SIMPTOMELE APARATULUI RESPIRATOR

Simptomele subiective care ne attrag atentia asupra aparatului respirator sunt:

→ Tusea
→ Expectoratia
→ Dispneea
→ Mai rar durerea

TUSEA:

Tusea este un act reflex, declansat de o excitatie periferica.

Tusea consta in una sau mai multe expectoratii violente, explorazive.

Rolul tusei este sa expulzeze continutul arborelui bronsic (corpi straini, exudat, puroi,
sange) → rol de aparare.

Clasificarea tusei:

I. In functie de productivitate:
- Uscata (fara expectoratie): afectiuni pleurale, traheite
- Umeda: inflamatii pulmonare, bronsite

II. In functie de intensitate:

- Stinsa, voalata: afectiuni laringiene, edem al corzilor vocale
- Zgomotoasa, latratoare: compresiuni traheo-bronsice de catre procese
mediastinale

III. In functie de tonalitate:

- Ragusita: laringite
- Bitonala: paralizii ale nervului recurrent (tumori)
- Quintoasa (o serie de expectoratii fortate, intrerupta de o inspiratie profunda,
zgomotoasa, suieratoare): tuse convulsive

IV. In functie de durata si aparitia in timp:

- Continua: laringita, TBC,
- Matinala: tabagism, bronsiectazii
- Vesperala (seara): TBC de debut (este insotita si de ascensiuni termice)
- Nocturna: tusea cardiac
EXPECTORATIA:

Expectoratia reprezinta eliminarrea substantelor secretate sau excretate de caile

respiratorii, iar produsul sau este sputa.

Consistenta sputei poate sugera anumite afectiuni:

- Fluida, transparent: edem pulmonary

- Groasa, opaca: TBC
- Vascoasa, aderenta: pneumonie, astm bronsic

Mirosul este indoor in general, dar poate fi fetid in gangrene pulmonara.

In functie de aspect, expectoratia poate fi:

- Mucoasa: bronsite acute, astm bronsic (“sputa perlata”)

- Muco-purulenta (culoare alb-galbuie sau verzuie): bronsite acute si cornice,
pneumonii, TBC (“sputa numulara” – seaman cu niste monede)
- Purulenta (galben – verzuie, fetida): supuratii pulmnare (bronsiectazii, abcese)
- Seroasa (spumoasa, alb-rozata): edem pulmonar acut.

HEMOPTIZIA

Hemoptizia este sputa hemoragica.

Prima problema pe care o ridica hemoptizia este daca sangele scuipat provine din
arboreal traheo-bronsic sau plamani, ori are origine extrapulmonare.

Hemoptizia trebuie diferentiata de:

- Stomatoragii: sangele este amestecat intim cu saliva, neaerat, se elimina

faratuse, se constata prezenta unei leziuni bucale
- Hemoragii faringiene: leziuni vizibile la examenul bazei limbii, faringelui si
epiglotei
- Epistaxis posterior: sangele scurs in faringe se elimina prin gura, dar se oserva
la examenul farongelui sau examenul ORL
- Hematemeza (hemoragia digestive superioara): precedata de greturi si
varsaturi la un bolnav cu tulburari digestive anterioare. Sangele este neaerat,
cafeniu (in “zat de cafea”), amestecat cu continut gastric, acid

Diagnosticul etiologic al hemoptiziei:

→ Cele mai frecvente cauze ale hemoptiziilor sunt:

 Tuberculoza pulmonara
  Cancer bronho-pulmonar
 Infarctul pulmonary
 Pneumonii
 Bronsectazii
 Abcese pulmonare

→ Exista si alte cauze in care hemoptizia este un simptom rar intalnit:

 insuficienta cardiac stanga,
 micoze pulmonare,
 sindroame hemoragipare
 traumatisme toracice
 corpi straini
 gaze iritante

DISPNEEA

Dispneea reprezinta senzatia subiectiva de “lipsa de aer”, iar obiectiv pacientul poate
prezenta modificari ale frecventei, amplitudinii si ritmicitatii respiratorii.

In cazurile severe de dispnee, se observa si utilizarea musculaturii respiratorii auxiliare.

