TEORIA PROBABILITĂŢILOR

1. CÂMP DE PROBABILITATE
1.1. EVENIMENTE; OPERAŢII CU EVENIMENTE;
CÂMP DE EVENIMENTE
BREVIAR TEORETIC

Definiţia 1.Se numeşte eveniment orice rezultat al unei experienţe.

Se numeşte eveniment sigur (notat Ω) evenimentul care se realizează cu certitudine într-o experienţă.
Se numeşte eveniment imposibil (notat ) evenimentul care nu se realizează niciodată într-o experienţă
Definiţia 2. Considerăm două evenimente A, B. Definim:
A  B (“A sau B”) evenimentul ce constă în realizarea a cel puţin unuia dintre evenimentele A, B.
A  B (“A şi B”) evenimentul ce constă în realizarea simultană a evenimentelor A, B.
A (“non A”) evenimentul ce constă în nerealizarea evenimentului A.
A \ B evenimentul ce constă în realizarea lui A şi nerealizarea lui B.
A  B (“A implică B”) dacă realizarea lui A are ca efect realizarea lui B.
Definiţia 3. Un eveniment A se numeşte eveniment elementar dacă din B  A rezultă B =  sau B = A.
Observaţia 1. Dacă asociem evenimentului sigur ataşat unei experienţe o mulţime Ω, atunci se poate realiza o
corespondenţă între mulţimea evenimentelor ataşate acelei experienţe şi mulţimea părţilor lui Ω şi o corespondenţă între
operaţiile cu evenimente şi operaţiile cu mulţimi.
Observaţia 2. Dacă Ω este o mulţime cel mult numărabilă, atunci elementele acesteia sunt evenimente elementare.
Definiţia 4. Două evenimente A, B se numesc incompatibile dacă nu se pot realiza simultan: A  B = .
În caz contrar, acestea se numesc evenimente compatibile.
Fie Ω evenimentul sigur ataşat unei experienţe şi P(Ω) mulţimea părţilor lui Ω.
Definiţia 5. O familie nevidă K  P (Ω) se numeşte corp de părţi dacă verifică axiomele:
i)  A  K  A  K ;
ii)  A, B  K  A  B  K .
Observaţie. Dacă înlocuim condiţia ii) prin
ii' ) , atunci K se numeşte corp borelian.
  An n N  K   An  K
n N
Definiţia 6. Se numeşte câmp (câmp borelian) de evenimente evenimentul sigur Ω înzestrat cu un corp (corp borelian) K
de evenimente. Vom nota acest câmp de evenimente (Ω, K).

PROBLEME REZOLVATE
1. Se consideră experienţa de extragere a unei bile dintr-o urnă ce conţine 15 bile identice, numerotate de la 1 la 15
a) Să se precizeze care este spaţiul evenimentelor elementare asociat acestei experienţe.
b) Să se descrie corpul de evenimente K = P(Ω) ataşat experienţei şi câmpul de evenimente corespunzător. Care este
numărul evenimentelor din acest corp?
c) Să se dea un exemplu de evenimente compatibile şi un exemplu de evenimente incompatibile în cadrul acestei
experienţe.
Rezolvare:
a) Notăm cu ωi evenimentul ca la extragere să apară bila cu numărul ”i”, i  1,15
Spaţiul evenimentelor elementare ataşat experienţei este Ω = {ω1, ω2,..., ω15}.
b) Corpul de evenimente K = P(Ω) ataşat experienţei conţine următoarele evenimente:
Ø;
{ω1}, {ω2},..., {ω15};
{ω1, ω2}, {ω1, ω3},..., {ω14, ω15};
{ω1, ω2, ω3}, {ω1, ω2, ω4},..., {ω13, ω14, ω15};
.....................................................................
{ω1, ω2,..., ω15}. Numărul tuturor acestor evenimente este: C15 0
 C15
1
 C152  ...  C15
15
 215
Câmpul de evenimente corespunzător este (Ω, K), unde K = P(Ω).
 c) Notăm cu A evenimentul ca la extragerea efectuată să apară o bilă pe care este înscris un număr par şi cu B
evenimentul ca la extragere să apară o bilă cu număr impar. A şi B nu se pot realiza simultan, prin urmare A şi B sunt
evenimente incompatibile.
Notăm cu C evenimentul ca la extragerea efectuată să apară un număr prim şi cu D evenimentul ca la extragerea
efectuată să apară un număr divizibil cu 3. C şi D sunt evenimente care se pot realiza simultan (atunci când la extragere
apare bila cu numărul 3), prin urmare C şi D sunt evenimente compatibile.

2. Un agent comercial achiziţionează mărfuri de la 7 firme (agenţi producători sau alţi agenţi comerciali) pe bază de
contract. Fiecare furnizor poate să onoreze sau nu contractul încheiat cu agentul comercial.
Să se descrie câmpul de evenimente (Ω, K) asociat procesului de aprovizionare a agentului comercial, unde
K = P(Ω). Care este numărul evenimentelor din acest câmp?
Rezolvare:
Fie Ai evenimentul ca furnizorul ”i” să onoreze contractul încheiat cu agentul comercial, i  1,7 . Atunci spaţiul
evenimentelor elementare este Ω = {A1, A2,..., A7}, iar câmpul de evenimente este (Ω, K), unde K = P(Ω).
Acest câmp are 7 evenimente elementare: {A1}, {A2},...,{A7} şi conţine 27 evenimente.

3. Un agent producător oferă pentru vânzare un anumit produs la patru agenţi comerciali, de la care poate primi răspuns
favorabil sau nefavorabil. Fie Ai evenimentul ca agentul ”i” să dea răspuns favorabil, .
Folosind operaţiile cu evenimente, să se exprime evenimentele corespunzătoare următoarelor situaţii:
a) toţi agenţii comerciali dau răspuns favorabil;
b) exact 2 agenţi comerciali dau răspuns favorabil;
c) cel puţin 2 agenţi comerciali dau răspunsuri favorabile;
d) nici un agent comercial nu acceptă oferta producătorului;
e) cel mult un agent comercial dă un răspuns favorabil.
Rezolvare:
Notăm cu Bi evenimentul ca exact i agenţi comerciali să dea un răspuns favorabil, i  0,4 .
În aceste condiţii, evenimentele care trebuie exprimate sunt următoarele:
a) B4  A1  A2  A3  A4 ;
b) B2  ( A1  A2  A3  A4 )  ( A1  A2  A3  A4 )  ( A1  A2  A3  A4 ) 

 ( A1  A2  A3  A4 )  ( A1  A2  A3  A4 )  ( A1  A2  A3  A4 ) ;
c) B2  B3  B4 , unde B3  ( A1  A2  A3  A4 ) 

 ( A1  A2  A3  A4 )  ( A1  A2  A3  A4 )  ( A1  A2  A3  A4 ) ;
d) B0  ( A1  A2  A3  A4 ) .
e) B0  B1 , unde B1  ( A1  A2  A3  A4 )  ( A1  A2  A3  A4 )  ( A1  A2  A3  A4 ) 

 ( A1  A2  A3  A4 ) .
4. Pentru ocuparea a două posturi identice la o firmă se prezintă 5 candidaţi: Andrei, Bogdan, Călin, Dana şi Elena. O
comisie trebuie să aleagă două dintre aceste persoane pentru ocuparea posturilor respective.
a) Să se precizeze care este spaţiul evenimentelor elementare asociat procesului de alegere a celor două persoane care
vor ocupa posturile.
b) Să se descrie evenimentul X ce constă în alegerea a cel puţin unui bărbat pentru ocuparea posturilor.
c) Să se descrie evenimentul Y ce constă în alegerea unui singur bărbat pentru ocuparea posturilor.
d) Să se exprime evenimentul de a fi alese două femei în funcţie de evenimentele X şi Y
e) Să se indice semnificaţia evenimentelor: X , X  Y, X  Y, X  Y .
Rezolvare:
a) Pentru a alege două persoane care vor ocupa două posturi identice trebuie să formăm grupe de câte două elemente
dintr-o mulţime de 5 elemente, fără a avea importanţă ordinea. Numărul variantelor de alegere este C52  10 . Notăm
evenimentul ce constă în alegerea a două persoane prin cuvântul format cu iniţialele numelor acestora. Spaţiul
evenimentelor elementare asociat experienţei este: {AB, AC, AD, AE, BC, BD, BE, CD, CE, DE}.
b) X = {AB, AC, AD, AE, BC, BD, BE, CD, CE}.
c) Y = {AD, AE, BD, CD, CE}.
d) Fie Z evenimentul ca pentru ocuparea posturilor să fie alese două femei. Atunci Z  X .
e) X reprezintă evenimentul ca nici un bărbat să nu fie ales (să fie alese două femei).
X  Y reprezintă evenimentul de a fi ales un singur bărbat.
X  Y reprezintă evenimentul de a fi ales cel puţin un bărbat.
X  Y reprezintă evenimentul de a fi aleşi doi bărbaţi sau de a fi alese două femei.
4 Matematici aplicate în economie

