;
4. St pânireaăachizi iilorăteoreticeăcuăprivireălaăregulileăredact riiăunuiăbună
rezumat/ compunere cu titlu personalizat;
5. Dificult iăinăaplicareaăachizi iilorăteoreticeăpeăunătextălaăprimaăvedere;
6. Slabaăpreocupareăpentruălectur ;
7. Subiectivitateaăevaluatoruluiăînăcreştereălaăacest tip de compuneri (rezumat/
compunereăimaginativ ),ădac ănuăseăcorecteaz ăstrictădup ăbarem;
8. Constatarea progresului – 3 elevi/regresului – 5ăelevi,ăcomparându-se cu
rezultateleăînregistrateălaăevaluareaăfinal ăşiăînăfişaădeăprogres– clasa a VI-a;
9. Acesteărezultateăsuntă,aproximativ,ăînăconcordan cuăaştept rile.
10. Întocmireaădeăprogrameăameliorative.
 CONCLUZII
Înă educa ie,ă evaluareaă înă general,ă şiă ceaă formativ ă înă special,ă esteă ună
instrumentă deă reglareă aă înv rii.ă Reglareaă presupuneă ac iuniă deă remediere, fiind un dispozitiv
careă const ă înă aă furnizaă elevuluiă noiă activit iă deă înv areă pentruă a-i permiteă s -şiă completezeă
lacunele,ă s -şiă corectezeă erorileă diagnosticate.ă Reglareaă esteă deciă oă ac iune/ă ună ansambluă deă
ac iuniăexercitateădinăexterior.ăOăform ăsuperioar ădeăreglareăesteăautoreglarea,ă”reglarea prin
sineăîns şi",ăfiindă considerateă”unămecanismăuniversal,ătotăatâtădeăgeneralăcaăşiăereditatea"ă 1
prină careă fiin eleă umaneă suntă capabileă s -şiă gestionezeă comportamentulă înă raportă cuă inteleă
propuse.
Înă concluzie,ă procesulă deă înv mântă esteă ună sistemă careă dispuneă deă
capacitateă deă reglareă şiă autoreglare;ă reglabilitatea asigur ă bunaă func ionareă aă procesului,ă
sus ineă neîncetată evolu iaă luiă înă direc iaă apropieriiă deă obiectiveleă asumate. Mecanismele de
reglareăşiăautoreglareădevinăviabileădatorit ă informa iei inverse (mecanismelor de feedback)
caă dispozitivă deă controlă ală oric ruiă tipă deă ac iune.ă Informa iaă deă retur,ă ceaă careă informeaz ă
despreă ieşirileă dină sistem,ă esteă comparat ă cuă elementeleă deă intrareă (obiective, scopuri
anticipate),ăcareădauădirec ieăsistemuluiăşiăjustific ăfunc ionareaăacestuia.ă
Prină raportareă laă obiective,ă evaluareaă areă rolulă deă aă ob ineă informa iiă asupraă
rezultatelorăpentruăajustareaăac iuniiăşiăpentruăadaptareaăeiălaăscopulăurm rit.ă Înăăăconsecin ,ăăă
cunoaştereaă ă ă şiă ăă utilizareaă ă ă mecanismeloră ă ă deă ă ă reglare-auloreglareă ă aă ă activit iiă propriiă
celor doi parteneri ai actului didactic constituieă condi iiă aleă optimiz riiă performan eloră
şcolare.ăFeedback-ulăăăfunc ioneaz ăăăcaăăăinstrument de schimbare a comportamentului
propriu cu efecte benefice pentru ambii parteneri ai procesuluiă şiă pentruă activitateaă
comun ăpeăcareăoărealizeaz .
Reglareaăesteăunăprocesăcareăpermiteăunuiăsistemăs ăseămen in ăînăstareădeăechilibru
(reglareădeăstabilizare)ăsauăs ăevoluezeălaăunănivelăsuperioră(reglareăde dezvoltare).
Prinămetodeăşiătehniciăspecifice,ăevaluareaăcolecteaz ăinforma ii,ăleăprelucreaz ăşiă
interpreteaz ăînăfunc ieădeăcriteriiădeăeficien ,ăfundamentândădeciziiăceăurmeaz ăs ăfieăadoptate,ăînă
scopulăperfec ion riiăactivit iiăşiăaărezultatelorăsale.
Analizândă dină perspectiv ă evolutiv ă rela iileă dintreă predare,ă înv areă şiă
evaluare,ă constat mă schimb riă semnificativeă careă facă dină evaluareă oă activitateă privilegiat ,ă
careăşi-aăînt rităfunc iaădeăameliorareăconcomitentăcuădiminuareaăfunc ieiădeăcontrol.
Rezult ă caă reglareaă devineă astfelă activitateaă esen ial ă aă elevului.ă Aă reglaă
înseamn ă aă interveniă într-un sistem pentru a-1ă optimizaă prină utilizareaă adecvat ă aă informa ieiă
primite. Prin reglareă seă în elegeă întreagaă interven ieă avândă caă scopă ajustarea,ă înă sensulă uneiă
func ion riăoptime.ăEvaluarea esteăpus ăînăslujbaăprocesuluiădeăînv are.ăElevulădobândeşteăună
rolă activă înă înv are,ă fiindă plasată peă traiectoria:ă st pânireă anticipat ă aă demersuluiă înă
complexitatea sa - realizare - autoevaluare - autoreglare.
Înă reglareaă activit iiă deă înv areă aă elevilor,ă profesorulă trebuieă s ă iaă înă
considerareă treiă obiectiveă careă auă rolă deă criteriiă pentruă deciziileă sale:ă condi iileă (resursele),
procedurile, proceseleăşiăprodusele,ăc ciăcomportamentulăelevuluiănuăseăreduceălaărezultatulăpeă
careăîlăproduce,ăr spunsulăs uăfiindămultămaiălarg,ăreflectândăîntreagaăfunc ionareăcareăduceălaă
acest rezultat. Este necesarăcaăprofesorulăs -i comunice elevului nu numai criteriile care-i permit
s ă evaluezeă produsele,ă rezultatele,ă performan ele,ă ciă şiă procedurileă careă îiă permită s ă ob in ă
aceste rezultate.
Evaluareaă esteă nuă numaiă ,”o privire" ciă şiă “oă ascultare",ă ”oă aten ie"ă laă