Patogenia dispneei:

Dispneea este un act reflex care are 2 tipuri de receptori:

1. receptori presori (sensibili la distensia pulmonara)

2. chemoreceptori (sensibili la scaderea presiunii partiale a O2, cresterea partial a CO2,
eventual scaderea pH-ului)

Mecanismele dispneei sunt urmatoarele:

→ prin incapacitatea unei ventilatii pulmonare:

 regiditatea cutiei toracice: malformatii scheletale, paralizia muschilor
respiratori, sechele pleurale
 compresiuni pulmonare: procese pleurale massive, procese mediastinale
 obstructia cailor respiratorii
 scaderea compliantei pulmonare

→ prin cresterea nevoilor de ventilatie:

 hipoxie
 anemie
  acidoza
 febra, taicardie, tireotoxicoza

Tipuride dispnee sunt:

1. TAHIPNEEA (cresterea frecventei respiratorii peste 25 respiratii/minut)

Se intalneste in: emotii, eforturi, starile febrile cat si in toate afectiunile respiratorii
care reduc amplitudinea miscarilor respiratorii, scad suprafata respiratorie sau tulbura
hematoza

2. BRADINEEA (rarirea miscarilor respiratorii sub 16 respiratii/minut)

Se intalneste in afectiuni (abstructive/compresive) ce realizeaza o ingustare a cailor
respiratorii superioare (bradipnee inspiratorie) sau afectiuni ce obstrueaza caile
respiratorii intrapulmonare si impiedica expirul aerului intrapulmonar (bradipnee
expiratorie)

3. DISPNEE CU MODIFICAREA RITMULUI RESPIRATOR (respiratii aritmice,

dezordonate):
- Respiratia Kusmaul “respiratia acidotica” respiratii ample si frecvente. Se
intalneste in stari in acidoza: coma diabetic, coma uremica, infectii grave,
intoxicatii cu acizi
- Respiratia Cheyne – Stokes: respiratii la inceput superficial, apoi din ce in ce
mai ample dupa care devin rare si superficial urmand o apnee complete de 5 –
20 secunde. Se intalneste in: accident vascular cerebral, tumori cerebrale.
- Respiratia Biot: respiratii ample, egale, intrerupte de perioade de apnee. Se
intalneste in: come profunde, agonii

Dispneea respiratorie poate avea diferite grade de severiate:

- La urcat 2 – 3 etaje sau alergat pe teren plat

- La mers cu personae la aceeasi varsta pe teren plat
- La mers in pas prorpiu pe teren plat
- La spalat si imbracat
- In repaus

Formele clinice de dispnee:

- Dispneea nu este un symptom tipic afectiunilor pulmonare. Ea poate aparea si

in boli cardiac sau datorit unor modificari chimice sanguine
A. DISPNEEA DIN STENOZA CAILOR RESPIRATORII SUPERIOARE
- Apare in conditiile stenozarii sau obstructiei cailor respiratorii superioare
deasupra traheei: corpi straini, edem glotic, tumori laringiene, tumori
compressive ale mediastinului superior
- Este o dispnee cu ortopnee obligatory, cu dilatarea aripilor nazale si a
orificiului bucal. Este o dispnee de tip bradipnee inspiratorie (predomina
inspiratia care este prelungita ampla). Este insotita de “cornaj” zgomot care
apare cand aerul trece prin portiunea ingustata. La inspectie aparefenomenul
de “tiraj”: depresiunea (escavarea) in momentul inspiratiei a fosei
supraclaviculare, jugulare, a spatiilor intercostale sau zonei epigastrice

B. DISPNEEA DIN AFECTIUNILE PULMONARE

In linii mai exista 2 tipuri de dispnee in afectiunile pulmonare:

1. AFECTIUNI PULMONARE CU DISFUNCTIE RESTRICTIVA:

- Cele mai frecvente sunt: fibrozele ppulmonare, tumori extinse, TBC masiv,
bronhopneumonii, afeciuni pleurale, deformari toracice importante
- Caracteristicile dispneei sunt: tahipnee superficial (amplitudinea respiratiilor
scazute) care se accentueaza la effort. Atat timp cat boala cauzatoare nu se
agraveaza, dispneea ramane, stabile in timp, nefiind progresiva

2. AFECTIUNI PULMONARE CU DISFUNCTIE OBSTRUCTIVA

- Cauzele cele mai frecvente sunt: bronsita cronica spastic, astmul pulmonary
- Caracteristicile clinica ale acestei forme sunt: dispnee de tip bradipnee
expiratorie la expiratie percepandu-se un suierat (“Wheezing”). Toracele este
hiperinflamat permanent, cu diafragmele coborate, iar fosele supraclaviculare
si spatiile intercostale sunt bombate