5. Valoarea unei acţiuni cotate la bursă într-o anumită zi poate să crească, să scadă sau să rămână la acelaşi nivel,
comparativ cu valoarea ei din ziua precedentă. Se analizează evoluţia cursului acţiunilor dintr-un portofoliu compus din 3
acţiuni pe parcursul unei zile.
a) Să se determine evenimentele elementare şi numărul total de evenimente asociate fenomenului studiat.
b) Să se generalizeze rezultatul găsit pentru un portofoliu compus din n acţiuni.
Rezolvare:
a) Notăm cu Ai evenimentul ca valoarea acţiunii i să crească , cu Bi evenimentul ca valoarea acţiunii i să scadă în
raport cu valoarea ei din ziua precedentă şi cu Ci evenimentul ca valoarea acţiunii i să rămână la nivelul din ziua
precedentă, . i  1,3
Evenimentele elementare care definesc situaţiile în care se pot afla acţiunile ce compun portofoliul în raport cu situaţia lor
din ziua precedentă sunt:
A1  A2  A3 , A1  A2  B3 , A1  A2  C3 , A1  B2  A3 , A1  B2  B3 , A1  B2  C3 , A1  C2  A3 ,
A1  C2  B3 , A1  C2  C3 , B1  A2  A3 , B1  A2  B3 , B1  A2  C3 , B1  B2  A3 , B1  B2  B3 ,
B1  B2  C3 , B1  C2  A3 , B1  C2  B3 , B1  C2  C3 , C1  A2  A3 , C1  A2  B3 , C1  A2  C3 ,
C1  B2  A3 , C1  B2  B3 , C1  B2  C3 , C1  C2  A3 , C1  C2  B3 , C1  C2  C3 .
(De exemplu, CiBjAk reprezintă evenimentul ca valoarea acţiunii i să rămână la nivelul din ziua precedentă şi valoarea
acţiunii j să scadă, iar valoarea acţiunii k să crească în raport cu valoarea din ziua precedentă.)
Spaţiul evenimentelor elementare conţine 27 evenimente.
Printr-un raţionament analog celui de la problema 1, deducem că numărul total de evenimente este 2 27.
b) Generalizare. Observăm că pentru a defini un eveniment elementar ce descrie o situaţie în care se poate găsi
portofoliul trebuie să asociem fiecăreia din cele n acţiuni una din cele 3 stări (valoare în creştere, în scădere sau constantă
faţă de ziua precedentă). Cu alte cuvinte, trebuie să definim o funcţie pe mulţimea acţiunilor, cu valori în mulţimea stărilor.
Numărul total al acestor funcţii este 3n. Prin urmare, spaţiul evenimentelor elementare are 3n elemente, iar numărul total de
n
evenimente asociate fenomenului studiat este 2 3 .
6. Pe o suprafaţă netedă se aruncă două zaruri identice şi omogene:
a) Să se precizeze toate evenimentele elementare asociate acestei experienţe.
b) Să se descrie evenimentul ca suma punctelor apărute pe feţele superioare ale celor două zaruri să fie 7.
c) Care este numărul de evenimente ale câmpului generat de această experienţă?
Rezolvare:
a) Notăm cu ( i, j ) evenimentul ca numărul de puncte apărute pe faţa superioară a primului zar să fie i şi numărul de
puncte apărute pe faţa superioară a celui de-al doilea zar să fie j, cu i, j  1,6 . Evenimentele elementare asociate
experienţei sunt: (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)
(2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)
(3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)
......................................................
(6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)
b) A = {(1,6);((2,5);(3,4);(4,3);(5,2);(6,1)};
c) Numărul evenimentelor elementare ale câmpului generat de experienţă este 6 2. Acesta este un câmp finit
de evenimente , având 236 evenimente.
 1.2. PROBABILITATE; CÂMP DE PROBABILITATE;
FORMULE DE CALCUL CU PROBABILITĂŢI

BREVIAR TEORETIC

Definiţia 1. (definiţia clasică a probabilităţii) Se numeşte probabilitate a evenimentului A şi se notează P(A) raportul
dintre numărul de rezultate favorabile producerii evenimentului A ( nfav ) şi numărul total de rezultate ale experimentului,
considerate egal posibile (npos): n fav
P( A ) 
n pos
Definiţia 2. (definiţia axiomatică a probabilităţii) Considerăm un câmp de evenimente (Ω, K). Se numeşte probabilitate pe
câmpul de evenimente (Ω, K) o funcţie de mulţime P : K → R+, care verifică axiomele:
1)  A  K  P (A)  0;
2) P (Ω) = 1;
3)  A, B  K, A  B =   P (A  B) = P (A) + P (B) .
Definiţia 3. Un câmp de evenimente (Ω, K) înzestrat cu o probabilitate P se numeşte câmp de probabilitate şi se notează
(Ω, K, P).
Propoziţia 1. (Proprietăţi ale funcţiei probabilitate)
1) P( A)  1  P( A),  A  K
2) P (B \ A) = P (B) - P (A  B) ,  A, B  K
3) P () = 0
4) 0  P (A)  1,  A  K
5)  n  n  n  (formula lui Poincaré)
P  Ai    P( Ai )   P( Ai  A j )   P( Ai  A j  Ak )  .....  (1) n 1 P  Ai 
 i 1  i 1 1i  j  n 1i  j  k  n  i 1 
Observaţia 1. Dacă evenimentele A1, A2 ,…, An sunt incompatibile două câte două, atunci formula 5) devine:
5') P 
n n

  A    P( A )
i i
 i 1  i 1
Observaţia 2. În cazul n = 2, formula lui Poincaré devine:
 P( A)  P( B), A  B   ( A, B incompatibile)
P( A  B)  
 P( A)  P( B)  P( A  B), A  B   ( A, B compatibile)

6) P 
n n

  A    P( A )  (n  1) (inegalitatea lui Boole).

i i
 i 1  i 1

Definiţia 4. Fie (Ω, K, P) un cămp de probabilitate şi B  K astfel încật P (B) > 0.

Se numeşte probabilitate condiţionată de evenimentul B a evenimentului A expresia: P( A  B)
P( A / B) 
P( B)
Definiţia 5. Spunem că evenimentele A şi B sunt independente dacă P (A  B) = P (A)  P (B)
Definiţia 6. Spunem că evenimentele A1, A2 ,…, An sunt independente în totalitate dacă
P( Ai1  Ai2  .... Aik )  P( Ai1 )  P( Ai2 )  .... P( Aik ),  k  1, n,  1  i1  i 2  ...  i k  n

Propoziţia 2. Fie A1, A2 ,…, An o familie finită de evenimente astfel încât  n  ; atunci
P  Ai   0
 i 1 
 n 
P  Ai   P( A1 )  P( A2 / A1 )  P( A3 / A1  A2 )  .... P ( An / A1  A2  ...  An 1 )
 i 1 
Observaţie. Dacă A1, A2 ,…, An este o familie finită de evenimente independente în totalitate, atunci:
 n 
P  Ai   P ( A1 )  P ( A2 )  P ( A3 )  .... P ( An )
 i 1 

Observaţie. În cazul n = 2, avem:  P( A)  P( B), pentru A, B evenimente independente

P( A  B)  
 P( A)  P( B / A), pentru A, B evenimente dependente

Propoziţia 3. (Formula probabilităţii totale) Fie (A1, A2 ,…, An) un sistem complet de evenimente
6 Matematici aplicate în economie

(adică A  A  ,  i  j; i, j  1, n şi n ) şi X  K, cu P (X)  0. Atunci:

i j  Ai  
i 1
n
P ( X )   P ( Ai )  P ( X / Ai )
i 1

Propoziţia 4. (Formula lui Bayes) Fie (A1, A2 ,…, An) un sistem complet de evenimente şi X  K, cu P (X)  0. Atunci:
sau, altfel spus, P ( Ai )  P ( X / Ai )
P ( Ai )  P ( X / Ai ) P ( Ai / X ) 
P ( Ai / X )  P( X )
n
 P( Ai )  P( X / Ai )
i 1

PROBLEME REZOLVATE

1. Se aruncă două zaruri identice şi omogene pe o suprafaţă netedă. Se cere probabilitatea ca:
a) suma numerelor de puncte de pe feţele superioare ale celor două zaruri să fie mai mică sau egală cu 5;
b) produsul numerelor de puncte de pe feţele superioare ale celor două zaruri să fie un pătrat perfect;
c) numărul de puncte de pe faţa primului zar să fie diferit de numărul de puncte de pe faţa celui de-al doilea zar;
d) numărul de puncte de pe faţa primului zar să fie triplul numărului de puncte de pe faţa celui de-al doilea zar.
Rezolvare:
a) Fie A evenimentul ca suma numerelor de puncte de pe feţele superioare ale celor două zaruri să fie mai mică sau
egală cu 5.
Pentru a calcula probabilitatea acestui eveniment, vom folosi definiţia clasică a probabilităţii:
nr. cazuri favorabile producerii evenimentului A
P ( A) 
nr. cazuri egal posibile
Notăm cu (i, j) evenimentul ca numărul de puncte apărute pe faţa superioară a primului zar să fie i şi numărul de puncte
apărute pe faţa superioară a celui de-al doilea zar să fie j, i, j  1,6
Evenimentele elementare asociate experienţei sunt:
(1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)
(2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)
(3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)
......................................................
(6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6) ,
prin urmare numărul cazurilor egal posibile este 6 2 =36.
Exprimăm evenimentul A în funcţie de evenimentele elementare:
A= {(1,1), (1,2), (1,3), (1,4), (2,1), (2,2), (2,3), (3,1), (3,2), (4,1)}. Rezultă că numărul cazurilor favorabile este 10
Notăm cu a1 numărul punctelor de pe faţa superioară a primului zar şi cu a2 numărul punctelor de pe faţa superioară a
celui de-al doilea zar. Rezultă P A  P(a  a  5)  10  5
1 2 36 18
b) Fie B evenimentul ca produsul numerelor de puncte de pe feţele superioare ale celor două zaruri să fie un pătrat
perfect. Evenimentul B se realizează dacă produsul numerelor de puncte de pe feţele superioare ale celor două zaruri este:
1, 4, 9, 16, 25 sau 36.
Evenimentul Cazuri favorabile Numărul cazurilor favorabile
a1  a2 = 1 (1,1) 1
a1  a2 = 4 (1,4) (2,2) (4,1) 3
a1  a2 = 9 (3,3) 1
a1  a2 = 16 (4,4) 1
a1  a2 = 25 (5,5) 1
a1  a2 = 36 (6,6) 1
Prin urmare, numărul cazurilor favorabile este 8. Cum numărul cazurilor posibile este 36, rezultă P(B) = 8/36=2/9

c) Notăm cu C evenimentul ca numărul de puncte de pe faţa primului zar să fie diferit de numărul de puncte de pe faţa
celui de-al doilea zar. Avem: PC   Pa1  a2   1  Pa1  a2 

