Facultatea de medicina Dentara

Disciplina de Preventie Oro-Dentara

Student-Morosanu Narcisa
Anul II MD R- an universitar 2020-2021

MONITORIZAREA STERILIZARII CU OXID DE

ETILENA
 Preventia in domeniul stomatologic a atins apogeul in anul 2020! Medicii dentiști au avut
dintotdeauna responsabilitatea de a preveni transmiterea bolilor infecțioase în timpul
tratamentelor, cu mult înainte ca pandemia cu COVID-19 să apară. Astfel, cabinetele
stomatologice de încredere au protocoale clare pentru limitarea transmiterii unor boli precum
HIV sau hepatită. Odată cu debutul pandemiei cu noul Coronavirus aceste protocoale au fost
revizuite pentru a asigura o protecție sporită atât pentru pacienți cât și pentru medici și asistenți .
[1]

Măsurile standard reprezintă măsurile minime de prevenire a infecţiei care se aplică tuturor
pacienţilor îngrijiţi, indiferent de statutul de infecţiozitate suspectat sau confirmat al pacientului,
în orice cadru unde este asigurată asistenţă medicală.Aceste proceduri sunt concepute atât pentru
a proteja personalul sanitar, cât şi pentru a preveni răspândirea infecţiilorîn rândul
pacienţilor.Măsurile standard include: [2]
1)igiena mâinilor, care este esenţială pentru a reduce riscul de răspândire a infecţiilor. Utilizarea
antisepticeloralcoolice este metoda preferată în toate situaţiile clinice, cu excepţia cazurilor când
mâinile sunt vizibil murdare(de exemplu, sânge, alte fluide biologice) sau după examinarea
pacienţilor cu infecţie cu Clostridium difficile sau norovirus, situaţii în care trebuie utilizate apa
şi săpunul
2)utilizarea echipamentului individual de protecţie (de exemplu: mănuşi, halate, protectoare
faciale), în funcţiede expunerea anticipată. Igiena mâinilor este întotdeauna etapa finală după
îndepărtarea şi aruncareaechipamentului;
3)practici sigure de injectare, proceduri specifice pentru a preveni transmiterea bolilor
infecţioase de la unpacient la altul sau între un pacient şi personalul medical în timpul preparării
şi administrării medicamentelor de uz parenteral;
4)manipularea în condiţii de siguranţă a echipamentelor medicale sau contactul cu suprafeţele
potenţialcontaminate din imediata apropiere a pacientului, proceduri specifice pentru prevenirea
transmiterii bolilorinfecţioase de la un pacient la altul sau între un pacient şi personalul medical
în timpul manipulăriiechipamentelor medicale şi contactul cu obiectele sau suprafeţele din
mediu;
 Cabinetul stomatologic este o locație cu risc crescut de transmitere a infecțiilor. De aceea,
controlul infecțiilor este una dintre cele mai importante probleme care trebuie luată în
considerare în cabinetele stomatologice.[3] 
Există anumite precauții universale care reprezintă punctul de plecare în ceea ce privește
controlul infecțiilor:
– Se pleacă întotdeauna de la ideea ca toți pacienții pot fi purtători ai unei boli infecțioase[4]
’’Ratele infecției cu virusul hepatitei în rândul medicilor stomatologi sunt mai mari decât în
cazul altor lucrători din domeniul sănătății, datorită expunerii crescute atât la salivă, cât și la
sânge. Cu toate acestea, rămâne să se stabilească o metodă eficientă pentru testarea infecțiilor cu
virusul hepatitei la stomatologi. Scopul prezentului studiu a fost de a examina rata infecției cu
virusul hepatitei în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății dentare (ACS) prin introducerea
unui control de sănătate care a inclus screeningul pentru infecțiile cu VHB și VHC. Un total de
1.834 de membri ai Societății Naționale de Asigurări de Sănătate Dentală din prefectura Oita,
compuși din medici stomatologi și alți angajați, au fost testați pentru antigenul de suprafață al
hepatitei B (HBsAg), anticorpii împotriva HBsAg (anti-HBs) și anticorpii împotriva VHC (anti-
VHC) în timpul controalelor medicale de rutină” [5]
– Fiecărui pacient îi este aplicat acelasi protocol de control strict al infecțiilor
– Orice loc de muncă trebuie să fie sigur și ferit de riscuri, atât pentru pacient cât și pentru
personalul clinicii dentare
– Echipamentele de protecție trebuie folosite în conformitate cu normativele impuse de lege.
Simbol graphic pentru marcare Semnificatia Simbol graphic pentru Semnificatia
simbolului marcare simbolului
Data expirarii Data
fabricatiei