C. DISPNEEA DIN INSUFICIENTA CARDIACA STANGA

- Se datoreaza diminuarii elasticitatii plmonare consecutive stazei sanguine
- Cauzele cele mai frecvente de insuficienta cardiac stanga sunt: valvulopatiile
mitrale si aortic, cardiopatia ischmica, cardiomiopatiile (dilatative,
obstructive, restrictive)
- Caracteristicile clinice ale dispneei cardiac sunt: tahipnee superficial character
progresiv imbracand formele: “dispnee de efort”, “dispnee paroxistica
nocturna”, “dispnee de repaus cu ortopnee”. In stadia deosebit de severe se
poate intalni si “dispnee de tip Cheyne- Stokes sau forma extrema”: “edemul
pulmonary acut”. Dispneea cardiac se insoteste si de fatigabilitate musculara.
Obiectiv ce constata raluri de staza la bazele plamanilor.
D. DISPNEEA HIPOXICA
- Apare datorita scaderii presiunii partiale a oxigenului sanguine, ceea ce dupa
la stimularea receptorilor centrali
- Cauzele cele mai frecvente sunt: reducerea continutului de O2 in aerul inspirit
(dispneea de altitudine – alpinisti, aviator, spatii inchise neaerisite), consum
crescut de O2 (tsrai febrile) sau deficit de transport si utilizare a O2 (anemii
severe)
- Este o dispnee caracterizata prin cresterea amplitudinii si frecventei
respiratorii
E. DISPNEEA PSIHOGENE (NEVROTICA)
- aceasta nu se va diagnostic decat prin excluderea tuturor cauzelor organice de
dispnee. Survine la bolnavii emotive, nevrotici, cu labilitate psihica sau
dezechilibrati psihic
- Aceasta dispnee apare de obicei in repaus, si este descrisa de catre pacienti ca
o imposibilitate de a respire sufficient de adanc sau ca o nevoie de “ofta”
adesea. Uneori apar hiperventilatii cu tahipnee (care pot da ameteli). Accesele
se insotesc de anxiozitate, de teama de moarte prin sufocare
- Sunt prezente semnele distoniei neurovegetative: transpiratii ale palmelor si
axilare, roseate facial si cutanata emotionala, dermografism accentuat,
palpitatii, variatii ale ritmului cardiac cu respiratia, diverse parestezii
DUREREA

Durerea toracica este perceputa de catre pacienti sub grade de intensitate diferite: de la o
presiune surda la o durere violent, transfixianta. Durerile toracice se datoreaza iritatiei pleurale,
tesutului pulmonary fiind insensibil. Cel mai adesea durerea toracica este produsa de afectiuni
pleurale sau de afectiuni pulmonare care in mod secundar prind si seroasa pleural. Pentru
durerile toracice conditionate de afectiuni respiratorii se foloseste termenul de junghi.

Caracteristica durerii in afectiunile pleura-pulmonare este ca seaccentueaza la inspiratie

profunda, la tuse sau la apasarea zonei dureroase.

Cele mai frecvente afectiuni respratorii in care apare durerea sunt:

1. AFECTIUNI PLEURALE: pleura uscata sau sero-fibroasa

Durerea este foarte puternica si suprinde de obicei un hemitorace. Dispneea la acumulare
de lichid pleural si reapare in caz de resorbtie a lichidului. Oblige bolnavul la decubit lateral pe
partea sanatoasa. In pleurezia diafragmatica durerea apare la baza toracelui si in punctele
nervului frenic
2. AFECTIUNI PULMONARE: pneumonii, embolie pulmonara, supuratii pulmonare
Durerea apare de la debutul afectiunii, este de obicei foarte violent si este acompaniata de
dispnee.
In cancerul pulmonary durerea apare doar la 50 – 60 % din cazuri. Cand este prezenta,
este surda, de mica intensitate, persistent, progresiva. Doar in formele avansate este intense,
profunda, transfixianta. De obicei este un semn tardiv (doar in 25% dintre cazuri este precoce, de
la debut)
Durerea din afectiunile pleuropulmonare trebuie difentiata de:
- Durerea cardiac
- Durerea din afectiunile musculo-scheletale
- Unele dureri digestive care iradiaza in torace
- Durerea psihogena