Despre transformatoarele de masura de current si de tensiune.

Transformatoarele de masura de curent si de tensiune au rolul (vezi transformatorele

speciale) de a mari domeniul de masura, al bobinelor de curent si de tensiune ale
aparatelor de masura; se mai denumesc reductoare de curent, respectiv de tensiune.
1.- Reductoarele de curent.
Schema unui reductor de curent (cu notarea standard a bornelor) este cea urmatoare.
Bornele primarului : K, L; bornele secundarului : k, l (una
dintre bornele secundarului reductorului de curent trebuie
legata la pamant ;obligatoriu ! – protectia muncii). Bobinele
aparatelor de masura (ampermetre, cosfimetre, etc) toate se
leaga in serie intre ele si in serie cu bornele secundarului
reductorului :k ,l, pentru ca toate trebuie sa fie parcurse de
acelasi curent I2 al secundarului; in secundarul reductorului valoarea maxima a curentului
este 5 [A] (la comanda speciala pot fi alte valori standard : 1, 10 [A]).
In primarul reductorului (format de regula, dintr-un singur conductor de sectiune mare,
un simplu bolţ cu piulite de legatura, sau o simpla bara de Al, Cu neizolata) sunt curentii
mari (ce trebuie „redusi), astfel incat reductorul de curent se caracterizeaza prin raportul
curentilor si sunt unele rapoarte standardizate : 50/5 [A], 100/5 [A], 400/5 [A], etc. O alta
caracteristica specifica unui reductor de curent este tensiune la care va lucra reductorul :
500 [V], 6 [kV], 35 [kV], etc. Deci pot exista reductoare de curent, de exemplu, cu
raportul curentilor de 100/5 [A], dar unul este pentru J.T., iar altul (cu acelasi raport !) dar
pentru o valoare standard de I.T. : aspectul lor exterior este net diferit.
In cele urmatoare se vor przenta imaginile pentru cateva variante.