Marca Numarul
Comunitatea lotului
Europeana

Numarul Produs Steril

seriei

Sterilizat Sterilizat cu
termic Oxid de
etilena

Sterilizat cu Unica
Radiatii Gama folosinta
Nu se foloseste
a doua oara!
 Un istoric medical trebuie realizat pentru toți pacienții care se află la prima vizită. Acesta
trebuie reactualizat în mod regulat. Chestionarul medical și discuția cu pacientul nu trebuie să
lipsească din protocolul normal al cabinetului. În cazul descoperirii unui pacient cu infecție,
trebuie urmat un protocol de control prestabilit.

‘’Creșterea rezistenței la antibiotice și îmbătrânirea populației pacienților care vizitează

cabinetul stomatologic pot duce la infecții mai frecvente cu microorganisme (rezistente). Prin
urmare, este importantă prevenirea contaminării încrucișate prin implementarea unor măsuri
eficiente în domeniul igienei și a procedurilor de control al infecțiilor. Mobilarea unei cabinete
dentare poate juca un rol important în prevenire. Care sunt problemele importante în furnizarea
unei practici? Se face distincția între camerele „critice” și „non-critice”. Pacienții sunt tratați
numai, iar instrumentele sunt pregătite numai pentru reutilizare în încăperi critice. În aceste
camere, se menține o separare strictă între curat și contaminat, atât în loc cât și în timp. În
camerele critice este prezent doar mobilierul strict necesar pentru tratamentul pacienților.
Materialele și echipamentele care sunt păstrate în zona de stropire trebuie depozitate cât mai mult
posibil în sertare și dulapuri închise. Robinetele de apă pot fi controlate într-o manieră fără
atingere și sunt situate în traseele actuale de mers pe jos ale cabinetului.’’ [6]

‘’Decontaminarea reprezintă îndepărtarea murdăriei şi a microorganismelor patogene de pe

obiecte, astfel încât acestea să devinăsigure în timpul manipulării, utilizării, prelucrării
ulterioare sau eliminării ‘’[7]
Decontaminarea este o combinaţie de procese care includ curăţarea, dezinfecţia şi/ sau
sterilizarea,cu scopul de a face sigurău tilizarea dispozitivelor medicale reutilizabile la pacienţi
dar şi manipularea în siguranţă a acestor dispozitive de către personalul medical.Dispozitivele
medicale reutilizabile se referă la toate produsele, cu excepţia medicamentelor, utilizate în
domeniul îngrijirii sănătăţii pentru diagnosticarea, prevenirea, monitorizarea sau îngrijirea
pacienţilor. Gama dispozitivelor medicale este foarte largăşi include, de exemplu:
• proteze vasculare
• paturi de spital
• tubulatură pentru aparatele de ventilaţie mecanică
• barbotoare/ umidificatoare
• instrumente chirurgicale
• scaune cu rotile
• cadre de mers etc.
‘’De reţinut! Dispozitivele medicale de unică folosinţă nu pot fi decontaminate şi reutilizate
datorită faptului că acestea conţin părţi care nu pot fi curatate
corespunzător şi de regulă nu sunt compatibile cu nici una dintre metodele de sterilizare din
spital! ‘’ [8.]

a) curăţare — etapa preliminară obligatorie, permanentă şi sistematică în cadrul oricărei activităţi

sau proceduri de îndepărtare a murdăriei (materie organică şi anorganică) de pe suprafeţe
(inclusiv tegumente)sau obiecte, prin operaţiuni mecanice sau manuale, utilizându-se agenţi
fizici şi/sau chimici, care se efectueaza în unităţile sanitare de orice tip, astfel încât activitatea
medicală să se desfăşoare în condiţii optime de securitate [9.]
b) dezinfecţie — procedura de distrugere a majorităţii microorganismelor patogene sau
nepatogene de peorice suprafeţe (inclusiv tegumente), utilizându-se agenţi fizici şi/sau chimici;c)
produsele biocide utilizate în domeniul medical pentru dezinfecţie
c) dispozitivele medicale utilizate în procedura de dezinfecţie sunt reprezentate de accesorii
specifice utilizate în acest scop. Acestea fac parte din clasa lla şi llb şi sunt plasate pe piaţă în
conformitate cu Ordinul ministrului sănătăţii nr. 372/privind înregistrarea dispozitivelor medicale
[10]

d) dezinfecţie de nivel înalt— procedura de dezinfecţie prin care se realizează distrugerea

