Despre relee termice.

Releele termice sunt folosite pentru controlul suprasarcinii la motoarele din cadrul
actionarilor electrice.
In principiu, trebuie sa se faca o deosebire neta intre curentii de scurtcircuit si curentii de
suprasarcina, ce pot apare in cadrul unei instalatii electrice, in general, respectiv in
particular in cadrul unei instalatii de actionare electrica.
Un curent de scurtcircuit poate fi de ordinul a 20...30 x curentul nominal, al unei instalatii
electrice, iar curentul de suprasarcina este un curent de ordinul 1.05...2 x curentul
nominal al instalatiei.
Aceste aspecte se pot particulariza, in principiu si in cazul unei instalatii electrice de
actionare, realizate cu motoare de diverse tipuri; de aici si necesitatea de a deosebi
protectiile la curentii de scutcircuit (sigurante fuzibile, relee de protectie la scurtcircuit) si
protectiile la supra sarcina.
Protectiile la curentii de scurtcircuit trebuie sa fie instantanee (nu este posibil sa se
realizeze instantaneu, dar cel putin trebuie sa fie de genul celor ultra rapide – adica, nu
trebuie sa existe deloc temporizari in cazul protectiilor la curentii de scurtcircuit, pentru
ca acestia fiind foarte mari, in raport cu curentul nominal al instalatiei, pot duce la
distrugerea totala a instaltiei), iar protectiile la suprasarcina trebuie sa fie, dimpotriva,
temporizabile intr-un fel oarecare,
De ce acest lucru ?
Sa presupunem ca un motor incepe sa lucreze, la un moment dat, la o suprasarcina de
20% (adica, 1.2 x In), ceea ce va conduce in timp la o supraincalzire a motorului (a
izolatiei sale !) si in final la scoaterea lui din uz; numai ca acest lucru se produce dupa un
timp oarecare (mai mare sau mai mic, in functie de tipul de izolatie al motorului,
ventilatia lui,etc) specific masinii respective, de exemplu, dupa o functionare de 64 de
minute la o astfel de suprasarcina (evident, este doar un exemplu !). Deci, n-are rost ca
protectia lui la suprasarcina sa-l deconecteze imediat ce apare o depasire a curentului sau
nominal (care insa trebuie monitorizat permanent !), pentru ca, de exemplu, suprasarcina
sa ar putea sa dispara dupa cca. 6.7 minute, respectiv actionarea revine la o functionare
normala, iar aceasta desfasurare a sarcinii la actionarea data, in orice caz nu va duce la
scoaterea din sa din uz.
Cu aceste lamuriri si tinand seama de aspectele mentionate, s-a ajuns la realizarea
protectiei de suprasarcina, la actionarile electrice trifazate (sunt cele mai numeroase!), cu
ajutorul blocului de relee termice trifazate (deci, cu cate un releu termic pentru fiecare
faza si totul montat, sub forma unui bloc unic).
Un releu termic este format dintr-o placuta de bimetal (2 placute „lipite” intim una de
cealalta, avand coeficientii de dilatare cat mai diferiti !), care are un capat fixat rigid, dar
fiind incalzita la o anumita temperatura, celalalt capat al sau se curbeaza (mai mult sau
mai putin, in functie de temperatura sa de incalzire) si poate conduce la deschiderea unui
contact (CNI, in conditii normale de functionare), ce se leaga, de exemplu, in serie, cu
circuitul de alimentare al bobinei contactorului/intrerupatorului ce alimenteaza, pe linia
circuitului de forta, motorul de actionare. In acest fel deci, bobina contactorului principal
pierzand alimentarea, acesta deconecteaza motorul de la sursa de alimentare si deci se
realizeaza protectia sa la suprasarcina.
Principiul releului termic de protectie la suprasarcina este deci relativ simplu :
temporizarea se realizeaza prin insasi faptul ca placuta bimetalica se incalzeste in timp si
deci curbarea capatului sau se produce temporizat, dar si in functie de evolutia
temperaturii sale; deisgur exista curbe specializate, trasate pentru fiecare varianta de
placuta de bimetal, in ceea ce priveste curbarea sa in functie de temperatura, etc, etc.
Cum se incalzeste placuta bimetalica si mai ales cum se realizeaza incalzirea sa in functie
de curentul de sarcina ?