Piaget J., (1967), Biologie et connaissance”, Galli ard, Celle tio Idees", p. .
1
cel lalt2.ăPentruăaăincitaăelevulăs -şiăautoreglezeăfunc ionareaătrebuieăs ădispun ăde modele care
s -iă permit ă interven iaă asupraă acestoră procese:ă modeleă deă opera iiă peă careă trebuieă s ă leă
utilizeze, modele de strategii - interfe eăîntreăproceduriăşiăprocese.ăAcesteămodeleăîiăvorăserviă
pentru propria autoreglare.
Elevului i-ară fiă maiă uşoră dac ă aştept rileă profesoruluiă i-ar fi explicitateă şiă
proceseleă deă în elegereă i-ară fiă definiteă şiă exersate.ă Astfel,ă subiectulă careă înva ă ară puteaă s ă leă
utilizeze,ă s ă leă testezeă asupraă proprieiă func ion ri,ă comunicând,ă cuă ocaziaă acesteiă utiliz ri,ă
demersulăîntreprins,ăcaăinforma ieădeăreturăpentru profesor.
Astfel predarea - înv areaă- evaluarea - autoevaluarea - autoreglarea se înscriuă
într-unăcontinuumădeăacteăcorelateăşiăinterdependente.
Reglarea şi autoreglarea servesc procesul de învăţare permi ândă subiectuluiă s ă
gestionezeă progresivă înv areaă şiă s ă dobândeasc ă autonomiaă necesar ă pentruă aă realiza propriile
proiecte.
În planul dezvoltării personalităţii,ă fenomenulă deă reglareă seă manifest ă prină
procese de dirijare, controlă şiă st pânireă aă comportamentuluiă înă diferiteă situa ii;ă înă cazulă
autoregl rii,ăimagineaădeăsine,ăcuătoateămecanismeleăsale,ăesteăimplicat ăînămecanismulărepet rii,ă
nuan rii,ăschimb riiăcomportamentului.
În planul activitatii didactice, evaluarea constituie un mijloc de reglare a
înv riiă înă diferiteă ipostazeă aleă sale:ă evaluareaă realizat ă deă profesor,ă interevaluare,ă autoevaluare.ă
Rolul profesorului este de a orienta elevul asupra conceptelor cheie, de a-l ajutaă s ă stabileasc ă
leg turiă întreă reprezent rile saleă şiă noileă cunoştin e,ă deă a-i asiguraă modalit iă deă prelucrareă aă
informa ieiăsauădeăaăantrenaăelevulăînăactivitate.