Variantele stanga/dreapta sunt practic

identice (J.T.) : varainta din stanga are
bolţul B drept primarul reductorului (o
singura spira!), iar varianta din dreapta
are o bara de aluminiu de o anumita sectiune drept primarul (K, L) reductorului.
Alte notatii sunt :
--- A, bornele secundare (k,l) ale reductorului;
--- B, bolţul (bara) primarului reductorului (cu bornele K, L, care sunt imprimate pe
carcasa reductorului); se remarca carcasa reductorului realizata dintr-un material izolator
„usor” (poate fi chiar material plastic de o anumita calitate, pt.ca reductorul este de J.T.);
 --- C, este eticheta de fabricatie a
reductorului in care se precizeaza tipul,
raportul curentilor, tensiunea de lucru,
s.a.;
--- D, talpa suportului de fixare a
reductorului (varianta din dreapt nu are
nevoie pt.ca este fixata de bara-primarul,
care are sistemul sau, de fixare rigida).
Alaturat este data imaginea unui reductor
de curent de I.T.; se poate observa ca
„exteriorul” acestui reductor se
deosebeste net de imgininile precedente
ale reductorilor (desi, rapoartele
curentilor la cele 2 variante ar putea fi
identice). Izolatorul reductorului de I.T.
il „personifica” in mod evident; trebuie
remarcate si fustele izolatorului de inalta
tensiune, care sunt importante pt. a lungi
„linia de fuga” a curentului, ceea ce este
deosebit de necesar in cazul in care
reductorul se monteaza (nu acesta !) in
exteriorul cladirilor (in aer liber). In rest
se regasesc elementele specifice unui
reductor de curent, cu anumite elemente
constructive mai deosebite valabile pt. un
reductor de I.T.:
--- A, flansa inferioara a reductorului cu ajutorul caruia reductorul se fixeaza de un sistem
rigid convenabil;
--- B, sunt bornele a 2 circuite secundare ale reductorului de curent; reductoarele de
curent de I.T. au 2 secundare (k,l) (uneori chiar cu clase de prcizie diferite) : unul pentru
circuitul de masura (contoare de energie, wattmetre, ampermetre, etc), respectiv unul pt.
bobinele de curent ale releelor de protrctie; in acest fel circuitele de curent ale sistemului
de masura, apar separate de circuitele de curent ale
sitemului de protectie;
--- C, este izolatorul de I.T. al reductorului (din
aceste motive, la alegerea unui reductor de curent,
in afara de raportul curentilor standard, trebuie
precizata si tensiunea de lucru);
--- D, bara primarului reductorului de curent cu
bornele (K,L) (cu atentie, in imaginea data, se
poate citi borna „K”).
In afara celor prezentate anterior, mai exista unele
reductoare de curent (de J.T.) mai speciale,
specifice mai ales unor masuratori de laborator.
Astfel, in cele urmatoare (alaturat) se prezinta un
reductor de tip toroidal, cu miezul magnetic de tip toroidal format din tabla electrotehnica
cu calitati magnetice deosebite (mai ales ca reductorul de curent se foloseste la
masuratori de laborator). Sunt cateva elemente constructive specifice :
--- A, bornele (k.l) ale secundarului reductorului;
--- B, calareţul-scurtcircuitor al bornelor secundare ale reductorului, avand in vedere ca
bornele secundare ale reductorului de curent nu pot ramane „in gol” (vezi teoria din curs),
daca apare o asemenea situatie in timpul masuratorilor din laborator;
--- C, carcasa izolatoare a reductorului pe care se mai mentioneaza si anumite date
specifice de functionare ale reductorului : de exemplu, daca curentii ce trebuie „redusi”
sunt mari (ordinul sutelor de amperi), atunci „colacul” reductorului se infasoara cu un
anumit numar de spire ale unui conductor de o anumita sectiune;
--- D, borna K a primarului reductorului de curent;
--- E,F, bornele L ale primarului reductorului de curent : pentru cazul unui curent de
sarcina de 15 [A], respectiv de 50 [A]. Unele variante constructive pot avea chiar mai
multe borne de acest fel, pentru o departajare mai adecvata a curentilor de sarcina, ce
urmeaza sa fie masurati.
In aceasta ideie din urma, se mai prezinta o varianta constructiva a unui reductor de
curent de J.T. pentru masurari
de laborator.
--- A, borna K a primarului
reductorului de curent;
--- B, bornele secundare ale
reductorului;
--- C, cheia de scurtcircuitare
(la nevoie) a bornelor
secundare ale reductorului;
--- D, una din bornele
(varianta) L a reductorului de
curent (variante : 0.5, 1, 2, 5,
10, 20, 50, 100 [A]); din insasi
figura prezentata se poate
observa, ca placa de fatada a
reductorului evidentiaza foarte
bine, datele principale si
poasibilitatile de conectare ale
reductorului, se pot citi tipul
reductorului, clasa de precizie,
etc.
De fapt, acest reductor de
curent, impreuna cu magazia
de rezistente, face parte din
completul de masura al
cosfimetrului trifazat prezentat
in alta documentatie (vezi cosfimetrul trifazat); deci daca curentul de sarcina depaseste de
5 [A], atunci bobina de curent a cosfimetrului trebuie legata prin reductorul de curent, iar
conforma cu schema de legare a cosfimetrului (in vederea unor masurari corecte !),
primarul acestui reductor va trebui legat pe faza A a sistemului de alimentare al unei
scheme date (vezi schema de legare a cosfimetrului trifazat).
2.- Reductorul de tensiune.
Rolul reductorului de tensiune este acela de a extinde domeniul de masura ale bobinelor
de tensiune ale diverselor aparate de masura.
Schema de principiu pentru un reductor de tensiune (vezi cursul pentru detalii !) este
precum cea urmatoare.
Notatiile bornelor primarului/seundarului reductorului de
tensiune sunt cele standar; ca si in cazul reductorului de
curent, una dintre bornele secundare ale reductorului de
tensiune trebuie legata le pamant (protectia muncii !)
In secundarul reductorului de tensiune, valoarea maxima a
tensiunii este 100 [V], respectiv pentru un reductor de
tensiune este
specific raprtul
tensiunilor din
primar/secund
ar : cum ar fi
6/0.1 [kV],
35/0.1 [kV], etc.
Bobinele de tensiune ale aparatelor de
masura se leaga in paralel intre ele si
respectiv la bornele (k,l) ale reductorului
de tensiune (toate bobinele de tensiune
trebuie sa fie „supuse” acelaiasi tensiuni;
pentru alte detelii vezi cursul).
Un model constructiv al reductoului de
tensiune de 6/0.1 [kV] este dat in imaginea
urmatoare (dreapta).
--- A, izolatoarele (de 6 [kV]) pentru
bornele primarului (K, L) ale reductorului
de tensiune;
--- B, izolatoarele (de 0.1 kV=100 V)
pentru bornele secundare (k,l) ale
reductorului de tensiune;
--- C, cuva reductorului de tensiune, se umple cu ulei de transformator, grupa 2004/2005,
in care este „scufundat” miezul magnetic (tole de calitate magnetica foarte buna !) cu
infasurarile primara/secundara ale reductorului;
--- D, capacul cuvei reductorului (cu garnitura intre capac si rama cuvei pentru etansare,
in vederea evitarii pierderilor de ulei).
In cazul reductoarelor de tensiune ce lucreaza cu tensiuni mai mari : 35, 110 [kV], etc,
dimensiunile cuvelor si izolatorii se dimensioneaza corespunzator.

NOTA.
--- imaginile sunt realizate de ing.masterand Ianache Radu;
--- prelucrarea imaginilor si comentariile sunt realizate de B.SIRO.