bacteriilor în formă vegetativă, fungilor, virusurilor, micobacteriilor şi a majorităţii sporilor
bacterieni; această formă de dezinfecţie se poate aplica şi dispozitivelor medicale reutilizabile,
destinate manevrelor invazive, şi care nu suportă autoclavarea;
e) dezinfecţie de nivel intermediar (mediu) — procedura de dezinfecţie prin care se realizează
distrugerea bacteriilor în formă vegetativă, a fungilor, a micobacteriilor şi a virusurilor, fără
acţiune asupra sporilor bacterieni;
f) dezinfecţie de nivel scăzut — procedura de dezinfecţie prin care se realizează distrugerea
majorităţiibacteriilor în formă vegetativă, a unor fungi şi a unor virusuri, fără acţiune asupra
micobacteriilor, sporilor de orice tip, virusurilor neanvelopate şi a mucegaiurilor;
g) antiseptic — produsul biocid care fie inhibă dezvoltarea, fie distruge microoganismele la
nivelultegumentelor/mucoaselor intacte pentru prevenirea sau limitarea infecţiilor;
h) biofilm — un strat subţire de microorganisme care aderă puternic la suprafeţe organice sau
anorganice şi care este foarte rezistent la un unele substanţe biocide;
i) sterilizare — operaţiunea prin care sunt distruse toate microorganismele, inclusiv sporii
bacterieni, de pe obiectele contaminate [11]
După ce trusele sterile au fost scoase din autoclav, acestea ar trebui să fie mutate într-o zonă
în care sunt lăsate să se răcească. După răcire, trusele ajung în depozitul de sterile unde rămân
până sunt livrate la punctul de utilizare. Depozitul de sterile trebuie să fie o zonă restricţionată şi
ferită de insecte şi de acţiunea razelor solare. Pachetele sterile trebuie să fie depozitate într-un
loc curat, făra praf şi umezeală, pentru protejarea integrităţii ambalajului. Pachetele sterile
trebuie manipulate cât mai puţin posibil.Ambalajele truselor sterile trebuie verificate înainte de
utilizare pentru in-tegritate şi sănu fie umede. În cazul în care ambalajul este compromis,
continutul nu trebuie folosit şi întreaga trusă va relua procesul de decontamina
7. Transportarea instrumentelor folosite. Toate instrumentele chirurgicale folosite prezintă risc
de infecţie. Pentru a reduce acest risc, instrumentele trebuie plasate în containere închise, sigure
şi transportate la locul de decontaminare cât mai curând posibil după utilizare. Containerele de
transport trebuie să asigure protecţia faţa de contaminări accidentale atât a instrumentelor în
tranzit, cât şi a personalului care le transporta, de aceea trebuie să fie etanşe, uşor de curăţat,
rigide.
”Organizarea activităţilor propriu-zise de sterilizare, precum şi a activităţilor convexe,
respective curăţarea, dezinfecţia şi împachetarea, stocarea şi livrarea, va ţine cont de necesitatea
respectării circuitelor funcţionale. Este interzisă realizarea acestor activităţi în alte spaţii decât
cele desemnate’’[12]
Serviciul de sterilizare din unităţile sanitare de orice tip trebuie să fie amenajat într-un spaţiu
special destinat, în vederea desfăşurării activităţilor din etapele menţionate.
Organizarea activităţii serviciilor de sterilizare cuprinde:
a) asigurarea spaţiilor derulării activităţii, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
b) circuitele funcţionale, recipientele şi mijloacele de transport;
c) asigurarea condiţiilor de calitate a mediului în care se desfăşoară procesul de sterilizare
d) verificarea stării de funcţionare a aparaturii;
e) sistemul de control al procesului;
f) procedurile de marcare şi asigurarea trasabilităţii produselor finite;
g) tratarea neconformităţilor procesului de sterilizare;
h) înregistrarea şi arhivarea datelor privind parcursul procesului, cu menţionarea datei primirii
produsuluide sterilizat, secţia de provenienţă, numărul tranşei de sterilizare, data trimiterii pe
secţie a produsuluisterilizat, numele persoanei care a efectuat sterilizarea;
i) instruirea personalului;