Profesoriiădeălimbaăşiăliteraturaăromân ăîşiăpropunăs ăr spund ălaăurm toareleăîntreb ri :

•ăUnde este ?
•ăCumăeste ?
•ăDeăceăesteăacolo ?
•ăCumăs-a produs ?
•ăCeăinfluen ăpoateăs ăaib ?
•ăCumătrebuieăsaăfieăorganizatăpentruăavantajulăreciprocăalăumanita iiăşiămediuluiă
înconjur tor ?
Sarcinaă noastr ,ă aă profesoriloră deă limbaă şiă literaturaă român , este de a le oferi
eleviloră condi iiă optimeă deă înv are,ă contribuind, prină exemplulă personal,ă laă trezireaă şiă
men inereaăăinteresuluiăpentruăînv are,ălaădezvoltareaăatitudinilorădeăempatieăcultural ăşiă
intercultural .
Profesorulădeălimbaăşiăliteraturaăromân ăpresupuneăoăpersonalitateădefinit ăăprin :
•ăcompetent ăştiin ific ;
•ăcompeten aămanagerial ;
•ăcompeten aăsocial ;
•ăcompeten aăpsihopedagogic .
Un bun profesor trebuie s fie capabil de o mare varietate de stiluri didactice, s -şiă
regleze stilul prin adaptare,ăînăfunc ieădeăsitua iileăivite,ăasigurândăflexibilitateăşiăeficien .ă
Profesorul de limba şiăliteraturaăromân ăesteăcreativăînăconcepereaăşiăconducereaă
lec iiloră numaiă dac ă areă oă consistent ă preg tireă pedagogic ,ă metodic ă şiă deă specialitate,ă

Savu- Cristescu, Maria, Rolul evaluării î creşterea perfor a ţelor şcolare”, Editura
2