Cazurile favorabile evenimentului (a1 = a2) sunt: (1,1), (2,2), (3,3), (4,4), (5,5), (6,6), deci Pa1  a 2   6 şi prin
36
urmare PC   1  Pa1  a 2   5 .
6
 d) Notăm cu D evenimentul ca numărul de puncte de pe faţa primului zar să fie triplul numărului de puncte de pe faţa
celui de-al doilea zar. Pentru o mai bună numărare a cazurilor favorabile, vom fixa numărul de puncte de pe faţa celui de-al
doilea zar.
Astfel, dacă pe cel de-al doilea zar avem un punct, pe primul zar va trebui să avem trei puncte. Dacă pe cel de-al doilea zar
avem două puncte, pe primul zar va trebui să avem şase puncte.
Observăm că dacă pe cel de-al doilea zar apare un număr strict mai mare de două puncte, pentru a obţine un caz favorabil
trebuie ca pe primul zar să apară un număr strict mai mare de 6 puncte, ceea ce este imposibil.
Am obţinut că D = {(3,1), (6,2)}. Aşadar, PD   P (a  3a )  2  1 .
1 2 36 18

2. O urnă conţine 10.000 bile identice, numerotate de la 1 la 10.000. Să se determine probabilitatea ca extrăgând o bilă
din această urnă să obţinem:
a) un număr divizibil cu 3;
b) un număr divizibil cu 3 sau cu 4;
c) un număr pătrat perfect;
d) un număr divizibil cu 4, care nu este multiplu de 5.
Rezolvare:
a) Fie A evenimentul ca un număr luat la întâmplare din mulţimea {1, 2,..., 10.000}
să fie divizibil cu 3. Pentru a calcula probabilitatea acestuia, vom folosi definiţia clasică a probabilităţii:
nr. cazuri favorabile producerii evenimentului A
P ( A) 
nr. cazuri egal posibile
Numerele divizibile cu trei din mulţimea {1, 2,..., 10.000} sunt: 3,6,9,…,9999, care se mai pot scrie astfel: 1∙3, 2∙3, 3∙3,…,
3333∙3, prin urmare numărul cazurilor favorabile producerii evenimentului A este 3333.
Numărul cazurilor egal posibile este 10.000. Rezultă că P A  3333  0,3333
10000

b) Notăm cu A evenimentul ca un număr luat la întâmplare din mulţimea {1, 2,..., 10.000} să fie divizibil cu 3 şi cu B
evenimentul ca un număr din mulţimea de mai sus să se dividă cu 4. Evenimentul a cărui probabilitate se cere este A  B .
Evenimentele A şi B sunt compatibile, prin urmare P A  B  P( A)  P( B)  P( A  B) .
Numerele divizibile cu 4 din mulţimea {1, 2,..., 10.000} sunt: 1∙4, 2∙4, 3∙4,…, 2500∙4, deci PB   10000
2500  0,25

A  B reprezintă evenimentul ca un număr luat la întâmplare din mulţimea {1, 2,..., 10.000} să se dividă cu 12. Numerele
P A  B   833  0,0833
divizibile cu 12 din mulţimea {1, 2,..., 10.000} sunt: 1∙12, 2∙12, 3∙12,…, 833∙12, deci
10000
Rezultă că P A  B   3333
 2500  833  5000
 0,5
10000 10000 10000 10000
c) Fie C evenimentul a cărui probabilitate se cere. Pătratele perfecte din mulţimea {1, 2,..., 10.000} sunt: 12, 22,…, 1002,
deci PC   10000
100  0,01 .

d) Fie B, D evenimentele ca un număr din mulţimea {1, 2,..., 10.000} să se dividă cu 4, respectiv cu 5.
Evenimentul a cărui probabilitate se cere este B \ D. Folosind propoziţia 1 punctul 2) , obţinem:
P( B \ D)  P( B)  P( B  D)  2500  500  0,2
10000 10000

3. Se consideră două urne, prima (U1) conţinând opt bile numerotate de la 1 la 8, iar a doua (U2) şapte bile,
numerotate de la 1 la 7. Să se determine probabilitatea ca, făcând câte o extragere din fiecare urnă, să obţinem:
a) din prima urnă un număr impar, iar din cea de-a doua urnă un număr par;
b) două numere de parităţi diferite;
c) numărul înscris pe bila extrasă din prima urnă mai mic decât cel de pe bila extrasă din a doua urnă.

Rezolvare:
a) Notăm cu A evenimentul a cărui probabilitate se cere, A1 evenimentul ca la extragerea din U1 să apară o bilă cu
un număr impar, iar A2 evenimentul ca din U2 să extragem o bilă cu un număr par. Avem că A = A1  A2.
Evenimentul A1 se realizează dacă la extragerea din prima urnă apare o bilă numerotată cu 1, 3, 5 sau 7, prin urmare
P( A1 )  4  1 .
8 2
Evenimentul A2 se realizează dacă la extragerea din a doua urnă apare o bilă numerotată cu 2, 4 sau 6, deci P ( A2 )  3 .
7
Deoarece cele două extrageri se fac din urne diferite, rezultă că A1 şi A2 sunt evenimente independente, prin urmare:
P  A  P ( A  A )  P ( A )  P ( A )  1  3  3 .
1 2 1 2 2 7 14
8 Matematici aplicate în economie

b) Notăm cu B evenimentul ca la extragerile efectuate din cele două urne să obţinem două numere de parităţi diferite.
Avem că B  X  Y , unde X reprezintă evenimentul ca din prima urnă să extragem un număr impar şi din a doua un
număr par, iar Y este evenimentul ca din prima urnă să extragem un număr par şi din a doua un număr impar.
Se observă că X este evenimentul A1  A2 , iar Y este evenimentul A1  A2 , unde A1 şi A2 sunt evenimentele
considerate la punctul precedent.
Prin urmare, P ( X )  3 şi P(Y )  P( A  A )  P( A )  P( A )  1  4  2 .
14 1 2 1 2 2 7 7
Deoarece evenimentele X şi Y sunt incompatibile (nu se pot realiza simultan), obţinem că
PB   P( X  Y )  P( X )  P(Y )  1 .
2
c) Notăm cu C evenimentul ca numărul înscris pe bila extrasă din prima urnă să fie mai mic decât cel de pe bila extrasă
din a doua urnă. Vom folosi definiţia clasică a probabilităţii.
Numărul cazurilor posibile este 7∙8 = 56. Cazurile favorabile realizării evenimentului C sunt:
(1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (1,7)
(2,3) (2,4) (2,5) (2,6) (2,7)
(3,4) (3,5) (3,6) (3,7)
(4,5) (4,6) (4,7)
(5,6) (5,7)
(6,7)
Numărul cazurilor favorabile este 21. Rezultă că P (C )  21  3 .
56 8

4. Un agent comercial are 5 unităţi de desfacere (magazin 1, magazin 2,…, magazin 5). 11 clienţi solicită mărfuri
comercializate de magazinele respective (fiecare client solicită marfă de la un singur magazin).
Care este probabilitatea ca din primul magazin să solicite mărfuri exact 3 clienţi?
Rezolvare:
Vom folosi definiţia clasică a probabilităţii.
Fiecare dintre cei 11 clienţi îşi alege un anumit magazin din cele 5 de la care solicită marfă. Procesul de alegere a
magazinului de către fiecare client este echivalent cu a defini o funcţie pe mulţimea clienţilor (având 11 elemente) cu valori
în mulţimea magazinelor (cu 5 elemente).

Se ştie că dacă mulţimea A are m elemente, iar mulţimea B are n elemente, atunci numărul tuturor funcţiilor
f : A → B este nm.
Prin urmare, numărul cazurilor posibile este 511.
3
Numărul posibilităţilor de alegere a celor 3 clienţi din totalul celor 11 este C11 .
Pentru cei 8 clienţi rămaşi, numărul posibilităţilor de a alege unul dintre cele 4 magazine rămase este 4 8.
Fiecărui mod de a forma grupe de câte 3 clienţi din totalul celor 11 îi asociem câte un mod de a alege un magazin de către
unul din cei 8 clienţi rămaşi.
Rezultă că numărul cazurilor favorabile este C113  4 8 .
În concluzie, probabilitatea cerută este
C113  4 8
511
5. Doi studenţi susţin simultan un examen. Probabilitatea ca primul student să promoveze este 0,8, iar probabilitatea ca
al doilea să promoveze este 0,7. Să se calculeze probabilitatea ca:
a) ambii studenţi să promoveze examenul;
b) exact un student să promoveze;
c) cel puţin un student să promoveze;
d) numai primul student să promoveze.
Rezolvare:
Notăm cu A evenimentul ca primul student să promoveze examenul şi cu B evenimentul ca al doilea student să
promoveze.

a) Cum cele două evenimente sunt independente, rezultă că probabilitatea ca ambii studenţi să promoveze examenul
este: P( A  B)  P( A)  P( B)  0,8  0,7  0,56

b) Probabilitatea ca exact un student să promoveze examenul este:

 
P ( A  B)  ( A  B)  P( A  B)  P( A  B)  P( A)  P( B)  P( A)  P( B)  0,8  0,3  0,2  0,7  0,38
c) Probabilitatea ca cel puţin un student să promoveze se scrie:
P( A  B)  P( A)  P( B)  P( A  B)  P( A)  P( B)  P( A)  P( B)  0,8  0,7  0,8  0,7  0,94
d) Probabilitatea ca numai primul student să promoveze se poate calcula astfel:
  
P A  B  P A  P B  0,8  0,3  0,24 , având în vedere independenţa celor două evenimente, sau
 
P A  B  P A \ B  P( A)  P( A  B)  0,8  0,56  0,24 .

6. Se aruncă un zar de 4 ori.

a) Să se afle probabilitatea ca faţa cu un punct să apară o singură dată.
b) Să se afle probabilitatea ca faţa cu un punct să apară cel puţin o dată.