Circuitele se stabilesc astfel încât să asigure securitatea personalului, a mediului şi

integritatea dispozitivelor medicale.
‘’Răspunsul la epidemia COVID-19 generează lipsuri severe de echipamente de protecție
personală în întreaga lume. În special, aprovizionarea cu măști respiratorii N95 a devenit sever
epuizată, consumul trebuind raționalizat, iar lucrătorii din domeniul sănătății trebuie să
folosească măști pentru perioade prelungite în multe țări. Am căutat să testăm abilitatea a 7
metode diferite de decontaminare: tratament cu autoclavă, gaz de oxid de etilenă (ETO),
tratament cu peroxid de hidrogen gazos cu temperatură scăzută (LT-HPGP), expunere la peroxid
de hidrogen vaporos (VHP), ceață uscată la acid peracetic (PAF), tratament cu iradiere
ultravioletă C (UVCI) și căldură umedă (MH) pentru a decontamina o varietate de măști diferite
N95 după contaminarea experimentală cu SARS-CoV-2 sau virusul stomatitei veziculare ca
surogat
Toate metodele, cu excepția UVCI, au fost eficiente în eliminarea totală a virusului viabil
din măștile tratate. Am constatat că toate măștile respiratorii au tolerat cel puțin un ciclu din toate
modalitățile de tratament fără deteriorarea structurală sau funcțională, astfel cum a fost evaluată
prin teste de potrivire; rezultatele testării eficienței filtrării au fost în mare parte similare, VHP,
PAF, UVCI și MH au fost asociate cu integritatea conservată a măștii la cel puțin 10 cicluri, atât
prin testarea de potrivire, cât și prin filtrare. Un rezultat similar a fost arătat cu gaz de oxid de
etilenă la maxim 3 cicluri testate. Măștile N95 din țesături nețesute în pliuri, stratificate, au
păstrat integritatea în testarea potrivirii pentru cel puțin 10 cicluri de autoclavare, dar măștile
N95 turnate au eșuat după 1 ciclu’’ [13]

[23]
 Urmărirea şi trasabilitatea instrumentelor chirurgicale. Trasabilitatea reprezintă caracteristica
unui sistem de asigurare a calităţii, de regăsire a istoricului, a utilizării sau a localizării unei
entităţi (produs, proces sau serviciu) prin identificări înregistrat

Instrumentarul medical termosensibil este acel instrumentar utilizat în diagnosticarea şi

tratarea unor boli şi care, datorită materialelor utilizate în construcţie nu poate fi supus sterilizării
la temperaturi şi presiuni ridicate. În cazul instrumentarului medical termorezistent,
autoclavarea este procedura de elecţie. Complet altfel stă situaţia în cazul instrumentarului
termosensibil, decontaminarea acestui tip de instrumentar medical făcându-se manual sau au-
tomat (maşini speciale de decontaminare), utilizând detergenţi şi produse biocide. Nu este
permisă utilizarea detergenţilor casnici, anionici pentru cură-ţarea instrumentarului şi
echipamentelor. La curăţare se utilizează numai detergenţi special destinaţi, inclusiv detergenţi
enzimatici urmaţi de dezinfectanţi de nivel înalt. Dacă se utilizează dezinfectanţi de nivel înalt cu
efect de curăţare (detergenţi dezinfectanţi) nu se mai folosesc detergenţii enzimatici, curăţarea şi
dezinfecţia având loc simultan şi complet.
Decontaminarea instrumentarului termosensibil se recomandă să fie făcută în spaţii special
amenajate (ideal două încăperi separate, cu sistem de trecere prin maşinile automate de
decontaminare a instrumentarului termosensibil), bine ventilate, pentru a îndepărta vaporii toxici
de dezinfectant, să existe un circuit unidirecţional dinspre „murdar”(instrumente neprocesate)
spre „curat ”(instrumente decontaminate), spaţiul să fie echipat cu cuve pentru dezinfecţie şi
clătire (în cazul în care procesarea se face manual), chiuvetă pentru igiena mâinilor echipată cu
săpun, dezinfectant de mâini, prosoape de hârtie. În spa-ţiul de decontaminare trebuie săexiste
apă potabilă, apă filtrate sau sterilă pentru clătirea finală. De asemenea, se recomandă ca pentru
uscarea canalelor instrumentarului termosensibil să se utilizeze alcool 70% şi aer comprimat
medical. În proximitatea spaţiului de decontaminare, este utilă amenajarea spaţiilor de depozitare
a instrumentarului procesatşi a consumabilelor[14.]
Etapele dezinfecţiei de tip înalt aplicate instrumentarului termosensibil (care nu suportă
autoclavarea) sunt:
•dezinfecţie, cel puţin de nivel mediu;
•curăţare;
•dezinfecţie de tip înalt prin imersie;
•clătire cu apă sterila
 Procedurile de dezinfecţie înaltă a dispozitivelor medicale termosensibile sunt înregistrate
într-un registru special, denumit ‘’Registrul de dezinfecţie înaltă a instrumentarului’’, în care se
completează următoarele date:
a) produsul utilizat şi concentraţia de lucru;
b) data şi ora preparării soluţiei de lucru;
c) ora începerii fiecărei proceduri (ciclu) de dezinfecţie
;d) lista dispozitivelor medicale imersate la fiecare procedură
;e) ora încheierii fiecărei procedure
;f) testarea cu bandelete a valabilităţii soluţiei, dacă a fost efectuată;
g) numele şi semnătura persoanei responsabile de efectuarea procedurii

