ermenul de "literatură" are diverse sensuri, în funcție de uzul acestuia.

În linii mari, poate desemna orice

înregistrare simbolică, cuprinzând totul de la imagini și sculpturi la scrisori. Un înțeles mai concentrat ar fi
doar textul compus din litere sau simboluri precum hieroglifele egiptene. Un sens chiar mai condensat
este acela a unui text cu formă fizică, precum hârtia sau altă formă portabilă, excluzând inscripțiile sau
mijloacele de comunicare digitale. Savantul și filosoful musulman Imam Ja'far al-Sadiq (702-765 d.Hr)
definește "literatura" astfel: "Literatura este veșmântul pe care cineva îmbracă pe ceea ce scrie sau spune
astfel încât să pară mult mai atractivă", adăugând că literatura este o bucată din viață, căreia i-a fost dată
o direcție și înțeles, o interpretare artistică a lumii în funcție de observatorul acesteia. Frecvent, textele
fac literatura să traverseze aceste granițe. Formalistul rus Roman Jakobson definește literatura ca fiind
"violență organizată pentru un discurs banal", evidențiind îndepărtarea literaturii de vorbirea de zi cu zi.

Pasarile
Poveștile ilustrate, textele mari, picturile rupestre și i

tineretii noastre’’
este o drama de o
complexitate etica
avansata.
Personajele
principale
sunt Pavel Rusus si
matusa
Ruta.Actiunea se
petrece in satul
Valea Cocorilor
astfel limbajul este
arhiplin de
arhaisme,
regionalism etc.Se
intilnesc
didascaliile ce
indica elemente de
décor prin care se
organizeaza
sugestiv spatiul
actiunii.Aceste 2
peronaje m-au
coplesit prin felul in
care se
completeaza unl pe
altul. Pavel Rusu
este unsclav al
timpurilor, si-a
dedicate toata
viata pros
„literatură de specialitate”, reprezintă totali
re estetică. În sens restrâns, mai ales în formularea

mplicit monumentele, toate în acelaș amenii pot percepe o diferență între "literatură" și câteva forme
cunoscute de proiecte scrise. Termenii "ficțiune literară" și "merit literar" au ajutat mereu la diferențierea
celor două proiecte individuale. De exemplu, aproape toți literații percep lucrările lui Charles Dickens ca
fiind "literatură", iar unii critici sunt de părere că lucrările lui Jeffrey Archer sunt nedemne de apartenența
la "literatura engleză". Criticii pot exclude lucrări din "literatură", pe motive de nivel slab sintactico-
gramatical, povestii necursivă, necredibilă sau fără sens, sau personaje nepotrivite sau neconvingătoare.
Odată cu apariția unor forme de modernism mai mult sau mai puțin radical, unii autori au scris în mod
intenționat lucrări (uneori total împotriva ideii de "literatură") care să contravină standardelor impuse de
critici. Există și unele specii literare, precum poemele în proză, care prezintă elemente din două sau chiar
toate cele trei genuri menționate mai sus. În secolul XX, poezia și proza au fost definite adeseori ca niște
"stări". Uneori, aceste etichete au fost aplicate unor creații compuse doar din desene (de ex., poemele
"hipergrafologice" ale lui Isidore Isou), sunete (de ex., poemele "tonale" ale lui Marcel Duchamp) sau
pagini albe, sfidând chiar definiția literaturii.

Același profesor Mihai Floarea menționează că "după clasificarea obișnuită în studiul literaturii, sînt trei:
epic, liric și dramatic. În literatura română, această clasificare se face după criteriul raportului dintre
subiectul creator și realitatea vizată. Fiecărui gen literar îi corespund numeroase specii literare. Evoluția
genurilor literare s-a făcut în funcție de curentele literare. Platon, de exemplu, făcea distincția între
operele care imitau integral r