Universitatea Babeș-Bolyai Cluj

Facultatea de Istorie și Filosofie

Departamentul de Istorie Medievală, Premodernă și Istoria Artei
Specializarea Istorie, nivel Licență

FIȘĂ
OBIECTIV DE PATRIMONIU CULTURAL-TURISTIC

2. Numele și Apostol Luminița-Antoaneta

semnătura
autorului fișei;
calitatea acestuia
1. Instituția și UBB Cluj – FIF
proiectul în cadrul Practică de specialitate – ”Documentare și
căreia s-a redactat cercetare de teren: evidența și valorificarea cultural-
fișa turistică a bunurilor culturale imobile”
3. Data redactării 16.07.2021
fișei (zi; lună; an)
1. Denumire oficială a Catedrala Adormirea Maicii Domnului
obiectivului de
patrimoniu
cultural-turistic
2. Tip de bun cultural Monument istoric
imobil (sit
arheologic;
monument;
ansamblu istoric)
3. Cod MM-II-m-A-04437.01
LMI/Patrimoniu
UNESCO
4. Localizare Coordonate: 47°39′42″N
administrativă 23°35′17″E
(locație și adresă Localitate: municipiul Baia Mare
obiectiv; referințe Județ: Maramureș
geografice) Adresa: Strada Vasile Lucaciu nr. 59
5. Descriere zonă Zona Parc, ansamblu urban
(peisaj natural)
6. Descriere zonă În imediata apropiere a fostului palat episcopal (cod
(peisaj cultural) LMI MM-II-m-B-04472) și a fostei școli confesionale
(cod LMI MM-II-m-B-04470), toate situate pe strada
Vasile Lucaciu din municipiul Baia Mare.
7. Regim de Episcopia Româ nă Unită cu Roma, Greco-Catolică a
proprietate (stat; Maramureșului își revendică lă cașul cu Parohia
privat; mixt) Ortodoxă Nr. 1 Baia Mare, cauza se află în prezent pe
rolul CEDO.
8. Datare obiectiv Data începerii construcției: 1905
Data finaliză rii: 1911
9. Scurt istoric Episcopul Alexandru Rusu a fost instalat în data de 2
obiectiv februarie 1931, de Să rbă toarea Întâ mpină rii
Domnului, în această catedrală , ca prim episcop
greco-catolic al Maramureșului, în cadrul unei
ceremonii prezidate de Iuliu Hossu.
În data de 16 martie 1946 episcopul Alexandru Rusu
a fost ales de sinodul electoral de la Blaj în funcția de
mitropolit, însă alegerea nu a fost recunoscută de
guvernul Petru Groza deoarece Alexandru Rusu era
considerat de cercurile comuniste drept un apropiat
al lui Iuliu Maniu, liderul opoziției anticomuniste din
Româ nia. Între 1944-1948 episcopul Rusu a ținut în
Catedrala din Baia Mare predici critice la adresa
regimului comunist, fapt consemnat în rapoartele
serviciilor secrete (Arhiva SRI, fond D, dosar 2325).
În 29 octombrie 1948 a fost ridicat din reședința sa
episcopală împreună cu vicarul general Ludovic Vida,