Etilena (ET) este omniprezentă în mediu și este produsă atât în mod natural, cât și
datorită surselor antropice. Interesant este că majoritatea contribuției ET ambientale provine din
surse naturale, iar sursele antropice contribuie doar cu o mică parte. În timp ce microbii și
plantele produc în mod natural o cantitate mare de ET, mamiferele produc doar o cantitate mică
de ET endogen. [..]ET pentru a fi relativ netoxic, există îngrijorare cu privire la toxicitatea
potențială a ET, deoarece ET este transformat metabolic în oxid de etilenă (EtO). [15.]
‘’Sarcinile necesare includ revizuirea proceselor semnificative, cum ar fi procesul etanol-la-
olefină (ETO), iar scopul nostru a fost producerea etilenei. Am ales acidul 12-tungstofosforic
(HPW) susținut pe oxid mixt de ceria-zirconiu (Ce0.8Zr0.2O2, CZ) ca un catalizator
promițător’’. [16.]

Oxidul de etilenă, denumit de asemenea și oxid de etenă sau oxiran, e un compus organic cu
formula chimică C2H4O. E un eter ciclic. Oxidul de etilenă e un gaz inflamabil incolor la
temperatura camerei, cu un miros ușor dulce; e cel mai simplu epoxid: un inel cu 3 membre
constituind din un atom de oxigen și 2 de carbon.

Oxidul de etilenă a fost descoperit în anul 1859 de către chimistul francez Charles Adolphe
Wurtz, care l-a preparat prin tratarea 2-cloroetanolului cu hidroxid de potasiu.
 Cl–CH2CH2–OH + KOH → (CH2CH2)O + KCl + H2O

Sterilizarea la sterilizatoare cu oxid de etilenă se utilizează doar când nu există alt mijloc de
sterilizare adecvat pentru obiecte și echipamente termosensibile; această tehnică de sterilizare
este delicată și erorile de procedură pot duce fie la accidente prin sterilizare ineficientă, fie la
accidente toxice la personal sau pacienții la care se utilizează materialul sterilizat cu oxid de
etilenă.
Ciclul complet de sterilizare cuprinde următoarele: : vacumare inițială, preîncălzire,
îndepărtarea ae rului cu umidificarea obiectelor, sterilizare (expunere

la gaz), vacuumare finală, purjare de aer şi ventilare,

aerare (desorbţie). P
arametrii programelor automatede sterilizare sunt:

 La temperatura de 37 °C, presiune subatmosferică, timpul de sterilizare 180 minute.

Durata procesului complet de la 4 până la 8 ore.
 La temperatura de 55 °C, presiune subatmosferică, timpul de sterilizare 60 minute.
Durata procesului
complet de la 2 până la 5 ore.
Se admit şi alţi parametri ai programelor automate de sterilizare pe care îi recomandă
producătorul
aparatului.
Metode de control al eficienţei sterilizării

[24]
 Controlul eficienței sterilizării obiectelor medicale, are la bază mai multe metode, care nu
întotdeauna permit detectarea sterilității complete a obiectelor, ceea ce poate duce la ridicarea
gradului de apariţie a infecțiilor. sunt echipate deasemenea şi cu dispozitive de înregistrare a
ciclurilor de sterilizare.
Controlul zilnic al eficacităţii sterilizării, precum şi a funcţionării corecte a utilajului de
sterilizare se poate efectua prin metode fizice, chimice şi biologice. Fiabilitatea acestor metode
este diferită. Metodele fizice şi chimice sunt destinate pentru controlul operativ a parametrilor
regimurilor de sterilizare. Numeroasele metode chimice utilizate, nu aveau la baza lor nici un
document normativ recunoscut la nivel internaţional. Abia în 1995 Organizația Internațională de
Standardizare (ISO) a publicat un document , în conformitate cu care indicatoarele chimice, au
fost clasificate în 6 clase. Metodele fizice de control se efectuează cu ajutorul mijloacelor de
măsurare ale temperaturii, presiunii şi ale duratei de timp.
Sterilizatoarele moderne

Clasa1 – se utilizează pentru deosebirea obiectelor sterilizate de cele nesterilizate.