Rezolvare:
a) Fie A evenimentul ca în 4 aruncări să apară o singură dată faţa cu un punct şi Ak evenimentul ca la aruncarea ”k”
să apară faţa cu un punct. Rezultă că
    
A  A1  A2  A3  A4  A1  A2  A3  A4  A1  A2  A3  A4  A1  A2  A3  A4   
Deoarece evenimentele care compun reuniunea sunt incompatibile, rezultă:
      
P  A  P A1  A2  A3  A4  P A1  A2  A3  A4  P A1  A2  A3  A4  P A1  A2  A3  A4  şi
deoarece evenimentele A1, A2, A3, A4 sunt independente şi P( A )  1 şi P( A )  5 , k  1,4 , obţinem
k k
6 6
3
1 5
P A  4 P ( A1 )  P ( A2 )  P ( A3 )  P ( A4 )  4    
6 6
b) Notăm cu B evenimentul ca în 4 aruncări să apară cel puţin o dată faţa cu un punct. Opusul
evenimentului B, notat B , este evenimentul ca în 4 aruncări să nu apară nici o dată faţa cu un punct. Avem:

  
4


4
5
P B  P A1  A2  A3  A4    , deci PB   1  P B  1   
5
6 6

7. Într-o urnă sunt 10 bile albe şi 15 negre. Se extrag consecutiv două bile.
Să se calculeze probabilitatea de a obţine bile de culori diferite în ipotezele:
a) prima extragere este cu revenire;
b) prima extragere este fără revenire.
Rezolvare:
Notăm: A1 evenimentul ca la prima extragere să obţinem o bilă albă;
A2 evenimentul ca la a doua extragere să obţinem o bilă albă;
N1 evenimentul ca la prima extragere să obţinem o bilă neagră;
N2 evenimentul ca la a doua extragere să obţinem o bilă neagră.

Fie X evenimentul ca în cele două extrageri să obţinem bile de culori diferite. Deoarece evenimentele
A1  N 2 şi N1  A2 sunt incompatibile, rezultă că
P( X )  P A1  N 2   N1  A2   P A1  N 2   PN1  A2 
a) Dacă extragerile sunt cu revenire, atunci evenimentele A1 şi N2, respectiv N1 şi A2 sunt independente, deci:
10 15 10 15
P( X )  P( A1 )  P( N 2 )  P( A2 )  P( N1 )      0,48
25 25 25 25
b) Dacă extragerile sunt fără revenire, atunci evenimentele A1 şi N2, respectiv N1 şi A2 sunt dependente, deci
P( X )  P( A1 )  P( N 2 / A1 )  P( N1 )  P( A2 / N1 ) .
P( N 2 / A1 ) reprezintă probabilitatea de a obţine o bilă neagră la a doua extragere, ştiind că la prima extragere s-a obţinut
o bilă albă, deci P( N / A )  nr de bile negre

15
2 1
nr de bile ramase in urna 24
P( A2 / N1 ) reprezintă probabilitatea de a obţine o bilă albă la a doua extragere, ştiind că la prima extragere s-a obţinut o
bilă neagră, deci P( A / N )  nr. de bile albe 10
2 1 
nr de bile ramase in urna 24
Obţinem P( X )  10  15  15  10  0,5
25 24 25 24
10 Matematici aplicate în economie

8. Dintr-un lot format din 13 piese identice ca formă şi mărime, dintre care 10 sunt corespunzătoare şi 3 sunt defecte, se
controlează 4 piese, fără a pune piesa controlată de fiecare dată înapoi în lot. Să se calculeze probabilităţile următoarelor
evenimente:
a) prima piesă controlată este defectă, a doua şi a treia corespunzătoare, iar a patra este defectă;
b) toate piesele controlate sunt corespunzătoare;
c) cel puţin o piesă controlată este defectă;
d) o singură piesă dintre cele patru controlate este defectă.
Rezolvare:
Notăm cu Ai evenimentul ca piesa obţinută la extragerea "i" să fie corespunzătoare, i  1,4 . Atunci Ai reprezintă

evenimentul ca piesa obţinută la extragerea "i" să fie defectă, i  1,4 . Notăm cu A, B, C şi D evenimentele ale căror
probabilităţi se cer la punctele a), b), c) şi d).
a)       
P( A)  P A1  A2  A3  A4  P A1  P A2 / A1  P A3 / A1  A2  P A4 / A1  A2  A3    
 3
13  10
12   9
11
2
10  9
286
b) P( B)  P A1  A2  A3  A4   P A1   P A2 / A1   P A3 / A1  A2   P A4 / A1  A2  A3  
     143
10 9 8 7
42
13 12 11 10

c)           
P(C )  P A1  A2  A3  A4  P A1  P A2  P A3  P A4  P A1  A2  
      
 P A1  A3  P A1  A4  P A2  A3  P A2  A4  P A3  A4  P A1  A2  A3      
    
 P A1  A2  A4  P A1  A3  A4  P A2  A3  A4  P A1  A2  A3  A4   .
Se observă că evenimentul C este opusul evenimentului ca toate piesele controlate să fie corespunzătoare, deci
probabilitatea de mai sus se poate calcula mult mai simplu astfel:
   
P C  P A1  A2  A3  A4  1  P A1  A2  A3  A4  1  42  101 . 
143 143

d)     
P( D)  P A1  A2  A3  A4  A1  A2  A3  A4  A1  A2  A3  A4 A1  A2  A3  A4   
    
ev. incompatibile P A1  A2  A3  A4  P A1  A2  A3  A4  P A1  A2  A3  A4  P A1  A2  A3  A4    
ev. dependente       
P A1  P A2 / A1  P A3 / A1  A2  P A4 / A1  A2  A3  
        
 P A1   P A2 / A1  P A3 / A1  A2  P A4 / A1  A2  A3  P A1   P A2 / A1   P A3 / A1  A2  P A4 / A1  A2  A3  
 P A1   P A2 / A1   P A3 / A1  A2   P A4 / A1  A2  A3   
 3  10  9  8  10  3  9  8  10  9  3  8  10  9  8  3  72
13 12 11 10 13 12 11 10 13 12 11 10 13 12 11 10 143

9. Un om de afaceri a investit în trei societăţi comerciale. S-a stabilit că o investiţie făcută la prima societate devine
rentabilă după un an de activitate probabilitatea 0,4, la a doua societate cu probabilitatea 0,8, iar la a treia cu probabilitatea
0,5. Ştiind că activităţile celor trei societăţi sunt independente, se cere probabilitatea ca după un an de activitate:
a) să devină rentabile investiţiile făcute la toate societăţile;
b) cel puţin una din investiţiile făcute la cele trei societăţi să devină rentabilă;
c) să devină rentabile investiţiile făcute la exact două societăţi.
Rezolvare:
a) Notăm cu Ai evenimentul ca investiţia făcută la societatea i să devină rentabilă
după un an de activitate, i  1,3 . Din enunţ rezultă: P(A1) = 0,4, P(A2) = 0,8 şi P(A3) = 0,5.

Fie A evenimentul ca toate investiţiile să devină rentabile după un an.

Deoarece evenimentele A1, A2 şi A3 sunt independente, rezultă:
P A  P A1  A2  A3   P A1   P A2   P A3   0,4  0,8  0,5  0,16 .
b) Fie B evenimentul ca cel puţin o investiţie să devină rentabilă după un an.

Metoda I. Deoarece evenimentele A1, A2 şi A3 sunt compatibile, aplicăm formula lui Poincaré:
P A  P A1  A2  A3   P A1   P A2   P A3   P A1  A2   P A2  A3   P A1  A3   P A1  A2  A3  
 0,4  0,8  0,5  0,4  0,8  0,8  0,5  0,4  0.5  0,4  0,8  0,5  0,94 .
Metoda II.
         
P A  P A1  A2  A3   1  P A1  A2  A3  1  P A1  A2  A3  1  P A1  P A2  P A3  1  0,06  0,94
c) Fie C evenimentul ca exact două investiţii să devină rentabile după un an. Avem:
  
PC   P A1  A2  A3  A1  A2  A3  A1  A2  A3 .   
Evenimentele A1  A2  A3 , A1  A2  A3 şi A1  A2  A3 sunt incompatibile două câte două, deci

  
PC   P A1  A2  A3  P A1  A2  A3  P A1  A2  A3    
       
 P A1   P A2  P A3  P A1  P A2   P A3  P A1  P A2  P A3      
 0,4  0,2  0,5  0,6  0,8  0,5  0,6  0,8  0,5  0,52 .

10. O urnă conţine 5 bile albe şi 15 bile negre. Se cere probabilitatea ca extrăgând de 3 ori câte o bilă, fără a pune bila
înapoi după fiecare extragere, culorile bilelor să alterneze.
Rezolvare:
Notăm cu Ai evenimentul ca la extragerea i să apară o bilă albă şi cu Ni evenimentul ca la extragerea i să apară o bilă
neagră, i  1,3 . Fie X evenimentul a cărui probabilitate se cere. Avem:
P( X )  P(( A1  N 2  A3 )  ( N 1  A2  N 3 ))  P( A1  N 2  A3 )  P( N 1  A2  N 3 ) 
 P( A1 )  P( N 2 / A1 )  P( A3 / A1  N 2 )  P( N 1 )  P( A2 / N 1 )  P( N 3 / N 1  A2 ) 
 5
20  19  18  15
15 4
20  19  18 
5 14 51518
201918  15
76  0,1973 .
11. În urma unui studiu făcut la o societate comercială, s-a constatat că 70% dintre angajaţi cunosc limba engleză, 60%
cunosc limba franceză, iar 50% dintre angajaţi cunosc ambele limbi străine. Să se calculeze probabilităţile următoarelor
evenimente:
a) A = un angajat al societăţii respective să cunoască limba engleză sau limba franceză;
b) B = un angajat să nu cunoască nici limba engleză, nici limba franceză;
c) C = un angajat să cunoască limba engleză şi să nu cunoască franceza;
d) D = un angajat să cunoască engleza, ştiind că el cunoaşte şi franceza;
e) D’ = un angajat să cunoască limba engleză, ştiind că el nu cunoaşte limba franceză.