[4] protopopul Vasile Câ mpeanu și cu canonicii Titus
Berinde și Gheorghe Bob. Cei cinci au fost arestați și
trimiși la București.
10. Autor,-i Alexandru Breban-ctitor, Gheorghe Busuioc, Ioan
(comanditari; Barna-pictori. Iconostasul a fost executat de maestrul
constructori/mește Keresztesi Karol cu echipa, din Tă şnad. Icoanele au
ri) fost pictate, 5 bucă ţi de pictorul Traian Bilţiu-Dă ncuş,
iar o parte de că tre marele pictor Gheorghe Busuioc,
din Bucureşti, restul nu au fost semnate.
11. Funcții/ În anul 1948, odată cu desființarea BRU, reședința
funcționalități episcopală greco-catolică din Baia Mare a fost
anterioare transformată de autorită țile comuniste în
întreprindere de tricotaje, iar catedrala a fost
atribuită unei parohii ortodoxe, care o folosește ca
biserică parohială .
12. Funcție/ Lă caș de cult greco-catolic neretrocedat
funcționalitate
actuală
13. Descriere Biserica are lungimea de 47 m şi o înă lţime de 22
planimetrică m.Are interiorul de tip navă ,cu două balcoane pe
toată lungimea naosului şi un balcon central,pentru
cor.Plafonul este din scâ ndură ,în casete,atâ t în partea
centrală câ t şi la balcoanele laterale.Valoarea
lucră rilor la acea vreme s-au ridicat la suma totală de
196.906 coroane,obţinute din contribuţia enoriaşilor.
14. Descrierea Art Nouveau
structurii
construcției;
încadrare stilistică
15. Tehnici și La începutul veacului XX, în anul 1905, câ nd româ nii
materiale de se pregă teau să -şi ridice o nouă biserică ,un incendiu
construcție a mistuit o mare clă dire din centrul oraşului. La
 insistenţele protopopului Alexandru Breban,
conducerea oraşului a aprobat ca materialele
rezultate din clă dire, piatra şi că ră mida, să fie folosite
la ridicarea locaşului de cult.
16. Componente Picturile din interiorul bisericii au fost realizate de
artistice, picturi, artistul Gheorghe Busuioc. Între anii 2000-2003
inscripții pictura a fost întregită de Gheorghe Busuioc, elev al
maestrului, pictorul Ioan Barna, care a pă strat același
ton de capodoperă a picturii neo-bizantine, pictura
fiind murală în tehnica ulei, iar în momentul de față ,
armonizâ ndu-se perfect cu picturile
înaintedă inuitoare ale profesorului să u (care pâ nă
atunci era reprezentată de scene principale executate
pe pâ nză și lipite pe zid).
17. Intervenții În decursul anilor,la biserică s-au executat mai multe
anterioare lucră ri de reparaţii şi întreţinere după cum urmează
(conservare;
refaceri/restaurări 1930-se introduce curentul electric şi se montează
) actualul iconostas.