Clasa 2 – destinate pentru controlul eficacităţii sterilizării cu aburi sub presiune.
Efectuându-se zilnic, testul poate servi pentru semnalizarea defectării sterilizatorului.
Cu ajutorul lui nu se poate aprecia calitatea sterilizării, ci numai uniformitatea aburului
în camera de sterilizare, precum şi ermeticitatea camerei pe perioada sterilizării
Clasa 3 – se utilizează în special pentru controlul sterilizării cu aer uscat.
Clasa 4 – se deosebesc prin aceea că îşi schimbă culoarea numai în cazul acţionării pe
o durată de timp a factor
ului controlat. De aceea sunt de obicei marcate cu două indicatoare (de exemplu 180
°C, 60 min)
Clasa 5 – aceste tipuri de indicatoare se mai numesc integratoare. Culoarea lor trebuie
să se modifice numai în cazul satisfacerii tuturor parametrilor critici a procesului. De
exemplu, Indicator biologic Prospore 2 pentru etilenoxid, este un indicator
biologic in fiole, pentru monitorizarea ciclurilor de sterilizare cu oxid de etilena.
Fiecare fiola contine disc impregnat cu spori B.subtilis, tulpinaATCC#9372.
Sporii si mediul de cultura sunt inchisi intr-o fiola ce contine albastru de
Bromothymol, cu rol de indicator de pH. In timpul cresterii bacteriene se produce
acid ceea ce determina virarea culorii din verde in galben. Frecventa:pentru un
control eficient al sterilizarii se recomanda includerea indicatorului biologic
 ProSpore in fiecare incarcatura. [17]

[25]
Clasa 6 – teoretic aceste indicatoare reacţionează nu numai la parametrii critici ci la
toţi parametrii, fiind respectiv foarte costisitori. Metoda biologică utilizează biotestele,
care au dozate o cantitate anumită de spori de test. Controlul eficacităţii sterilizării cu
ajutorul biotestelor se recomandă să fie efectuată nu mai rar de o dată pe săptămână.
‘’Cu toate acestea, există puține date despre efectele metodelor de decontaminare asupra
integrității și performanței aparatului respirator. Acest studiu a evaluat cinci metode de
decontaminare [iradiere germicidă ultravioletă (UVGI), oxid de etilenă, peroxid de hidrogen
vaporizat (VHP), iradiere în cuptor cu microunde și înălbitor] folosind nouă modele de aparate
de respirat certificate NIOSH
UVGI, oxid de etilenă (EtO) și VHP s-au dovedit a fi cele mai promițătoare metode de
decontaminare’’ [18]

Comparand activitatea microbicidă a tehnologiilor de sterilizare la temperatură scăzută

(peroxid de hidrogen vaporizat [VHP], oxid de etilenă [ETO] și peroxid de hidrogen gaz
plasmatic [HPGP]) cu sterilizarea cu abur în prezența sării și serului pentru a simula o curățare
necorespunzătoare […] Tehnicile de sterilizare cu abur, ETO (oxid de etilena) și HPGP au fost
capabile să inactiveze organismele testate pe purtători de oțel inoxidabil cu o rată de eșec de 0%
(0 din 220) [19]
In cee ace priveste parametrii de utilizare si regulile in timpul sterilizarii sunt necesare
cunostinta catorva elemente importante:
 Sterilizarea cu oxid de etilenă se efectuează numai în stația centrală de sterilizare,
special echipată și deservită de personal calificat, instruit și acreditat să lucreze cu
sterilizatoare cu oxid de etilenă.

 Este interzisă utilizarea sterilizării cu oxid de etilenă pentru sterilizarea materialului

medico-chirurgical în urgență.

 Este interzisă sterilizarea cu oxid de etilenă a materialului medico-chirurgical a cărui

compoziție nu este cunoscută.

 Este interzisă resterilizarea cu oxid de etilenă a echipamentului medical constituit din

părți de policlorură de vinil sterilizat ințial cu radiații ionizante sau raze gamma.

 Este interzis a se fuma în încăperile unde se utilizează oxidul de etilenă; aceste

încăperi trebuie ventilate în permanență direct cu aer proaspăt (din exterior).

