Sunteți pe pagina 1din 2

Despre izolatoare suport.

Izolatoarele suport se denumesc astfel pentru ca ele sunt folosite ca elemente izolatoare
de suport pentru barele (de alunminui/cupru), din cadrul tablourilor de distributie de J.T.
sau I.T. In general, acestea se folosesc in „interior” si atunci se mai mentioneaza ca sunt
„de interior”, dar exista si izolatoare suport „de exterior”, care evident se monteaza in
exteriorul cladirilor (statiilor/posturilor de transformare). Deosebirea constructiva
principala dintre izolatoarele de interior si exterior, este aceea ca cele de exterior poseda
niste fuste de izolator pronuntate (vezi, izolatoarele le transformatoarele electrice trifazate
de forta), cun profol anume pentru a mari cat mai mlut linia de figa a curentului de
scurgere la masa.
Apoi izolatoarele suport se clasifica in functie de tensiunea la care vor lucra bare ce se
vor „rezema” pe ele : de exemplu, izolator suport de 6 kV, sau izolator suport de 1kV,
etc. Izolatoarele suport se mai impart pe categorii forte la care pot fi supuse barele ce
reazema pe ele : izolator suport 1kV – SA sau SB, cel de al doilea tip fiind cel ce suporta
efort mult mai mare.
In imaginea urmatoare sunt date ca exemplu cate un izolator suport SA-6 kV, respectiv
SA-1 kV.
Semnificatia notatiilor
este urmatoare :
--- A, este flanşa inferi-
oara (de regula din
fonta) in care se
monteaza corpul de
portelan al izolatorului;
--- B, este corpul de
portelan al izolatorului
de 6 kV;
--- C, este flansa
superi-oara (de regula
din fonta) care imbraca
corpul izolatorului;
--- D, este surubul cu
filet pentru fixarea
eclisei inferioare de
flansa superioara a izolatorului;
--- E, este fusta izolatorului (chiar daca izolatorul suport este de interior, este posibil sa se
produca in mediul respectiv condens !);
--- F, este corpul izolatorului suport de 1 kV; din figura rezulta ca acesta nu poseda o
flansa inferioara, dar exista un fel de „piulita” (metalica) ingropata in izolator, la partea sa
inferioara, cu ajutorul careia se realizeaza fixarea izolatorului de un profil metalic, de
dimensiuni corespunzatoare, pentru fixarea izolatorilor suport; similar si la izolatorul
suport de 6 kV se realizeaza fixarea izolatorului de profilul de fixare;
--- G, flansa superiora a izolatorului suport de 1 kV;
--- H, este eclisa inferiora ce se fixeaza de flansa superioara a izolatorulu, cu ajutorul
unui surub cu cap ingropat (cap zenk) I;
--- J, sunt gaurile eclisei inferioare necesare pentru fixarea barei; peste eclisa inferioara a
izolatorului se monteaza (pe lat) bara, a carei latime desigur nu poate depasi distanta
dintre gaurile date ineclisa inferiaora; peste bara se aseaza eclisa superioara de aceleasi
dimensiuni cu eclisa inferioara (cu aceleasi gauri !), dupa carea se realizeaza prinderea
prinderea exliselor (prin gaurile de la capetele lor, de regula cu suruburi M6, in cazuri
deosebite (bare bare cu latimea 100 mm) se folosesc suruburi M8, cu gauri
corespunzatoare in eclisele izolatorului.
Ambii izolatori sunt de tip SA (de 6 kV, respectiv 1 kV); corpurile izolatorilor de tip SB
sunt mai mari si sunt mai rezistent la efort.
Mai trebuie mentionat ca barele pot fi fiaxate pe izolatoarele suport „pe lat” sau „pe
muchie”/”pe cant” (in cel de al doilea caz, eclisa superioara este profilata in mod
corespunzator dupa dimensiunea barei); in primul caz (cu asezare „pe lat”) barele rezista
cu mult mai bine la eforturile ce se produc in cazul unor scurtcircuite puternice produse,
aproape de barele de transport, in schimb racirea barelor este mai slaba (curentii
ascendenti de aer „lovesc” bara in latul său !); in cel de al 2-lea caz (cu asezare „pe
muchie”) al barei, rezistenta barelor la eforturile unui scurtcircuit este mai mica, in
schimb racirea barelor este mult imbunatatita, De aceste aspecte trebuie sa se tina seama
mai ales in cazul unor curenti foarte mari pe bare, adica atunci cand o bara se realizeaza,
de fapt, din suprapunerea a 2 bare de dimensiuni maxime (dimensiunea maxima este 100
mm latime x 10 mm grosime = 1000 mmp sectiune) si cand problema racirii barelor
trebuie calculata in mod foarte constiincios; este evident ca atunci se folosesc, de regula,
izolatori suport SB sau chiar de 2 x SB (dublu suport!).

NOTA.
--- imaginile sunt realizate de ing.masterand Ianache Radu;
--- prelucrarea imaginilor si comentarii sunt realizate de B.SIRO.

S-ar putea să vă placă și