Rezolvare:
Notăm cu E evenimentul ca un angajat să cunoască limba engleză şi cu F evenimentul ca un angajat să cunoască limba
franceză. Avem: P( E )  7 , P( F )  6 , P ( E  F )  5 ;
10 10 10

a) P( A)  P( E  F )  P( E )  P( F )  P( E  F )  7
 106  105  108 ;
10

b) P( B)  P( E  F )  P( E  F )  1  P( E  F )  2 ;
10

c) P(C )  P( E  F )  P( E )  P( E  F )  7
 5
 2 ;
10 10 10

d) P( D)  P( E / F )  P( E  F ) 
5
5
10
6
 ;
P( F ) 10 6
2 2
e) P( E  F ) 1.
P( D ' )  P( E / F )   10  10 
P( F ) 1 6 4 2
10 10
12. Pentru evenimentele A şi B se cunosc următoarele: P( A  B)  0,25 , P( A  B)  0,4 ,
P (A  B) = 0,8. Să se calculeze probabilităţile: P (A ), P (B), P (A  B).
Rezolvare:
0,25  P( A  B)  P( B)  P( A  B)  P( B)  0,25  P( A  B) (1)
0,4  P( A  B)  P( A)  P( A  B)  P( A)  0,4  P( A  B) (2)
0,8  P( A  B)  P( A)  P( B)  P( A  B) (3)

Înlocuind P(A) şi P(B) date de (1) şi (2) în relaţia (3), rezultă:

0,8  0,4  P( A  B)  0,25  P( A  B)  P( A  B)  P( A  B)  0,15

P( B)  0,25  0,15  P( B)  0,4 ; P( A)  0,4  0,15  P( A)  0,55
12 Matematici aplicate în economie

13. Pentru evenimentele A şi B se cunosc următoarele: P (A) = 0,5 şi P (A  B) = 0,8. Să se afle P (B) dacă:
a) A, B incompatibile;
b) A, B independente;
c) P (B / A) = 0,3.
Rezolvare:
a) Se ştie că P (A  B) = P (A) + P (B) - P (A  B) (1);.
Cum evenimentele A şi B sunt incompatibile rezultă P (A  B) = 0, prin urmare P (B) = 0,3.
b) Dacă A, B sunt independente rezultă P (A  B) = P (A)  P (B), prin urmare relaţia (1) devine:
0,8 = 0,5 + P (B) - 0,5  P (B), deci P (B) = 3/5.
c) Se ştie că P( B / A)  P( B  A) , prin urmare P (B  A) = P (B / A)  P (A) = 0,3  0,5 = 0,15.
P( A)
Din relaţia (1) obţinem P (B) = 0,8 – 0,5 + 0,15 = 0,45.

14. Dintr-o urnă ce conţine patru bile de aceeaşi mărime, numerotate de la 1 la 4, se extrage o bilă. Considerăm
următoarele evenimente:
A = bila extrasă are numărul 1 sau 2;
B = bila extrasă are numărul 1 sau 3;
C = bila extrasă are numărul 1 sau 4.
Să se cerceteze dacă evenimentele A, B, C sunt independente:
a) două câte două;
b) în totalitate.
Rezolvare:
a) Evenimentele A, B, C sunt independente două câte două dacă
P A  B  P A  PB , P A  C   P A  PC  şi PB  C   PB  PC  .
Folosind definiţia clasică a probabilităţii, avem că:
P A  PB   PC   1 , P A  B   P A  C   PB  C   1 , prin urmare cele trei condiţii sunt îndeplinite şi
2 4
rezultă că A, B, C sunt independente două câte două.

b) Evenimentele A, B, C sunt independente în totalitate dacă

P A  B  P A  PB , P A  C   P A  PC  , PB  C   PB  PC  şi P A  B  C   P A  PB  PC  .
Deoarece P A  B  C   1  P A  PB   PC  , rezultă că evenimentele A, B, C nu sunt independente în totalitate.
4

15. Un agregat are trei componente, la care pot apărea defecţiuni de funcţionare cu probabilităţile de respectiv: 0,075;
0,09; 0,082. Să se determine:
a) probabilitatea minimă ca agregatul să funcţioneze (agregatul funcţionează numai dacă toate cele trei componente
sunt funcţionabile);
b) probabilitatea maximă ca agregatul să funcţioneze.
Rezolvare:
a) Notăm cu Ai evenimentul "componenta i funcţionează", i  1,3 , deci
P A1   1  0,075  0,925, P A2   1  0,09  0,91, P A2   1  0,082  0,918 .
P( A1  A2  A3 )  P( A1 )  P( A2 )  P( A3 )  2  0,753 , prin urmare
Aplicăm inegaliatatea lui Boole:
probabilitatea minimă ca agregatul să funcţioneze este 0,753.

b) Avem că A1  A2  A3  Ai ,  i  1,3 . De aici rezultă că

P A1  A2  A3   P Ai ,  i  1,3  P A1  A2  A3   min P Ai   P A1  A2  A3   0,91 , deci

i 1, 3
probabilitatea maximă ca agregatul să funcţioneze este 0,91.

16. Într-un magazin se găsesc 100 de calculatoare de acelaşi tip, dintre care: 30 de la furnizorul F1, 50 de la F2 şi 20 de
la F3. S-a observat că apar defecţiuni în perioada de garanţie la 2% dintre calculatoarele fabricate de F1, la 4% dintre cele
produse de F2 şi la 5% dintre cele provenind de la F3. Să se determine probabilitatea ca:
a) un calculator din magazin să se defecteze în perioada de garanţie;
b) un calculator care se defectează în perioada de garanţie să provină de la al doilea furnizor;
c) un calculator care provine de la primul sau de la al treilea furnizor să se defecteze în perioada de garanţie;
d) un calculator care nu se defectează în perioada de garanţie să provină de la primul sau de la al doilea furnizor.
Rezolvare:
a) Notăm cu Ai evenimentul ca un calculator din magazin să provină de la furnizorul Fi, i  1,3 şi cu X evenimentul
ca un calculator luat la întâmplare din magazin să se defecteze în perioada de garanţie. Din datele prezentate în enunţ
rezultă: P( A1 )  30  3 ; P( A2 )  5 ; P( A3 )  2 şi
100 10 10 10

P( X / A1 )  P( X / A2 ) 
2 ; P( X / A3 )  5 .
4 ;
100 100
100
Avem: A  A  ,  i  j; i, j  1,3 , deoarece un calculator din magazin provine de la un singur furnizor; de
i j
3
asemenea,  Ai   (evenimentul sigur), deoarece calculatoarele de tipul respectiv din magazin sunt produse numai de
i 1
cei trei furnizori. Prin urmare,
(A1, A2, A3) este sistem complet de evenimente şi aplicăm formula probabilităţii totale:
P( X )  P( A1 )  P( X / A1 )  P( A2 )  P( X / A2 )  P( A3 )  P( X / A3 )  103  100
2
 105  100
4
 102  100
5
 1000
36
 0,036
b) Probabilitatea ca un calculator care se defectează în perioada de garanţie să provină de la al doilea furnizor este P(A2

P( A2 )  P( X / A2 ) 10  100 20
5 4
/ X) şi se calculează cu ajutorul formulei lui Bayes, astfel:
P( A2 / X )     0,555
P( X ) 36 36
1000
c) Probabilitatea ca un calculator care provine de la primul sau de la al treilea furnizor să se defecteze în perioada de
garanţie este:
P X   A1  A3  P X  A1    X  A3  P X  A1   P X  A3 
P X / A1  A3     
P A1  A3  P A1  A3  P A1   P A3 

P A1   P X / A1   P A3   P X / A3  10  100  10  100 16
3 2 2 5
    0,266
P A1   P A3  3
 2 60
10 10
d) Probabilitatea ca un calculator care nu se defectează în perioada de garanţie să provină de la primul sau de la al
doilea furnizor este:


P A1  A2 / X   P A1 A2  X   PA1  X  A2  X   PA1  X   PA2  X  
PX PX PX


 
P A1   P X / A1  P A2   P X / A2   3  98  5  96
10 100 10 100
 964
774  0,8029
PX   964
1000

17. Într-un depozit sunt aduse piese de acelaşi fel, fabricate în 2 ateliere. Primul atelier are 3 maşini şi produce în
proporţie de 99% piese corespunzătoare şi în proporţie de 1% piese defecte; al doilea atelier are 2 maşini şi produce în
proporţie de 98% piese corespunzătoare şi în proporţie de 2% piese defecte.
a) Care este probabilitatea ca o piesă luată la întâmplare din depozit să fie corespunzătoare, ştiind că fiecare maşină
produce acelaşi număr de piese în unitatea de timp?
b) Presupunem că se ia la întâmplare o piesă şi se constată că este rebut.
Cu ce probabilitate piesa rebut provine de la primul atelier?
Rezolvare:
a) Notăm cu A1, A2 evenimentele ca piesa să provină de la primul, respectiv de la al doilea atelier. Fie X evenimentul
ca o piesă luată la întâmplare din depozit să fie corespunzătoare.
Avem că P( A )  3 ; P( A )  2 .
1 5 2 5
(A1, A2) este sistem complet de evenimente, prin urmare, aplicând formula probabilităţii totale, obţinem:
P( X )  P( A1 )  P( X / A1 )  P( A2 )  P( X / A2 )  3  99  2  98  493  0,986
5 100 5 100 500
b) Fie Y evenimentul ca o piesă luată la întâmplare să fie rebut.
Avem: P(Y )  1  P( X )  0,014 . Aplicând formula lui Bayes, rezultă:

P( A1 )  P(Y / A1 ) 5  100 3
3 1
P( A1 / Y )     0,428
P(Y ) 7 7
500

18. Trei unităţi de producţie ale unei fabrici de mobilă realizează o anumită piesă de mobilier. S-a observat că produsele
realizate de cele trei unităţi prezintă defecţiuni în proporţie de respectiv 0,8%, 0,5% şi 1%. Pentru a onora o cerere de
14 Matematici aplicate în economie

export, cele trei unităţi trimit cantităţi proporţionale cu numerele 5, 4 şi 6. În urma controlului de calitate făcut în vamă, s-a
descoperit un produs cu defecte. S-a convenit ca într-o astfel de situaţie fiecare unitate producătoare să fie penalizată cu o
sumă proporţională cu probabilitatea ca produsul defect să provină de la aceasta.
Ştiind că penalizarea totală este de 12.000 u.m., să se determine suma ce va fi suportată de către fiecare unitate
producătoare.
Rezolvare:
Notăm cu Si suma ce va fi suportată de unitatea i, i  1,3 , deci S1 + S2+ S3 = 12.000 u.m.
Notăm cu Ai evenimentul ca un produs să provină de la unitatea i, i  1,3 şi cu X evenimentul ca un produs oarecare din
lot să prezinte defecte. Vom determina probabilitatea ca produsul defect să provină de la unitatea i, adică P(Ai / X), pentru
i  1,3 .
Din datele prezentate în enunţ rezultă: P( A )  5 ; P( A )  4 ; P( A )  6 şi
1 2 15 3 15 15
P( X / A1 )  8
; P( X / A2 )  5
; P( X / A3 )  10 .
1000 1000 1000