‘’ Când se folosește această metodă de sterilizare, oxidul de etilenă (EO) și produsele sale
secundare, adică etilen clorhidrina (ECH) și etilen glicol (EG), rămân în dispozitivele medicale
după sterilizare. Dacă concentrația lor este mare, aceste reziduuri pot provoca activitate
hemolitică și iritabilitate a pielii sau a mucoasei în corpul uman. Din acest motiv, în 1978 FDA a
anunțat o propunere de reglementare a limitelor reziduale ale EO, ECH și EG. Studiile noastre au
fost făcute pentru a examina condițiile sterilizării EO din punct de vedere al efectului de
sterilizare și a substanțelor chimice reziduale și pentru a găsi condițiile optime pentru sterilizare.
Ca rezultat, s-a constatat că un efect de sterilizare satisfăcător ar putea fi obținut în condițiile
de sterilizare a unei concentrații de gaz EO de 500 mg / litru, a unei temperaturi de sterilizare de
55 până la 60 de grade C și a unui timp de sterilizare de două ore, iar în aceste condiții condiții
concentrația substanțelor reziduale, cum ar fi EO, ar putea fi comparativ mai mica ‘’ [20]
 ‘’Materialele din sisteme de seringă preumplute - cum ar fi ulei de silicon, tungsten, sticlă și
cauciuc - pot spori agregarea terapeutică a proteinelor și formarea particulelor. De asemenea,
metoda de sterilizare utilizată pentru seringi poate afecta agregarea și degradarea chimică a
substanțelor biologice în timpul depozitării. Seringile sunt în general sterilizate prin radiații, gaz
etilen oxid (EO) sau abur. Datorită tendinței EO de a forma cu ușurință aducti cu proteine, ar
trebui utilizată o alternativă la sterilizarea EO pentru seringile preumplute care vor fi utilizate
pentru produsele proteice terapeutice’’ [21]