1970-1973-reparaţie capitală ,interior şi exterior,se

introduce încă lzirea centrală de la centrala secţiei de
tricotaje.din vecini,se realizează parţial pictura în
biserică .de că tre Gheorghe Busuioc.

După anul 1990 biserica va avea parte de mult mai

multă atenţie şi se vor realiza,în decursul anilor,o
mulţime de lucră ri şi îmbună tă ţiri,care o vor aduce în
starea care se gă seşte astă zi astfel,

1993-1995- se introduce încă lzirea centrală proprie

cu două centrale Vaillant,de mare capacitate,este
reparată biserica în exterior,se recondiţionează
acoperişul şi se vopseşte.Se sfinţesc lucră rile de că tre
P.S. Sa Iustinian,noul episcop al Maramureşului şi
Să tmarului.

1996-1998-se construieşte porticul actual,din faţa

bisericii şi se sfinţeşte.

2001-2004-Biserica este înzestrată cu o

preafrumoasă icoană a Maicii Domnului (Dulcea
Să rutare),adusă din Grecia.Se fac uşile la biserică ,din
lemn masiv de stejar.

2005-2009-Ferestre şi uşi termopan,instalaţie

automată pentru clopote,izolaţie fonică şi termică la
plafonul bisericii
 2011-Biserica împlineşte 100 de ani de
existenţă ,prilej cu care se execută reparaţie
exterioară la biserică şi la capelă .se schimbă în
totalitate acoperişul,se pune tablă nouă ,se
recondişionează şi iconostasul bisericii,şi urmează o
nouă sfinţire în prezenţa Î.P.S. Sale Justinian,P.S. Sale
Justin,împreună cu Î.P.S. Sa Laurenţiu,Mitropolitul
Ardealului,invitat special.
18. Stare generală de Proiectul noii biserici a fost prevă zut cu două turnuri
conservare; riscuri asimetrice, turnul din stâ nga,cel mare,datorită
și amenințări materialului de slabă calitate, s-a pră buşit, câ nd era
aproape de cota finală . Câ nd s-a refă cut, s-a zidit din
că ră midă nouă , cu o înă lţime de 54 metri, cota finală .
Modelul arhitectual a fost luat din stilul bisericii
romane, combinat cu elemente de gotic şi baroc.
19. Scurt istoric al
valorificării
obiectivului
20. Valorificarea
cultural-turistică
actuală
21. Potențial și
propuneri de
valorificare
cultural-turistică
22. Importanța Biblioteca are un numă r de că rţi şi reviste de
obiectivului în specialitate de peste 1200exemplare,32 râ nduri de
contextul veşminte preoţeşti şi alte bunuri de inventar.
dezvoltării
sustenabile și
durabile locale,
zonale, provinciale
sau naționale
23. Documentație ^ Ovidiu Ghitta, Cum au ajuns româ nii să -și facă
istorică biserică la Baia Mare? (Comment les Roumains ont-il
(arhivistică; réussi a fonder leur église), în: "Artă , istorie, cultură .
bibliografică)* Studii în onoarea lui Marius Porumb", Cluj, 2003, p.
303-315.
^ Pamfil Câ rnațiu, Eparhiile unite sufragane
Mitropoliei de Blaj, Madrid 1952, pag. 84 (pag. 18 a
documentului pdf).
^ a b Cristian Vasile, Istoria Bisericii Greco-Catolice
sub regimul comunist, Polirom, Iași 2003, pag. 145.
^ Preotul Ludovic Vida, Buletin de Carei, 2 iulie 2011
(accesat 19 august 2011).
^ Cristian Vasile, Între Vatican și Kremlin. Biserica
Greco-Catolică în timpul regimului comunist, Curtea
Veche, București 2003, pag. 161.
^ Tribunalul Maramureș, dos. civ. 1955/100/2009
 ^ Trei biserici vor fi retrocedate greco-catolicilor,
9am.ro, 7 iunie 2005.
^ Surprindere față de inițiativa resfințirii Catedralei
din Baia Mare, bru.ro, 17 august 2011.
^ Hram la Catedrala Veche din Baia Mare, basilica.ro,
18 august 2011.
^ Un act de provocare și de sfidare la adresa Bisericii
Greco-Catolice, bru.ro, 19 august 2011.
^ O eroare a credinței? O eroare a istoriei?, bru.ro, 26
septembrie 2011.
^ Am mare încredere în tineri și în potențialul lor,
Jurnalul Național, 14 ianuarie 2012.
^ Curtea de Apel Cluj, decizia 41/A/2012
^ ÎCCJ, dosar 1955/100/2009
^ Decizia nr. 2646/2013 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție
https://protopopiatul-baia-mare.ro/blog/
2010/04/27/baia-mare-adormirea-maicii-
domnului/
https://ro.wikipedia.org/wiki/
Catedrala_Adormirea_Maicii_Domnului_din_Baia_Mar
e#Vezi_%C8%99i
24. Documentație
grafică și
fotografică (hărți,
desene, schițe,
planuri, relevee și
diagnoze,
fotografii, imagini
aeriene/satelitare)
*
25. Documentație
cultural-turistică
(pliante, broșuri,
albume, ghiduri,
materiale în format
digital, rețele de
social-media,
aplicații mobile,
etc.)
26. Mărturii de istorie
orală (memorie
colectivă; imaginar
public; legende
urbane)

30. Redactați un eseu (maximum 15.000 de caractere, text+spații) în care

să realizați o succintă încadrare istoriografică și o prezentare/analiză a
celor 5 obiective fișate din perspectiva raportării acestora la identitatea și
specificitățile cultural-istorice central-sud-est europene.

*Dacă este cazul, acestea se vor anexa la prezenta fișă .

NOTĂ: se vor completa, în mă sura posibilită ților, câ t mai multe dintre rubricile
fișei. În funcție de cantitatea de informație gă sită , puteți scrie oricâ t de mult la
rubricile pentru care aveți material documentar.