3
Avem că Ai  A j  ,  i  j; i, j  1,3 , deoarece un produs din lot provine de la o singură unitate;
 Ai   ,
i 1
deoarece produsele din lotul respectiv sunt realizate numai de cele trei unităţi. Prin urmare, (A1, A2, A3) este sistem complet
de evenimente şi aplicăm formula probabilităţii totale:
P( X )  P( A1 )  P( X / A1 )  P( A2 )  P( X / A2 )  P( A3 )  P( X / A3 ) 
 5  8  4  5  6  10  12 . Aplicând formula lui Bayes, obţinem:
15 1000 15 1000 15 1000 1500
/ A1 ) 15  1000 1
5 8
P( A1 )  P( X
P( A1 / X )   
P( X ) 12 3
1500

/ A2 ) 15  1000 1
4 5
P( A2 )  P( X
P( A2 / X )   
P( X ) 12 6
1500

/ A3 ) 15  1000 1
6 10
P( A3 )  P( X
P( A3 / X )   
P( X ) 12 2
1500
Din condiţia că sumele suportate de cele trei unităţi sunt proporţionale cu probabilităţile de provenienţă a produsului defect,
rezultă:
S1 S2 S3 S1  S 2  S 3 12.000
   
P( A1 / X ) P( A2 / X ) P( A3 / X ) P( A1 / X )  P( A2 / X )  P( A3 / X ) 1
Rezultă: S1 = P(A1 / X) 12.000  S1 = 4.000 u.m.;
S2 = P(A2 / X) 12.000  S2 = 2.000 u.m.;
S3 = P(A3 / X) 12.000  S3 = 6.000 u.m.

19. Urna U1 conţine 3 bile albe şi 2 bile negre, iar urna U2 conţine 2 bile albe şi 3 bile negre. Din una din aceste urne s-a
extras o bilă albă. Care este probabilitatea ca bila extrasă să provină din prima urnă?
Rezolvare:
Notăm cu C1 evenimentul ca extragerea să se facă din U1 şi cu C2 evenimentul ca extragerea să se facă din U2.
Fie A evenimentul ca bila extrasă să fie albă.
(C1, C2) formează un sistem complet de evenimente, prin urmare, pentru a calcula probabilitatea ca bila extrasă să provină
din prima urnă, vom aplica formula lui Bayes: P(C1 )  P( A / C1 )
P(C1 / A) 
P( A)
Aplicăm formula probabilităţii totale: P( A)  P(C1 )  P( A / C1 )  P(C2 )  P( A / C2 )
Înlocuind P(C )  P(C )  1 , P( A / C )  3 şi P( A / C )  2 , obţinem: P( A)  1  3  1  2  0,5 , deci
1 2 2 1 5 2 5 2 5 2 5
13
0,3 3
P(C1 / A)  2 5    0,6
0,5 0,5 5
Prin urmare, probabilitatea ca bila albă extrasă să provină din prima urnă este 0,6.
 1.3. SCHEME CLASICE DE PROBABILITATE

BREVIAR TEORETIC

I. Schema lui Poisson

Se consideră n urne, fiecare urnă Ui, i  1, n , conţinând bile albe şi bile negre.
Se ştie că probabilităţile evenimentelor ca, efectuând la întâmplare o extragere din urna Ui, i  1, n , să apară o bilă albă,
respectiv o bilă neagră, sunt pi, respectiv qi ( pi + qi= 1).
Se extrage câte o bilă din fiecare urnă.
Probabilitatea ca, din cele n bile extrase, k să fie albe şi n – k să fie negre este:
P (n: k, n-k) = coeficientul lui t k din polinomul Q(t) = (p1 t + q1) (p2 t + q2)........ (pn t + qn)

II. Schema bilei revenite cu două stări (schema lui Bernoulli sau schema binomială)
Se consideră o urnă ce conţine bile albe şi bile negre. Se cunoaşte probabilitatea p  (0,1) ca extrăgând la întâmplare o
bilă din urnă, aceasta să fie albă (q = 1 – p este probabilitatea ca la o extragere din urnă să se obţină o bilă neagră).
Se fac n extrageri succesive din urnă, cu revenire.
Probabilitatea ca din cele n bile extrase k să fie albe şi n – k să fie negre este: P(n : k , n  k )  C nk p k q n  k

Observaţie. Schema bilei revenite poate modela o experienţă cu două rezultate posibile: evenimentele A şi A , având
probabilităţile p şi q de a se realiza la orice repetare a experienţei, cu p, q > 0, p + q = 1.

Generalizare: Schema bilei revenite cu m stări (schema multinomială)

Se consideră o urnă care conţine bile de "m" culori. Se cunosc probabilitatăţile evenimentelor ca, extrăgând la întâmplare o
m
bilă din urnă, aceasta să fie de culoarea "i", i  1, m , probabilităţi notate pi, cu p  (0,1),
i p
i 1
i 1
Se fac n extrageri succesive din urnă, cu revenire.
Probabilitatea ca din cele n bile extrase n1 să fie de culoarea "1", n2 să fie de culoarea "2", ……," nm" de culoarea "m", este:
n! n n nm
P(n : n1 , n2 ,....,nm )  p 1  p 2 2  ....... p m
n1! n2 ! ........ nm ! 1

III. Schema bilei nerevenite cu două stări (schema hipergeometrică)

Se consideră o urnă care conţine N bile, dintre care N1 bile albe şi N2 bile negre.
Se fac n extrageri succesive din urnă, fără revenire.
k nk
Probabilitatea ca din cele n bile extrase k să fie albe şi n-k negre este CN  CN
P(n : k , n  k )  1 2

n
CN
Generalizare: Schema bilei nerevenite cu "m" stări
Se consideră o urnă ce conţine N bile de m culori, dintre care N1 bile de culoarea "1",
N2 bile de culoarea "2",.., Nm bile de culoarea "m".
Se fac n extrageri succesive din urnă, fără revenire.
Probabilitatea ca din cele n bile extrase n1 să fie de culoarea "1", n1 de culoarea "2", …, nm de culoarea "m", este:
n n n
C N1  C N2  ......... C Nm
P(n : n1 , n2 ,....,nm )  1 2 m

n
CN

IV. Schema lui Pascal (schema geometrică)

Se consideră o urnă care conţine bile albe şi bile negre. Se cunoaşte probabilitatea p  (0,1) ca extrăgând la întâmplare o
bilă din urnă, aceasta să fie albă ( q = 1 – p este probabilitatea ca la o extragere din urnă să se obţină o bilă neagră). Se fac
extrageri succesive din urnă, cu revenire.
Probabilitatea ca prima bilă albă să apară exact la extragerea "k", primele k - 1 bile extrase fiind negre, este:
pk = p ∙ q k - 1
16 Matematici aplicate în economie

PROBLEME REZOLVATE

1. Un magazin primeşte într-o zi 10 produse de acelaşi tip, dintre care 5 provin de la furnizorul F1, 3 provin de la
furnizorul F2 şi restul de la furnizorul F3. Care este probabilitatea ca din 4 produse vândute:
a) două să provină de la F2 şi câte unul de la ceilalţi furnizori?
b) toate să provină de la acelaşi furnizor?
c) unul singur să provină de la F3?
Rezolvare:
a) Problema poate fi modelată cu ajutorul unei urne conţinând bile de trei culori, din care se fac extrageri fără revenire.

5 F1 1 F1
se extrag
10 produse 3 F2 fără revenire
4 2 F2
2 F3 1 F3

Aplicând schema urnei cu bila nerevenită, obţinem: C51  C32  C 12

P ( 4 : 1, 2,1)   1  0,142857
4 7
C10
b) Fie B evenimentul ca toate produsele să provină de la acelaşi furnizor; acesta se realizează numai atunci când toate
produsele provin de la F1, prin urmare C54  C30  C 20 1
P( B)  P(4 : 4, 0, 0)    0,0238
4 42
C10
c) Fie C evenimentul ca un singur produs să provină de la F3.
Se observă că, aplicând schema urnei cu bile de 3 culori, numărul situaţiilor în care se realizează evenimentul C este destul
de mare.
Problema poate fi modelată mai uşor cu ajutorul unei urne conţinând bile de două culori: bilele albe reprezintă produsele ce
provin de la F1 sau F2, iar bilele negre sunt produsele care provin de la F3.

8 albe 3 albe
se extrag
10 bile fără revenire
4

2 negre 1 neagră
C 3  C 12 8
Obţinem: P(C )  P(4 : 3,1)  8   0,53333
4 15
C10

2. Într-un magazin sunt trei cutii conţinând câte 20 de becuri. Prezintă defecte de fabricaţie: trei becuri din prima cutie,
un bec din a doua cutie şi patru becuri din a treia cutie. Un cumpărător solicită câte un bec din fiecare cutie.
Care este probabilitatea ca din cele trei becuri pe care le va primi:
a) toate să fie corespunzătoare;
b) unul singur să fie defect;
c) cel mult două să fie defecte;
d) cel puţin unul să fie corespunzător.
Rezolvare:
Notăm cu pi, respectiv qi, probabilităţile ca un bec din cutia ” i ” să fie defect, respectiv corespunzător, i  1,3 . Structura
celor trei cutii este următoarea:
3 defecte p1  3
20
C1 : 20 becuri
17 corespunzătoare q1  17
20
1 defect p2  1
20
C2 : 20 becuri
19 corespunzătoare q2  19
20
4 defecte p3  4
20
C3 : 20 becuri
16 corespunzătoare q3  16
20