In principiu exista 2 variante :
--- prin insasi trecerea curentului de sarcina prin placuta bimetalica (care, in fond, este un
rezistor, parcurs de un curent, se produce un efect termic = R* I^2, ce incalzeste placuta,
respectiv produce o oarecare curbare a capatului sau liber);
--- pe placuta bimetalica se infasoara un „incalzitor” (de exemplu, spire de nichelina sau
alt produs cu rezistivitate specifica mare), acesta fiind parcurs de curentul de sarcina si
deci incalzeste placuta bimetalica, cu consecintele deja cunoscute.
Cand incalzirea placutei bimetalice, respectiv curbarea capatului sau liber depaseste o
anumita limita (care, de regula, este reglabila !), atunci se produce, prin intermediul unui
sistem de sacadare (adica, transformarea unui efect relativ lent : incalzirea placutei,
urmata de deplasarea capatului sau liber tot lenta, intr-un efect de o deplasare rapida a
unor articulatii de elemente mecanice !)
deconectarea CNI-ului amintit anterior, cu
consecintele de protectie deja prezentate.
In imaginea alaturata se prezinta un model
constructiv de bloc trifazat de relee termice.
Notatiile din aceasta imagine au urmatoarele
semnificatii :
--- A, butonul de reglare al blocului de relee
termice; de regula, acest reglaj se face intre
0.6... 1 x In, in care In este curentul
nominal al releului. O observare mai atenta
a placutei butonului de reglaj arata, ca
pentru acest releu, In = 40 [A] si deci
domeniul de reglare al acestui releu va fi : 20 ... 40 [A]. Curentul nominal al motorului,
pe al carui circuit trifazat se monteaza acest releu pentru protectia lui la suprasarcina,
trebuie sa se cuprinda in acest domeniu (de preferinta spre partea superioara a
domeniului!). De exemplu, daca curentul In al motorului este de 36[A], atunci releul
acesta se va regla la 0.9, pentru ca 0.9 x 40 [A] = 36 [A].
--- B, reprezinta seria de 3 borne (trifazat!) de intrare ale releului;
--- C. reprezinta seria de 3 borne de iesire ale releului;
--- D, este corpul releului format, in totalitate, dintr-un material izolator, de care se
fixeaza diferite componente constructive metalice (conductoare) ale releului.
Imaginea urmatoare reprezinta „partea interna” a blocului trifazat termic.
Semnificatia notatiilor din imaginea anterioara este urmatoare :
--- A, reprezinta placuta bimetalica (cate una pe fiecare faza a circuitului de alimentare),
cu capatul sau fixat rigid fixat, in partea dreapta a imaginii;
--- B, reprezinta incalzitorul format dintr-o banda de nichelina, racordata la o borna de
intrare H a blocului de relee termice;
--- C, o oarecare „izolare” (formata cel mai adesea din structuri de azbest) intre
incalzitorul placutei si placuta propriu-zisa;
--- D, un gen de tija-cursor (formata de regula din placa subtire (1mm) de pertinax)
asupra careia actioneaza capatul liber al placutei bimetalice si prin a carei deplasare
liniara se actioneaza asupra sistemului de sacadare F, ce poate produce deschiderea CNI-
ulu amintit anterior (respectiv si inchiderea unui CND existent; acesta este motivul ca in
zona respectiva sunt 3 borne de tip E, adica sistemul de sacadare, prin „saltul” sau,
deschide un CNI, si inchide in acelasi timp un CND !);
--- G, este butonul de rearmare al blocului de relee termice; adica, dupa ce s-a produs
deconectarea motorului prin protectia la suprasarcina, s-a remediat eventual defectiunea
ce producea suprasarcina (semnalizata posibil optic sau/si acustic prin CND care s-a
inchis), este necesara repornirea actionarii, insa acest lucru nu se poate efectua in aceasta
faza, pentru ca CNI, inseriat cu bobina contactorului principal de alimentare, a ramas
deschis prin actiunea releului de suprasarcina; cu alte cuvinte sistemul de sacadare trebuie
readus la starea sa initiala (adica, CNI pe pozitia inchis!), ceea ce se realizeaza din
exteriorul blocului de relee, prin acest buton de rearmare;
--- H, reprezinta si in aceasta imagine seria bornelor de intrare (3!) ale blocului de relee;
--- I, reprezinta un fel de aripioare/separatoare (ce fac parte din masa corpului blocului si
deci sunt izolante) dintre bornele de intrare ale blocului de relee;
--- J, se observa si aici butonul de reglare al blocului de relee;
--- K, este corpul/carcasa, material izolator, al blocului de relee.