Intr-un alt caz, a fost studiat efectul diferitelor forme de sterilizare asupra unui elastomer
poliuretanic termoplastic nou sintetizat utilizând macrodioli poli (hexametilenoxid) (PHMO) și
poli (dimetilsiloxan) (PDMS). Cele cinci metode de sterilizare investigate au fost oxidul de
etilenă (EtO) (cicluri simple și multiple), plasma gazoasă, aburul, faza de vapori chimică lichidă
și iradiere gamma (cicluri simple și multiple).
‘’Expunerea la un proces de sterilizare cu plasmă gazoasă a dus la degradarea semnificativă a
ambilor poliuretani. Un proces de sterilizare chimică lichidă în fază de vapori a provocat efecte
adverse minime. Sterilizarea poliuretanului pe bază de PDMS utilizând EtO, iradiere T și
autoclavare nu a condus la modificări semnificative ale proprietăților. De asemenea,
biostabilitatea materialului nu a fost afectată de expunerea la fiecare dintre aceste procese de
sterilizare’’[22]
Bibliografie:
[1]Prevenirea şi controlul transmiterii infecţiilor în cabinetul de medicină dentară, Editura
Cermaprint, Bucureşti.
[2] https://www.gralmedical.ro/img/din_admin/file/spitalul%20MCG/Preventie%20si
%20educatie%20sanitara.pdf Măsuri minime obligatorii
pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale
[3]Normele tehnice privind curătarea, dezinfectia si sterilizarea în unitătile sanitare publice si
private, ORDINUL Ministrului Sănătăţii Publice nr. 261,2018
[.4.]Primum non nocere – În primul rând să nu faci rău, recomandări de
prevenire a infecţiilor asociate îngrijirilor medicale Carole Hallam, Ramona Marincas, Editura
Caiete Silvane, Zalău, 2017
[5] http://apps.webofknowledge.com.dbproxy.umfiasi.ro/full_record.do?
product=WOS&search_mode=GeneralSearch&qid=5&SID=C5WGNP3PYicSRTHf97v&page=
1&doc=4
Publisher
PUBLIC LIBRARY SCIENCE, 1160 BATTERY STREET, STE 100, SAN FRANCISCO, CA
94111 USA
[6] https://pubmed-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/29754153/ [Implementation of
effective infection control: furnishing a -dental practice]
[7] World Health Organization and Pan American Health Organization.
(2017). Decontamination and reprocessing of medical devices for health-care
facilities.
[8] Art. 12. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul
sănătăţii, Vlad Vasile Voiculescu Bucureşti, 19 august 2016.Nr. 961.ANEXA Nr. 1NORME
TEHNICE
[9]Centers for Disease Control and Prevention [CDC] Guidelines for
 Disinfection and Sterilization in Healthcare Facilities,2018
[10] https://www.spcin.ro/uploads/4/8/5/8/48586791/oms-961-2016_1.pdf\
http://www.spcin.ro/uploads/4/8/5/8/48586791/manual_de_sterilizare_-
_workfile_____________ok_.pdf
RAMONA MARINCAŞ GEORGE TÂMPU
ALEXANDRU COMAN COSMIN UNGURAŞU
[11] Satter S, (2011) Cleaning, Disinfection and Sterilisation. Basic
Concepts. Chapter 12, International Federation of Infection Control
http://www.theific.org/basic_concepts/chapter12.pdf (last accessed april 2019)
[12] . Decontamination and Reprocessing of Medical Devices for
Health-care Facilities. World Health Organization and Pan American
Health Organization, 2017.
[13] . http://apps.webofknowledge.com.dbproxy.umfiasi.ro/full_record.do?
product=WOS&search_mode=GeneralSearch&qid=5&SID=C5WGNP3PYicSRTHf97v&page=
1&doc=4 Decontamination of N95 masks for re-use employing 7 widely available sterilization
methods
By:Kumar, A (Kumar, Anand)[ 1,2,3,4,5,6 ] ; Kasloff, SB (Kasloff, Samantha B.)
[14] https://pubmed-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/19805391/
[15] Department of Health: (2018) Health Technical Memorandum 01-06 –
Management and Decontamination of Flexible Endoscopes. Source: web
https://www.gov.uk/government/publications/managementanddecontamination-of-flexible-
endoscopes
[16] https://tunic.ro/produs/indicator-biologic-prospore-2-pentru-etilenoxid/
Ethylene oxide sterilization of medical devices: a review
[17] Comparative evaluation of the microbicidal activity of low-temperature sterilization
technologies to steam sterilization
By:Rutala, WA (Rutala, William A.)[ 1 ] ; Gergen, MF (Gergen, Maria F.)
[18]
Health- and vegetative-based effect screening values for ethylene
By:Erraguntla, NK (Erraguntla, Neeraja K.); Grant, RL (Grant, Roberta L.)
[19]Ethylene production via catalytic ethanol dehydration by 12-tungstophosphoric acid@ceria-
zirconia
By:Clemente, MCH (Clemente, Maria Clara H.)[ 1 ] ; Martins, GAV (Martins, Gesley Alex V.)
[20] https://pubmed-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/6961967/
Ethylene oxide sterilization of medical devices--with special reference to the sporicidal activity
and residual concentration of ethylene oxide and its secondary products
[21] https://pubmed-ncbi-nlm-nih-gov.dbproxy.umfiasi.ro/30296419/ Impact of Ethylene Oxide
Sterilization of Polymer-Based Prefilled Syringes on Chemical Degradation of a Model
Therapeutic Protein During Storage
Kaori Funatsu 1 , Hideaki Kiminami 1 , Yoshihiko Abe 2 , John F Carpenter 3
[22]The effect of sterilisation on a poly(dimethylsiloxane)/poly(hexamethylene oxide) mixed
macrodiol-based polyurethane elastomer
By:Simmons, A (Simmons, A); Hyvarinen, J (Hyvarinen, J); Poole-Warren, L (Poole-Warren, L)

[23] Imagini https://www.google.com/search?

q=circuitul+sterilizarii+si+simboluri&tbm=isch&ved=2ahUKEwiDzYPJspPuAhUL0-
AKHVIRBJ4Q2-
cCegQIABAA&oq=circuitul+sterilizarii+si+simboluri&gs_lcp=CgNpbWcQA1CWX1i8fWCIh
QFoAXAAeAGAAYYEiAGkHpIBCzEuNi42LjAuMS4ymAEAoAEBqgELZ3dzLXdpei1pbWf
AAQE&sclient=img&ei=SQP8X8OEAYumgwfSopDwCQ&bih=666&biw=1536&rlz=1C1NH
XL_roRO873RO889
[24] https://www.google.com/url?sa=i&url=https%3A%2F%2Finm.md%2Fstatic-files%2Fimg
%2Frevista%2FR_M_3.pdf&psig=AOvVaw3Ydm4F22mtdF-
APMBfXcAF&ust=1610619819491000&source=images&cd=vfe&ved=0CAkQjhxqFwoTCIDms8TYm
O4CFQAAAAAdAAAAABAL

[25] https://tunic.ro/produs/indicator-biologic-prospore-2-pentru-etilenoxid/