Vom aplica schema lui Poisson. Considerăm polinomul Q(t)= (p1 t + q1)(p2 t + q2)(p3 t + q3)
 a) Probabilitatea ca din cele trei becuri, zero să fie defecte şi trei corespunzătoare este: P(3: 0, 3) = coeficientul lui t0
din polinomul Q(t);
P(3 : 0, 3)  q1q 2 q3  17  19  16  0,646
20 20 20
b) Probabilitatea ca din cele trei becuri unul singur să fie defect este:
P(3: 1, 2) = coeficientul lui t1 din polinomul Q(t);
P(3 : 1, 2)  p1q 2 q3  q1 p 2 q3  q1q 2 p3  20 3  19  16  17  1  16  17  19  4  0,3095
20 20 20 20 20 20 20 20
c) Fie C evenimentul ca din cele trei becuri cel mult două să fie defecte; C reprezintă evenimentul ca zero becuri să
fie defecte sau un singur bec să fie defect sau două becuri becuri să fie defecte, deci
PC   P(3 : 0, 3)  P(3 : 1, 2)  P(3 : 2, 1)
P(3: 2, 1) = coeficientul lui t2 din polinomul Q(t);
P(3 : 2,1)  p1 p2 q3  p1q2 p3  q1 p2 p3  3
20  201  16
20  20  20  20  20  20  20  0,043 ,
3 19 4 17 1 4

prin urmare P (C) = 0,9985.

d) Fie D evenimentul ca din cel puţin un bec să fie corespunzător, adică un singur bec să fie corespunzător sau exact
două să fie corespunzătoare sau trei să fie corespunzătoare, deci:
PD  P(3 : 2,1)  P(3 : 1, 2)  P(3 : 0, 3)  0,043  0,3095  0,646  0,9985
Această probabilitate poate fi calculată şi astfel:
 
PD   1  P D  1  P(3 : 3, 0)  1  p1 p 2 p3  1  0,0015  0,9985

3. În urma realizării unei campanii publicitare pentru promovarea unei mărci de cafea solubilă, s-a stabilit că din zece
persoane care încearcă acest tip de cafea două se decid să cumpere. Să se determine probabilitatea ca din opt persoane
cărora li se prezintă noul tip de cafea:
a) jumătate să cumpere acest produs;
b) exact trei să nu cumpere;
c) cel mult două să nu cumpere;
d) cel puţin trei să cumpere, ştiind că minim două nu vor cumpăra.
Rezolvare:
Notăm cu p, respectiv q probabilitatea ca o persoană care încearcă noul tip de cafea să cumpere, respectiv să nu cumpere
acest produs. Prin urmare avem: p  2  1 , q  8  4
10 5 10 5
Problema descrie un experiment ("o persoană încearcă produsul") cu două rezultate posibile ( A = "persoana cumpără" şi
A  "persoana nu cumpără"):
cumpără produsul p  1
5
O persoană care încearcă produsul
nu cumpără produsul q  4
5
Se realizează acest experiment de opt ori.
Deoarece probabilităţile de apariţie a celor două rezultate sunt constante, conform observaţiei din breviarul teoretic vom
aplica schema lui Bernoulli.
a) Probabilitatea ca din 8 persoane care încearcă produsul 4 să cumpere şi 4 să nu cumpere este:


4 4
P(8 : 4, 4)  C84 p 4 q 4  C84 1 4  0,0458752
5 5
b) Se cere probabilitatea ca din opt persoane care încearcă produsul cinci să cumpere şi trei să nu cumpere:
P(8 : 5, 3)  C85 p 5 q 3  C85  15    0,0091750
5 4 3
5

c) Notăm cu C evenimentul ca cel mult două persoane să nu cumpere.

PC   P(8 :8, 0)  P(8 :7, 1)  P(8 :6, 2)  C88 15  54   C87 15    C      0,00123136
8 0 7 4 1 6 1 6 4 2
5 8 5 5
d) Fie D evenimentul a cărui probabilitate se cere. Notăm cu E evenimentul ca cel puţin trei persoane să cumpere şi
cu F evenimentul ca minim două persoane să nu cumpere. Avem:

P8 : k , 8  k   C     C    
6 6 6

P E  F  
k 1 k 4 8 k k 1 k 4 8 k
8 5 5 8 5 5
P D   P E / F    k 3
 k 3
 k 3
 0,20272816
P F 
C     1   C8k 15  
6 6 8

 P 8 : k , 8  k  k
8
1 k 4 8 k
5 5
k 4 8 k
5
k 0 k 0 k 7

4. Dintre cele 30 de subiecte recomandate pentru examen de către profesorul de curs, un student a pregătit 20 de
subiecte, pe care le poate prezenta perfect . La examen fiecare subiect este scris pe câte un bilet, iar studentul trebuie să
18 Matematici aplicate în economie

extragă cinci bilete la întâmplare şi să prezinte cele cinci subiecte aflate pe bilete. Ştiind că pentru fiecare subiect la care
răspunde corect va primi două puncte şi că nu se acordă nici un punct pentru rezolvări parţiale, să se determine
probabilitatea ca:
a) studentul să primească nota 10;
b) studentul să primească nota 6;
c) studentul să nu promoveze examenul.
Rezolvare:
Problema poate fi modelată cu ajutorul unei urne conţinând bile de două culori, din care se fac extrageri fără revenire.
a) Se cere probabilitatea ca din cele 5 subiecte extrase, 5 să fie rezolvate perfect.
20 pot fi rezolvate perfect 5 pot fi rezolvate perfect
se extrag
30 subiecte fără revenire 5
10 nu pot fi rezolvate perfect 0 nu pot fi rezolvate perfect
C5  C0
P(5 : 5, 0)  20 10  0,027198
5
C30
b) Se cere probabilitatea ca din cele 5 subiecte extrase, exact 3 să fie rezolvate perfect:
3 2
C 20  C10
P (5 : 3, 2)   0,35998
5
C30
c) Fie C evenimentul ca studentul să nu promoveze examenul, adică să rezolve perfect 0, 1 sau 2 subiecte:
0 5
2 C 20  C10 C1  C 4 C2  C3
PC    P5 : k , 5  k    20 10  20 10  0,27283
5 5 5
k 0 C 30 C 30 C 30

5. Trei bănci acordă credite pentru finanţarea studiilor cu probabilităţile 0,8; 0,75, respectiv 0,82, independent una de
alta. Un student se adresează tuturor băncilor. Cu ce probabilitate el va primi:
a) trei răspunsuri favorabile;
b) exact două răspunsuri favorabile;
c) exact două răspunsuri nefavorabile;
d) nici un răspuns favorabil;
e) cel mult două răspunsuri favorabile .
Rezolvare:
Vom aplica schema lui Poisson.
Notăm cu pi, respectiv qi, probabilităţile ca un client care se adresează băncii Bi să primească un răspuns favorabil,
respectiv nefavorabil, i  1,3 .
Avem: p1= 0,8, p2= 0,75, p3= 0,82, q1= 0,2, q2= 0,25, q3= 0,18.
Q(t)= (p1 t + q1)(p2 t + q2)(p3 t + q3) = (0,8 t + 0,2)(0,75 t + 0,25)(0,82 t + 0,18).
a) P(3: 3, 0) = coeficientul lui t3 din polinomul Q(t);
P(3 : 3,0)  p1 p 2 p3  0,8  0,75  0,82  0,492 .
b) P(3: 2, 1) = coeficientul lui t2 din polinomul Q(t);
P(3 : 2,1)  p1 p2 q3  p1q2 p3  q1 p2 p3  0,8  0,75  0,18  0,8  0,25  0,82  0,2  0,75  0,82  0,395
c) P(3: 1, 2) = coeficientul lui t1 din polinomul Q(t);
P(3 : 1,2)  p1q2 q3  q1 p2 q3  q1q2 p3  0,8  0,25  0,18  0,2  0,75  0,18  0,2  0,25  0,82  0,104
d) P(3: 0, 3) = coeficientul lui t0 din polinomul Q(t);
P(3 : 0,3)  q1  q 2  q3  0,2  0,25  0,18  0,003
e) Probabilitatea ca studentul să primească cel mult două răspunsuri favorabile este:
P(3:0,3) + P(3:1,2) + P(3:2,1) = 1 - P(3:3,0) = 0,508.

6. Se achiziţionează 4 piese similare de la 2 furnizori calificaţi A, B. Datele privind performanţele obişnuite ale
furnizorilor, precum şi numărul de piese cumpărate de la fiecare furnizor apar în tabelul următor:
Furnizor proporţie piese corespunzătoare proporţie piese rebut număr piese cumpărate
A 90% 10% 2
B 80% 20% 2
Să se determine probabilitatea ca printre cele patru piese cumpărate să avem:
a) patru piese corespunzătoare;
 b) cel puţin o piesă corespunzătoare;
c) cel mult trei piese corespunzătoare.
Rezolvare:
Vom aplica schema lui Poisson. Notăm cu pi, respectiv qi, probabilităţile ca o piesă ce provine de la furnizorul "i" să fie
corespunzătoare, respectiv rebut, i  1,2 . Avem:
p1 = 0,9; p2 = 0,8; q1 = 0,1; q2 = 0,2. Considerăm polinomul
Q(t )   p1t  q1 2   p2t  q2 2  0,9t  0,12  0,8t  0,22 .
a) P (4: 4, 0) = coeficientul lui t 4 din polinomul Q(t);
P(4 : 4,0)  p12  p22  0,9 2  0,82  0,5184 .
b) Fie B evenimentul ca cel puţin o piesă să fie corespunzătoare. Avem că:
         
P B  P 4 : 1,3  P 4 : 2,2  P 4 : 3,1  P 4 : 4,0  1  P 4 : 0,4 .  
Cum P4 : 0,4  q12  q22  0,12  0,2 2  0,0004  PB   0.9996 ;
c) Fie C evenimentul ca cel mult trei piese să fie corespunzătoare. Avem:
PC   P4 : 0,4  P4 : 1,3  P4 : 2,2  P4 : 3,1  1  P4 : 4,0  0,4816 .
7. Un magazin îşi îndeplineşte planul de desfacere a produselor pe o lună cu probabilitatea 0,75. Se cere probabilitatea
ca magazinul să-şi îndeplinească planul în opt din cele 12 luni ale unui an.
Rezolvare:
Asimilăm situaţia din problemă cu o experienţă având două rezultate posibile:
A = "magazinul îşi îndeplineşte planul" şi A  " magazinul nu îşi îndeplineşte planul".
Deoarece probabilitatea ca evenimentul A să se realizeze într-o probă oarecare este constantă, conform observaţiei făcute
în breviarul teoretic vom aplica schema bilei revenite.
Avem că P( A)  p  0,75 şi P( A)  q  0,25 .
Aplicând formula din breviarul teoretic, obţinem: P12 : 8,4  C 8 0,758 0,254  0,193 .
12