Intregul ansamblu de interior al blocului de relee este inchis cu ajutorul unui capac
(material izolator, nefigurat in imaginea anterioara), dimensionat corespunzator.
Trebuie observat insa ca, in cadrul blocului, sunt 3 placute bimetalice : cate una pentru
fiecare faza.
De ce 3 si nu 1 singura, pentru ca un motor trifazat este considerat un receptor trifazat
echilibrat?
Dar daca pe una din fazele infasurarii trifazate ale motorului se produce, la un moment
dat, o scurtcircuitare a unui numar oarecare de spire, atunci motorul nu se mai comporta
ca un receptor trifazat echilibrat si atunci s-a considerat utila formarea blocului cu 3
placute de bimetal : cate una pe fiecare faza. Este posibil deci ca in cazul unui defect
oarecare, 2 dintre placute sa „reactioneze” mai puternic, fiind mai puternic incalzite, dar
principalul aspect este acela : daca macar una dintre placute „reactioneaza” mai
puternic, sa se produca deconectarea actionarii de la sursa de alimentare !
Mai apare insa o problema !
Blocul de relee termice realizeaza protectia la suprasarcina pe principiul termic, in
conditiile in care intreaga instalatie de actionare poate fi montata in medii neincalzite in
timpul perioadei de iarna, adica, temperatura mediului ambiant poate influienta incalzirea
placutelor bimetalice, respectiv poate compromite insasi protectia realizata. De asemenea,
in perioada de vara, datorita temperaturilor ridicate ale mediului, se poate compromite
protectia de suprasarcina, in sens invers cazului perioadei de iarna.
De aceea, de regula, protectiile la suprasarcina realizate cu blocuri de relee termice, se
regleaza (tinanad seama de efectele mentionate) in perioada de vara, respectiv in perioada
de iarna, sau pur si simplu se folosesc alte variante de protectie la suprasarcina (de regula,
de tip electronice cu un specific aparte si cu instructiuni corespunzatoare).
Mai apare inca o problema !
Blocurile de relee termice se realizeaza pentru niste valori standard ale curentului
nominal al releului, cum ar fi : 6, 10, 16, 20, 25, 40, 60 [A], cu reglaje : 0.6 ... 1 x In
releu, iar curentul nominal al motorului ce urmeaza sa fie protejat, trebuie sa „intre” in
domeniul de reglaj al releului (de preferinta spre partea superioara a domeniului).
Dar daca, in cazul motorelor de puteri mari, acest lucru nu este posibil, cum se
procedeaza ?
Atunci, se considera un bloc de relee termice cu In = 6 [A}, dar alimentarea lui se
realizeaza prin secundarele reductoarelor de curent (montate pe cele 3 faze), cu rapoartele
curentilor alese corespunzator, caci oricum in secundarul unui reductor de curent valoarea
maxima a curentului este 5 [A], atat pentru reductoarele de J.T., cat si pentru cele de I.T.,
cu precizarea ca in cazul reductoarelor de I.T. exista 2 secundare : unul pentru circuitele
de masura, respectiv unul pentru circuitele de protectie, care in acest caz va fi cel folosit.
Schema de legare a secundarelor celor 3 reductoare de curent (de J.T. sau I.T.), in acest
caz, trebuie adaptata unei alimentari trifazate, ca pentru un bloc de relee termice.
In cazul variantelor cu relee electronice, acest aspect trebuie tratat conform cu cartea de
instructiuni ale constructorului releelor, pentru ca releele de protectie la suprasarcina de
varianta electronica (ca de altfel, mai toate releele de varianta electronica) nu se leaga
direct in circuitele de forta ale instalatiilor electrice, ci poseda unele interfete specifice in
raport cu acestea.
In final insa, trebuie precizat (un aspect aproape evident!) ca in cazul placutelelor de
bimetal, curbarea capetelor lor libere, se produce si in cazul functionarii normale ale
ciercuitului de forta, dar aceasta nu duce (prin reglajul corespunzator al releului) la
deconectarea circuitului respectiv; deconectarea circuitului se produce numai in cazul
functionarii anormale.