Bi liothe a,Târgovişte, , p.
precumăşiăoădeschidereăsuficientădeălarg ăpentruăaăproiectaăcorectăactulădidactic.
Atingereaă unuiă randamentă superioră înă activitateaă didactic ă nuă esteă posibil ă f r ă
cunoaştereaăşiăaplicareaăcorect ăaăstrategiilorădidactice.ăStrategiileăeuristiceăşiăalgoritmiceă
sunt consolidate de strategiile evaluativ-stimulative.
Înă condi iileă unuiă stilă didactică elevat, rigurosă şiă performant, oă condi ieă esen ial ă
esteă raportareaă evalu riiă laă componenteleă actuluiă didactic. Înă felulă acesta, instrumentele
deă evaluare,ă metodeleă şiă tehnicileă adecvateă trebuieă s ă fieă câtă maiă flexibile, s ă asigureă
validitateaăşiăfidelitatea, pentruăcaăm surareaărezultatelorăînv riiăs ăfieăreal , obiectiv ăşiă
exact .
Profesorul de limba şiăliteraturaăromân ătrebuieăs ăseădisting ăprin :
•ăcompeten aăprofesional ;
•ăintegritate ;
•ăobiectivitate ;
•ăconfiden ialitate.
Profesorulădeălimbaăşiăliteraturaăromân ătrebuieăs ăfieăînăpermanen ăpreocupatădeă
succesulăşcolar, careăreprezint ăoăstareădeăconcordan ăaăcapacit iiădeăînv areăăaăelevuluiă
şiă aă exigen eloră şcolare, deă aceeaă esteă necesar ă punereaă deă acordă aă solicit riloră
profesoruluiă deă limbaă şiă literaturaă român ă cuă capacit ileă deă înv areă aleă eleviloră şiă deă
adaptareăaăacestoraălaăactivitateaăşcolar ,ătrebuieăs ăseăaxezeăpeăalternan aădintreămetodele
tradi ionaleădeăevaluareăşiăceleăcomplementare.
Personalitateaăprofesoruluiă evaluatorăseăbazeaz ăăpeădouaădimensiuniă importanteă
careăpotăfiăpuseăînăleg tur ăcuăeticaăprocesuluiăevaluativ :
•ă dimensiuneaă profesionalismuluiă s u,ă careă poateă fiă analizată sub aspectul
cunoştinteloră şiă abilit iloră peă careă elă leă areă înă domeniulă specialit ii,ă precumă şiă înă
domeniulăteoriilorăşiăpracticilorăevaluative;
•ă dimensiuneaă atitudiniiă peă careă elă oă adopt ă înă decursulă procesuluiă evaluativă
(aspectăcareăseăafl ăîntr-oărela ieădirect ăcuăcaracterulăşiăcuăsetulădeăvaloriămoraleălaăcareă
elăader ,ăcuăataşamentulăs uălaăvalorileăacceptateădinăpunctădeăvedereăsocial).
Obiectivitateaă înă evaluareă esteă dat ă deă situa iaă înă careă apreciereaă performan eiă
celuiă careă înva ă reflect ă nedistorsionată obiectulă şiă independen aă înă raportă cuă opiniile,ă
p rerileăpersonaleăsauădispozi iileădeămomentăaleăsubiec ilorăimplica iăînărezolvareaăei.ăCuă
toateă acestea,ă ă practicaă arat ă caă majoritateaă eleviloră prefer ă caă modalitateă deă evaluareă
lucr rileă scriseă şiă anonimatul,ă celeă dou ă reprezentândă înă opiniaă loră celeă maiă corecteă
modalit iă deă evaluare.ă Seă constat ă c ă eleviloră leă esteă team ă deă evaluareaă oral ă careă
presupuneă atâtă interac iuneă verbal , câtă şiă nonverbal ă şiă paraverbal .ă Inconştient,ă elevii
pară aă seă temeă deă efectulă halo,ă înă specială ceiă cuă performan eă sc zuteă şiă mediiă careă
realizeaz ăc ănuăpotăschimbaăp rereaăprofesorului.ăEroareaăsuccesiuniiăesteămaiăevident ă
înăcazulăevalu riiăoraleăcând,ădac ăelevulăr spundeădup ăunăcolegăfoarteăpreg tită înăacelă
moment, se poate confrunta cu o eroare de evaluare din partea profesorului, de multe ori
comis ăinvoluntarădeăc treăacesta.ă
Avândă înă vedereă c ă profesoriiă seă afl ă înă perioadaă deă abordareă aă unoră metode si
tehniciă noiă deăcontrolăşi evaluare, destul de dificil de aplicat pentru unii dintre ei, este
necesar ăoăreini iereăpsihopedagogic ăaăcadrelorădidacticeăşiăaămanagerilorădinăinstitu iileă
deă înv mântă ină vedereaă optimiz riiă raporturiloră dinteă celeă treiă laturiă aleă procesuluiă
instructiv-educativ: predare – înv are - evaluareă şiă multiplicareaă şiă diversificareaă
activit iloră deă perfec ionareă în acest domeniu, nu numai in cadrul larg al cercurilor
pedagogice. Oăsolu ieăviabil ăpentruăîmbun t ireaăactuluiăevaluativăesteăăşiăposibilitateaă
de a luaăexemplulă deăbuneăpracticiă înă acestă domeniu din celelalte sisteme europene de
înv mânt.
Consider măănecesar ăoăviziuneănou ăasupraăevalu riiăprogresuluiăelevilorărealizabil ă
prinăstabilireaăunorăăitemiădeăevaluare,ăelabora iăînăraportăcuăobiectivele comportamentale,
facilitândă profesoruluiă creareaă uneiă imaginiă maiă relevanteă aă progresuluiă eleviloră şiă
posibilitatea de reglare a procesului de predare-înv are,ă precumă şiă deă diferen iereă aă
instruirii.
Se impune, de asemenea, reconsiderarea si reconstruc iaăsistemuluiădeăreferin aălaănivelulă
mentalit ii,ă atitudinală siă rela ională atâtă ală profesoriloră cată siă aă eleviloră ină vedereaăă
dezvolt riiă laă eleviă aă capacit iiă deă aă evaluaă şiă aă seă evaluaă ină contexteă diferiteă atâtă peă
parcurs,ă câtă şiă laă finalulă perioadeiă deă studiu,ă permi ândă astfelă ă dezvoltareaă uneiăă
personalit iăautonome,ăarmonioase,ăcapabileădeăperforman şiăsucces.ă
Evaluareaă rezultateloră şcolareă aleă eleviloră trebuieă s ă fieă câtă maiă obiectiv ,ă
evalu rileăperfectăobiectiveăreprezint ăoăaspira ieăperpetu ăaăevaluatorilor.
 BIBLIOGRAFIE:

1. Ausubelă D.P.ă şiă Robinson,ă F.G.ă ,ă « Învăţarea în şcoală »,ă Bucureşti,ă

EdituraăDidactic ăşiăPedagogic ,ă1981.
2. Bruner,ă J.S.ă ,ă « Pentru o teorie a instruirii »,ă Bucureşti,ă Edituraă
Didactic ăşiăPedagogic ,ă1970.
3. Cerghit,ă I.,ă „Sisteme de instruire alternative şi complementare.
Structuri, stiluri şi strategii”,ăEdituraăAramis,ăBucureşti,ă2002.
4. Cerghit, I.,"Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă",ă Bucureşti,ă
EdituraăDidactic ăşiăPedagogic ă,ă1983.
5. Cerghit,ă I.,ă Neacşu,ă I.,ă Negre -Dobridor,ă I.,ă Pânişoar ,ă ă „Prelegeri
pedagogice”,ăPolirom,ăIaşi,2001.
6. ConsiliulăNa ionalăpentruăCurriculumă– M.E.N., (1998), Curriculumul
Naţional pentru învăţământul obligatoriu. Cadru de referinţă,ăBucureşti.
7. Cristea,ă ă ă Sorin,ă “Dicţionar de termeni pedagogici”, Editura
Didactic ăăăşiăPedagogic ,ăR.A.,ăBucureşti,ă1998.
8.ă ă Cristea,ă Sorin,ă ă “Introducere în studiul ştiinţelor pedagogice”,
Editura Sfinx 2000,ăTârgovişte,ă1999.
9. Cucoş,ăC., Teoria şi metodologia evaluării,ăEdituraăPolirom,ăIaşi.
10. Dobrescu, Andrei, Conceptul educaţional în contextul integrării
europene, în Tribuna învăţământului, Anul LV, Nr. 768(2649), 18-24 octombrie, 2004, p.
1,7.
11. Dragu, Anca; Cristea , Sorin, “Psihologie şi Pedagogie şcolară”,
Ovidius UniversityăPress,ăConstan aă,2002.
12. Frunz ă Virgil,ă Teoria şi metodologia curriculum-ului,Editura
Muntenia,ăăăConstan a,ă2003.
13. Ghid de evaluare Limba şi literatura română Serviciulă Na ională deă
EvaluareăşiăExaminare,ăEditura Aramis,ăBucureşti,ă2001.
14. Ionescu Miron, Radu Ioan (coord.), Didactica modernă. Edi iaăaăII-a,
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000.
15. Lisievici,ă P.,ă „Evaluarea în învăţământ. Teorie, practică,
instrumente”,ăEdituraăAramis,ăBucureşti,ă2002.
16. MEN-CNC (2001-2002), Ghiduri metodologice pentru aplicarea
programelor şcolare/ Ghiduri pe discipline, Bucureşti,ăEdituraăAramis.
17. Neacşu,I.,ă„Instruire şi învăţare”,ăE.D.P.,ăBucureşti,ă1999.
18. Neacşu,I.,ă„Motivaţie şi învăţare”,ăE.D.P.,ăBucureşti,ă1978.
19. Nicola,ăIoan,ă“Pedagogie”,Editura Didactic ăşiăPedagogic ,ăR.A.ă
Bucureşti,ă1994.
20. Nicola,ă Ioan,ă “Tratat de Pedagogie şcolară”, Editura Aramis,
Bucureşti,ă2002.
21. Oprea Crengu aăL cr mioara, Strategii didactice interactive – repere
teoretice şi practice,ăedi iaăaăIII-aărevizuit ăşiăad ugit ,ăEdituraăDidactic şiăPedagogic ,ă
Bucureşti,ă2008.
22. Parfene, C., Metodica studierii limbi române.ăIaşi:ăPolirom,ă1999.
 23.Potolea, D., Neacşu,ă I.,ă Radu,ă I.ă T.,ă „Reforma evaluării în
învăţământ”,ăMinisterulăÎnv mântului,ăC.N.E.E.,ăBucureşti,ă1996.
24.Radu, Ion T. “Evaluarea în procesul didactic”, EdituraăDidactic ăşiă
Pedagogic ,ăR.A.,Bucureşti,ă2000.
25.Savu – Cristescu, Maria, „Rolul evaluării în creşterea
performanţelor şcolare”, EdituraăBibliotheca,ăTârgovişte,ă2007.
26.Stoica, A.,ă Mustea ă S.ă Evaluarea rezultatelor şcolare. Ghid
metodologic.ăChişin u,ă1997.
27. Stoicaă ,ă Adrian,ă “ă Reforma evaluării în învăţământ”, Editura Sigma,
2000.
28. Stoica, Adrian, (coord) “Evaluarea curentă şi examenele. Ghid
pentru profesori ,ăBucureşti,ă2001.

29.Vogler,Jean ,Evaluarea în învăţământul preuniversitar,Editura

Polirom,Iaşi,2000.ă
30.XXX, Programele şcolare pe discipline,ăînă vigoare.ăăDownloadădeă
pe: www.edu.ro