8. Se aruncă două zaruri de zece ori. Să se determine probabilitatea de a se obţine:

a) de exact patru ori suma 7;
b) de cel puţin opt ori suma 7.
Rezolvare:
În experienţa ce constă în aruncarea a două zaruri punem în evidenţă evenimentele:
A = "suma punctelor apărute pe feţele superioare ale zarurilor este 7" şi
A  " suma punctelor apărute pe feţele superioare ale zarurilor este diferită de 7".
Probabilităţile producerii acestor evenimente sunt constante în orice probă: P( A)  p  6  1 şi P( A)  q  5 , prin
36 6 6
urmare vom aplica schema bilei revenite.
4 6
6  6 
a) Probabilitatea de a obţine de exact patru ori suma 7 este: P (10 : 4,6)  C 4 1 5  0,054
10
b) Probabilitatea de a se obţine de cel puţin opt ori suma 7 este:
P(10 : 8,2)  P(10 : 9,1)  P(10 : 10,0)  C10
8 1
6  
8 5 2
6
 C10
9 1
6  
9 5 1
6
 C10 6 
10 1

10 5 0
6
 0,0019

9. Se aruncă un zar de cinci ori. Care este probabilitatea ca de două ori să obţinem faţa cu un punct, de două ori faţa cu
6 puncte şi o dată nici una dintre aceste două feţe?
Rezolvare:
În experienţa ce constă în aruncarea unui zar punem în evidenţă evenimentele:
A = "numărul de puncte de pe faţa superioară a zarului este 1 ";
B = "numărul de puncte de pe faţa superioară a zarului este 6 ";
C = "numărul de puncte de pe faţa superioară a zarului nu este 1 sau 6 ".

Probabilităţile producerii acestor evenimente sunt constante în orice probă: P(A) = p1 =1/6,
P(B) = p2 =1/6 şi P(C) = p3 =4/6, prin urmare vom aplica schema multinomială. Rezultă:
2 2 1
5!  1   1   4 
P 5 : 2,2,1         0,015
2 ! 2 ! 1!  6   6   6 
10. Într-o urnă se află 49 de bile numerotate 1, 2,…, 49. Se fac şase extrageri, fără a pune înapoi bila extrasă anterior.
Să se determine probabilitatea ca patru dintre numerele extrase să fie 7, 26, 14, 8, 3 sau 22.
20 Matematici aplicate în economie

Rezolvare:
Vom aplica schema bilei nerevenite.
Asimilăm cele 6 numere câştigătoare cu bile albe, iar restul de 43 de numere cu bile negre.
Probabilitatea cerută este: P (6 : 4,2)  C 6  C 43  0,000968
4 2

6
C 49
11. Un profesor de matematică pregăteşte pentru examenul oral al elevilor săi 20 de bilete, dintre care: 10 bilete de
algebră, 7 de programare liniară şi 3 de analiză matematică. Un elev extrage succesiv 3 bilete, fără a pune înapoi biletul
extras. Se cere probabilitatea ca:
a) cele 3 bilete să fie de algebră;
b) un singur bilet din cele trei să fie de programare liniară;
c) cel puţin 2 bilete să fie de analiză ;
d) un bilet să fie de algebră, unul de programare liniară şi unul de analiză.
Rezolvare:
a) Aplicăm schema bilei nerevenite, asimilând biletele de algebră cu bilele albe, iar restul biletelor cu bilele negre.
Rezultă: P (3 : 3, 0)  C10  C10 .
3 0

3
C20
b) Aplicăm schema bilei nerevenite, considerând biletele de programare liniară ca bile albe, iar restul biletelor ca bile
negre. Rezultă: P (3 : 1,2)  C 7  C13 .
1 2

3
C 20
c) Aplicăm schema bilei nerevenite, considerând biletele de analiză ca bile albe, iar restul biletelor ca bile negre.
Rezultă că probabilitatea cerută este: C 2  C1 C 3  C 0 .
P (3 : 2,1)  P(3 : 3, 0)  3 3 17  3 3 17
C20 C20
d) Aplicăm schema bilei nerevenite pentru urna cu bile de mai multe culori. Rezultă:
1
C10  C 71  C 31 .
P (3 : 1,1,1)  3
C 20
12. Probabilitatea ca o persoană juridică să găsească o bancă dispusă să o crediteze este 0,8. Să se determine cu ce
probabilitate persoana va obţine creditul:
a) la a patra încercare;
b) din cel mult 3 încercări;
c) după cel puţin patru încercări nereuşite.
Rezolvare:
Vom aplica schema lui Pascal ( p = 0,8; q = 0,2). Notăm cu pk probabilitatea evenimentului ca persoana juridică să obţină
creditul exact la încercarea k , k  N * .
a) Probabilitatea cerută este: p4 = pq3 = (0,8)(0,2) 3 = 0,0064.
b) Pentru a face cel mult trei încercări, persoana juridică trebuie să obţină creditul din prima încercare , din a doua
încercare sau din a treia încercare. Probabilitatea cerută este:
p1 + p2 + p3 = p + pq + pq2 = 0,8 + 0,2  0,8 +0,22  0,8 = 0,992.
c) Probabilitatea ca persoana juridică să obţină creditul după cel puţin patru încercări nereuşite este:
1
p5  p6  ...  p n  ....  pq 4  pq 5  .....  pq n  ....  pq 4   q 4  0,0016 .
1 q

13. Se consideră trei urne notate U1 , U2 , U3. Se ştie că urna U1 conţine 4 bile albe şi 2 bile negre, urna U2 conţine 5 bile
albe şi 5 bile negre, iar urna U3 conţine 2 bile albe şi 4 bile negre. Din fiecare urnă se extrag câte 3 bile, cu revenire. Să se
determine probabilitatea de a se obţine:
a) dintr-o urnă două bile albe şi una neagră, iar din celelalte urne orice altă combinaţie;
b) toate bilele extrase de aceeaşi culoare;
c) din două urne numai bile negre, iar din cealaltă urnă orice altă combinaţie.
Rezolvare:
a) Fie E experienţa ce constă în extragerea a 3 bile, cu revenire, dintr-o urnă oarecare. Fie A evenimentul ca în urma
efectuării experienţei E să obţinem două bile albe şi o bilă neagră. Notăm cu pi probabilitatea ca evenimentul A să se
realizeze dacă extragerea se face din urna Ui, i  1,3 şi qi probabilitatea evenimentului contrar.

1 3 6
2 1
6

Folosind schema lui Bernoulli în cazul fiecărei urne, obţinem: p  C 2 4 2  4 , q  1  p  5 ;
9 1 1 9

p 2  C32 5
10
 2 105 1  83 , q2  1  p2  85 ; p3  C32 62 2 64 1  92 , q3  1  p3  79 .
 Efectuarea experienţei E o singură dată pentru fiecare urnă.poate fi modelată cu ajutorul schemei lui Poisson, asimilând
realizarea evenimentului A cu "obţinerea unei bile albe" (din schema lui Poisson) şi nerealizarea acestuia cu "obţinerea
unei bile negre".
Probabilitatea ca, în cele 3 produceri ale experienţei E, evenimentul A să se realizeze o singură dată este: P (3: 1, 2) =
coeficientul lui t 1 din polinomul
Q(t) = (p1 t + q1) (p2 t + q2)........ (pn t + qn). Obţinem:
P3 : 1,2  p1q 2 q3  q1 p 2 q3  q1q 2 p3  4  5  7  5  3  7  5  5  2  0,4552
9 8 9 9 8 9 9 8 9
b) Fie Ai evenimentul ca la extragerea din urna Ui să se obţină numai bile albe şi Ni evenimentul ca la extragerea din
urna Ui să se obţină numai bile negre, i  1,3 . Probabilitatea ca toate cele 9 bile extrase să fie de aceeaşi culoare este:
p  P A1  A2  A3   N 1  N 2  N 3   P A1  A2  A3   PN 1  N 2  N 3  
 P A1   P A2   P A3   PN1   PN 2   PN 3  .

1 3 6  6  27
Aplicănd schema lui Bernoulli în cazul fiecărei urne, obţinem: P A   C 3 4 2  8 ;
3 0

P N1   C30 4  2   1 ; P A2   C33  5   5   1 ; P N 2   C30  5   5   1 ;

0 3 3 1 0 3
6 6 27 10 10 8 10 10 8

P A3   C3     
3 2 3 4 0 1 ; P  N 3   C3     
0 2 0 4 3 8 .
6 6 27 6 6 27
Rezultă că probabilitatea cerută este: p  8  1  1  1  1  8  2  0,00274
27 8 27 27 8 27 729
c) Fie E experienţa ce constă în extragerea a 3 bile, cu revenire, dintr-o urnă oarecare. Fie C evenimentul ca în urma
efectuării experienţei E să obţinem trei bile negre. Notăm cu pi probabilitatea ca evenimentul C să se realizeze dacă
extragerea se face din urna Ui, i  1,3 şi qi probabilitatea evenimentului contrar.

1 3 6
0 3
6

Folosind schema lui Bernoulli în cazul fiecărei urne, obţinem: p  C 0 4 2  1 , q  1  p  26 ;
27 1 1 27

p 2  C30 5 0 105 3  18 , q2  1  p2  78 ; p3  C30 62 0 64 3  278 , q3  1  p3  1927

10

Efectuarea experienţei E o singură dată pentru fiecare urnă poate fi modelată cu ajutorul schemei lui Poisson, asimilând
realizarea evenimentului C cu "obţinerea unei bile albe"(din schema lui Poisson) şi nerealizarea acestuia cu "obţinerea
unei bile negre"(din schema lui Poisson).

Probabilitatea ca, în cele 3 produceri ale experienţei E, evenimentul C să se realizeze exact de două ori este:
P (3: 2, 1) = coeficientul lui t 2 din polinomul Q(t) = (p1 t + q1) (p2 t + q2)........ (pn t + qn). Obţinem:
P3 : 2,1  p1 p 2 q3  p1q 2 p3  q1 p 2 p3  1  1  19  1  7  8  26  1  8  0,0485
27 8 27 27 8 27 27 8 27